BIRO IRINA MARIA

UNIVERSITATEA HYPERION
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR
AN II - ZI

Constructia Europeana, statele membre ale U.E., Tratatele

Uniunii Europene, Institutiile Uniunii Europene, Uniunea
economica si monetara, extinderea Uniunii Europene si
instrumentele asocierii si aderarii

1. Crearea Uniunii Europene

I. Pacea si stabilitatea
Inainte de a deveni un adevarat obiectiv politic, ideea unificarii Europei nu e
ra decat un
vis al filozofilor si vizionarilor. Victor Hugo, de exemplu, a avansat ideea Stat
elor Unite
ale Europei, fiind inspirat de idealurile umaniste. Visul acesta a fost insa s
pulberat de
groaznicele razboaie care au devastat continentul in prima jumatate a secolul
ui XX.
O noua forma de speranta a luat insa nastere din ruinele celui de-al doilea
razboi mondial.
Cei care au opus rezistenta totalitarismului in timpul celui de-al doilea
razboi mondial
erau hotarati sa puna capat antagonismului international si rivalitatilor in
Europa si
astfel sa creeze conditiile necesare unei paci durabile. Intre 1945 si 1950, c
ativa oameni
de stat, precum Robert Schuman, Konrad Adenauer, Alcide de Gasperi

si Winston
Churchill, s-au hotarat sa convinga cetatenii de necesitatea intrarii intr-o era
noua, cea a
unei organizari structurate a Europei Occidentale, bazata pe interese comu
ne si fondate
pe tratate, care ar garanta statul de drept si egalitatea intre toate tarile mem
bre.
Preluand o idee mai veche a lui Jean Monnet, Robert Schuman (ministru de
Externe al
Frantei) propune, la 9 mai 1950, instituirea Comunitatii Europene a C
arbunelui si
Otelului (CECO). Astfel, tarile care odinioara se confruntau pe campul de lup
ta decid sa
plaseze productia de carbune si otel sub responsabilitatea unei autoritati supr
eme comune.
Din punct de vedere practic, dar si simbolic, spectrul conflictelor a fost transf
ormat intrun instrument al pacii si reconcilierii.
II. Reunificarea continentului european
Dupa caderea Zidului Berlinului in 1989, Uniunea Europeana a fost cea ca
re incurajat
reunificarea Germaniei. In 1991, odata cu prabusirea Imperiului Sovietic,
fostele tari
comuniste din Europa Centrala si de Est decid, la randul lor, dupa ce timp de
decenii s-au
aflat sub tutela Pactului de la Varsovia, ca viitorul lor este legat de cel al ma
rii familii a
natiunilor democratice din Europa.
Procesul de extindere continua si astazi. Astfel, in timp ce Turcia si Croatia
au inceput
negocierile de aderare in octombrie 2005, o serie de tari din Balcani siau depus si ele
candidatura, ceea ce ar putea duce, intr-o buna zi, la aderarea efectiva a
acestora la marea
familie europeana.
III. Sigurant a si securitatea
In
secolul XXI, Europa inca se mai confrunta cu probleme de siguranta si securi
tate. De
aceea, UE trebuie sa ia masuri eficiente pentru a garanta siguranta si securi
tatea statelor
sale membre. In acest scop, UE trebuie sa colaboreze constructiv cu re
giunile aflate
dincolo de granitele sale, respectiv
tarile din Balcani, din Africa de Nord, din Caucaz si

din Orientul Mijlociu. UE trebuie, de asemenea, sa isi apere interesele

militare si
strategice, prin colaborarea cu aliatii sai, in special cu NATO si prin dezv
oltarea unei
veritabile politici europene comune de securitate si de aparare.
Securitatea interna si externa sunt doua fete ale aceleiasi moned
e. Combaterea
terorismului si a crimei organizate necesita o colaborare stransa intre for ele
politienesti
din toate
tarile UE. Crearea unui spatiu de libertate, securitate si justitie in sanul U
E,
unde fiecare cetatean are acces egal la justitie si este protejat de lege, con
stituie o noua
provocare la nivel european, necesitand o coordonare sporita a
actiunilor intreprinse de
autoritatile nationale. Organisme precum Europol, Oficiul European d
e Politie si
Eurojust, care promoveaza cooperarea intre procurori, judecatori si ofiteri de
politie din
tarile membre ale UE, sunt chemate sa joace un rol mai activ si mai eficient.
IV. Solidaritatea economica si sociala
Cu toate ca, la origine, Uniunea Europeana a fost creata pentru a realiz
a un obiectiv
politic pacificator, aspectul economic a fost totusi cel care a reusit sa dina
mizeze si sa
incununeze cu succes aceasta constructie europeana.
La ora actuala, tendinele demografice in UE nu sunt foarte favorabile, in co
mparatie cu
celelalte state ale lumii. De aceea, statele membre trebuie sa se apropie
tot mai mult
pentru a asigura cresterea economica si pentru a se mentine competitive la
nivel mondial.
Niciun stat membru nu este pregatit sa faca fata, singur, concurentei pe pla
n mondial in
domeniul comertului. Astfel, piata unica le ofera intreprinderilor europene
o platforma
vitala, asigurandu-le competitivitatea pe pietele mondiale.
Cu toate acestea, acest spatiu de libera concurenta la nivel european trebuie
sa aiba drept
corolar solidaritatea natiunilor europene. Aceasta are consecinte po
zitive asupra
cetatenilor europeni: prin urmare, atunci cand cetatenii din unele regiuni ale
Europei sunt
victime ale inundatiilor sau ale altor calamitati naturale, bugetul UE prevede

fonduri de
asistenta in acest sens. Fondurile structurale, gestionate de Comisi
a Europeana,
incurajeaza si sporesc eforturile depuse de autoritatile nationale si loca
le ale tarilor
membre pentru a reduce inegalitatile intre diversele regiuni ale UE. Mijloacele
financiare
prevazute din bugetul UE si creditele oferite de Banca Europeana de Investitii
(BEI) sunt
alocate pentru a imbunatati infrastructura de transporturi (de exemplu, extin
derea retelei
de autostrazi si a infrastructurii feroviare de mare viteza), contribui
nd astfel la
promovarea unor regiuni si la stimularea schimburilor comerciale transeurop
ene. Astfel,
succesul economic al UE se va manifesta, in parte, prin capacitatea pietei s
ale unice, de
500 de milioane de consumatori, de a satisface interesele unui numar cat
mai mare de
consumatori si intreprinderi.
V. Identitatea si diversitatea in contextul globalizarii
Societatile post-industriale ale Europei devin tot mai complexe. Astfel, d
esi nivelul de
trai al cetatenilor europeni nu a incetat sa creasca, diferente semnificative i
ntre bogati si
saraci persista totusi. La randul ei, extinderea a accentuat si mai mult ac
este diferente,
intrucat noile state membre au intrat in UE avand un nivel de trai sub media
europeana.
De aceea, colaborarea statelor membre este cruciala pentru a se reusi redu
cerea acestor
discrepante.
Totusi, toate aceste eforturi nu au fost realizate in detrimentul identitati
i culturale si
lingvistice a statelor europene. Dimpotriva, activitatile intreprinse de institutii
le europene
au contribuit la realizarea cresterii economice, avand in vedere particularitati
le regionale
si bogata diversitate culturala si traditionala a tarilor membre.
Dupa jumatate de secol de constructie europeana, UE in ansamblul
sau este mai
impunatoare decat fiecare stat membru luat separat: ea exercita o influen
ta economica,
sociala, tehnologica, comerciala si politica mult mai mare decat daca acestea
ar fi trebuit

sa actioneze individual. Faptul ca UE intreprinde actiuni comune si se expri

ma printr-o
singura voce constituie o valoare adaugata incontestabila pentru Europa.
Fiind prima putere comerciala in lume, UE joaca un rol decisiv in negocieril
e
internationale, respectiv cele din cadrul organizatiei Mondiale a Comer
tului (OMC), compusa din 149
tari, precum si in punerea in aplicare a Protocolului de
la Kyoto privind schimbarile climatice si poluarea atmosferica.
Deoarece adopta pozitii clare in ceea ce priveste unele teme sensi
bile,
importante pentru cetateanul de rand, precum protectia mediului, resurs
ele de
energie regenerabila, principiul precautiei in materie de securitate alime
ntara,
aspectele etice ale biotehnologiilor si necesitatea protejarii speciilor pe ca
le de disparitie.
Deoarece a lansat o serie de initiative importante pentru o dezvoltare durabi
la a
intregii planete, in legatura cu Summitul Pamantului de la Johannesbur
g, in 2002.
Vechiul adagiu unirea face puterea este mai pertinent ca niciodata pentru
europenii de
azi. Totusi, procesul de integrare europeana nu a sablonat diversele mod
uri de viata,
traditiile si culturile popoarelor sale. Intr-adevar, diversitatea reprezinta o
valoare majora
pentru Uniunea Europeana.
VI. Valorile Uniunii Europene
UE isi doreste sa promoveze valorile umaniste si progresiste si sa garant
eze ca fiinta
umana este stapanul si nu victima schimbarilor majore care au loc la
nivel global.
Nevoile cetatenilor nu pot fi satisfacute doar prin intermediul mecanismelor
de piata si
nici nu pot fi impuse in mod unilateral.
De
aceea, UE pledeaza pentru acea viziune a omenirii sau acel model de societ
ate care
este sus inut de majoritatea cetatenilor sai. Europenii se mandresc cu patri
moniul bogat
de valori, printre care se numara drepturile omului, solidaritatea socia
la, libertatea
intreprinderii, distribuirea echitabila a roadelor cresterii economice, dreptul l
a un mediu

protejat, respectarea diversita ii culturale, lingvistice si religioase si o sinteza

armonioasa
a tradi iei si a progresului.
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, proclamata in decemb
rie 2000 la
Nisa, cuprinde toate drepturile recunoscute la ora actuala de statele
membre si de
cetatenii UE. Aceste valori creeaza un sentiment de apartenen a la ac
eeasi familie
europeana. Un exemplu bun in acest sens il constituie abolirea pedepsei c
u moartea in
toate statele UE.
2.Etapele crearii UE
1951: Instituirea Comunita ii Europene a Carbunelui si O elului de catre cei s
ase membri
fondatori
1957: Tratatul de la Roma instituie o piata comuna
1973: Comunitatea se extinde (numara acum noua state membre) si de
zvolta politici
comune
1979: Primele alegeri prin vot universal direct pentru Parlamentul European
1981: Prima extindere in spa iul mediteranean
1993: Realizarea pie ei unice
1993: Tratatul de la Maastricht instituie Uniunea Europeana
1995: UE se extinde la 15 membri
2002: Introducerea bancnotei si monedei euro
2004: 10 tari noi adera la Uniune

1950
9 mai Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, propune, in cadrul u
nui discurs
inspirat de Jean Monnet, ca Fran a si Republica Federala Germania sa isi ge
stioneze in
comun industriile carbunelui si otelului, sub autoritatea unei institutii noi car
e sa ramana
deschisa si altor state europene.
Deoarece 9 mai consfinteste practic nasterea Uniunii Europene, aceasta data
a fost aleasa
pentru a sarbatori Ziua Europei.

1951
18 aprilie Cele sase state, Belgia, Republica Federala Germania, Franta, Italia, Luxembu
rg si tarile
de Jos, semneaza la Paris Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Ca
rbunelui si
Otelului (CECO). Acesta intra in vigoare la data de 23 iulie 1952, pentru o peri
oada de 50
de ani.
1955
1 si 2 iunie
La intrunirea de la Messina, ministrii de externe ai statelor membre
CECO decid
extinderea procesului de integrare europeana catre intreaga economie.
1957
25 martie
Cele sase state semneaza la Roma Tratatele de instituire a Comunita i
i Economice
Europene (CEE) si a Comunita ii Europene a Energiei Atomice (Euratom). Ace
stea intra
in vigoare la data de 1 ianuarie 1958.
1960
4 ianuarie
La indemnul Marii Britanii, Conventia de la Stockholm instituie Asociatia Eur
opeana a
Liberului Schimb (AELS), cuprinzand o serie de
tari europene care nu fac parte din CEE.
1963
20 iulie - La Yaounde, CEE si 18 sate africabe semneaza un acord de asociere
1965
8 aprilie
Are loc semnarea Tratatului de fuzione a organelor executive ale celor trei
Comunita i
(CEC, CEE si Euratom), prin care se instituie un Consiliu unic si o
Comisie unica. Acesta
intra in vigoare la data de 1 iulie 1967.

1966
29 ianuarie
Compromisul de la Luxemburg. Ca urmare a unei crize politice, Franta
accepta sa
participe din nou la reuniunile Consiliului, in schimbul unui acord conf
orm caruia majoritatea calificata este permisa doar daca nu sunt puse in joc
interesele majore ale statelor membre.
1968
1 iulie
Are loc desfiinarea, cu 18 luni inainte de termen, a taxelor vamale pentru
bunuri industriale existente intre statele membre si introducerea unui tarif
extern comun.
1969
12 decembrie
Sefii de stat si de guvern ai CEE reunii la Haga iau hotararea de a merge mai
departe pe drumul integrarii europene, deschizand astfel calea primului val
de extindere.
1970
22 aprilie
Este semnat la Luxemburg un tratat care permite finanarea treptata a
Comunitailor printr-un sistem de resurse proprii si totodata extinderea
competenelor in materie de control ale Parlamentului European.
1972
22 ianuarie
La Bruxelles se semneaza tratatele de aderare intre statele Comunitailor
Europene si Danemarca, Irlanda, Norvegia si Marea Britanie.
1973
1 ianuarie
Danemarca, Irlanda si Marea Britanie adera la Comunitaile Europene, care
vor cuprinde din acest moment noua state membre. Norvegia se pronuna cu
o majoritate de voturi impotriva aderarii, in urma unui referendum organizat
in acest scop.
1974

910 decembrie
Sefii de stat ai celor noua ari membre se reunesc la Paris, unde decid sa se
intalneasca de trei ori pe an in cadrul unui Consiliu European. Acestia isi
exprima, de asemenea, acordul pentru organizarea de alegeri directe pentru
Parlamentul European si aproba infiinarea Fondului European de Dezvoltare
Regionala.

1975
28 februarie
Este semnata, la Lom, o convenie (Lom I), intre CEE si 46 de state din
Africa, Caraibe si Pacific (ACP).
22 iulie - Este semnat un tratat bugetar prin care sunt extinse atribuiile
Parlamentului si este infiinata Curtea de Conturi a Comunitailor Europene.
Acesta intra in vigoare la data de 1 iunie 1977.
1979
710 iunie - Au loc primele alegeri directe pentru cele 410 locuri in
Parlamentul European.
1981
1 ianuarie Grecia devine membru al CEE. Numarul statelor membre se
ridica la zece.
1984
1417 iunie - A doua runda de alegeri directe pentru Parlamentul European.
1985
7 ianuarie - Jacques Delors devine presedinte al Comisiei (1985-1995). La
14 iunie Este semnat Acordul Schengen in scopul de a elimina controalele la
frontierele dintre statele membre ale Comunitailor Europene.
1986
1 ianuarie - Spania si Portugalia devin membre ale CEE. Numarul statelor
membre se ridica la 12.
17 and 28 februarie - Se semneaza, la Luxemburg si la Haga, Actul Unic
European. Acesta intra in vigoare la data de 1 iunie 1977.
1989
15 si 18 iunie - A treia runda de alegeri directe pentru Parlamentul

European. 9 noiembrie Caderea zidului Berlinului.

1990
3 octombrie - Reunificarea Germaniei.
1991
910 decembrie - Consiliul European de la Maastricht adopta Tratatul
privind Uniunea Europeana, care pune bazele unei politici externe si de
securitate comuna, ale cooperarii mai stranse in domeniul justiiei si
afacerilor interne si ale crearii unei uniuni economice si monetare care sa
includa moneda unica..
1992
7 februarie - Se semneaza la Maastricht Tratatul privind Uniunea
Europeana. Acesta intra in vigoare la data de 1 iunie 1977.
1993
1 ianuarie - Are loc crearea pieei unice.
1994
9 si 12 iunie - A patra runda de alegeri directe pentru Parlamentul
European.
1995
1 ianuarie - Austria, Finlanda si Suedia devin membre ale UE. Numarul
statelor membre se ridica la 15. Norvegia amana din nou aderarea, ca
urmare a unui referendum in care se inregistreaza o majoritatea de voturi
negative.
23 ianuarie - Incepe sa funcioneze o noua Comisie Europeana prezidata de
Jacques Santer (1995- 1999).
2728 noiembrie - Conferina Euro-mediteraneeana de la Barcelona
lanseaza un parteneriat intre UE si statele situate pe coasta sudica a
Mediteranei.
1997
2 octombrie - Se semneaza Tratatul de la Amsterdam. Acesta intra in
vigoare la data de 1 iunie 1977.
1998
30 martie - Incepe procesul de aderare pentru noile ari candidate. Cipru,
Malta si alte 10 ari din Europa Centrala si de Est vor fi implicate in acest

proces.
1999
1 ianuarie - Inceputul celei de-a treia etape a UEM. Unsprezece ari ale UE
adopta moneda euro, care este lansata pe pieele financiare, inlocuind astfel
monedele naionale in desfasurarea tranzaciilor de ordin nefinanciar. Banca
Centrala Europeana isi asuma rolul de a gestiona politica monetara a Uniunii.
Grecia se va alatura la randul sau celor 11 ari membre ale zonei euro in
2001.
10 si 13 iunie - A cincea runda de alegeri directe pentru Parlamentul
European.
15 septembrie - Incepe sa funcioneze o noua Comisie Europeana prezidata
de Romano Prodi (1999- 2004).
516 octombrie - Consiliul European de la Tampere decide crearea unui
spaiu european de libertate, securitate si justiie.
2000
2324 martie - Consiliul European de la Lisabona dezvolta o noua strategie
de stimulare a ocuparii forei de munca in cadrul UE, de modernizare a
economiei, precum si de intarire a coeziunii si integrarii sociale intr-o Europa
bazata pe cunoastere.
78 decembrie - La Nisa, Consiliul European adopta o decizie comuna cu
privire la textul unui nou tratat care schimba sistemul de luare a deciziilor in
cadrul UE, in perspectiva pregatirii pentru extindere. Presedinii
Parlamentului European, ai Consiliului European si ai Comisiei proclama
solemn Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
2001
26 februarie - Se semneaza Tratatul de la Nisa. Acesta intra in vigoare la
data de 1 iunie 1977.
1415 decembrie - Reuniunea Consiliului European de la Laeken. Este
adoptata o declaraie privind viitorul UE. Se deschide astfel calea catre o
noua reforma instituionala a UE si catre crearea unei Convenii in vederea
elaborarii unui proiect de Constituie Europeana.
2002
1 ianuarie - Intra in circulaie bancnotele si monedele euro pe teritoriul celor
12 state ale zonei euro.
13 decembrie - Consiliul European de la Copenhaga aproba oficial aderarea
la Uniune a celor 10 ari candidate (Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria,

Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia) la 1 mai 2004.

2003
10 iulie - Sunt inchise oficial lucrarile Conveniei pentru Viitorul Europei prin
adoptarea unui proiect de Tratat Constituional.
4 octombrie Incepe Conferina Interguvernamentala pentru elaborarea
Tratatului Constituional.
2004
1 mai - Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta,
Polonia, Slovacia si Slovenia adera la Uniunea Europeana.
10 si 13 iunie - A sasea runda de alegeri directe pentru Parlamentul
European.
29 octombrie - Se adopta la Roma Constituia Europeana (sub rezerva
ratificarii de catre statele membre).
22 noiembrie - Isi incepe mandatul o noua Comisie Europeana, prezidata de
Jos Manuel Barroso.
2005
29 mai si 1 iunie - Se inregistreaza o majoritate de voturi negative din
partea Franei ca rezultat al referendumului aspra Constituiei, urmat la scurt
timp si de votul negativ al arilor de Jos.
3 octombrie - Deschiderea negocierile de aderare cu Turcia si Croaia.
2007
1 ianuarie - Bulgaria si Romania adera la Uniunea Europeana. Slovenia
adopta moneda unica.
3. Extinderea UE si Politica de vecinatate
Uniunea Europeana este deschisa oricarui stat european care indeplineste
criteriile democratice, politice si economice pentru dobandirea calitaii de
membru.
In urma mai multor extinderi, UE a crescut de la sase la 27 de membri. Alte
state candideaza la aderare.
Fiecare tratat ce admite un nou membru necesita aprobarea in unanimitate a
tuturor statelor membre. De asemenea, inaintea fiecarei extinderi, UE va
evalua propria capacitate de absorbie a noilor membri, precum si abilitatea
propriilor instituii de a funciona corespunzator in continuare.
Extinderile succesive au intarit democraia, au conferit securitate Europei si
au sporit potenialul sau comercial si de crestere economica.

4. Institutiile UE
Consiliul de Ministri al Uniunii Europene, care reprezinta statele
membre, este principalul organ de decizie al Uniunii. Cand se reuneste la
nivel de sefi de stat sau de guvern, acesta devine Consiliul European si are
rolul de a defini si impulsiona orientarile politice generale ale Uniunii.
Parlamentul European reprezinta cetaenii si imparte puterea legislativa si
bugetara cu Consiliul Uniunii Europene.
Comisia Europeana, este principalul organ executiv si reprezinta interesul
comun al Uniunii. Aceasta are drept de iniiativa legislativa si controleaza
aplicarea corecta a politicilor comunitare.
Alte instituii si organisme : Curtea de Justiie Curtea de Justiie a
Comunitailor Europene, Curtea de Conturi Curtea de Conturi , Comitetul
Economic si Social European, Comitetul Regiunilor Comitetul Regiunilor (CR),
Banca Europeana de Investiii Banca Europeana de Investiii (BEI) , Banca
Centrala Europeana (BCE).
5. Politicile publice ale UE
Uniunea Europeana se implica intr-o varietate de politici -economice, sociale,
de reglementare si financiare-respectiv in toate domeniile in care activitatea
sa este benefica statelor membre. Dintre aceste politici, enumeram: o
politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici de
coeziune) privind aspecte regionale, agricole si sociale; o o politicile de
inovaie, privind introducerea unor tehnologii de varf in domenii precum
protecia mediului, cercetarea si dezvoltarea (R D) si domeniul energetic.
Uniunea finaneaza aceste politici printr-un buget anual de peste 120
miliarde de euro, la care statele membre contribuie in mare parte. Acest
buget reprezinta doar o mica parte din venitul colectiv al UE (respectiv
maxim 1,24% din venitul naional brut cumulat al tuturor statelor membre).
I. Politicile de solidaritate - Scopul principal al politicilor de solidaritate
este acela de a sprijini finalizarea pieii unice (a se vedea Capitolul 6, Piaa
unica) si de a corecta orice dezechilibre prin masuri structurale, venind
astfel in sprijinul regiunilor defavorizate sau al sectoarelor industriale care
intampina dificultai. Nevoia imperativa de solidaritate intre statele si intre
regiunile UE a devenit inca mai stringenta ca urmare a recentei aderari a
celor 12 noi ari membre cu venituri sensibil inferioare faa de media UE. In
acelasi timp, UE are datoria sa contribuie la restructurarea acelor sectoare
economice care au fost grav afectate de cresterea rapida a concurenei
internaionale.
II. Politicile de inovaie - Activitaile Uniunii Europene au un efect direct
asupra vieii cotidiene a cetaenilor ei, intrucat abordeaza provocarile reale

cu care se confrunta societatea: protecia mediului, sanatate, inovaie

tehnologica, energie etc.
III. Cine plateste pentru Europa: Bugetul UE Pentru finanarea politicilor
sale, Uniunea Europeana dispune de un buget anual de peste 120 miliarde
de euro. Acest buget este finanat prin asa-numitele resurse proprii ale UE,
care nu pot depasi echivalentul a 1,24% din venitul naional brut total al
statelor membre. Aceste venituri provin in principal din: taxe vamale asupra
produselor importate din afara UE, inclusiv din prelevari pe produse agricole;
un procent din taxa pe valoarea adaugata aplicata bunurilor si serviciilor pe
intreg teritoriul UE; contribuii din partea statelor membre in funcie de
bunastarea respectiva a acestora. Fiecare buget anual face parte dintr-un
ciclu bugetar de sapte ani cunoscut sub numele de perspectiva financiara.
Perspectivele financiare sunt stabilite de Comisia Europeana si necesita
aprobarea in unanimitate din partea statelor membre si negocieri care sa fie
urmate de acordul Parlamentului European. In cadrul perspectivei financiare
pentru 2007- 2013, bugetul total pentru aceasta perioada este de 864,4
miliarde de euro.
6. Piata Unica
Piaa unica reprezinta una dintre cele mai importante realizari ale Uniunii
Europene. Intre statele membre, au fost eliminate, in mod treptat, restriciile
privitoare la comer si libera concurena, rezultatul tuturor acestor masuri
fiind cresterea standardelor de viaa.
Piaa unica nu a devenit inca un spaiu economic unic. Anumite sectoare ale
economiei (servicii publice) raman inca sub incidena legilor naionale.
Statele Uniunii Europene raman inca independente in ceea ce priveste
fiscalitatea si bunastarea sociala.
Piaa unica este susinuta de anumite politici conexe puse in aplicare de
catre Uniunea Europeana de-a lungul anilor. Scopul acestor politici este de a
ajuta cat mai multe firme si cat mai muli consumatori sa se bucure de
avantajele pieei 29 unice.
7. Moneda unica europeana
Euro este moneda unica a Uniunii Europene. Doisprezece dintre cele 15 state
membre o introduc in anul 1999 pentru tranzaciile incheiate fara plata in
numerar si in anul 2002 pentru toate plaile, moment in care se emit
bancnotele si monedele euro.
Trei ari (Danemarca, Suedia si Regatul Unit) nu participa la aceasta uniune
33 monetara.
Noile state membre se pregatesc sa se alature zonei euro imediat ce vor

indeplini criteriile necesare.

In paralel cu obiectivul stabilitaii monetare, care revine Bancii Centrale
Europene, statele membre vor favoriza cresterea accentuata si convergena
economica.
Cele trei faze ale Uniunii eonomice si monetare - Prima faza, care debuteaza
la 1 iulie 1990, implica: libertate totala de circulaie a capitalurilor in cadrul
Uniunii (anularea controlului de schimburi valutare); sporirea mijloacelor
destinate inlaturarii dezechilibrelor intre regiunile europene (fonduri
structurale); convergena economica, prin intermediul supravegherii
multilaterale a politicilor economice ale statelor membre.
A doua faza debuteaza la 1 ianuarie 1994. Aceasta prevede: infiinarea
Institutului Monetar European (IME) la Frankfurt; IME este compus din
guvernatorii bancilor centrale ale arilor membre UE; independena bancilor
centrale naionale; reglementarea privind reducerea deficitelor bugetare.
A treia etapa reprezinta nasterea monedei euro. La 1 ianuarie 1999, 11 ari
adopta moneda euro, care devine astfel moneda comuna a Austriei, Belgiei,
Finlandei, Franei, Germaniei, Irlandei, Italiei, Luxemburgului, arilor de Jos,
Portugaliei si Spaniei. (Grecia li se alatura la 1 ianuarie 2001). Incepand din
acest moment, Banca Centrala Europeana inlocuieste IME, devenind
responsabila de politica monetara, care este definita si pusa in aplicare in
euro. La 1 ianuarie 2002, bancnotele si monedele euro sunt puse in circulaie
in aceste 12 ari din zona euro. Doua luni mai tarziu, monedele naionale
sunt retrase din circulaie. Din acest moment, euro este singura moneda care
poate fi utilizata in toate tranzaciile bancare si operaiunile cu numerar, in
cadrul arilor facand parte din zona euro, care reprezinta mai mult de doua
treimi din populaia UE.
8. Agenda Lisabona
Prioritate acordata cresterii si locurilor de munca - Ca raspuns in faa
globalizarii, Uniunea intenioneaza sa incurajeze competitivitatea economiei
europene (liberalizarea telecomunicaiilor, a serviciilor si a energiei).
Uniunea susine programele de reforma ale statelor membre facilitand
schimbul celor mai bune practici.
UE cauta sa concilieze necesitatea de crestere si competitivitate cu
obiectivele de coeziune sociala si dezvoltare durabila care reflecta pe deplin
modelul european.
In perspectiva financiara 2007-2013, Fondurile Structurale UE vor aloca un
buget mai mare activitailor de instruire, inovare si cercetare.
9. Europa cetaenilor si cetaenia europeana

Datorita Uniunii Europene, cetaenii statelor membre pot sa calatoreasca, sa

locuiasca si sa munceasca oriunde pe teritoriul comunitar.
In viaa de zi cu zi, UE incurajeaza si finaneaza programe care sa-i apropie
pe cetaeni, in special in domeniul educaiei si culturii.
Constiina apartenenei la Uniunea Europeana se va dezvolta in timp,
datorita rezultatelor concrete si succeselor acesteia.
Exista deja simboluri care reprezinta o identitate europeana comuna. Cel mai
cunoscut este moneda unica, euro, dar exista, de asemenea, steagul si imnul
UE.
10. Libertate, securitate si justiie
Deschiderea frontierelor interne dintre statele UE reprezinta un mare avantaj
pentru populaia Uniunii, deoarece oamenii pot calatori liber, fara a mai fi
supusi controalelor vamale.
Libera circulaie pe teritoriul Uniunii trebuie insa sa fie insoita de intarirea
controlului la frontierele externe ale UE pentru a combate in mod eficient
traficul de droguri si de persoane, criminalitatea organizata, imigraia ilegala
si terorismul.
Statele membre UE coopereaza in domeniul justiiei si domeniul poliienesc
cu scopul de a asigura o securitate sporita in Europa.
11. Rolul UE pe scena mondiala
Influena Uniunii Europene pe scena mondiala creste ori de cate ori vorbeste
la unison in problematica internaionala. Negocierile comerciale sunt un bun
exemplu in acest sens.
In domeniul apararii, fiecare stat ramane suveran, fie ca este membru NATO
sau neutru. Cu toate acestea, statele membre ale Uniunii Europene dezvolta
cooperarea militara in vederea misiunilor de meninere a pacii.
Din motive istorice si de apropiere geografica, sudul Mediteranei si Africa
sunt regiuni carora Uniunea Europeana le acorda o atenie sporita (politici
privind ajutorul pentru dezvoltare, preferine comerciale, ajutor alimentar si
drepturile omului).
12. Viitorul UE
Integrarea europeana va continua in domeniile in care statele membre
considera ca este in interesul lor sa lucreze impreuna in cadrul european
tradiional (in chestiuni referitoare la globalizarea comerului, piaa unica,
dezvoltarea regionala si sociala, cercetarea si dezvoltarea, masurile de
promovare a cresterii economice si ocuparii forei de munca si multe altele).
Procesul instituional al actualizarii regulilor de coordonare a relaiilor dintre

arile membre si UE si intre UE si cetaenii sai a fost finalizat de curand.

Liderii Uniunii Europene au semnat un nou tratat, Tratatul de la Lisabona.
Odata ce va fi ratificat de toate statele membre, acest tratat urmeaza sa
puna la dispoziia Uniunii cadrul legislativ si instrumentele juridice necesare
pentru a aborda provocarile viitoare si pentru a raspunde cerinelor
cetaenilor.

Bibliografie:
http://www.umk.ro/images/documente/rise/suporturi_de_curs/constructie_eur
opeana