Sunteți pe pagina 1din 33

1. Noiune de sntate. Grupele de sntate i caracteristica lor.

Sanatatea este o stare de bine fizica, mintala si de integrare sociala dar nu numai absenta bolii.
Starea de sanatate, pe de o parte este o calitate a vietii, iar pe alta parte reprezinta un indicator al nivelului de trai socio-economic
si cultural al unei comunitati la un moment dat.
Grupele de sanatate:
Grupa I de sanatate: Copii absolut sanatosi
odontogeneza, dezvoltarea fizica, dezvoltarea neuro-psihologica este normala si curespunde cu varsta. Nu sunt prezente
maladii cronice si prezinta o resistena buna.
Grupa II A: copii cu dereglari in odontogeneza, anamneza medicala si sociala.
Prezinta dereglari in odontogeneza. Dezvoltare fizica si neuro-psihologica este normala. Nu prezinta maladii cronice si
prezinta o rezistenta buna.
Este un grup de supraveghere medicala cu risc
Grupa II B: copii cu dereglari in odontogeneza, functionale, si morfofunctionale ale starii de sanatate, care evolueaza
asimptomatic.
Odontogeneza: evolutie normala sau cu antecendete prenatale,obsetricale: fat mascrosom, suprapurat, nastere rapida sau
trenanta, operatie cezariana.
Dezvoltare fizica: devieri usoare a indicilor antropometrici cu deficit ponderal sau exces ponderal usor.
Dezvoltare neuropsihica: retentie usoara cu un termen de varsta determinataprin teste suspecte, anormale sau netesatabile,
care impun recomandari educationale cu retestare si reevaluare dinamica, tulburari usoare de comportament.
Rezistenta: copil frecvent bolnav, infectii respiratorii frecvente.
Date obiective: deviere functionale ale organelor,stari de fon (rahitism, malnutritie)
Este un grup de supraveghere medicala cu risc.
Grupa III: copii cu maladii cronice compensate
Boli cronice, somatice, infectioase, maladii ereditare, malformatii congenitale ale organelor, sistemelor de organe in stare
de compensare.
Lipsa manifestarilor clinice si functionale din partea altor organe si sisteme, lipsa complicatiilor maladiei de baza.
Dezvoltarea fizica corespunde varstei, deficit sau exces ponderal grad I, II, statura mica.
Dezvoltare neuropsihica normala sau retentie in dezvoltare.
Starea functionala alterataa sistemului sau organului afectat, dereglari functionale ale altor sisteme si organe.
Rezistenta si reactivitatea usor alterata, acutizari rare cu evolutie usoara a maladiilor cronice fara dereglari pronuntateale
starii generale.
Grupa IV: copii cu maladii cronice in faze subcompensate
Afectiuni somatice sau infectioase cronice, maladii ereditare, defecte congenitale in dezvoltarea sistemelor si organelor in
stare de subcompensare, care impun programe terapeutice complexe cu implicarea medicilor specialisti, cu realizarea
tratamentelor in conditii ambulatorii.
Dereglari functionale ale organelor si sistemelor afectatede maladia cronica de baza.
Tulburari functionale ale altor sisteme si organe, determinate de dezvoltarea complicatiilor multiorganice.
Grupa V: copii cu maladii cronice decompensate:
Maladii cronice decompensate necesita expertiza vitalitatii copilului cu elaborarea unor masuri complexe terapeutice, de
recuperare medicala si sociala, educatia parintilor in problemele de sanatate ale copilului.
2. Supravegherea medical a copiilor conform standardelor n vigoare, dup vrst i nozologie.
Examenul medical profilactic al copilului are ca scop:
Aprecierea starii de sanatate a copilului
Determinarea grupului de sanatate a copilului
Elaborarea regimului zilei: somnul, programul de activitati.
Asigurarea alimentatiei rationale conform varstei copilului si necesitatilor speciale ale acestuia.
Profilaxia si tratamentul rahitismului, anemiei, malnutritiei, starilor alergice, infectarii cu helminti.
Vaccinarea copilului conform programului national si indicatiilor individuale.
Educatia familiei despre ingrijirea corecta, alimentatia rationala, cresterea si dezvoltarea copilului, profilaxia maladiilor,
condiiile mediului nconjurtor al copilului
Standartele de supraveghere a copiilor:
Nou-nascutul - vizita medicului de familie la domiciliul copilului n primele 3 zile dup externarea din maternitate, iar
nou-nscuii cu patologie congenital sunt vizitai n 1 zi dup externare.
I an vizite profilactice la medicul de familie in fiecare luna.
II an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 3 luni.
III an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 6 luni.
4-18 ani vizite profilactice la medicul de familie o data in an.
Supravegherea medicala a copilului:
Pediatru 1luna, la 3 luna, 12 luni. La varstele tinta 3 ani, 7ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani.
Neurolog pediatru la 3 luni, 12 luni. La varstele tinta - 3 ani, 7ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani.
Chirurg pediatru la varstele tinta: 3 ani, 7ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani.
Ortoped pediatru 3 luni, 12 luni, la varstele tinta - 3 ani, 7ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani.

ORL 12 luni, la varstele tinta - 3 ani, 7ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani.


Oftalmolog pediatru de la varsta de 1 an la varstele tinta - 3 ani, 7ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani.
Stomatolog 12 luni, la varstele tinta - 3 ani, 7ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani.

3. Perioadele copilriei: particularitile caracteristice copiilor n diferite perioade.


I. Etapa de dezvoltare intrauterina (prenatala) din momentul conceptiei pana la nastere cu durata de 40 saptamani cuprinde 2
perioade:
1. Perioada embrionara 0-12 saptamani de la conceptie, organogeneza si morfogeneza rapida.
2. Perioada fetala de la 13 saptamani de gestatie pana la nastere, se subdevide in 2 perioade:
Perioada fetala precoce (trim II de sarcina) se desavarseste organogeneza.
Perioada fetala tardiva (trim III de sarcina) perfectionarea maturizarii histologice si biochimice a fatului.
II. Etapa de dezvoltare extrauterina (postnatala). Este copilaria propriu-zisa, incepe de la nastere pana la adolescenta (18ani),
caracterizata printr-o evolutie progresiva datorata proceselor de crestere si dezvoltare, soldate cu modificari morfofunctionale,
maturzarea somato-psiho-sociala, comportamentala, economica. Evolutia generala a dezvoltarii postnatale a copilului
cunoaste 4 perioade:
1. Prima copilarie de la nastere pana la 3 ani (se termina eruptia dentitei temporare) care la randul sau se subimparte:
Perioada de nou-nascut (neonatala) corespunde primilor 28 zile de viata.
Perioada de sugar corespunde varstei intre 29 de zile 12 luni.
Perioada de copil mic (anteprescolar) varsta 1-3 ani.
2. A 2-a copilarie cuprinde perioada prescolara de la 3 ani pana la 6-7 ani (dentitia de lapte complet aparuta incep sa
apara primii dinti definitivi)
3. Copilaria a 3-a cuprinsa intre 7ani si pana la prepubertate (la fete pubertatea apare la 12-14 ani, iar la baieti la 14-16
ani) se imparte:
Perioada copilului scolar mic: 6-11 ani pentru fete, 6-13 ani pentru baieti.
Perioada de scolar mic (pubertatea): 11-14 ani pentru fete, 13-15 ani pentru baieti.
4. Adolescenta (postpubertate), delimitata intre 14-18 ani la fete, 15-18 ani la baieti.
4. Perioadele critice ale copilriei.
Etapa prenatala
1. I trimestru de gravitate: are loc diferentierea intensiva a tesuturilor si formarea organelor
Actiunea factorilor teratogeni: fizici, chimici, biologici: contribuie la formarea viciilor congenitale de dezvoltare VCD.
Forma clinica a viciilor depinde numai de perioada critica de actiunea factorului teratogen si nu de caracterul acestuia.
Este risc inalt de aberatii cromozomiale si a genelor
2. Ultimul trimestru: are loc cresterea masei a fatului, trecerea maximala transplacentara Ig de la mama la copil, sinteza
maximala a surfactantului, gestozele si insuficienta placentara
Anemiile de la mama au ca consecinta:
Nasterea copiilor cu greutate joasa
Nasterea copiilor cu semne de imaturitate
Nasterea copiilor cu infectii intrauterine
Sensibilizarea mamei si a fatului, in special dupa Rh
Imunodeficiente congenitale
Patologia SNC
Etapa postnatala
1. Per nou nascutului:
adaptarea generala fata de mediu extrauterin
divizarea intensiva a neuronilor
form intensiva a sinapselor(leg interneuronale)
activitatea nervoasa prevalenta in conducere a structuriloe subcorticale, prin reflexe inascute neconditionate
reactie generalizata a SNC datorita imaturitatii lui
prevalenta imaturitatii pasive
starea imunitatii proprii are functie supresiva
insuficienta imunitara fiziologica
Manifestari prin semne de:
afectiuni perinatale a SNC
VCD, malformatii congenitale
Clinice de patologie ereditara
Tulburari de alaptare
Generalizare a infectiilor
Sindrom de destresa respiratorie
Pneumopatii
Clinice de infectii IU
2. Per 3-6 luni

Mielinizarea intensiva a neuronilor


Form reflexelor conditionate
Dezvoltarea vederii binoculare
Dezvoltarii continua a memoriei
Imunodeficienta fiziologica
Ca consecinta, copilul este predispus pt tulb procesului de formare relatiei mama-copil; semne clinice de insuf a imunitatii locale
si sistemice. Astfel creste frecventa bolilor respiratorii, afect sistemului digestiv, manifest de alergie alimentara, manifestari de
rahitism, anemii prin carenta de Fe, semne de diateza limfatica, hipotrofii.
3. Per 2-4 ani
Are loc desavarsirea mielinizarii neuronale si a cailor de conducere nervoase
Se intensifica formarea reflexelor conditionate
Are loc socializarea copiilor, se sparge stereotipul existent
Se mentine deficienta fiziologica a IgA, IgG
Predispusi la:
Aparitia retardului in vorbire
Manifestarea semnelor disfunctiilor minime cerebrale
Cresterea frecventei IRA, infectiilor infantile
Formarea bolilor alergice
Instalarea tonzilitei cronice
Intensificarea traumatismului menajer, a intoxicatiilor, cresterea patologiei generale
4. Per 5-6 ani
Are loc cresterea puterii si mobilitatii neurologice
Se formeaza activitatea nervoasa superioara
Are loc sinteza maximala a IgE
Se intensifica cresterea
Predispusi la:
Manifestari, reactii nevrotice
Cresterea nr de infectii infantile
Imbolnaviri prin helmintoze
Manifestarile reactiilor alergice
Instalarea multor maladii cronice
5. Per de pubertate
are loc finisarea proceselor de mielinizare a cailor de conducere nervoase cu exceptia formatiunii reticulare
formarea gandirii abstracte
sensibilitatea tesutului , fata de hormoni, in special sexuali
se formeaza personalitatea
se manifesta tendinta spre independenta
are loc micsorarea timusului si a masei limfatice
este posibila formarea dependentei eventuala a nicotinei, droguri, alcool.
Risc de neuroze, reactii psihotice, instalarea maladiilor psihosomatice, aparitia endocrinopatiilor, traumatisme, cresterea de TBC,
maladii limfoproliferative, aparitia bolilor ginecologice, dermatologice, gravitate precoce.
5. Particularitile de colectare a anamnezei la copii.
ANAMNEZA LA NOU-NSCUT
Raspunde la urmatoarele intrebari:
vrsta gestaional, lungimea, perimetrul cranian (percentile)
primele manifestri vitale - dac a plns imediat, dac a trebuit s fie resuscitat
respiraia, sistemul circulator n conditii clinice de funcionare bun
culoarea pielii - rozalie, palid, cianotic- albastr-galben, hemoragii cutanate de diferite tipuri
adinamie, convulsii, paralizii
malformaii congenitale majore sau minore sau suspiciunea acestora
incompatibilitate de RH sau de grup
probleme de alimentaie - dac nghite normal, dispoziia copilului pentru supt, timpul la care a fost pus la sn, ritmul
alimentaiei, somnolena n timpul alimentaiei, prezena vrsturilor
diureza, scaune cantitativ i calitativ
debutul sindromului icteric, intensitatea, durata, eventual caracterul cianozei
scdere ponderal fiziologic
prezena febrei de deshidratare
modul alimentaiei - dac nu este alimentat natural, denumirea preparatului de lapte, raia, distribuia pe 24 de ore - prezena
eventualei regurgitaii sau a vrsturilor
dac a fost vaccinat BCG

ANAMNEZA LA SUGAR
Raspunde la urmatoarele intrebari:

dezvoltare static i psihomotorie


cnd s-a ntors spre zgomot i lumin, cnd a apucat sau a vrut s apuce obiecte
cnd i-a ridicat capul, sau a ocupat poziia sprijinit
ntoarcere lateral sau pe abdomen, sau poziia eznd
statul n picioare, umblatul sau trul
perceperea primelor cuvinte, imitarea unor micri sau mimica persoanelor din mediu
cretere n lungime, creterea n greautate, perimetrul cranian i toracic exprimat numeric i n timp
dinamica dentiiei
dac dezvoltarea copilului nu a fost perturbat de anumite afeciuni ca otita, infecia urinar, rahitismul
Alimentatia sugarului:
natural, mixt, artificial
alimentaia natural pn la ce vrst n mod exact
cnd i care a fost motivul nrcrii
cnd a primit primul aliment artificial
la ce intervale i ct a mncat sugarul nainte de a se mbolnvi
cantitatea de ceai, cantitatea de lichide pe 24 de ore
cnd au introdus alimente noi i cum au fost primite de sugar
apetitul sugarului n momentul de fa
regurgiteaz sau vars n momentul de fa
numrul scaunelor, cantitatea, calitatea lor
existena i caracterul diurezei
caracterul somnului diurn i nocturn, ritm, durat
6. Particularitile examinrii obiective n pediatrie.
Examinarea copilului presupune urmatoarele calitati:
pregtire profesional foarte bun
gndire medical corect
rbdare fr margini, calitatea interpretrii simptomelor minore, aparent nesemnificative
sentimentul solidaritii cu copilul suferind
examenul executat la copil dezbrcat, n poziie culcat
prezena prinilor sau a aparintorilor apropiai - senzaie de pudoare
realizarea unui contact optim cu copilul: cei mici ludai, colarii tratai pe picior de egalitate cu aduli
examinarea s fie ntotdeauna temeinic, cu grij pentru copil i contiincioas
Cronologia examinrii depinde de urmtoarele:
caracterul simptomelor i acuzelor
starea general a copilului
tolerana copilului fa de mediul de examinare
rbdarea prinilor sau aparintorilor
calitile psihice i comportamentale ale personalului sanitar
Etapele de examinare:
Inspecia
Palpare
Percuie
Auscultaie
Inspecutia:
Starea general a copilului: bun - modificat - alterat - grav - foarte grav
Cooperarea copilului cu examinatorul: sensoriu clar - lucid - cooperant, la ntrebri d rspunsuri adecvate
Poziia copilului: normal sau hipoton - poziii neadecvate, poziie eznd sau culcat, deformitatea unei pri a corpului,
asimetrie evident, malformaii congenitale, disarmonii structurale ale corpului
Dezvoltarea somatic a copilului sau starea de nutriie hipoponderal, hipostatural, supraponderal, slab (se vd coastele),
subalimentat, de statur mic sau nalt, n general copil proporionat sau disproporionat
Segmentul cefalic: micro- macrocefalie, hidrocefalie - meningocel encefalocel
Asimetria feei: dismorfisme cranio-faciale cunoscute, caracterele acestui dismorfism
Ochi: exoftalmie, enoftalmie, strabism, paraze palpebrale, nistagmus, ptoze, edemen
Nasul: forma, mrimea, drenajul asigurat bilateral, caracterul secreiilor
Urechea: forma, mrimea, caractere deosebite ale pavilionului urechii, transparena (anemii), existena sau inexistena unor
secreii auriculare
Gtul: poziia, existena tumefierii localizate, pterigium coli, gt scurt palmat
Pielea: Pigmentarea: normal sau accentuat - palid, cu eritem facial, cianotic, icteric-cenuie. Tegumentele sunt cu
exanteme sau fr exanteme. Depigmentat sau hiperpigmentat, nevi, hemangioame, hemoragii cutanate de diferite tipuri,

infecii cutanate purulente sau nepurulente, noduli cutanai, cicatrice eventual postoperatorii, hipertrichoz cutanat, scuame,
procese descuamative micro sau macrolamelare
Calitatea respiratiei si a circulatiei: tiraj intercostal, subcostal, epigastric, circulaia sanguin compromis, pulsul arterial
radial i femural, staz jugular, tegumente reci

Palparea:
Tegumente: temperatur, turgor, umiditatea, grosimea esutului adipos, edeme; turgorul se examineaz pe abdomen i partea
interioar a coapsei
Diferenierea edemelor: de tip inflamator sau mixedem - edem decliv etc.
Fontanela anterioar: pn la 1 1/2 dimensiunea, tensiunea, nivelul fontanelei anterioare
Suturile craniene: starea morfologic - eventuala dehiscen
Craniotabes: caractere clinico - morfologice - dimemsiuni, marginile osoase, integritatea oaselor nvecinate
Ganglionii: Retro-infrauriculari, sternocleidomastoidieni, submandibulari, supra-infraclaviculari, axilari, inghinali. Caractere
clinice de urmrit-numrul, mrimea, dac ele sunt dureroase, fluctuena, sunt solitari sau multipli, consistena, relaia lor fa
de esuturile nvecinate, dac sunt aderente ntre ele sau cu esuturile nvecinate.
Tiroida: dimensiunile, consistena
Cervical: ductul thireoglos - chiste branhiogene, abcese latero-cervicale superficiale sau profunde
Starea generala a copilului:
Exprimat ntr-un cuvnt: este echilibrat cu crearea de atmosfer de optimism.
SUGAR: cu mnurile ridicate lng cap, activ, se mic, joac cu ppu sau alte jucrii, este atent la mediu, manifest bucurie
dac simte c cineva se joac cu el
COPIL MAI MARE: micarea, jocul copilului este armonios, preocuprile sunt multilple, numeroase; n situaii neobinuite,
dup o scurt perioad de opunere, se comport n mod adecvat
COPILUL BOLNAV: activitatea motorie, predispoziia la joc,comportamentul, somnul - armonia acestor funcii sufer
modificri semnificative n raport cu gravitatea afeciunii de fond
MODIFICAREA STRII GENERALE POATE FI: uor modificat, modificat, alterat, profund alterat, stare catastrofal
7. Organizarea asistenei medicale primare pediatrice. Rolul medicului stomatolog n profilaxia afeciunilor pediatrice.
Organizarea asistentei medicale primare pediatrice. Sarcini:
crearea abilitilor necesare pentru aprecierea strii sntii fizice i neuropsihice a copiilor i adolescenilor
ngrijirea i alimentaia copilului sntos i bolnav
organizarea i ndeplinirea msurilor profilactice, sanitaro-antiepidemice i medicale la domiciliu i n instituiile precolare i
colare
diagnosticarea corect a bolilor acute i cronice pe baza anamnezei, examenului clinic i paraclinic, conform clasificrii
maladiilor OMS
aprecierea volumului investigaiilor i tratamentului n corespundere cu standardele naionale ale RM
acordarea ajutorului de urgen copiilor la etapele domiciliu - CMF staionar
nsuirea elementelor de dispensarizare corect a copiilor sntoi i bolnavi.
Lucrul profilactic - profilaxia rahitismului hipertrofiei, organizarea alimentatiei rationale: masuri profilactice pentru protejarea
fatului si nou-nascutului, lucrul antiepidemic si de vaccinatie, observarea dinamica dupa copii de gr.1-4 de sanatate, pregatirea
copiilor pentru gradinita si scoala,organizarea dispensarizarii copiilor,lucrul cu personalul medical.
Lucrul curativ:acordarea ajutorului medical copiilor cu afectiuni acute,observarea dispensarica dupa
copii din gr.3-4 de sanatate.
Lucrul organizatoric:analiza si planificarea documentatiei,lucrul cu documentatia de evidenta operativa,incadrarea formelor de
lucru neavansate calificatiei,lucrul cu sora medicala la sector,concentrarea informatiei,despre copii,control asupra dispensarizarii
de catre indicii speciali.
8. Imunoprofilaxia copiilor n Republica Moldova. Calendarul Naional de vaccinri.
Vaccinurile protejeaza copilul de o serie de boli infectioase potential grave.
Vaccinurile sunt facute din bacterii sau virusi care determina bolile respective, dar cu actiune diminuata sau chiar morti.Atunci
cand acesti virusi sau aceste bacterii modificate sunt injectate in corpul copilului, sistemul imunitar actioneaza in sensul stimularii
organismului in a produce anticorpi. Odata produsi, acesti anticorpi ramani activi in corpul copilului tau si sunt gata de actiune
daca apare pericolul unei boli reale.
Majoritatea vaccinurilor se administreaza prin injectare. In plus pentru a obtine protectia dorita aproape toate vaccinurile injectate
trebuiesc administrate repetat. Cei mai multi copii nu au nici o problema dupa ce sunt vaccinati. Inainte de administrarea
vaccinului medicul va verifica starea de sanatate a copilului si tot istoricul imunizarilor anterioare.
Atentie: COPILUL TREBUIE SA FIE PERFECT SANATOS!
Daca copilul este bolnav, vaccinarea trebuie amanata. Uneori, dupa administrarea unui vaccin copiii sunt mai agitati,sau
somnolenti, au putina febra sau o rosata a pielii in jurul locului unde s-a injectat vaccinul. Nu aveti nici un motiv de ingrijorare
atat timp cat copilul nu pare bolnav.
Calendarul vaccinarilor in republica Moldova

Hepatita B virala HVB (4) - 24 ore dupa nastere, 2 luna, 4 luni, 6 luni
Tuberculoza BCG (2) - 2-5 zile, 6-7 ani
Poliomielitei VPO (6) 2 luni, 4 luni, 6 luni, 22-24 luni, 6-7 ani, 14-15 ani
Infectii hemopgilus influenzae tip b Hib (3) - 2 luni, 4 luni, 6 luni
Difteria, tetanus, Tusa convulsive DTP (4) - 2 luni, 4 luni, 6 luni, 22-24 luni,
Rujeola, oreionul, rubeolei ROR (3)- 12 luni, 6-7 ani, 14-15 ani
Difteria DT 6-7 ani
Tetanos Td (2) - 14-15 ani, 20 ani
Infectia cu rotavirus RV (3) - 2 luni, 4 luni, 6 luni
Infectia cu pneumococi PC (3) - 2 luni, 4 luni, 6 luni
9. Dezvoltarea fizic a copilului. Factorii ce influeneaz creterea i dezvoltarea copiilor.
1. Factori endogeni
a. Factor genetici - sunt responsabili de diferenvierile constituionale individuale imprimate n procesul de concepie, precum
i fenomenului nsi al creterii i dinamicii sale pn la maturitate dup genotipul dominant, dup tipul morfologic familiar.
b. Factori endocrini - Intervin att n timpul vieii intrauterine ct i postnatal. Funciile endocrine ale embrionului i ftului
sunt mai puin dezvoltate. Hormonii fetali au rol minor n multiplicarea celular. Embrionul i ftul sunt mai puin dezvoltate.
Hormonii fetali au rol minor n multiplicarea celular.
c. Factori de cretere
1. Factorii genetici (ereditari, intrinseci) - Rol important n determinarea ritmului creterii datorit controlului genetic al
sintezei proteinelor structurale i enzimelor.
2. Factorii hormonali ai creterii - Rol n modularea proceselor creterii i dezvoltrii potrivit informaiei genetice.
a. Hormonul somatotrop hipofizar (S.T.H.)
rol n multiplicare celular;
acioneaz asupra condrogenezei, prin somatomedin, pe cartilagiul seriat;
hiperfuncia = gigantism;
hipofuncia = nanism armonic.
b. Tiroxina i triiodotironina, sub control talamo-hipofizar acioneaz:
asupra cartilajului de cretere ( mineralizare);
asupra S.N.C.;
asupra maturaiei dentare;
hiperfuncia = hipertiroidie
hipofuncia = nanism disarmonic (cretinism) si arieraie mental (cretinism)
c. Parathormonul:
controleaz homeostazia Ca;
intervine n calcifierea scheletului.
d. Insulina: n sinteza proteinelor, ac. grai, glicogen.
e. Hormonii androgeni:
iniial activeaz creterea;
n adolescen: o limiteaz, accelernd maturarea scheletic.
f. Estrogenii i progesteronul: calcifierea cartilajului de cretere.
g. Cortizonul:
efect negativ: scade numrul de celule;
efect pozitiv: favorizeaz maturaia enzimelor.
3. Factorii de mediu:
a. Factorii de mediu prenatal:
embrionului i ftului
factori endocrini
factori: chimici, actinici, infecioi, anoxia, .a.
b. Factorii de mediu postnatali:
factorii infecioi (ac. i cr.)
alimentaia gravidelor i a copiilor
mediul geografic: poluare, nsorire (U.V.), umiditate, acioneaz cu precdere n primii 5 ani.
c. Factorii socio-economici:
situaia material
calitatea locuinei
condiii igienice
facilitile medicinei i civilizaiei.
d. Factorii culturali i instructiv- educativi.
e. Factori emoionali
f. Exerciiile fizice: activeaz circulaia, cresc aportul de O2 n esuturi.
2. Factori exogeni
a. Alimentatia

Subnutriia mamei
DUCE LA
naterea copilului cu greutate mic(24-24% caturi) i in 10% cazuri- cu lungime
mai mic
Malnutriia intrauterin
perturb dezvoltarea SNC (intrauterin i primele 6 luni postnatal se multiplic celulele
nervoase, conexiunile dendtritice i are loc mielenizarea.
Subnutriia calitativ a gravidei poate duce la apariia embriopatiilor i fetopatiilor
b. Mediul geografic
Altitudinea de peste 1500 m scade ritmul de cretere att n timpul vieii intrauterine ct i postnatal(cauza= hipoxia
cronic)
Razele UV i X n doze mici stimuleaz creterea, iar n doze mari o ncetinesc
Manifestrile determinate de mediu geografic sunt mai evidente n primii 5 ani de via
c. Mediu socio-economic
Condiiile sanitare
Morbiditatea inf/parazitar
Stressul/ profesia prinilor
Situaia financiar
copii unici sunt mai bine dezvoltai
copii din mediul urban sunt mai bine dezvoltai dect cei din mediul rural
Copii din medii favorizate sunt mai bine dezvoltai pondero-statural dect cei din familii modeste
influeneaz creterea copiilor prin situaia material i condiiile de locuin ale prinilor.
Condiiile de locuin n camer individual, nsorit, cu confort termic i umiditate adecvat asigur condiiile optime de
cretere.
Copiii unici n familie au o statur mai mare dect cei din familiile numeroase.
media nlimii i greutii este mai mare la copiii din mediul urban dect la cei din mediul rural.
d. Factorul afectiv educativ
Se constat c pentru copii crescui n case de copii exist un ritm de cretere mai lent dect cei crescui n familie, dar
acetia odat nfiai i ngrijii ntr-un mediu care le ofer afeciunea necear, i reiau ritmul de cretere
O familie n care exist stri conflictuale- contribuie la un ritm de dezvoltare ntrziat
Regimul afectiv-educativ: influeneaz dezvoltarea intelectual a copilului. Mediul familial calm, afectiv, echilibrat cu
prezena ambilor prini, constituie baza dezvoltrii psihice sntoase a copilului.
Primii 3 ani de via au cea mai mare importan, fiind perioada cnd se pun bazele inteligenei.
Dezvoltarea intelectual a copiilor este mai bun n familiile cu preocupare educativ mai mare i susinut.
Copiii din familii numeroase au o dezvoltare psihic mai bun, avnd exemplul frailor mai mari.
e. Exercitiile fizice
Aplicate n primul an de via, la nceput sub forma masajelor apoi a gimnasticii pentru sugar iar pe msur ce
crete un sport adaptat posibilitilor lui= au un rol favorabil, stimulnd creterea i dezvoltarea prin tonifierea
musculaturii , ntrirea articulaiilor, ameliorarea oxigenrii i facilitarea termogenezei.
3. Factori patologici
a. factori care acioneaz asupra gravidei
infecii acute sau cronice (lues, malarie);
intoxicaii cronice (alcoolism, tabagism,);
tulburri de nutriie (subalimentaie);
b. factori care acioneaz asupra copilului:
tulburri cronice de nutriie i digestie care pot determina
afeciuni ale SNC;
boli congenitale de cord nanism cardiac;
boli congenitale renale nanism renal;
anomalii cromosomiale;
c. Postnatal:
numeroi factori patologici pot afecta creterea i dezvoltarea.
Bolile cronice (ex. renale, hepatice, sindroame de malabsorbie, hipotiroidism netratat) genereaz nanism.
Aciunea lor este mai grav dac intervin n perioadele cu cretere intens (ex. primul an de via).

Legile creterii
Cresterea se desfasoara conform unor legi generale, care au fost sistematizate in baza procesului normal de cretere.
1. Legea alternanei:
a. osul lung se ngroa i se alungete alternativ, pauza dintre procesele de cretere n lungime fiind folosite pentru
creterea n grosime i invers.
b. legea basculei - perioadele de activitate i repaos ale unui os lung dintr-un segment sunt contrare pentru celelalte dou
oase lungi ale aceluiai membru, pe cnd primul crete n lungime, celelalte n grosime i invers.
c. Legile alternanei se refer la alungirea, urmat de ngroarea oaselor.
2. Legile proporiei:
a. exist 3 faze n evoluia variaiilor de proporie dintre lungimea corpului i limea lui fa de adult,ntre: 4-6 ani; 6-15
ani i dup 15 ani.

3.
4.
5.
6.

7.
8.
9.
10.

b. De la natere i pn n perioada de adult fiecare segment al corpului are modul su propriu de comportament fa de
nlime. Creterea n lungime este urmat de creterea n grosime.
c. Dac un segment al corpului are o cretere proporional superioar celei staturale, segmentele imediat superioare, sau
inferioare celui considerat vor avea o cretere proporional inferioar celei staturale.
d. Legile proporiei: de la natere la maturaie,fiecare segment al corpului are modul su propriu de comportament
fa de nime.
Legea cresterii inegale - Fiecare segment al corpului are ritmul sau de crestere
Legea intensitatii descrescinde a cresterii - odata cu inaintarea in virsta,intensitatea cresterii scade
Legea antagonismului morfologic si ponderal - in perioada cresterii in greutate diferentierea morfologica este redusa, iar in
perioadele de diferentiere morfologica profunde cresterea in greutate nu are loc
Legile pubertii
nainte de pubertate talia crete n special pe seama membrelor inferioare, iar dup ea pe seama trunchiului.
nainte de pubertate este mai viu procesul de alungire, n timpul ei, i dup ea, procesul de ngroare osoas;
nainte de pubertate procesele de cretere intereseaz n special oasele iar la pubertate i dup ea-masa muscular.
Legile asimetriei, cu aplicabilitate la vrsta adult.
Legea cresterii seculare: generatiile actuale sunt de talie mai mare decit cele anterioare,datorita modificarilor produse in
organismul uman.
Legea directiei cefalorahidiene: sugarul capata activitati motorii relativ insemnate ale membrelor superioare mult inainte de
a incepe sa mearga.
Legea disocierii cresterii: se caracterizeaza prin diferenta perioadelor de acceleratie,cresterea in greutate si talie la fete si
baieti de diferite virste.

10. Particularitile dezvoltrii neuro-psihice a copilului n primul an de via.


Luna 1- in decubit ventral ridica p-u cateva secunde capul, degetele stranse in pumn. Zambeste, prezinta miscari ale gl.oculari
tresare la zgomote puternice, brusc.
Luna 2 - in decubit ventral ridica capul p-u 1-2 minute, degetele usor flectate.Intoarce capul in directia zgomot.auzit,urmareste un
obiect din fata ochilor, gangureste.
Luna 3 - periada de la 3-6 luni este perioada care se caracterizeaza prin elaborarea miscarilor coordonate, apucare, intoarcere,
tiriere. In aceasta luna sta in decubit ventral tine capul pe cateva minute, extensia degetelor, isi recunoaste mama, isi priveste
mainele se joaca cu ele manifesta bucurie la auzul vocilor cunoscute intoarce capul spre sursa sunetului.
Luna 4 - sta in pozitie sezanda prin tractiune de antebrate isi ridica umerii si capul., se intoarce de pe cap pe abdomen,intinde
mana dupa o jucarie, cauta sursa sonora, gangureste, rade spontan la stimulat emite multe vocale izolate.
Luna 5 - sustinut se sprijina pe plante scurt timp sade sprijinit apuca obiecte si le aduce spre gura, emite grupe de sunete in ritm
rapid isi manifesta nemultamirea daca contactul social ii este necunoscut.
Luna 6 - sta in sezut se intoarce de pe abdomen pe spate incepe sa se tarasca apuca obiectele cu o singura mana isi priveste
imaginea in oglinda,articuleaza silabe izolatte.
Perioada de la 6-12 luni este caracterizata prin perfectionarea motilitatii formarea mersului si a limbajului.
Luna 7- se ridica pe sezut din decubit dorsal apuca obiectele intre palma si degetele 2-3 manifesta interes p-u jucarii cauta o
jucarica crescuta,pronunta pe silabe.
Luna 8 - sustinut de axile paseste,apuca obiectele cu 3 degete, manifesta interes crescut fata de jucarii, incepe sa se formeze
intelegerea limbajului, priveste si se bucura de vederea imaginii in oglinda pronunta clar silabele izolate sau repetate.
Luna 9 - sta in picioare sprijinit mai mult timp, merge sustinut de ambele maini, se ridica singur in picioare motricitatea fina, se
joaca emitand pe adult pronunta spontan sau imitativ silabe repetate fara semnificatie.
Luna 10 -se aseaza si se ridica cu mai multa usurinta, se catara si merge lateral, merge in 4 labe.percepe interzicerea pronunta clar
cuvinte formate din silabe
Luna 11 - merge sustinut de o singura mana sta singur in picioare,ofera obiectele care i se cer,,pronunta 1-2 cuvinte clare si cu
sens, intinde piciorul mana p-u imbracat.
Luna 12 - face pasi fara sprijin dar cu baza larga de tinere,cu trunchiul aplicat inainte stand in picioare se apleaca si ridica
jucaria,arata parti ale corpului,pronunta 3-4 cuvinte cu sens.
Limbajul
Alturi de primul sistem de semnalare (senzaiii reprezentri) apare al II-lea sistem de semnalare, reprezentat prin cuvnt
(alterarea mecanismului psihic al vorvirii afazia, tulburri organice i funcionale de reglare i execuie a articulaiei
cuvintelor).
Vorbirea apare la copil n sptmnile a 4-6 cnd ncepe a gnguri.
La 6 luni copilul pronun unele sunete ba-ba-ba, ma-ma-ma.
Ctre sfritul primului an n lexiconul copilului sunt deja 8-12 cuvinte, nelese de el papa, mama, d-mi, na, av-av, amam, tic-tac.
Ctre 2 ani lexiconul copilului include circa 300 cuvinte, apar primele propoziii scurte.
11. Factorii favorabili i nefavorabili ce influeneaz dezvoltarea neuro-psihic a copiilor n perioada postnatal.

Dezvoltarea neuro-psiho-motorie- este evoluia achiziiilor sensoriale, intelectuale i motricitatea individului n cursul vieii
sale.
Dezvoltarea neuro-psycho-motorie conine mai multe compartimente:
1. Dezvoltarea motorie: motricitatea global i fin.
2. Dezvoltarea sensorial
3. Dezvoltarea socio-afectiv
4. Dezvoltarea cognitiv
5. Dezvoltarea verbal
Dezvoltarea motorie poate fi apreciat prin evoluia urmtoarelor repere:
poziia
motricitatea
tonusul muscular
reflexele
Motricitatea - micri orientate, activitate manipulatorie a copilului.
Nou-nscutul se afl ntr-o poz flexie determinat de hipertonus muscular. Hipertonusul muscular este pronunat n toate poziiile.
Cnd copilul se afl pe burt, pe spinare, pe partea lateral sau vertical.
Minile sunt flectate n toate articulaiile, alipite de piept. Minile sunt strnse n pumn, degetele mari ascunse n palm. Picioarele
sunt flectate n toate articulaiile i puin abducte n regiunea femurului, laba piciorului este ndoiat dorsal. Nici n timpul
somnului nu are loc discontractarea.
Micrile nou-nscutului sunt limitate, haotice, iregulate, atetoide, tremurtoare. Aceste fenomene dispar dup prima lun de via.
Motilitatea - Este iniial reflex, involuntar, micrile nou-nscutului fiind dominate de ctre tonusul activ i automatismele sale
primare ale cror influene se prelungesc i n lunile urmtoare.
Micrile nou-nscutului au un caracter viu i limitat. Ele sunt de scurt durat, spontane, globale i de aspect vermicular.
Concomitent cu dezvoltarea rapid a SN, micrile copilului devin treptat contiente.
De la 4 luni el poate apuca cu mina folosind eminena hipotenar i degetul mic. Numai dup aceast vrst i ine pumnul i
degetele desfcute.
Ctre 6 luni prinde un obiect printr-o micare asemntoare greblei, ndoindu-i degetele cnd apuc.
ntre 6 i 8 luni motilitatea trunchiului devine voluntar.
Ctre vrsta de 2 ani copilul se poate ajuta n mod egal de ambele mini, apoi majoritatea devin dreptaci.
O parte din cei stngaci (njur de 7 %) rmn stngaci numai dup vrsta de 4 ani.
n jurul vrstei de 5- 6 ani copilul este capabil s diferenieze mna dreapt de cea stng. S-i chee nasturii, s-i lege ireturile.
Indicii motoricii se dezvolt n urmtoarea consecutivitate:
La nceput coordonate devin micrile muchilor oculari (sptmn a 2-3). Cnd copilul fixeaz privirea asupra unui obiect
strlucitor.
ntoarce capul dup jucrie ce este determinat de muchii gtului.
Activitatea minilor se ncepe din luna a 4-a. Ridic minile la nivelul ochilor i le privete. Ia jucriile n mn, poate lua
sticlua cu lapte s bea.
n lunile 4-5 apar micri coordonate a spatelui ce se manifest prin ntoarcerea capului de pe spinare pe spate, iar n lunile 5-6
de pe burtic pe spate.
Micrile devin coordonate cnd copilul n vrsta de un an se duce n alt parte a camerei pentru a aduce o jucrie.
Poziia copilului
1. Are o anumit valoare de apreciere i interpretare mai ales n prima copilrie.
2. Nou-nscutul i pstreaz pe o scurt perioad de timp poziia din cursul sarcinii.
3. Apoi se menine n mod normal n flexie, cu membrele superioare i inferioare egal flectate.
4. Ctre 2 luni poziia copilului devine din flexie n semiflexie.
5. Poziia lui n extensie apare dup 3 ani.
Tonusul muscular
Reflect n bune condiii dezvoltarea motorie normal a copilului.
Aprecierea la natere a maturizrii SNC se evalueaz clinic i prin studiul tonusului muscular i prin aprecierea scorului
Apgar.
Criteriile elaborate se adreseaz aprecierii tonusului muscular activ i pasiv i a unor automatisme primare.
Nou-nscutul la termen i sugarul mic prezint o hipertonie fiziologic evident a membrelor superioare i inferioare.
Evoluia dezvoltrii tonusului muscular se desfoar dinspre periferie. Studiul lui se efectueaz cu ajutorul manevrelor de
extensibilitate i msurarea unghiurilor de deschidere dintre componentele acestor segmente.
Tonusul capului. In I lun i ridic capul pentru o scurt perioad de timp.
La 2 luni i-l ine drept i stabil. Dup 2 luni ncepe s-i ridice odat cu capul umerii i toracele.
La 3 luni ine bine capul.
Dup 5-6 luni culcat pe spate i ridic bine capul din poziia corpului.
Culcat pe spate de la 4 luni ridicndu-i capul i umerii, ncearc s ead.

La 4-5 luni se rostogolete de pe o parte pe alta.


Apoi de pe spate pe burt i invers.
Poziia eznd sugarul o deprinde ntre 6-8 luni, este
anticipat i dezvoltarea motilitii trunchiului i a membrelor inferioare.
Poziia n picioare e posibil dup dispariia reflexului de redresare, respectiv dup 6-8 luni. La nceput ridicarea se face
cu ajutorul braelor i minilor prin micri de agare, musculatura membrelor inferioare fiind mult ncordat. Apoi el st
n picioare sprijinit numai cu o mn pentru ca ntre 10-12 luni el s poat sta nesprijinit.
De la 9-10 luni poziia de trecere de la cea eznd la cea n picioare. Mersul propriu zis se dezvolt n jurul vrstei de 1
an
Examenul tonusului muscular. Acest examen la nou-nscut se face prin:
aprecierea posturii, cum a fost descris anterior;
examenul tonusului muscular pasiv, prin aprecierea rezistenei la micrile pasive imprmate de examinator la nivelul
diferitor articulaii;
examenul tonusului muscular activ, adic rspunsul motor la diverse poziii imprmate de examinator;
n examenul tonusului muscular se va insista asupra modificrilor sesizate n comportamentul postural, detectate la
observaie.
Reflexe necondiionate
n perioada nou-nscut, ct i n celelalte vrste mai deosebesc i reflexe necondiionate. Ele prezint fenomene filogenetic
ntrite. Deosebim trei grupe de reflexe necondiionate: stabile, tranzitorii i posturale.
1. Reflexe stabile - Se manifest de la natere i se pstrez toat viaa:
reflexul de deglutiie
reflexele tendinoase
reflexul cornean
reflexele conjunctivale
reflexul supraorbital
2. Deosebit de preioase la nou-nscut sunt reflexele necondiionate tranzistorii. Ele sunt expresia nivelului de dezvoltare
morfofuncional a sistemului nervos.
3. Reflexele tranzitorii exprim dependena de structurile subcorticale. Dispariia lor este un fenomen de maturitate, inhibiie, ce
are ca substrat corticalizarea activitii SNC.
4. Reflexele tranzitorii permit aprecierea nivelului de dezvoltare al SNC i uneori pot avea valoarea localizatoare a leziunii.
Reflexele tranzitorii
Aceste reflexe exist dup natere i treptat, n anumite perioade dispar. n acest grup de reflexe intr:
reflexe orare: suptului (1,5-2 ani), reflexul de cutare (3-4 luni), reflexul de tromp (2-3 luni), palmo-oro-cerebral (2-3
luni).
reflexe spinale: de aprare (pn la 2 luni ), reflexul de sprijinire (pn la 2 luni ), reflexul de pas automat (pn la 2 luni ),
reflexul Moro (pn la 4 luni ), reflexul Robinson (pn la 3 luni ), reflexul Galant (pn la 4 luni), reflexul Peres (pn la
3-4 luni ), reflexul Bauer (pn la 4 luni ).
reflexe pozotonice i mieloencefalice
Dezvoltarea senzorial
Reflexe vizuale
Vede la natere, se orienteaz spre sursa de lumin, n somn superficial clipete (somn profund nu, treaz sesizeaz vocea
mamei, este atras de figura uman).
3 luni analizeaz minile.
4 l. ntinde mina pientru a prinde obiectul din cmpul vizual homolateral; la 5 luni ncearc s prind obiectul dincolo
de axul corpului. Lipsa de rspuns: nu vede, este neatent, retard mental
2-3 ani numete obiectele familiare.
3-4 ani testul E, aprecierea gradului de maturare cognitiv.
Deficit vizual este dat de: tulburri de refracie, opaciti lenticulare, defecte ale analizatorului vizual (retina, n. Optic,
chiazma optic, tractul optic, cortexul vizual).
Reflexe auditive
Nou-nscutul rspunde printr-un reflex global de nchidere, reflexul Moro.
La stimuli auditivi puternici el rspunde prin grimas sau plns, surs, mimic (n somn superficial reacie reflex a
ntregului corp, apoi reacia se estompeaz).
La 5-6 luni apare conjugarea micrilor capului i ochilor ctre sursa sonor.
Controlul i supravegherea acuitii auditive i vizuale sunt obligatorii din perioada de nou-nscut.
se testeaz aplicnd sunetul unui clopoel aproape de urechea copilului. Reaciile aprute vor fi n funcie de stadiul
comportamental n care se afl nou-nscutul, n felul urmtor:
n faza de somn profund, rspunsul la sunetul clopoelului se va manifesta printr-o reacie foarte slab, copilul va strnge
doar pleoapele, sau rspunsul va fi absent;

n faza de somn superficial copilul va rspunde la sunetul clopoelului printr-o reacie de strngere a pleoapelor mai
accentuat i o reacie reflex a ntregului corp; cnd se va prelungi stimularea, reacia se va estompa, devenind din ce n
ce mai sczut;
n faza de veghe calm, nou-nscutul nu reacioneaz aproape deloc, uneori poate nchide pleoapele; trebuie de tiut c
lipsa reaciei n aceast faz de comportament ne trebuie interpretat ca deficit de auz; se tie c n aceast faz el
reacioneaz mult mai complex, sesiznd vocea mamei i localznd-o prin ntoarcerea capului spre ea; cnd copilul va fi
n faza de veghe cu agitaie nu vor exista reacii la stimularea auditiv
Mirosul n mod practic are o dezvoltare mai puin cunoscut. Dup 1 an reacioneaz la mirosurile plcute i dezagreabile.
Dezvoltarea lui este mult influenat de dezvoltarea gustului.
Sensibilitatea tactil, termic i dureroas sunt prezente de la natere i se dezvolt pe msura creterii, cu timpul rspunsul la
aceti stimuli este mai adaptat.
Sensibilitatea superficial este prezent la noi-nscui, cea profund se dezvolt la vrsta de 2 ani. Sensibilitatea ne
furnizeaz mai puin informaie pentru diagnostic la copii de vrst fraged.
Gustul

Este prezent de la natere.


Nou-nscutul reacioneaz la substanele acide, amare sau srate.
Rspunde printr-un reflex de supt la cele dulci.
Gustul se dezvolt n raport cu alimentaia copilului.
Gustul la ei este adesea paradoxal, bizar i capricios.

Limbajul
Alturi de primul sistem de semnalare (senzaiii reprezentri) apare al II-lea sistem de semnalare, reprezentat prin cuvnt
(alterarea mecanismului psihic al vorvirii afazia, tulburri organice i funcionale de reglare i execuie a articulaiei
cuvintelor).
Vorbirea apare la copil n sptmnile a 4-6 cnd ncepe a gnguri.
La 6 luni copilul pronun unele sunete ba-ba-ba, ma-ma-ma.
Ctre sfritul primului an n lexiconul copilului sunt deja 8-12 cuvinte, nelese de el papa, mama, d-mi, na, av-av, amam, tic-tac.
Ctre 2 ani lexiconul copilului include circa 300 cuvinte, apar primele propoziii scurte.
Aprecierea i evaluarea dezvoltrii neuropsihici Metoda Denver II
Dupa recomandrile OMS aprecierea dezvoltrii neuropsihice se efectuiaza dupa metoda Denver II ,
Aprecierea dezvoltrii neuropsihice dup aceast metod presupune folosirea urmtoarelor 5 repere:
1. Motricitate grosier
2. Motricitate fin-adaptibilitate
3. Limbaj
4. Criteriu personal-social
Reacii de voce n dezvoltarea vorbirii copiilor:
1.5 luni - gngurete a-aa, e-ee;
2-3 luni - gngurete g, , b;
4 luni - silabe;
7 - 8.S luni - silabe ba-ba, ga-ga;
8.5 - 9.5 luni - repet silabele cu intonaii diferite;
9.5-18 luni - cuvinte: mama, baba; sunete simbolice:
gav- gav - cinele; tic-tac - ceasul etc. toate ntrebuinate
la nominativ;
18-20 luni - fraze din 2 cuvinte (mama d), ndeplinete
comenzi simple ce exprim interesul copilului;
20-22 luni - apare aprecierea unui obiect din mai multe;
22-24 luni - bagajul de cuvinte ~ 300 substantive, verbe
i alte pri de vorbire;
18-24 luni -1 perioad: a?, ce?;
3 ani - frazele complexe, percepe cazul n fraze;
4-5 ani - fraze lungi, momologuri. Perioada definitiv de dezvoltare a vorbirii. II perioad: de ce?
Descoperirea propriului corp
Se manifest la 4 luni.
Dup 4 luni sugarul schieaz unele interese pentru funciile sale excretorii, suporturi viitoare importante pentru educaia
sfincterian, care obinuit ncepe dup vrsta de 8- 10 luni i chiar mai trziu prin cerutul oliei etc.
Deasemenea poate surde la vederea imaginii sale.
Ctre vrsta de 1 an este interesat ndeaproape de imagine i de a descoperi ceea ce se afl ndrtul oglinzii.

Dup vrsta de 1,5-2 ani copilul i recunoate unele componente ale corpului su, pe care le arat cu interes la solicitare.
Descoperirea mediului nconjurtor
Este legat n mod direct de relaiile sugarului i copilului mic cu persoanele din jur.
Descoperirea obiectelor i a spaiului, precum i a mijloacelor lui de comunicare, n principal limbajul.
Relaiile cu persoanele din jur.

12. Noiune de retard neuro-psihic la copii.


Testul Denver test de evaluare a dezv.include 125 de probe destinate p-u explorarea comportamentului motor, socio-afectiv,a
motricitatii fine, a limbajului, auzului, intelegerii.
Se folosesc urmatoarele materiale: sfoara rosie, stafide, sticla mica transparenta.
Formularul contine numele si prenumele, data nasterii si varsta, data testarii.
In urma evaluarii testului poate fi:
1. NORMAL - nu exzista intarziere si exzista un avertisment. Copului va fi retestat la urmatoarea vizita in cadrul exzamenului
de rutina al copilului sanatos.
2. SUSPECT - exzista 2 sau mai multe avertismente si una sau mai multe intarzieri. Copilul va fi retestat peste 1-2 sapt.p-u a
elimena influenta altor factori ca boala, frica, oboseala.
3. NETESTABIL - copilil refuza indeplinirea mai multor probe. Va fi retestat peste 1-2 saptamini.
4. RETARDUL MENTAL- este o stare de nedezvoltare sau dezvoltare incompleta a proceselor cognitive si a gandirii,care se
produce pana la varsta de 3 ani cu afacerea intelegentei. Sunt catea tipuri de retard mental:
USOR IQ 50-69 varsta mintala este similara cu a unui copil de 9-12 ani, insuseste cunostimntele cursului scolar
primar, poate invata o meserie simpla, poate sa-si ntemieze o familie.
MODERAT IQ-35-49, varsta mintala ca a unui copil de 6-9 ani, limbajul verbal prezent, dar nu poate scrie, citi, se
autoservesc la nivel elimentar, pot efectua munca sub supraveghere sunt semidependenti.
SEVER IQ-20-39, varsta mintala ca a unui copil de 3-6 ani, limbajul este foarte sarac, ei se autodeservesc cu
dificultate sunt dependenti sociali.
PROFUND IQ sub 20. varsta mintala ca a unui copil sub 3 ani, lipseste limbajul,nu poate comunica nu se poate
ingriji este total dependent social.
13. Principii de evaluare a dezvoltrii fizice la copii.
Metodele de examinare sunt:
Somatometria
Somatoscopia
Fiziometria
Somatometria - Const n determinarea cantitativ a indicilor antropometrici. Aceti indici sunt:
Talia;
Greutatea;
Perimetrele (craniului, toracelui, abdomenului, coapsei, gambei);
Pliul cutanat;
Lungimea membrelor.
Metodele antropometriei sunt neinvazive, ieftine, destul de precise, accesibile.
Somatoscopia - Este metoda care permite aprecierea calitilor fizice caracteristice examenului obiectiv . Ea include:
Examinarea aparatului locomotor;
Maturizarea biologic (dentar, sexual, osoas).
Fiziometria - Este o metod care determin parametri funcionali al organismului. El include:
Spirometria - Este metod de apreciere a capacitii vitale pulmonare. Se determin cu ajutorul spirometrului printr-o
inspiraie adnc cu reinerea respiraiei, urmnd o expiraie exclusiv prin gur n spirometru. Examenul se efectueaz de
2-3 ori i se fixeaz rezultatul maxim n ml.
Dinamometria - Este o metod de apreciere a forei musculare i a puterii de ntindere, artnd gradul de dezvoltare a
musculaturii. Se apreciaz cu ajutorul dinamometrului de mn.
Aprecierea frecvenei pulsului;
Aprecierea tensiunii arteriale - La nou nscui TA-90/70 mmHg.
Metodele de evaluare a dezvoltrii fizice sunt:
Metoda indicilor antropometrici;
Hrile de cretere;

Metoda utilizrii a tabelelor standart;


Metoda scrii de regresie;
Metoda percentile;
Medota devierilor sigmale.

Metoda indicilor antropometrici


Indicele ponderal (IP) reprezint raportul ntre greutatea real i greutatea ideal.
IP ntre 0,9-1,1 = copil eutrofic
IP ntre 0,89-0,76 = malnutriie protein-caloric gr.I
IP ntre 0,75-0,6 = malnutriie protein-caloric gr.II
IP > 0,6 = malnutriie protein-caloric gr.III
Indicele de nutriie (IN) reprezint raportul ntre greutatea real i greutatea corespunztoare taliei.
IN ntre 0,9-1,1 = copil eutrofic
IN intre 0,89-0,81 = malnutriie protein-caloric gr.I
IN intre 0,80-0,71 = malnutriie protein-caloric gr.II
IN > 0,70 = malnutriie protein-caloric gr.III
Indicele de mas corporal (IMC sau BMI) reprezint raportul ntre greutate i ptratul taliei.
Subponderal: dac IMC e sub valoarea 5;
Greutate normal: IMC ntre valoarea 5 i sub 85;
Supraponderal: IMC peste valoarea 85 i sub valoarea 95;
Obez: IMC la sau peste valoarea de 95.
Indicile statural (IS) reprezint raportul ntre talia actual i talia ideal pentru vrst.
Malnutriie gr.I 0,95-0,9 (95-90%);
Malnutriie gr.II 0,9-0,85 (90-85%);
Malnutriie gr.III mai puin de 0,85 (85%)
Hrile de cretere
Reprezint un set de curbe care indic progresia normal a unui parametru (lungime, greutate, perimetru cranian) n funcie de
vrst i sex.
Curbele corespund unor valori: percentile sau deviaii standard. Limitele largi ale normalului sunt cuprinse ntre percentila 95 (+2
deviaii standard) i 5 (-2 deviaii standard).
Metoda scrii de regresie
Prin aceast metod se apreciaz starea dezvoltrii fizice, lundu-se n consideraie corelaia dintre talie i greutate.
Se utilizeaz tabelele de regresie unde talia este indicat in 5 intervale sigmatice i greutatea n corelaia cu talia
Metoda percentile
Prin aceast metod se apreciaz poziia unui membru al societii fa de ceilali membri.
Parametrii antropomentrici (talia, masa, etc.) se amplaseaz ntr-un rnd (de la min max), ce se mparte n 100 de pri
percentile.
Scara Stuart cu 7 percentile:
97-100 foarte inalt
90-97 inalt
25-75 mediu
10-25 scazut
10-3 jos
0-3 foarte jos
Metoda devierilor sigmale
Indicatorii dezvoltrii fizice a individului sunt comparai cu mediile aritmetice omoloage corespunztoare acestei grupe n funcie
de vrst i sex, luate din tabelele standard.
Pentru identificarea nivelului de variaie aceast diferen (cu semnul +/-) este raportat la deviaia standard astfel se obine
deviaia sigma.
Ca perimetru de baz sa propus devierea aritmetic medie sau sigma ()

M+ categoria medie

M+2 mai mare (mic) dect medie

M>2 nalt

M<2 joas
14. Tulburrile cronice de nutriie. Etologie. Clasificare. Profilaxie.
TULBURRILE STRILOR DE NUTRIIE sunt o afeciune cronic caracterizat prin ntrzierea sau oprirea creterii
ponderale, staturale sau mixte pentru o perioad mai mare de o lun cu o diferen mai mare de 10% fa de valorile medii ale
vrstei.

CLASIFICAREA HIPOTROFIILOR (dup OMS)


1. DUP PROVENIEN
a. Hipotrofie congenital prenatal (intrauterin);
Forma neuropatic;
Forma neurodistrofic;
Forma neuroendocrin;
Forma encefalopatic
b. Hipotrofie postnatal (dobndit);
c. Hipotrofie mixt (prenatal-postnatal)..
2. DUP GRADUL DE SEVERITATE
Malnutriie uoar gradul I (10%-20%);
Malnutriie medie gradul 2 (20%-30%);
Malnutriie sever gradul 3 (mai mult de 30%).
3. FORME CLINICE:
Malnutriie proteinocaloric sever (marasmul);
Malnutriie proteic sever (Kwarshiorkor).
4. MODALITILE DE PRODUCERE
Deficit de proteine;
Deficit caloric global;
Deficit mixt de proteine i calorii.
ETIOLOGIE
HIPOTROFIA CONGENITAL este consecina diferitor factori:
- Afeciunile i noxele profesionale n timpul graviditii;
- Gestozele gravidelor;
- Anomaliile placentei;
- Alimentaie deficitar;
- Factori ereditari mutaii cromozomiale;
- Maladii genetice determinate: mucoviscidoz, celiachie, galactozemie etc.
HIPOTROFIA DOBNDIT
1. factorii exogeni
a. alimentari cantitativi
Hipogalactie matern;
Diluii necorespunztoare de lapte;
Aport insuficient cantitativ, dominat de vomitri cronice;
Copii anorexici;
Tulburri neuropsihice de glutiie, de supt.
b. alimentari calitativi
Aport insuficient de proteine;
Exces de finoase;
Aport insuficient de grsimi etc.
c. infectiosi si toxici
Infecii respiratorii recidivante, pneumonii, infecii urinare;
Tulburri gastrointestinale cronice, boli diareice;
Administrarea excesiv i de lung durat a antibioticelor.
d. neglijare de regim, educatie si ingrijire:
Neglijarea regimului fiziologic de alimentaie;
Trecerea precoce la o alimentaie necorespunztoare vrstei.
2. factori endogeni:
- Anomalii de dezvoltare ale organelor i sistemelor
- Afeciuni metabolice ereditare
- Stri imunodeficitare congenitale
- Sindrom de malabsorbie
- Boli endocrine
PROFILAXIA MALNUTRIIEI
Supravegherea medical obligatorie
Meninerea ct mai mult timp a unei alimentaii cu lapte matern
Alimentaie corect n caz de: alimentaie mixt, artificial, diluii
corespunztoare vrstei.
Diversificare adecvat vrstei
Educarea prinilor

Vaccinri conform vrstei


Tratamentul precoce al infeciilor
Supravegherea atent a copiilor cu risc

15. Vrsta biologic a copiilor.


Creterea i dezvoltarea reprezint un proces biologic complex, specific a tot ce este via, caracteristic fiecrei rase i particular
fiecrui individ.
Dezvoltarea fizic n concepia clinicii pediatrice se subnelege ca un proces dinamic de cretere (majorarea taliei, masei corpului,
dezvoltarea fiecrui segment aparte a corpului etc.) i maturizarea biologic a copilului n anumite perioade ale copilriei.
De regul, tot aici se refer unii parametri fiziometrici, iar la copiii de vrst fraged n special pn la un an - formarea funciei
statice, motorii ce determin n general capacitatea de munc sau rezerva potenialului fizic.
Dei creterea i dezvoltarea intereseaz n mod continuu ntregul organism pe ntreaga copilrie ritmul i intensitatea creterii n
diferite perioade este difer.
Dezvoltarea organismului uman intereseaz, din punct de vedere funcional, toate procesele, mecanismele de adaptare i
perfecionare la care este supus continuu, n limitele unor parametri biologici impui de mediu i activitile umane (fizice,
psihice, intelectuale).
Dezvoltarea corespunde, astfel, acelor fenomene prin care se maturizeaz organele, sistemele, precum funciilei activitile lor.
Ritmul, intensitatea i succesiunea fenomenelor creterii i dezvoltrii se difereniaz de la o perioad la alta de via variind de la
sistem, aparat i organ. Aceste schimbri sunt determinate onto- i filogenetic i impuse de factorii de influen ai creterii i ai
proceselor de adaptare.
16. Erupia dentar la copii. Semnele clinice n ,,denticia dificilis.
Ordinea medie a erupiei a dentitiei temporare:
1. 6-10 luni = incisivi centrali inferiori
2. 11-12 luni = incisivi laterali
3. 13-17 luni = primii molari
4. 18-23 luni = cei 4 canini
5. 23-31 luni = molarii II
Ordinea medie a erupiei a dentitiei permanente
1. 5-6 ani 1 molar permanent
2. 6-7 ani incisivii centrali
3. 7-8 ani incisivii laterali
4. 9-10 ani primul premolar
5. 10-11 ani al 2 lea premolar
6. 11-12 ani molarul 2
7. 13-14 ani caninul
8. 17-21 ani molarul 3
17. Importana vitaminelor pentru creterea i dezvoltarea armonioas a copiilor.
Avem vitamine:
liposolubile (A,D,K,E)
hidrosolubile (B1,B2,B3,B6,B12,C,P).
Vitamina A itirzie activitatea gl.teroide si homonului tireotrop din hipofiza si mareste activitatea horm. Gonadotrop. Aceaste
vitamine este numeste antiinfectioasa, in lipsa ei se micsoreaza imunitatea organismului, duce la micsorarea cresterii in lungime a
scheletului, in SNC apare schimbari de denevrare, actioneaza asupra vederii, aceasta vitamina este foarte raspindita in alimente
alimaniere si vegetariene (morcov,in fructe si legume de culoare verzi inchisi).
Vitamina D sunt citeva tiputi (D1D2D3D4D5), cel mai important este D3, apsorbtia lui are loc in duoden sau in portiunea
proximala a intestinului subtire,dupa absorbtie patrunde in vena porta apoi in ficat unde sufera un complex de modificari sub
actiunea fementilor. In caz de boli ale ficatului insuficienta vit. D pot duce la rahitism ,osteoporoza.
Vitaminsunita K are 3 tipuri dintre care 1, 2 sunt liposolubile dar K3 este hidrosolubila. Insuficienta de vitamina duce la deateza
hemoragica, are loc dereglarea hemostazei, apar hemoragii.
Vit. E are o functie antioxidanta care preintimpina distrugerea membranei celulare,mai ales in diferite boli si stresuri. O cantitate
mare de vit.E copilul primeste drept depozit in ultimele 2 luni de sarcina. Bogate in vit.E sunt: carnea, ficat, galbenus de ou si ulei.
Vit. B1 teamina, intra in componenta unor enzime,ia parte la excitarea si transmiterea senzatiei nervoase spre organul efector.
Necesitatile in vitamina B1 creste odata cu cresterea organismului si in caz de folosirea unor cantitati mari de energie. Insuficienta
vit. B1 duce la scaderea poftei de mincare , voma, dispepsie, slabiciuni generale, astenie, somnolenta.

Vit. B2- periboflavin, are rolul de transportarea hidrogenului de la substrat la receptor,schimbul de vit.B2 depinde de cantitatea de
proteine in alimentatie. In caz de insuficienta apare: stomatita angulara, glosita, uscaciunea gurei, fisuri ale buzelor,
conjunctivita,colaps.
Vit. B3(PP)- intra in componenta NATPH sau NAT,o mare cantitate se gaseste in ciuperci,lapte ,ficat,peste,in caz de insuficienta
apare dearee, glusita, astenie.
Vit. B6- joaca un rol important in schmbul de lipide,intra in componenta unor enzime, se absoarbe mucoasa intestinului, in caz de
insuficienta duce la stoparea cresterii copilului. Copilul este exitat,anemie.
Vit . B12 prticipa la maturizarea eritrocitelor, in caz de insuficienta duce la anemie B12 dificitar.
Vit. C acidul ascorbic, are functii de activarea fermentilor,care duc la schimbarea de lipide,glucide,participa la absorbtia
glucozei din intestin, sporeste activitatea ficatului. Insuficienta de vit. C este foarte rar intilnit,doarec ea este aproape in toate
produsele alimentare si apare numai in caz de o foame indelungata. Vitaminele joaca un rol important in metabolismul proteic,
lipidic, glucidic, ele activeaza actiunea unor enzime intestinale, participa la absorbtia mai buna a mucoasei intestinale.
18. Rahitismul. Clasificarea. Manifestrile clinice a rahitismului.
Rahitismul este o boal metabolic general a organismului n cretere, determinat etiologic de carena de vitamina D, avnd
drept consecin dereglarea metabolismului fosfo-calcic prin mineralizarea insufi cient scheletal i acumulare excesiv de esut
osteoid, soldat biochimic cu hipofosfatemie i hipocalcemie, histologic cu pertubarea mineralizrii matricii organice a
cartilajului i osului, iar clinic cu deformri osoase.
Clasificarea:
1. Rahitism carenial, vit. D sensibil
a. Variante:
Calciepenic
Fosfopenic
b. Caracterul evoluiei:
Acut
Subacut
Recidivant
c. Grade de severitate:
Uor
Mediu
Grav
d. Perioada bolii:
Debut
Stare
Reconvalescen
Sechelar
e. Complicaii:
Spasmofi lie
Convulsii, mobilizare convulsiv
Schimbri funcionale respiratorii, cardiace
Deformri osoase
Copil frecvent bolnav
2. Rahitism vit.D dependent, pseudodefi citar
a. Dupa tip:
Tip I: Defect genetic al sintezei renale de 1, 25 dioxivitamina D3
Tip II: Rezistena genetic a receptorilor organelor int pentru D3
3. Rahitism vitamin D rezistent
a. Rahitism hipofosfatemic congenital familial sau diabet fosfatic:
hipofosfatemia cromozom X-lincat
afectarea osoas autosom-dominant hipofosfatemic
rahitism hipofosfatemic autosom-dominant
b. Boala sau sindromul De Toni-Debre-Fanconi (glucozoaminofosfat diabet, varianta complet sau incomplet)
c. Acidoza tubulorenal (sindrom Litwood- Allbright)
d. Hipofosfatazia
4. Rahitism secundar
Boli hepatice, renale i obstrucia cilor biliare
Sindrom de malabsorbie

Boli metabolice (tirozinemia, cistinemia)


Rahitism fenobarbital indus i cel cauzat de alte anticonvulsivante i glucocorticoizi

Etiologia:
1. Factorii determinani:
deficitul de producie endogen a vitaminei D3 n piele i/ sau insufi ciena de aport alimentar al vitaminei D;
deficitul de absorbie intestinal a vitaminei D;
dereglarea metabolismului endogen al vitaminei D;
necorelarea temporar dintre aport minimal i necesiti sporite ale organismului n cretere.
2. Factori favorizani
a. Factori de risc materni
Predispoziie familial (rahitism familial), vrsta mamei sub 17 ani sau peste 40 ani.
Regim alimentar neechilibrat n sarcin i lactaie.
Insufi ciena fetoplacentar.
Multiparitate.
Lipsa (insufi ciena) profi laxiei antenatale.
Afeciuni ale sistemului cardio-vascular, digestiv, endocrin, renal.
Terapie cu anticonvulsivante, antibacteriene de durat.
Gravidele care se afl n medi
b. Factori de risc din partea copilului
Nou-nscuii prematuri, dismaturi, gemelari; ft macrosom; sexul masculin.
Creterea rapid, viguroas a copilului mic cu remodelarea/ renovarea permanent a oaselor.
Hipodinamia (nfarea); hiperpigmentaia pielii.
Copii nscui toamna-iarna; lipsa expunerii la soare; factori sociali.
Copilul frecvent bolnav, alte maladii ale sugarului.
Manifestarile clince:
Rahitism carenial forma uoar (gradul I)
Tabloul clinic corespunde cu manifestrile perioadei de debut al rahitismului.
Predomin semnele de hiperexcitabilitate neuro-muscular.
Alopecie occipital.
Flexibilitate crescut a bordurilor fontanelei mari.
Proeminen uoar a boselor frontale, parietale. Rar craniotabes.
Hipotonie muscular moderat.
Evoluie, de obicei, acut.
Rahitism carenial forma medie-grav (gradul II)
Semne clinice de hiperexcitabilitate neuromuscular exprimate.
Semne osoase de osteomalacie, osteoporoz, hiperplazie a esutului osteoid. Sunt afectate 2-3 regiuni ale scheletului.
Semne de hipotonie muscular difuz.
Afectarea organelor interne: anemie, hepatosplenomegalie, dereglri respiratorii i intestinale.
Retard psihomotor moderat.
Biochimic: acidoz, hipofosfatemie, hipomagnezemie, hipocalcemie.
Radiologic: osteoporoz.

Rahitism forma grav (gradul III)


Semne clinice pronunate de afectare a SNC, SN vegetativ.
Deformri osoase pronunate.
Afectarea organelor interne: pneumonii recidivante, disfuncie intestinal cronic, hepatosplenomegalie marcat, anemie
sever.
Retard ponderal, retard statural.
Retard psihomotor.
Semne radiologice accentuate.
Rahitism carenial evoluie acut
Caracteristic pentru copii nscui la termen, dar cu masa mare la natere, paratrofi e.
Apariia semnelor n primele 6 luni de via.
Predomin semne clinice de afectare a SNC i vegetativ, a pielii, afectrii musculare. Evoluia rapid a semnelor clinice,
durata perioadei de debut este mic.
Afectarea osoas preponderent tip osteomalacie (craniotabes, fl exibilitatea bordurilor fontanelei mari, aplatizare occipital).
Rahitism carenial evoluie subacut

Debutul maladiei este mai tardiv dup 6 luni.


Semne clinice generale au debut i evoluie insidioas, latent.
Caracteristic pentru prematuri, dismaturi, gemelari, copii cu tulburri de nutriie, cu diaree cronic, profi laxie insufi cient cu
vitamina D.
Semne osoase predomin hiperplazia esutului osteoid: deformarea craniului, mtnii costale, brri rahitice.

Rahitismul adolescentului.
Are o frecven n cretere, prezint un defi cit de Ca (necesitatea fi ziologic n Ca la aceasta vrsta este de 1200 mg/zi).
Semne caracteristice: hipotonie muscular, oboseal, tulburri de comportament, scderea randamentului colar, dureri
juxtaarticulare, dureri n oase; defi cit de activitate fi zic; apar sau se accentueaz deformrile osoase, ncetinirea creterii
staturale.
Semne asociate rahitismului
Paloare, anemie carenial datorat fi brozei medulare cu pancitopenie.
Creterea susceptibilitii la infecii prin anomalii ale sistemului imun.
Hepatosplenomegalie (fals!).
Plmn rahitic (bronhomalacia rahitic): ansamblu de modifi cri anatomice i funcionale rahitogene, care agraveaz evoluia
afeciunilor respiratorii.
19. Importana rahitismului n patologia pediatric. Profilaxia ante - i postnatal a rahitismului.
Profi laxia antenatal are n vedere posibilitatea transportului transplacentar al vitaminei D i calciului, captarea lor de ctre ft.
Profi laxia nespecific: alimentaie raional i echilibrat, surse naturale de vitamina D i calciu, regim de via calitativ,
expunere zilnic la aer i soare, igien personal la nivel.
Profi laxia specific: administrarea vitaminei D n doze de 500 UI zilnic oral, n ultimul trimestru de sarcin; 1000 UI/zi n
situaii speciale, femeilor din grupul de risc sau 4000 UI vitamina D/sptmnal oral atunci cnd nu e posibil administrarea
zilnic.
Contraindicaii pentru profi laxia specific cu vitamina D: vrsta peste 35 ani, maladii cronice cardiovasculare (HTA, angin
pectoral i altele), maladii cronice renourinare.
Profi laxia postnatal
Profi laxia nespecific. Regimul de via i alimentaia au rol important n profi laxia i tratamentul rahitismului. Unele principii
eseniale:
alimentaia natural exclusiv pn la 6 luni, diversifi carea la timp i corect;
formulele adaptate de lapte n alimentaia artifi cial, fortifi cate cu 500 UI vitamina D/litru;
baia/duul zilnic al sugarului, masajul i gimnastica zilnic din prima lun de via;
expunere zilnic la aer a copilului, ncepnd cu prima sptmn de via;
aerisirea zilnic a camerei copilului, igiena pruncului, mbrcmintea curat i adecvat anotimpului;
micarea n aer liber, nclmintea adecvat, mersul descul, cura helio-marin pentru copilul de peste 1 an.

Profi laxia specific


Reguli de profilaxie cu vitamina D:
a. se efectueaz cu preparate ale vitaminei D omologate;
b. este indicat la toi copiii, ncepnd din prima sptmn de via i continund pn la vrsta de 24 luni;
c. doza fi ziologic recomandat constituie 500-625 UI de vitamin D, care se administreaz zilnic, per os;
d. creterea dozei pn la 1000-1200 UI de vitamin D pe perioade limitate (nedepind o lun) este necesar n
e. anumite situaii:
mama nu a primit vitamina D n timpul sarcinii;
copiilor prematuri, dismaturi n primele luni de via;
sugarilor mici (<3-4 luni) nscui n anotimpul rece;
sugarilor cu mbolnviri frecvente, n spitalizri prelungite;
sugarilor cu hiperpigmentare cutanat;
copiilor din condiii de mediu precare, celor instituionalizai, celor afl ai n medii poluate;
copiilor cu tratament cronic anticonvulsivant.
Preparatele de vitamina D pentru administrare oral sunt dozate la 500 UI/pictur (preparatele vitaminei D3, soluii apoase) i la
1400 UI/pictur (preparatele vitaminei D2, soluii uleioase).
Astfel, pentru profilaxie sunt suficiente 1-2 picturi/zi. Tehnic de administrare fracionat zilnic de vitamina D este considerat
cea mai potrivit din punct de vedere fi ziologic, deoarece nu supune organismul la un efort de metabolizare n salturi
i evit supradozajul.
20. Particularitile anatomo - fiziologice ale sistemului osos la copii.

esutul osos la nou-nscut are o structur macrofibrilar, reticular.


Plcile osoase, canalele gavers, dispuse n dezordine, sunt reprezentate de cartilaj.
n oasele nou-nscutului se conine mult ap i o cantitate mic de substan dur.
Oasele nou-nscutului sunt moi, mai puin friabile, se ndoaie i se deformeaz uor, pot fi tiate fr difi cultate.
Oasele sunt bine vascularizate graie canalelor vasculare largi.
Sunt bine vascularizate metafizele i epifizele, fapt ce condiioneaz dezvoltarea n zonele respective a osteomielitei hematogene
la copiii de pn la 2 ani.
Periostul este gros, el asigur ngroarea oaselor. Dac se produce traum, fragmentele osoase nu se ndeprteaz tipul creang
verde.
Creterea intensiv a oaselor se atest n primii 2 ani de via; la vrsta colarului mic i n perioada pubertii.
Exist anumite legiti legate de vrst, care determin apariia punctelor de osifi care (vrsta oaselor). Vrsta oaselor se
depisteaz n timpul examenului roentgenologic al minilor, al labei piciorului, al oaselor tubulare.
n primul an de via, apar puncte de osifi care n oasele capital i caracoid ale carpului,precum i n capul oaselor
metacarpiene, n falangele proximale ale minii, n epifi za distal a radiusului.
n anul doi de via, punctele de osifi care se constituie n falangele distale i medii ale minii.
La 3 ani, aceste puncte apar n primul os metacarpian, n osul piramidal al articulaiei carpiene.
La vrsta de 4 ani n osul semilunar al carpului.
La 5 ani n epifi za distal a cubitusului.
La 6 ani n osul scafoid al carpului.
La 7 ani n trapezoid.
La 8-10 ani n osul pisiform al articulaiei carpiene.
Osifi carea se produce la fete mai rapid dect la biei.
Capul nou-nscutului e considerabil de mare i reprezint n raport cu talia: 1/4 pentru copiii nscui la termen i 1/3 pentru
copiii nscui prematuri. Ulterior acest raport se exprim astfel: 1/5 la 2 ani, 1/6 la 6 ani, 1/7 la 12 ani, 1/8 la maturi.
Craniul copilului conine mai multe oase. Este mai bine dezvoltat poriunea cerebral a craniului dect cea facial. Nu sunt bine
dezvoltate prile proeminente ale feei: zigomele i arcadele supraorbitale, nasul este scurt.
Suturile (coronar, sagital, temporal, lamboid) sunt late, neconcrescute. Concreterea lor definitiv se produce la vrsta de 3-4
ani.
21. Hipovitaminozele la copii. nsemntatea hipovitaminozelor n patologia dentar. Rolul lor n apariia hemoragiilor
dentare. Profilaxia hipovitaminozelor.
Vitaminele hidrosolubile necesita administrarea zilniza, deoarece nu se depoziteaza si se elimina in 4 zile.
Vitaminele liposolubile se pot pastra in tesuturi si ficat timp indelungat.Vitaminele sint un component al celulelor organismului
si participa la toate procesele biochimice,necesare pentru cresterea si dezvoltare.
Profilaxia hipovitaminozelor se realizeaza prin alimentatie bogata, echilibrata si eventual cu suplimente vitaminice. Dozele
recomandate pentru profilaxie si pentru tratamentul hipovitaminozelor usoare sunt de 5-10 ori mai ridicate decat necesarul zilnic
obisnuit.
Importanta in patologiile dentare si rolul in aparitia hemoragiilor
vit. C este una din cele mai importante, puternic antioxidant, necesar pentru formarea tesuturilor.
Acidul ascorbic activeaza un numar mare de fermenti, participa la asimilarea fierului, la formarea hemoglobinei si maturizarea
eritrocitelor, stimuleaza colagenul si sinteza unor protein.
Deficitul acestora provoaca scaderea elasticitatii si permeabilitatii vaselor sangvine in rezultatul careia apar multiple hemoragii
si singerari lae gingiilor. Insuficienta vit. C se manifesta prin singerarea gingiilor, caderea dintilor, hemoragii in muschi si
articulatii etc.Surse: marul, ceapa, patrunjelul, citricele, maciesul etc.
22. Alimentaia natural. Avantajele alimentaiei naturale.
Alimentaie natural (la sn) este alimentaia copilului cu lapte de mam.
Se specifi c alimentaia exclusiv natural, care reprezint alimentaia nou-nscutului i sugarului exclusiv cu lapte de mam, fr
nici un alt aliment solid sau lichid, fr ap sau ceai, pn la vrsta de 6 luni.
Avantajele:
deoarece are o compoziie adaptat la posibilitile de digestie, asigur nevoile nutriionale ale sugarului n aceast perioad i
i este necesar copilului pn n al 2-lea an de via inclusiv.
o simpl colecie de nutrieni i o protecie unic mpotriva infeciilor i alergiei, alptarea la sn asigur nite efecte
considerabile de protecie a sntii mamei.
coninutul de proteine n laptele matern corespunde necesitilor copiilor sugari;
lactoza laptelui matern favorizeaz creterea lactobacililor i celorlali reprezentani ai microbiocenozei normale a intestinului,
care-l apr pe sugar de gastroenterit;
laptele matern prezinta factorii de protecie i imunomodulatori ai laptelui uman, reprezentai att prin imunoglobuline
coninut sporit de factori reglatori de funcii specifi ce umane, prezeni n laptele matern i care determin creterea i
dezvoltarea fi zic, dezvoltarea i maturizarea tuturor organelor i sistemelor.

Alimentaia la sn stimuleaz i dezvoltarea psihomotorie a copilului.

23. Compoziia laptelui matern. Deosebirea lui de laptele altor mamifere.


Compozitia laptelui matern:
lichid alb, cu densitate 1030, pH 7,3;
conine la 1 litru: 11-12 g proteine, 42-45 g lipide, 70 g glucide, 2 g minerale.
Microelemente nutritive
Deosebirea lui de laptele altor mamifere.
Coninutul laptelui matern nu este constant, schimbndu-se pe parcursul celor 24h i a unui ciclu de lactaie. Volumul total
de producie a laptelui i de consumare a lui este foarte variabil (100-300-850 ml-1L), depinznd n cea mai mare parte de
frecvena i efi ciena suptului. Coninutul comparativ al laptelui matern, amestecului lactat industrial.
Laptele matern conine preponderent proteine serice, comparativ cu laptele de vaci, n care proteina majoritar este cazeina i
doar 20% reprezint fracia seric;
n laptele de vaci, respectiv i n formulele preparate n baza acestuia, spre deosebire de laptele matern, proteina majoritar
este -lactoglobulina, care lipsete n laptele matern i poate induce reacii alergice la copii;
cazeina laptelui matern posed proprieti chimice deosebite de cazeina laptelui de vaci, fapt care-i uureaz digestia;
cazeina laptelui matern este reprezentat i prin factorii imuni de origine proteic implicate n aprarea specifi c i nespecifi
c a organismului copilului.
n timpul infeciei intestinale la copiii, alimentai cu laptepraf, uneori se dezvolt intolerana la lactoz, ca rezultat al afectrii
epiteliului i scderii activitii lactazei, ceea ce impune necesitatea administrrii formulelor speciale, fr lactoz;
24. Contraindicaiile pentru alimentaia natural.
Din partea mamei:
a. absolut - infecia cu HIV
b. temporare:
patologie infecioas grav perioada acut ( tuberculoz, alte infecii deosebit de periculoase);
Decompensarea maladiilor somatice ale mamei;
Cancer la mam i mama primete citostatice
Diabet zaharat tratat cu antidiabetice orale
Boli psihice la mam n acutizarecandidiza mamelonului i a areolei.
Din partea copilului:
a. Absolute erori de metabolizm (fenilcetonuria, galactozemia);
b. temporare afeciuni grave ale nou-nscutului i sugarului ce necesit respiraie asistati alimentare parenteral.
25. Diversificarea alimentaiei naturale. Termenii i modalitatea de introducere a complimentului.
Diversifi carea precoce (naintea vrstei de 6 luni), reprezint un concept n prezent combtut, datorit ineficienei
echipamentului enzimatic (amilaza pancreatic), implicat n procesul de digestie, persistenei refl exului de protruzie a limbii, care
mpiedic alimentaia cu linguria nainte de aceast vrst, imaturitii funciilor renale i imunologice.
n primele 6 luni de via sugarul este dependent de un singur aliment LAPTELE.
Numai dup aceast vrst se dezvolt echipamentul enzimatic i imunologic, care permite trecerea de la alimentaia exclusiv
lactat, la alimente semisolide.
Introducerea precoce a alimentelor complementare impune unele riscuri i anume:
hrana complementar, nlocuind o parte din laptele matern, va duce la scderea produciei de lapte i, respectiv, la posibilitatea
micorrii consumului de energie i substane nutritive de ctre copil;
copiii sugari sunt supui aciunii microbilor patogeni, prezeni n produsele alimentare i lichide, care pot fi contaminate, astfel
sporind riscul fenomenelor dispeptice, respectiv a tulburrii de nutriie;
riscul bolilor diareice i a alergiei alimentare este amplifi - cat de ctre imaturitatea intestinului sugarului, fapt, care la fel
poate induce o tulburare de nutriie;
mamele devin mai devreme fertile, deoarece scderea consumului de lapte matern reduce perioada de suprimare a ovulaiei.
Introducerea tardiv a hranei complementare nu este lipsit de probleme, deoarece:
duce la retard n cretere i nutriie sczut;
incapacitatea laptelui matern de a asigura, de la o anumit vrst, nevoile copilului poate duce la carene de micronutrieni,
mai cu seam de fi er i zinc;
nu va fi asigurat dezvoltarea optimal a abilitilor motorii corespunztoare, ca de exemplu mestecatul, precum i recepia
adecvat de ctre copil a noului gust i structur a hranei
Reguli:
complementul (alimentul nou) va fi administrat numai copilului sntos;
nu se va grbi administrarea de noi produse pe timp foarte cald sau n timpul vaccinrilor;

n timpul introducerii alimentelor noi laptele matern sau formula vor rmne alimentul de baz al copilului;
nu se vor da n aceeai zi dou sau mai multe produse noi;
alimentele noi se vor da cu linguria, de la o consisten mai slab, omogen, treptat ajungnd la consistena de past;
diversifi carea se va ncepe de la un singur produs, treptat adugndu-se noi produse;
administrarea noului produs se va face nainte de alimentul de baz;
se ncepe de la cantiti mici, mrind volumul timp de 5-7 zile;
se administreaz produsul nou n prima jumtate de zi pentru a urmri starea copilului;
noul produs se va propune copilului de mai multe ori;
dac copilul refuz insistent un produs, se va renuna la acesta temporar, pentru ca peste un timp s se ncerce din nou;
pentru monitorizarea mai efi cient se recomand de a nota toate manifestrile neobinuite (meteorism, modificri de scaun,
erupii pe piele) ntr-un jurnal;
nu este recomandat de a da copilului acelai produs de dou sau mai multe ori pe zi;
diversifi carea alimentaiei trebuie s reprezinte un proces de introducere a unor produse noi, diferite dup consisten, gust,
miros i aspect, meninnd n continuare alimentarea la sn;
nu se sreaz alimentele copilului pn la vrsta de 3 ani;
diversifi carea produselor cuprinde 2 perioade: hrana perioadei de tranziie (6-12 luni) i hrana din masa familiei.

Termenii de introducere a complimentului:


0-6 luni: laptele matern prin supt si inghitit.
6-7 luni: pireuri (legume, fructe, cereale fara gluten, carne) atunci cand apar primele miscari de mestecare, creste puterea suptului,
si deplasarea reflexului de voma de la mijloc spre radacina limbii.
7-12 luni: produse tocate sau maruntite care pot fi luate cu mana cand apare muscatul, mestecatul, miscarile laterale cu limba,
curatirea linguritei cu buzele.
12-24 luni: hrana din masa familiei cand sunt miscari de mestecare complexe si este stabilitatea maxilarelor.

26. Alimentaia mixt. Formulele lactate folosite ca supliment.


Metodele de alimentare mixt
Metoda complementar este practicat n caz de hipogalactie: la fiecare alimentare copilul se aplic nti la sn, apoi se
administreaz suplimentul prin formul artificial. Aceast metod este cea mai recomandabil, fiind fiziologic i contribuind la
meninerea i stimularea n continuare a lactaiei.
Metoda alternativ este utilizat atunci, cnd mama nu poate aplica destul de frecvent la sn copilul,lipsind o perioad de timp
de acas - fie c este a serviciu, fie c e la studii. n acest caz se insist asupra alimentrii maxime cu lapte stors, iar deficitul se va
compensa cu formul lactat, nlocuind una sau mai multe aplicri la sn cu supliment. Acest metod este mai puin recomandat,
deoarece intervalale mari ntre aplicarea la sn influieneaz negativ lactaia, reducnd progresiv cantitatea de lapte produc de ctre
mam.
Regimul alimentaiei cu lapte-praf (n caz de alimentaie mixta/artificial)
Pn la 3 luini -6 -7 ori /24 ore;
7 ori - pentru copii nscui cu masa corpului mai mic de 3200g
6 ori - pentru copii nscui cu masa corpului mai mare de 3200g
3-6 luni - 6 ori fiecare 3,5 ore
6-12 luni - 5 ori fiecare 4 ore cu pauz de noapte ( 6-00, 10-00, 14-00, 18-00, 22-00 ).
Respectarea unui regim la alimentaia mixt i artificial este argumentat prin particularitile de digestie a laptelui praf i
reinerea acestuia n stomac o perioad mai mare dect laptele matern
O alimentaie sntoas si adecvat necesitilor organismului este cheia asigurrii unei creteri si dezvoltri armonioase somatice,
dar si psihice, emoionale i afective.
Clasificarea formulelor de lapte
1. Dup criteriul de vrst
a. de start (pn la 6 luni)
pentru prematuri
pentru nou-nscui la termen
b. de continuare (dup 6 luni)
2. Dup gradul de adaptare:
neadaptate (Clasice)
parial adaptate
adaptate (umanizate, maternizate)
3. n funcie de particulariti compoziionale:
dulci
acidofile
4. n funcie de sursa proteinelor:

din lapte de vac


din soia (lapte vegetal)
din carne
5. Formule speciale (dietice, terapeutice):
delactozate sau cu cantitatea redus de lactoz
degresate, sau cu coninut sczut de lipide
cu coninut proteic hidrolizat
cu coninut sporit de lipide
cu coninut sporit de proteine
cu coninut sporit de oligoelemente, vitamine etc.
fr gluten
fr fenilalanin
hipoalergice
27. Hipogalatia. Etiologia. Clasificarea. Profilaxia hipogalactiei secundare.
Hipogalactia - capacitatea de secreie diminuat a glandelor mamare n perioada de lactaie.
Clasificarea:
Primara
secundar.
Etiologia hipogalatiei primare:
Diverse perturbri neuroendocrine primare:
Hipoplazia glandei mamare
Utilizarea ne argumentat i abuziv a preparatelor hormonale
Administrarea anticopcepionalelor orale.
Etiologia hipogalactia secundar:
Aplicarea tardiv la sn a copilului acopilului dup natere;
Plasarea rar a copilului la sn;
Poziionarea i ataarea incorect la sn;
Factorii psihoemoionali negativi, stresul;
Factori socioeconomici nefavorabili;
Patologiile extragenitale, infecii virotice, boli renale grave, hepatice, anemiile, maladii cardiovascularela mam;
Medicaia cu preparate ce suprim lactaia: Adrenalina, Noradrenalina, Gastrocepina, Cimmetidina, Ranitidina, Famotidina,
Atropina, Metchin Parlofen, Linestrol, Levodopa, Progesteron, anticoncepionale orale, Ergotamina, preparate laxative
saluretice, Phenobarbital, diuretice etc.
28. Alimentaia mamei care alpteaz.
Recomandari:
Coninutul de calorii n 24 ore se va majora cu 700 - 1 000 i va constitui 3500 kcal;
Coninutul de proteine se va majora cu 30 - 40g i va constitui nu mai puin de 110 - 120 g/ 24 ore (din care 60 - 70 % vor fi
cele de origine animal);
Se va majora i cantitatea de lipide consumate n 24 ore (100 - 120 n 24 ore ), din care 30 -35 % vor fi vegetale, iar glucidele
vor constitui 450 - 500g/24 ore) ;
Se vor consuma zilnic cantiti suficiente de legume i fructe ;
Lichidele suplimentare n 24 ore vor constitui 1-2 litri, ns nu este necesar de a consuma contrar dorinei, deoarece lichidele
suplimentare nu mresc lactaia;
Regimul de alimentare al mamei trebue s fie concordat cu regimul de alimentaie a copilului. Mama trebue s mnnce de
5-6 ori n 24 ore nainte de alimentarea copilului ;
Se vor ocoli produsele alimentare, care pot atribui laptelui gust sau miros neplcut (ceap, usturoi, oet, ardei iui etc.));
Este indispensabil i un regim sntos al zilei, din care nu vor lipsi plimbrile la aer liber, somnul suficient (nu mai puin de 8
ore n cele 24).
Efortul fizic va fi dozat.
Se va respecta igiena minilor, glandelor mamare, corpului (este suficient un du dimineaa i seara, iar minile necesit o
splare ct mai frecvent).
Pe ntreag perioada de sarcin i de lactaie nu este recomandat aconsumul de alcool, fumatul, care pot avea efect negativ
asupra lactaiei.
nrcatul, conform recomandrilor actuale ale OMS se face nu mai devreme de 2 ani, alimentaia natural fiind posibil i mai
mult. nrcatul se face treptat, la copilul sntos i preferabil nu n peroada de ari pentru a reduce riscul de fenomene
dispeptice. Nu se recomand nrcarea brusc, asociat cu o traum psihologic (schimbarea locuinei, absena mamei de acas).

Dac nrcatul copilului s-a fcut treptat, nu va fi greu de nlocuit ultima porie de lapte matern cu un alt tip de lapte, iar mama nu
va ave incomoditi cu snii.
29. Alimentaia artificial. Principii de baz n ntocmirea raiei alimentare a sugarului alimentat artificial.
Alimentatia artificiala - este alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cu un alt lapte in loc de laptele matern.
Tehnica de alimentatie artificiala include un sir de principii obligatorii si anume:
Noul aliment se va introduce in alimentatie numai cand copilul este sanatos.
Fiecare aliment nou se va introduce progresiv, prin talonarea tolerantei digestive, in cantitati mici, care ulterior se vor mari.
Nu se vor introduce niciodata simultan doua sau mai multe alimente noi.
Nu este rationala folosirea a doua sau mai multe formule de aceeasi compozitie, folosirea mai multor formule mareste riscul
aparitiei tulburarii digestive.
Nu se va apela la schimbarea prea frecventa a alimentatiei sugarului la o stagnare neinsemnata a sporului ponderal sau la cea
mai usoara schimbare a scaunului, mai ales in primele 3 luni de viata; fiecare aliment nou necesita o perioada de adaptare
adecvata.
Stagnare a sporului ponderal de unu, cinci- doua saptamani va impune modificari in dieta, calcularea ratiei alimentare de
facto, normata de corectiile calitative si cantitative necesare.
Se va tine cont de particularitatile individuale ale sugarului in raport cu alaptarea la san alimentatia artificiala a sugarului
impune respectarea unor reguli suplimentare de igiena ceea ce priveste pastrarea, pregatirea si folosirea vaselor necesare
pentru prepararea amestecurilor latescente.
Se impun masuri suplimentare de sterilizare a biberoanelor si tetinelor, preparaea formulelor de lapte la fiecare masa.
Daca bebelusul refuza un anumit supliment, nu se va insista, se renunta, apoi se va reluaadministrarea lui dupa cateva zile.
Se vor urmari scaunele bebelusului, daca apar varsaturi, si se monitorizeazacresterea ponderala.
Pe toata perioada alimentatiei artificiale, si nu numai, parintii trebuie sa tine legatura cu medicul copilului, care va monitoriza
starea de nutritie a copilului si evolutia curbei ponderale.
Un lucru trebuie de avut in minte, si anume ca fiecare copil are apetitul sau si ritmul sau de crestere si dezvoltare, de aceea el
nu trebuie comparat cu alti copii, ci evaluat din punct de vedere clinic de catre medic.
30. Clasificarea amestecurilor lactate folosite n alimentaia mixt i artificial.
Clasificarea formulelor de lapte
1. Dup criteriul de vrst
a. de start (pn la 6 luni)
pentru prematuri
pentru nou-nscui la termen
b. de continuare (dup 6 luni)
2. Dup gradul de adaptare:
neadaptate (Clasice)
parial adaptate
adaptate (umanizate, maternizate)
3. n funcie de particulariti compoziionale:
dulci
acidofile
4. n funcie de sursa proteinelor:
din lapte de vac
din soia (lapte vegetal)
din carne
5. Formule speciale (dietice, terapeutice):
delactozate sau cu cantitatea redus de lactoz
degresate, sau cu coninut sczut de lipide
cu coninut proteic hidrolizat
cu coninut sporit de lipide
cu coninut sporit de proteine
cu coninut sporit de oligoelemente, vitamine etc.
fr gluten
fr fenilalanin
hipoalergice
Avantajele formulelor de lapte adaptate
Sunt preparate superioare celor clasice; nlocuesc cu succes laptele uman n primele luni de via .
Concentraiile de lipide, glucide, proteine i minerale din formulele adaptate snt apropiate de cele din laptele uman
Glucidele sunt reprezentate exclusiv prin lactoz
Formulele adaptate aduc pentru rinichii copilului o sarcin osmotic i H+ apropiat de laptele uman
Prin folosirea lor se evit nfometarea prin restricie de lipide, nsetarea prin exces de glucide, suprasolicitarea metabolic
hepatorenal

Nivelul sczut de cazein din formulele adaptate duce la corectarea raportului proteine din zer/cazein , apropiindu-l de
laptele uman .
Formulele adaptate au coninutul de aminoacizi eseniali apropiat de cel din laptele uman (prin adaos de zer demineralizat)
Raportul acizi grai saturai/acizi grai nesaturai din formulele adaptate este apropiat de cel din laptele uman (45/55), realizat
prin adaos de grsimi vegetale.
Formulele adaptate snt suplimentate cu vitamine i fier, conform raiilor dietetice recomandate.

De menionat, ns, c orict de sofisticate nu ar fi noile tehnologiii de adaptare, nici odat aceste formule nu vor putea fi ideale i
nu vor putea nlocui cu adevrat laptele matern din simpla cauz, c ingredientele, din care se prepar, aparin altor specii, diferite
de cea uman, iar posibilitile maxime de adaptare in, practic, n exclusivitate de factorii alimentari. Factorii imunitari i ceilali,
specifici speciei umane, sunt imposibil de fabricat artificial.
31. Alimentaia copilului mai mare de un an. Noiune despre dieta prudent.
Dieta prudenta este formata din alimente cu putine grasimi, fructe, legume si sucuri.
Reguli:
a. n perioada 1-3 ani se impun modificri n alimentaia copilului care trebuie s fie ct mai variat, estetic prezentat, iar
meniul s fie alctuit n funcie de gradul de dezvoltare i preferinele copilului.
b. Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul.
c. Se recomand ca cel puin o mas pe zi s fie servit mpreun cu ntreaga familie, aceasta fiind o modalitate de cunoatere i
interaciune reciproc.
d. Nevoia de lichide la aceast vrst este de 125 ml/kg/zi.
e. Nevoia de: proteine 2,5-3 g/kg/zi; lipide 4-5 g/kg/zi; glucide 10-12 g/kg/zi.
f. Necesarul de calorii la aceast vrst este de 80-100 Kcal/kg/zi.
g. Laptele de vac nu va depi 500 ml/zi.
h. Se va evita supraalimentaia cu glucide care predispune la carii dentare.
i. Copilul va primi 3 mese principale i dou gustri:
j. Masa de diminea va cuprinde 250 ml lapte de vac cu pine cu unt, gem / miere de albine, brnz telemea, ou, unc slab.
k. Masa de prnz cea mai important, va fi compus din trei feluri:
felul I sup sau ciorb de zarzavat sau carne, cu legume pasate;
felul II carne tocat de pasre, vit (n medie 50 g), sub form de perioare, prjoale, rulad, cu sos sau garnitur de
legume. Carnea de porc slab se recomand dup vrsta de 2 ani. Se contraindic carnea de berbec sau miel care se diger
mult mai greu.
felul III desertul va fi constituit din compot, prjitur de cas.
La sfritul mesei se vor oferi 100-150 ml ap.
l. Masa de sear va fi compus dintr-un prim fel (budinc, salate de legume, omlet, papanai) i un al doilea fel care va
conine 250 ml lapte sau iaurt cu pine sau biscuii.
m. Cele dou gustri de la ora 10 i 17 vor fi alctuite n general dinfructe i compoturi.
Administrarea forat de alimente este cauza anorexiei psihogene, desntlnit n familiile cu copii hiperprotejai.
Alimentele interzise la aceast vrst sunt:
alimente care pot provoca aspiraie: nuci, alune, fructe cu smburi, semine, floricele de porumb, cartofi prjii, elin crud,
pete cu oase,bomboane;
dulciuri: prjituri cu crem, cereale cu zahr, buturi rcoritoare cu arome artificiale de fructe;
alimente greu de digerat: crnai, carnea de oaie, vnat sau conservat mncruri prjite/grase, condimente;
mazrea, fasolea boabe, varza se pot introduce n alimentaie dup vrsta de 2 ani;
alcoolul, cafeaua, ceai negru, cola.
32. Particularitile anatomo - fiziologice ale sistemului respirator la copii.
Nasul:
De dimensiuni mici, Cavitatile lui sunt partial dezvoltate
Meaturile nazale sunt inguste (<1mm) Meatul nazal inferior lipseste; el se formeaza spre virsta de 4 ani
Cartilajele sunt moi
Vascularizatia submucoasei este insuficient dezvoltata. Ea se dezvolta spre virsta de 8-9 ani. Asta explica frecventa mica a
epistaxisului la copii pina la 1 an.
Faringele:
la nou-nascuti e mic si ingust
Inelul limfatic e dezvoltat insuficient
Amigdala palatina nu iese dupa arcul palato-glos. Abia dupa primul an de viata,are loc hiperplazia tesutului limfatic,si
acestea proemina dupa arcuri.
Laringele:
Se afla la nivelul T IV(la adult T VII)
Are forma de pilnie

Cartilajele sunt moi si elastice,deprimabile usor


Fanta glotica ramine ingusta pina la 6-7 ani
Plicile vocale sunt mai mici in comparatie cu adultii
Traheea:
la nastere e aproape complet formata
are forma infundibulara
Locul de bifurcatie a traheei se afla mai sus decit la adulti
Bronhiile:
La nastere sunt suficient de dezvoltate
Mucoasa e bine vascularizata, acoperita cu un strat de mucus
Muschii si tesutul elastic nu sunt bine dezvoltati
Diametrul e ingust(bronhiolele terminale <0,1 mm),cu timpul creste impreuna cu lungimea bronhiilor
Plamanii
La nou-nascut tesutul pulmonar e mai putin aerat,cu o vascularizatie abundenta

La nastere,acinusul nu este suficient dezvoltat

Numarul de alveole este considerabil mai mic

33. Evaluarea gravitii patologiei respiratorii la copii de vrst fraged.


Sistemul surfactantului, care determin starea de extensie a alveolelor, este imatur, n special, la copiii nscui prematur. Sinteza
surfactantului ncepe de la vrsta de 20 sptmni de gestaie, dar nivelul optimal de surfactant este atins doar la 35 sptmni,
astfel c toi copiii prematuri au acest defi cit la natere i o maturaie pulmonar diminuat. Aceste particulariti ale sistemului
bronhopulmonar ale copilului prematur conduc la dezvoltarea unor patologii cu caracteristici specifice detres respiratorie, boala
membranelor de hialin, displazie bronhopulmonar.
Diametrul mai ngust al cilor respiratorii i bronhiilor la copilul mic asociat cu fenomene infl amatorii i edemul mucoasei n
urma infeciilor respiratorii favorizeaz dezvoltarea bronitelor cu semne de obstrucie bronic (bronite obstructive, broniolit).
Imaturitatea funcional a sistemului respirator se prezint prin respiraie frecvent i superfi cial. Astfel, la copilul nounscut frecventa respiratorie este de 45-55 respiraii pe minut, la sugar 35-45 respiraii pe minut, la copilul mic 30-35 respiraii pe
minut n comparaie cu 16-18 respiraii pe minut la adult. n cadrul patologilor infl amatorii bronhopulmonare la copil, frecventa
respiratorie crete considerabil i este un simptom sigur n favoarea pneumoniei, insufi cienei respiratorii.
Sistemul muscular al cutiei toracice la copil este imatur, fapt ce conduce la o rigiditate micorat a toracelui, ineficiena
mecanicii respiraiei, respiraie superfi cial i accelerat, n special, pentru situaiile clinice cu procese infl amatorii ale sistemului
pulmonar.
34. Diagnosticul i principiile de tratament ale bronitei acute la copii.
Bronita acut este un proces inflamator de etiologie infecioas cu evoluie acut al arborelui bronic, care nu prezint semne
clinice de obstrucie bronic.
Diagnostic
Subiectiv:
tuse uscat, neproductiv, scurt, frecvent, uneori n pusee, chinuitoare. Tusea uscat n 2-3 zile evolueaz n tuse
semiproductiv, apoi umed, productiv cu eliminarea expectoraiilor
muco-seroase, uneori cu aspect purulent.
dureri sau arsuri retrosternale
vrsturi dup puseul de tuse sau ca urmare a nghiirii secreiilor bronice
febra
Obiectiv:
auscultative prezint un murmur vezicular aspru, raluri bronice sibilante i ronfl ante, care i modifi c intensitatea n
timpul tusei, pot disprea.
agitaie sau moleeal, reducerea poft ei de mncare, n special, la copiii de vrst mic.
Paraclinic:
Hemograma prezint modifi cri minimale exprimate prin majorarea VSH-ului
Modificri n leucogram (leucopenie, leucocitoz, neutrofilie, limfocitoz)
Explorrile radiologice ale toracelui pun n eviden accentuarea desenului pulmonar n regiunile parahilare i bazale,
modificri care certific o afectare infl amatorie difuz a arborelui bronic.
examinarea sputei, secreiilor bronice
Tratament:
Repaus la pat in perioada febrei 2-3 zile, dupa normalizarea temperaturii corporale.

Dieta cu produse lactate si vegetale, si excluderea ingridientelor extractive si alergice.


Interferon leucocitar. In primele 2 zile 0.25 ml in ductul nazal la fiecare 1.5-2 ore. In caz de infectii adenovirotice se
administreaza dezoxiribonucleaza in fiecare narina 3-4 picaturi.
In caz de hipertermie - antipiritice conform virstei.
Mucolitice in caz de tusa uscata, la ameliorarea tusei se indica expectorante.
Terapia de sustragere sinapisme pe cutia toracica, frectie cu unguent de calendula, etc.
Vitaminoterapia (C, B1,B2) per os in doze majore de 2-3 ori
Antihistaminice la pacienti alergici.
Terapia cu antibiotic nu este indicate.

35. Pneumonia acut necomplicat la copii. Etiologia i tabloul clinic.


Pneumonia comunitar este un proces inflamator acut al parenchimului pulmonar cu afectarea structurilor alveolare i/sau a
interstiiului, are etiologie preponderent bacterian, realizat n condiii de domiciliu (extraspitalicesc) sau n primele 48-72 ore de
spitalizare.
Etiologia:
a. 1 lun 6 luni
S.aureus
E.coli i alt flora intestinal gram negativ
RS-virus, virus paragripal, adenovirus
Chlamydia trachomatis, M.pneumoniae
St.pneumoniae i H.influenzae (rar, aproximativ 10%)
b. 6 luni 7 ani
St.pneumoniae
H.influenzae
M.pneumoniae, C.pneumoniae (<10%)
c. 7 15 ani
St.pneumoniae
M.pneumoniae, C.pneumoniae
Tabloul Clinic:
Subiectiv:
obstrucie nazal,
secreii nazofaringiene,
uneori conjunctivit i otit medie,
scderea apetitului,
asocierea sindromului febril (38-39C),
respiraie accelerat, tahipnee, n formele severe
tirajul cutiei toracice, tiraj subcostal i tiraj intercostal,
bti preinspiratorii ale aripilor nazale,
micri de piston al capului,
tuse.
Obiectiv:
prezena zonelor de submatitate, localizare n segmentele centrale.
Tabloul auscultativ relev abolirea murmurului vezicular, raluri crepitante localizate, asociate deseori cu raluri bronice
buloase din infl amaiile bronhiilor adiacente focarului inflamator pulmonar
36. Diagnosticul i principiile de tratament a pneumoniei acute la copii.
Paraclinic:
Hemoleucograma n pneumoniile bacteriene se caracterizeaz prin leucocitoz cu neutrofilie cu devierea formulei
leucocitare la stnga, creterea VSH, scderea nivelului hemoglobinei i eritrocitelor sunt rezultatul sindromului
toxiinfecios.
Examenul radiologic
Explorrile bacteriolologice i imunologice permit confirmarea diagnosticului etiologic al pneumoniilor. Identificarea
germenului bacterian n titrul diagnostic din sput
Examenul bacteriologic al lichidului pleural prin microscoscopia sedimentului
teste serologice de imunoelectroforez i aglutinare cu latex pentru detectarea antigenelor
Tratament:
Majoritatea sugarilor i copiilor mici cu pneumonie necesit internare n spital pentru perioada de instalare a efectului curativ cu
transferarea ulterioar l aun regim al staionarului de domiciliu, unde copilul este protejat de suprainfecie i infecii nozocomiale.
Poziionarea copilului: n pat cu trunchiul mai ridicat i schimbarea poziiei fiecare 1-2 ore, aezndu-l n decubit lateral drept i
stng, pentru a evita staza pulmonar.
Regim hidric: optimizat la gradul de deshidratare produs de febr, tahipnee, transpiraie prioritate la lichide orale.
Tratament simptomatic: restabilirea permiabilitii cilor aeriene, fluidificarea secreiilor, jugularea sindromului febril.

Terapia antibacterian.
37. Profilaxia afeciunilor respiratorii la copii.
Profilaxia nespecifica
regimul raional al zilei: plimbri zilnice la aer curat, somnul de zi, gimnastic, evitarea oboselii: reducerea vizionrii
televizorului, jocurilor la computer
prevenirea strilor de stres la copil: pedeapsa fizic sau excesul n pedepse poate fi cauza micorrii rezitenei organismului
copilului fa de infecii
evitarea locurilor aglomerate i a contactelor cu persoanele bolnave de infecii respiratorii
regimul de masc pentru familie cu pacient bolnav de infecii respiratorii i utilizarea local Ung.Oxolini 0,25% nazal
reducerea riscului de mbolnvire a copilului prin aerisirea ncperilor, folosirea lampelor bactericide
alimentaia raional i bogat n vitamine (fructe i legume proaspete care conin vitamina C i A: mr, agri, ctina alb,
coacaz neagr i roie, zmeur, capun, portocal (n cazul lipsei alergiei la copil), merior, morcov, ptrunjel, dovleac,
varz, i altele, polivitamine: vitamina A, C, E, grupa B)
tratamentul maladiilor de fon: anemia, rahitismul, dermatita alergic
profilaxia helmintiazelor
fortificarea organismului prin msuri de clire: clirea cu aer, bi de soare, procedure acvatice (cu ap)
Profilaxia specific
vaccinarea antigripal
vaccinarea antibacterian: vaccine antipneumococic, vaccin H.influenzae
Vaccin antigripal este recomandat pentru:
copii frecvent bolnavi de infecii virale acute
copii cu boli cronice somatice
copii colari
copii instituionalizai
Vaccin antipneumococic este aplicat n urmtoarele grupe:
copii cu asplenie congenital sau la copii care au suportat splenectomia
copii cu neutropenie, limfogranulematoz
copii cu deficit de complement
maladii cronice bronhopulmonare (boala broniectatic, bronita cronic)
insuficiena renal cronic
diabet zaharat
malformaiile congenitale de cord, dobndite
38. Particularitile morfo - funcionale ale sistemului cardiovascular la copii.
Sistemul cardiovascular reprezinta unul din cele mai importante sisteme ale organismului copilului prin functiile sale.
De transportare: a substantelor nutritive, oxigenului, metabolitilor, suportul apararii imune, reglarea umorala a
multiplelor procese fiziologice.
Organismul copilului are cerinte net superioare fata de cord in legatura cu metabolismul mai intens.
Reglarea nervoasa a activitatii cardiace la copii este reprezentata prin predominarea sistemului simpatic asupra celui
parasimpatic.
Ontogeneza sistemului cardiovascular:
Incepe in II-a sapatamana de la conceptie, in mezoderm, prin formarea tubului cardiac primitiv din care se formeaza:
Trunchiul arterial comun, ulterior se dezvolta vasele magistrale (aorta si artera pulmonara)
Bulbul cardiac din care se dezvolta ventriculul drept.
Ventriculul primitiv este predecesorul VS.
Atriul primitiv precede cele 2 atrii.
Sinusul venos, de unde se vor forma venele mari.
In saptamana a III-a urmeaza conturarea din tubul cardiac a 2 straturi:
Intern, din care ulterior se va dezvolta endocardul
Extern, din care provine miocardul si epicardul.
In sapatamna IV se va forma cordul cu 2 cavitati si se constituie sistemul de conducere: nodul sinusal, nodul atrioventricular,
fascicolul His, Bahman, caile suplimentare Kent.
Saptamana V formarea cordului cu 3 cavitati.
Saptamana VI-VII divizarea trunchiului arterial comun in artera pulmonara si aorta. Si are loc divizarea ventricului unic in VD
si VS, formarea SIV.

Circulatia fetala
Prin canalul venos (Arantius) alta parte de sange se indreapta spre vena cava inf, amestecandu-se cu sangele venos, venit din
partile inferioare ale corpului fatului si ficat si se varsa in AD, unde se varsa si vena cava sup, care aduce sange venos din partea
superioara a corpului.

Sangele ajuns pe aceste 2 cai in AD nu se va amesteca complet, cea mai mare parte, venita prin vena cava inf, prin foramen ovale
va trece in AS, VS si aorta ascendenta.
Sangele din vena cava sup se va duce in AD in VD. In AS mai ajunge si sangele din venele pulmonare nefuntionale, dar aceasta
cantitati de sange nu este importanta pentru raportul de gaze.
Sangele din VS prin aorta ascendenta in sistola ajunge in vasele ce iriga partea sup a corpului. Cea mai mare parte din volum
sangvin din artera pulmonar prin canalul arterial ajunge in aorta descendenta, mai jos de vasele care iriga creierul, cordul si partea
superioara a corpului.
Circulatia postnatala
Dupa nasterea copilului si realizarea primului inspir, rezistenta pulmonara scade si se produc o serie de modificari:
Sistarea circulatiei ombilicale odata cu ligaturarea si sectionarea cordonului ombilical.
Eliminarea sau extragerea placentei
Scaderea rezistentei vasculare pulmonare si cresterea semnificativa a debitului vascular pulmonar.
Cresterea rezistentei vasculare periferice si scaderea debitului sanguin de la periferie.
Inchiderea canalului venos (Arantios), a ductului arterial (prin scaderea productiei de prostaglandine E1), a foramen ovale.
Maturatia vascularizatiei pulmonare si scaderea presiunii arteriale pulmonare la nivelul patului vascular.
Rezervele potentiale de adaptare a cordului nou-nascutului
Scaderea viscozitatii sangelui prin majorarea nr de elemente figurate (eritrocite, leucocite)
Sistarea circulatiei placentare
Evolutia fiziologica a sarcinii, fara actiunea factorilor nocivi, teratogeni asigura si dezvoltarea adecvata a sistemului
cardiovascular.
39. Febra reumatismal la copii. Tablou clinic.
Febra reumatismal acut se consider maladie sechelar nonsupurativ cu streptococul -hemolitic grupul A cu afectarea
cordului, articulaiilor, sistemului nervos central, tegumentelor i esuturilor subcutanate, cu tendin spre evoluie cronic cu
exacerbri i consecine grave din motivele realizrii carditei reumatismale sau cardiopatiei reumatismale (leziuni valvulare cu
sechele fibroase).
Etiologia:
Agentul patogen - Streptococul hemolitic din grupul A;
Dup primele manifestri ale infeciei streptococice: faringit (angin), scarlatin; mai rar boala apare n timpul infeciei
streptococice.
Tabloul clinic
Subiectiv
Febra 39C
Dureri articulare
Dureri abdominale insotite de vome.
Obiectiv
a. Criterii majore
Cardita
Poliartrita
Chorea miscari involuntare ale trunchiului, fetei si membrelor. Aceste simptome dispar in timpul somnului.
Eritemul marginat eruptie pal roza, trecatoare cu centrul palid si marginile serpuite.
Nodulii subcutanati
b. Criterii minore
Febra
Artralgii
40. Particularitile evoluiei febrei reumatice la copii. Profilaxia complicaiilor.
41. Criteriile de diagnostic ale febrei reumatice. Profilaxia.
Criterii majore: cardit, poliartrit, coree, i suplimentari eritem marginat, noduli subcutanai.
Criterii minore: clinice febr, artralgie;
Examenul paraclinic:
Hemograma: leucocitoz 12,0109-20,0109 cu un procent crescut de polimorfonucleare, VSH crescut pn la 50-70 mm/h;
Proteina C reactiv crete n FRA , i este negativ dup ce a trecut perioada de activitate a bolii;
Gamaglobulinele i alfa-2 globuline sunt crescute procentual i n valoare absolut;
Albuminele serice sczute relativ;
Fibrinogenul este crescut> 4 mg/l corelnd cu valoarea VSH;
Mucoproteina seric are valori crescute;
Determinarea titrului ASLO n FRA depete 250 uniti, dar este mai semnificativ dac depete 400-500 uniti;
ESG n FRA apar modificri nespecifice: prelungirea intervalului P-Q; reducerea voltajului.
Examenul ecocardiografic.
42. Profilaxia primar i secundar a febrei reumatice la copii.

Profilaxia primara inaintea primului atac de febra reumatica.


a. Are ca obiectiv prevenirea FRA.
b. Ea se face prin tratamentul anginelor streptococice.
profilaxia individual - Este raional s se trateze sistematic orice angina dup vrsta de 4 ani.
profilaxia colectiv - Are ca scop prevenirea apariiei i mpiedicarea rspndirii unei epidemii de anghina streptococic;
c. Bolnavii trebuie tratai cu penicilin oral n doz terapeutic (vezi profilaxia individual).
Profilaxia secundara dupa primul atac de febra reumatica.
La copii cu FRA fr cardit durata profilaxiei secundare este de 5 ani sau pn la 18 ani, permanent o dat n lun cu:
Benzatin benzilpenicilin 600.000 UI pentru copii cu masa corporal mai mic de 27 kg, i.m. sau
Benzatin benzilpenicilin 1.2 mln UI pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg, i.m.
La copii cu FRA cu cardit durata profilaxiei secundare este de 10 ani sau pn la 25 ani, permanent o dat n lun cu
Benzatin benzilpenicilin 600.000 UI pentru copii cu masa corporal mai mic de 27 kg i.m. sau
Benzatin benzilpenicilin 1.2 mln UI pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg.
In absena sechelelor cardiace, durata este de minimum 5 ani de zile dup atacul acut sau pn la mplinirea vrstei de 21 ani,
indiferent de durat. Bolnavii cu leziuni valvulare constituite 10 ani sau pn la vrsta de 40 ani (preferabil tot restul vieii).
43. Principiile de tratament a febrei reumatice la copii.
Principii de tratament:
Eradicarea infeciei streptococice i profilaxia ei;
Micorarea semnelor de activitate a maladiei;
Supresarea inflamaiei n rspuns autoimun;
Tratamentul insuficienei cardiace congestive;
Profilaxia posibilelor recurene ale infeciei streptococice i prevenirea cardiopatiei reumatismale cronice.
Tratamentul:
antiinflamatoare: acid acetilsalicilic, prednisolon,
antibiotice: peniciline
44. Particularitile anatomo-fiziologice ale sistemului hemato-poetic la copii.
Perioadele hematopoiezei:
a. Perioada I
Hematopoieza la embrionul uman incepe foarte timpuriu din a 3-a saptamana de dezvoltare.
Primele celule sangvine sunt megaloblastele, ce contin Hb embrionara, sintetizate de insulitile sanguine ale sacului vitelin.
Mentionam ca HbP este inlocuita cu HbF si de la varsta de 3 saptamani are loc sinteza HbA
La momentul nasterii cantitatea de HbF si HbA formeaza raportul de 60% si 40%
b. Perioada II hepatica
De la 6-a saptamana de dezvoltare hematopoieza se produce in ficat si continua pana la 5-a luna de dezvoltare intrauterina. In
aceasta perioada in ficat se formeaza:
Megaloblasti celule eritroide
Neutrofile randul granulocitar
Megacariocitele randul trombocitar
c. Perioada III splenico-hepatica
De la inceputul lunii a 3-a pana la sfarsiturl lunii a 5-a are loc perioada splenico-hepatica a hematopoiezei. In aceastat perioada se
formeaza:
Limfocite
Monocite.
Hematopoieza viscerala incepe sa regreseze in lunile 6-7.
d. Perioada IV medulara
Din 4-a luna de viata intrauterina hematopoieza incepe in maduva osoasa si ramane sediul de baza al producerii elementelor
figurate, incepand cu luna 6-a dezvoltarii intrauterine, din momentul ce ficatul isi pierde aceasta functie.
Etapele hematopoiezei la fat:
In prima perioada a dezvoltarii intrauterine in sangele periferic predomina elementele tinere ale sangelui: eritroblaste,
mielobalaste, promieloblaste, normoblaste.
In a 2-a jumatate a dezvoltarii intrauterine predomina elementele sanguine mature.
Particularitatile anatomo-fiziologice ale maduvei osoase:
Pentru prima data maduva osoasa se formeaza in luna a 2-a dezvoltarii intrauterine in clavicula
Peste o luna maduva osoasa apare in oasele plata (scapule, oasele craniene, coaste, stern, etc)
La inceputul lunii a 4-a apare si in oasele tubulare.
Pana la saptamana 11-a maduva osoasa indeplineste doar functia osteogena.
Celulele hematopoietice apar in saptamana 12-14

Canalul medular se formeaza intre 20-28 saptamani si maduva osoasa incepe sa isi execute functia de organ hematopoietic
principal.
In primii ani de viata maduva osoasa rosie, care isi indeplineste functia hematogena, se afla in epifizele si diafizele oaselor
plate.
La varsta de 12-18 ani in maduva rosie din diafize (cu exceptia 1/3 externe a femurului) incep sa apara celule adipoase,
formand maduva galbena. Rolul principal in hematopoieza ii revine sternulu. In mod normalin maduva galbena nu are loc
hematopoieza, insa in cazul unor hemoragii masive a unor stari patologice incep sa apara focare hematopoietice.

45. Particularitile asistenei stomatologice a copiilor cu hemofilie.


1. Tratamentul episodului hemoragic acut RICE:
R rest repaus
I ice ghea
C compresion compresie
E elevation elevarea segmentului afectat
2. Antifibrinilitice
Acidul -aminocapronic 50-100mg/kg x de 4-6 ori/zi
46. Particularitile anatomo-fiziologice ale sistemului imun la copii.
Primordiile sistemului imun sunt apreciate la embrion in a 7 saptamina de dezvoltare intrauterine la care se detecteaz limfociteleT.
La embrionul de 12 saptamini de sarcina e deja prezent timusul si incepind de la aceasta virsta gestationala pot aprea reaciile de
respingere a transplantului (avort spontan).
La 13 saptamini in organismul ftului deja se determina limfocite -B, iar la 20 saptamini ftul are capacitatea de a sintetiza toate
Ig. dar cel mai efectiv sintetizeaz IgM.
La nou-nascuti mecanismele de protecie mpotriva infeciei include factorii nespecifici ca fagocitoza si reacia cu interferoni.
Interaciunea factorului lizozima, properdina si complementul. I
munitatea celulara la nou-nascuti e imatura, sczuta dar IgM se sintetizeaz uor si spre virsta de 2 ani atinge nivelul adulilor.
La nou-nascuti este insuficienta producia de IgG, sinteza crora se intensifica ctre sfirsitul 1 an de viata.
Concentraia IgG atinge nivelul maturilor lavirsta de 5 ani.
Nou-nascutii sintetizeaz insuficienta IgA, sintenteza acestora se activeaz dupa 2-3 ani si atinge adult la 14 -15 ani.
IgE la nou-nascuti sintetizata sufficient, maximum de sinteza a acestor Ig revine la virsta de 6-7 ani, apoi scade treptat, cel mai
mult ctre virsta pubertara.
47. Perioadele critice n dezvoltarea imunoreactivitii la copii.
La aciunea antigenelor in acesata perioada duce la o reacie paradoxala sau neadecvata. Perioadele critice sunt:
I perioada este cea a nou-nasctitului
II perioada este de la 4-6 luni
III perioada este de al 1-2 ani
IV perioada de 4-6 ani
V perioada la 12-15 ani
Perioada nou-nascutului- in acesta perioada copilul prezint o rezistenta sczuta la floracondiionat patogena purulenta (Gram
negative). E characteristic predispoziia la generalizarea procesului inlamator. strii septice e sporita sensibilitatea la infecii
virale, contra crora nu e protejat de anticorpii materni.
Perioada de la 4-6 luni - scade imunitatea pasiva ca rezultat al catabolismuiui anticorpilor malerini, creste activitatea limfocitelor
T -helper. se produce IgM, care nu poate pstra memoria pe iun timp mai ndelungat, se produce o cantitate insuficienta de IgG.
scade IgA. Predispoziia lainfecie respiratorie virala acuta, pneumonii, etc.
Perioada 1-2 ani - creste contactul cu mediul ambiant. Se pstreaz rspunsul imun primar (IgM). insuficienta de IgG. IgA. Se
determina nefrite, vasculite, infecii respiratorii virale acute. O RV. reacii alergice.
Perioada de la 4-6 ani - se produce a doua incrucisare in formula alba a singelui. Coninutul limfocitelor scade. Concentractia
IgG si IgM corespunde adultului, este mea insuficienta IgA. creste IgF. Sistemul imun local este imatur. Predispunerea la boli
alergice , boli prin compleze imune, manifestri dc strai imunodeficitare tardive. Se determina multe boli comice de origine
poligemca.
Perioada 12-15 ani - puseul pubertar este insotit de scderea masei organelor limfatice. Stimularea secreiei androgenilor duce al
inhibarea imunitii celulare si la stimularea celei umorale. Coninutul Ig E in singe scade. Creste influenta factorilor nocivi
(fumatul, xenobioticele) asupra sistemului imun. Creste sensibilizarea la micobacterii. Se constata o noua cretere a frecventei
bolilor comice inflamatorii, boli autoimmune si limfoproliferative.
48. Sindromul hemoragic la copii: manifestri clinice, principii de diagnostic.
49. Principii de conduit stomatologic n afeciunile copilului cu sindrom hemoragic de etiologie diferit.

50.
51.
52.
53.
54.

Caracteristicul sindromului anemic la copii.


Boala diareic acut la copii. Etiologie, epidemiologie, manifestri clinice.
Caracteristicul sindromului de deshidratare la copii de vrst fraged.
Conduita clinico-terapeutic n sindromul de deshidratare la copii cu boal diareic acut.
Afeciuni cronice digestive la copii: gastroduodenita cronic i boala ulceroas. Etiologie, manifestri clinice, principii de
diagnostic.
55. Principiile de tratament i profilaxia afeciunilor cronice ale tractului digestiv la copii.
56. Particularitile anatomo-fiziologice ale sistemului reno-urinar la copii.
Anatomia normal a rinichiului
organ pereche
situai retroperitoneal
dispui n zona lombar, paravertebral
poziie oblic de sus n jos i dinuntru n afar
form de boab de fasole
Topografia
Nou-nascut: polul inferior sub creasta iliac
1an: polul inferior la creasta iliac
2 ani: polul inferior deasupra crestei iliace
copil mare adult: T 11 -T12 i L1 L2
Particularitatile anatomice al sistemului reno-urinar la copil:
dimensiuni i greutate relativ mari
topografic rinichii dispui mai jos (palpabili)
mobilitate crescut a rinichilor
rinichiul are structur lobular pn la 2-3 ani, corticala subdezvoltat
ureterele lungi i cu multe cuduri fiziologice
vasele limfatice renale i intestinale comunic, factor de translocare a florei patogene intestin-rinichi
capsula renal subire
uretra la fete scurt, larg
vezica urinar dispus mai sus, palpabil
57. Infecia cilor urinare la copii: etiologie, tablou clinic, principii de diagnostic.
Infectia cailor urinare joas, cistita proces inflamator microbian nespecific cu afectarea mucoasei vezicii urinare i lezarea
funciilor ei.
Infectia cailor urinare nalt, pielonefrita - proces inflamator microbian nespecific cu afectarea interstiiului renal, sistemului
pielo-caliceal, manifestat clinic prin febr-frisoane, dureri abdominale, intoxicaie, iar paraclinic prin bacteriurie semnificativ.
Etiologia:
1. Factorii determinanti: E.Coli, Proteus, Klebsiella stafilococcus, streptococcus. Mai rar chlamydia, mycoplasma, micoze.
2. Factori favorizanti:
a. Generali
Predispoziia genetic
Prezena uropatiilor n anamnez
Infecia matern n sarcin
Focare de infecie cronic
Infecii frecvente la copil
Dismicrobismul intestinal
Vrsta mic, sexul femenin
Boli metabolice (diabet, acidoze)
Deficite imunologice
Factorii de agresiune microbian
b. Locali
Reflexul vezico-uretero-renal
Anomalii renourinare deverse
Litiaza nefrourinar
Cateterizasre vezical repetat
Golire incomplet, neregulat VU
Disfuncie vezical neurogen
Enurezisul
Igiena local deficitar
Constipaia cronic. Helmintiazele
Sexul femenin
Tabloul clinic:
Criterii de ITU joas (cistit)
Debut acut, poate fi cu urini hemoragice
Febr sub 380 C sau fr febr

Sindrom disuric (cistic) clasic, accentuat:


poliurie, urini tulbure, fetide, polachiurie pn la incontenen urinar
miciuni frecvente, dureroase, tenesme vezicale, pneumaturie
dureri retro- suprapubiene, iradiere pelvis, dureri la finele miciei
semne locale: prurit, usturime, alte senzaii neplcute balanopostit, vulvovaginit, glob vezical palpabil
Criterii de ITU inalt, complicat, pielonefrit
Debut acut, violent cu febr-frisoane repetate
Sindrom toxiinfecios generalizat accentuat
Dureri abdominale n flancuri, lombare acute, spontane, colicative, accentuate de efort, micri, diminu n repaos,
comprese calde
Sindromul disuric/cistic, enurezis
Edeme minore, HTA, oligurie, dereglri hidroelectrolitice
Rinichi palpabil-dureros, manevra Gordano pozitiv
Durere la palparea unghiul costovertebral
Principii de diagnostic:
Sedimentul urinar
Leucociturie-neutrofile izolate sau n grup, cilindri leucocitari
Celule epiteliale, cilindri epiteliali, mucus
Proteinurie tubular minor, hematurie extraglomerular
Prezena peste 5-10 bacterii n c/m, coloraie Gram
Testul pentru nitrii (Griess test, dipstick-test screening)
densitatea urinar sub 1010, osmolaritatea urinar sczut
Urocultura : peste 100000 ( 105 ) colonii microbi pe 1 ml. Urin
Bilanul sanguin
Leucocitoz, neutrofiloz, VSH crescut
PCR peste 6 mg/dl, fibrinogen crescut. Hemocultura
Funcia renal: ureea, creatinina, ionograma
Examen imagistic
58. Profilaxia afeciunilor reno-urinare la copii.
Infeciile urinare pot fi prevenite prin:
important este tratarea maladiilor care pot duce la apariia infeciilor tractului reno-urinar, tratarean afectiunilor ce pot servi
drept focar()amigdalite,otite,absces dentar,piodermite ;
igiena corecta, educarea culturii de igiena a copilului
consumul crescut de lichide poate preveni infeciile de tract urinar;
dup miciune, tergerea se face din fa n spate, pentru a se evita rspndirea bacteriilor din jurul anusului;
trebuie s urineze atunci cnd au senzaia de urinat i nu trebuie s se abin mult timp;
copiii trebuie nvai s se relaxeze atunci cnd urineaz pentru a goli complet vezica urinar;
atunci cnd copilul are scaun (defecaie), l ajut s elimine bacteriile care pot cauza infecii de tract urinar. Dac este
nevoie, n caz de constipaii, se recomand laxativele uoare,
fetiele trebuie s evite folosirea frecvent a spunurilor sau a spumelor de baie cu ph-ul puternic acid;
59. Conduita terapeutic a sindromului hipertermic la copii.
Depistarea urgentelor prin examenul clinic si examenele complemetare paraclinice nu trebuie sa impiedice aplicarea unei
antibioticoterapii si cit si masurile de sustinere a hemodinamicii(oxigenare, ventilatie artificiala, perfuzie).
Sunt 2 urgente:
pacientii prezinta purpura extinsa (administrarea de urgenta a cefalosporinei generatia 3-a i.v asociata cu ampicilina. +
transferul in sectia de terapie intensiva pediatrica)
sugari cu virsta sub 6 saptamiini (internarea in unitate pediatrica pu supraveghere si instituire a terapiei)
In cazul in care febra e unicul simptom se recurge la realizarea prelevarilor si depistarea unui semn de infectie bacteriana severa
(tulburari de vigilenta sau de tonus, tulburari de comportament, anomalii hemodinamice, iritabilitate sau necooperare, semne de
deshidratare), iar in lipsa unui semn de infectie bacteriana severa se fac examene complementare (nr leucocite, proteina Creactiva, hemocultura, examen bacteriologic urinar).
Pentru reglarea termica
Metode fizice: dezbracarea copilului si pozitionarea corpului fara imbracaminte, aerisirea incaperii, administrarea de lichide,
frectii cu spirt, eter, otet, apa a corpului si rece la cap si pe vasele magistrale.
Terapia medicamentoasa: Paracetamol, antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen incepind cu luna 3-a, ketoprofen incepind cu
luna a 6-a)
60. Ajutorul de urgen n jugularea convulsiilor la copii.
Convulsiile metabolice n cadrul maladiei postresuscitorii
Notarea timpului nceperii convulsiilor+ n primele 5 min

Poziie de siguran
Management respirator
Diazepam 0,5 mg/kg (tub rectal, max. 20 mg)
Midazolam 0,2-0,3 mg/kg I.M.

AMELIORARE? Peste 10 min


DA
Tratamentul etiopatogenetic
Terapia de baz anticonvulsivant
NU
Accesul vascular
Determinarea electroliilor (Ca, K, Na, P, Mg), glicemiei
I.O. Sol. Diazepam 0,2-0,4 mg/kg (max.10 mg/doz)
I.V. Sol. Diazepam 0,2-0,4 mg/kg
Sol. Phenobarbital 20 mg/kg (pn la 30mg/kg) - copikl an
Fenitecin 15-20 mg/kg - copil>1 an
61. Ajutorul de urgen n oc anafilactic la copii.
nlturarea alergenului:
a. n caz de administrare parenteral a alergenului:
b. De injectat perifocal (neptur de insect) 0,1% sol. Adrenalin 0,1 ml/an de via n 5 ml sol. 0,98%Nacl, apoi aplicarea
pungii cu ghea.
c. Aplicarea garoului proximal ptrunderii alergenului, fr comprimarea arteriilor.
d. Dac alergia a prut la administrarea penicilinelor de injectat i/m 1 ml Penicilinaz n 2 ml sol. 0,98% NaCl.
e. n caz de ptrundere a alergenului prin sacul conjuctival sau nazal de efectuat lavaj cu ap.
f. Asigurarea permeabilitii cilor respiratorii, la ecesitate conicotomie sau intubare
g. Inhalare de O2 100% (20-30 min)
h. Poziionare orizontal cu extremitile inferioare puin ridicate
i. Profilaxia aspiraiei maselor vomate
j. Administrare i/m:
0,1% sol. Adrenalin 0,05-0,1ml/an de via (nu mai >de 1 ml)
3% sol. Prednizolon 5 mgkg
Antihistaminice 1% sol. Dimedroli 0,05 ml/kg (mu mai mult de 0,5 ml la 1 an de via) sau 2% sol. Suprastini 0,1-0,15 mlan
de via
Contraindicat Pipolfenul (efect hipotensiv)
n. Dup efectuarea msurilor iniiale, de administrat:
i/v Sol. 0,1% Adrenalini 0,05-1,0 mlan de via n 10 ml 0,98% NaCl
Corticosteroizi: sol. 3% Prednizolon 2-4 mg/kg sau sol. Hydrocortizon 4-8 mgkg sau sol.0,4% Dexametazon 0,3-0,6 mgkg
Terapie infuzional cu sol. 0,98% NaCl sau Ringher 20 mlkg (20-30) min
62.
63.
64.
65.

Ajutorul de urgen n sindrom hemoragic la copii.


Ajutorul de urgen n caz de lein la copii.
Ajutorul de urgen n caz de ingestie a unei substane toxice de ctre copii, inclusiv n intoxicaie cu medicamente.
Insuficiena respiratorie la copii: cauzele principale, conduita clinic.