BIRO IRINA MARIA

UNIVERSITATEA HYPERION
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR
AN II - ZI

ROLUL INVESTITIILOR IN VIATA SOCIALA

Din punct de vedere conceptual, implicatiile pozitive la nivel macroeconomic se

refera, in principal, la urmatoarele aspecte:
Sustin cresterea economica, fapt ce se realizeaza diferentiat functie de forma pe
care o imbraca investitia straina directa. In cazul unei investitii pe loc gol,
cresterea economica se datoreaza crearii unei noi capacitati de productie, locurilor
de munca suplimentare, aparitiei unui nou consumator si platitor de taxe. In cazul
participarii la privatizare, efectele pozitive apar in situatia eficientizarii activitatii
agentului economic si cresterii competitivitatii acestuia, permitand supravietuirea
pe termen lung a intreprinderii privatizate.
Stimuleaza investitiile interne, intrucat producatorii autohtoni vor fi interesati in
cresterea eficientei activitatii si imbunatatirea calitatii output-urilor fie pentru a face
fata concurentei datorate prezentei investitorlior straini in sectorul de activitate
respectiv, fie pentru a dobandi calitatea de furmizori ai investitorului strain. In plus,
firmele locale pot dobandi acces la canalele de distributie ale investitorului strain,
caz in care vor fi interesate in cresterea productiei si a calitatii bunurilor realizate.
Sprijina restructurarea si privatizarea, aspect care prezinta o importanta deosebita
in cazul statelor central si est europene, in special in cazul firmelor care necesita un
volum mare de capital si capacitatea de a reorganiza si eficientiza activitatea.
Astfel, investitorii straini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare
privatizarii, in masura in care efectueaza ulterior investitii in vederea
eficientizarii rapide a activitatii firmei.
Sustin cresterea investitiilor de capital, datorita accesului investitorilor straini la
sursele externe de capital. In cazul in care pietele locale de capital nu dispun de
resurse financiare pentru finantarea unor proiecte importante, investitiile straine pot
acoperi acest deficit deoarece reprezinta o sursa directa de capital strain. Astfel, pot

avea efecte pozitive asupra balantei de plati externe, prin finantarea deficitului de
cont curent.
Genereaza efecte pozitive asupra balantei comerciale, daca investitorul direct
produce prioritar pentru export sau in cazul productiei destinate pietei interne care
substituie importurile.
Sustin cresterea veniturilor la bugetul statului datorita aparitiei de noi contribuabili
in economia tarii gazda. Chiar si in cazul in care se acorda anumite stimulente
fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a cresterii incasarilor din impozitele pe
salarii.
Desi investitiile straine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul tarii
de implantare, nu este exclusa posibilitatea aparitiei unui impact negativ atat
la nivel macroeconomic, cat si la nivel sectorial.
O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente si se manifesta, in general, pe
termen scurt, aparitia lor fiind strans legata de implementarea investitiei si/sau
eficientizarea acesteia, ca de exemplu:
Cresterea importurilor, reflectata negativ asupra soldului balantei comerciale, se
datoreaza importului de masini si utilaje finantat de investitorul strain, fara de
care implementarea investitiei nu ar fi posibila. Pe termen lung, in masura in care
retehnologizarea activitatii se concretizeaza in cresterea productivitatii si
competitivitatii, se poate inregistra o diminuare a deficitului comercial, in principal,
atunci cand investitorul strain este orientat preponderent catre export sau
substituirea importurilor.
Impact negativ asupra bugetului datorat, pe de o parte, facilitatilor fiscale acordate
investitorilor straini (politica de stimulente) care au ca efect imediat reducerea
veniturilor bugetare. Pe de alta parte, cresterea numarului somerilor ca urmare
a privatizarii si restructurarii intreprinderilor de stat genereaza cheltuieli
suplimentare la buget, intrucat forta de munca disponibilizata de sectoarele
restructurate nu este imediat absorbita de activitatile aflate in dezvoltare. Pe
termen lung, pe masura ce investitiile realizate ajung la maturitate, se poate
inregistra o crestere a veniturilor la bugetul statului datorita impozitelor si taxelor
platite de noii contribuabili (firme si salariati).
Asadar, impactul ISD asupra economiei tarii gazda este diferit de la o tara la alta, in
functie de conditiile concrete existente la nivel economic, social si politic si de
gradul de patrundere a capitalului strain.
Comparativ cu situatia inregistrata la nivel national, la nivelul regiunilor de
dezvoltare nu se constata o corelatie directa si puternica intre fluxurile de capital
strain atrase si nivelul de dezvoltare decat in cazul regiunii Bucuresti-Ilfov. Datele
empririce cu privire la contributia fiecarei regiuni de dezvoltare la realizarea PIB
evidentiaza existenta unor decalaje, in special intre zona cu cea mai mare
pondere,respectiv Bucuresti-Ilfov care detine peste 19% din PIB, si regiunea cea mai
putin reprezentativa, si anume zona de Sud-Vest care contribuie numai cu 9% la
formarea PIB. De remarcat faptul ca aceste doua regiuni detin prima si respectiv
penultima pozitie in ceea ce priveste ponderea in fluxurile de ISD atrase, decalajul
existent fiind, insa, cu mult mai accentuat.
Astfel, regiunea Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din intrarile de capital strain in
timp ce zona de Sud-Vest care inregistreaza cel mai scazut nivel de dezvoltare
economica a receptat numai 3,4% din fluxurile de ISD.In acelasi timp, regiunea
Nord-Est care detine cea mai scazuta pondere in stocul de ISD receptate la nivel
national (1,3%) contribuie semnificativ la realizarea PIB (12,5%). De asemenea,
zonele de Sud, Centru si Nord-Vest desi detin o pondere relativ ridicata in PIB,

situata la nivelul de peste 12% ca si in cazul regiunii Nord-Est, atrag numai o parte
nesemnificativa a intrarilor de ISD, respectiv sub 7,5%, valoare mai scazuta decat
cea inregistrata de regiunea de Sud-Est (8,4%) a carei contributie la formarea PIB
este de 11,3%. In consecinta, datele de mai sus sugereaza faptul ca nivelul de
dezvoltare regionala desi influenteaza intrarile de capital strain nu reprezinta
singurul criteriu in stabilirea deciziei de a investii intr-o anumita zona.
Alegerea amplasamentului de catre investitorii straini a fost influentata de o
multitudine de factori, dintre care cei mai importanti sunt:existenta fortei de munca
calificate si a personalului cunoscator de limbi straine; nivelul de dezvoltaredin
punctul de vedere al industriei respective; existenta unor centre universitare si a
unei infrastructuri fizice dezvoltate; apropierea de un aeroport, precum si
apropierea de furnizori si de clienti. In opinia noastra, acesti factori in ansamblul lor
ar putea explica preferinta investitorilor straini pentru regiunea Bucuresti-Ilfov care
beneficiaza nu numai de un nivel de dezvoltare mai ridicat, dar si de existenta fortei
de munca calificate si a infrastructurii fizice necesare dezvoltarii
afacerilor,comparativ cu regiunile de Nord-Est si Sud-Vest defavorizate sub aceste
aspecte.
Asadar, analizele efectuate au evidentiat dezechilibrul inregistrat in dezvoltarea
economiei romanesti, concretizat in existenta unor decalaje accentuate intre
diferitele regiuni, sugerand, in acelasi timp, posibilitatea atenuarii acestora prin
participarea capitalului strain sub forma investitiilor directe.
Dat fiind faptul ca o crestere economica sustinuta si durabila este posibila numai in
conditiile unei dezvoltari armonioase, care sa includa toate zonele tarii, in opinia
noastra, atenuarea decalajelor regionale, inclusiv prin participarea capitalului strain,
ar trebui sa reprezinte o prioritate reala afactorilor de decizie.
In acest sens, avand in vedere aspectele prezentate pe parcursul elaborarii lucrarii,
consideram ca primii pasi ar trebui sa vizeze cateva directii principale, si anume:
1. Cresterea semnificativa a gradului de absorbtie a fondurilor europene si utilizarea
eficienta si eficace a acestora (in 2007 absorbtia de fonduri europene a fost sub 1%,
aproape de 0% , datorita, de exemplu, lipsei proiectelor fezabile de investitii), ceea
ce ar genera o dezvoltare a infrastructurii fizice si institutionale cu impact pozitiv
asupra fluxurilor de ISD atrase. Analizele efectuate au demonstrat importanta
infrastructurii fizice si institutionale in atragerea investitorilor straini, motiv pentru
care consideram ca esentiala fructificarea oportunitatilor care au aparut in acest
sens odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
2. Aplicarea mai eficienta a politicii UE in domeniul ajutoarelor de stat (acordate
astfel incat sa se evite crearea unor distorsiuni ale mediului concurential; se acorda
pe sectoarele care au potential de dezvoltare), inclusiv a celor privind investitiile
(straine si autohtone), prin eliminarea ajutoarelor de tip salvare-restructurare si
directionarea acestora cu prioritate catre obiectivele care vizeaza efectele benefice
pe termen lung, cum ar fi:dezvoltarea regionala, dezvoltarea activitatilor de inovare
si C&D, cresterea nivelului de pregatire a fortei de munca, sustinerea
intreprinderilor mici si mijlocii care constituie coloana vertebrala a economiei
romanesti.
3. Implicarea mai activa a agentiilor de dezvoltare si a agentiei pentru investitii
straine (ARIS) in promovarea regiunilor tarii ca zone investitionale prin elaborarea
unor proiecte concrete si identificarea si abordarea potentialilor investitori straini.
Atragerea unor investitori straini prin proiecte punctuale care urmaresc specificul
zonei si valorificarea la maximum a potentialul acesteia, in special in zonele

defavorizate sub aspectul dezvoltarii economice, ar putea contribui la reducerea

decalajelor regionale.
Sub aspect conceptual, investitia straina directa presupune internalizarea unor
active tangibile si intangibile in urmatoarele conditii: agentii economici implicati sa
fie situati in spatii nationale diferite; interesul investitorului sa se manifeste pe
termen lung; investitorul sa exercite controlul asupra activelor in care s-a realizat
investitia. Prin investitiile straine directe realizate, firmele urmaresc obtinerea celui
mai mare castig posibil din valorificarea avantajelor proprii. Drept urmare,
acestea internalizeaza pietele externe, generand fluxuri interne (in cadrul
structurilor lor organizatorice) de bunuri, servicii, cunostinte etc.. Asadar, firmele
realizeaza investitii straine directe atunci cand dispun de avantaje ce pot fi
valorificate cu rentabilitate mai mare in afara granitelor nationale, ceea ce implica,
in opinia noastra, faptul ca s-a atins un anumit nivel de dezvoltare economica al
tarilor sursa.

Bibliografie

www.regielive.ro
www.revista22.ro
www.scribd.com
www.wikipedia.ro