Sunteți pe pagina 1din 117

A. I.

ODOBESCU

V. GR. BORGOVAN

GRAMATICA
PENTRU CLASA III PRIMARA
INTOCMITA DUPE PROGRAMA OFICIALA DIN 1895

31

APROBATA DE MINISTERUL INSTRUCTIUNII PEACE

SINTAXX.

LEXICOLOGIE.

ORTOGRAFIE.

DEPRINDERT LA COMPUNERE, LA DICTARE,


LA DECOPIAR SI LA MEMORIZARE.

BUCURESCI
EDITURA LIBRARII LEON ALCALAY
:)i, C.4 LEA VEGIORII7 37

1895.
www.dacoromanica.ro

CP'

r,

GRAMATICA.
TR I MESTR UL I.

I. COMPUNERE SI DEPRINDERE LA COPiAT.

Exemple.

GRADINA.

40

Gradina este o bucat de pamint'imprejmuit.


.20. Gradina pOte sa se afle linga casa sail pe

'

camp.

30. ,Ea este irnprejmuita cu gard, ori cu. uluci,


ori cu zid.
-

40. intr'o parte a imprejmuirii se afla portita


grading.
Prin mijlocul gradinii se afla un drum
Drumul este asternut cu nasip.
Alte carari
mai mici duc, din drumul cel mare, pina la marginile grading.
De aminduo6 laturile drumului si
ale .cararilor se afl siruri de ccaze.
In gradina
.se mai ,afla porn. 1. .si copaci; nail shit mai mari si
lat.

.alii mai mici. = SC afla in gradina i flori frumse;


...*.

se afla.: si ierba verde si legume de. ,tOt felul.


Pe
arbor' se vAd adee-ori paseri pe flori se Vert fluturl si albine.

:.. 50. In gradina lucrza tata, mama si alti


.citori.

dina.

inun-..

Copiii. Pot sa se plimbe i sa se jce in graLor 'le plac pniele i florae. Omenilor marl
www.dacoromanica.ro

.1

le place sa petrca i s se odihnsca la umbra pomilor si a copacilor din gradina.


60. Gradina este un loc placut, frumos i folositor.
Regale.
.,

I. Numele ce nob dam fiintelor

lucrurilor

se chidma Substantive.

2. Cuvintele pe care le putem pune in locul substantivelor, se chidma. Pronume.


3'. Ca s cum5scem care vorbe sint substantive si
pronume, intrebdm despre ele: (Wine 9) sag: eCe 9)
4. Particelele de cuvint pe care le addogam in urma
substantivelor, ca sa aratam de- ce anume fiint sail de ce
anume lucru vorbim sa scriem, se chidma. Articole.

5 Cuvintele care arata cum si ce fel sint fiintele


sag lucrurile, se chidma Adiective.
6. Cuvintele care arata ce face o fiint sag un lucru,
ori ce se intimplci cu ele, se chidma Verbe.

7. Cuvintele care arata cdte sint la num& fiintele


sag lucrurile despre care vorbim, se chitna Numerate.
80. Substantivele, pronumele, articolele, adiectiVele,
verbele Si numeralele sint tote peirfi de vorbire.
Tellle.veI scrie din bucata de mil sus aGradolnas, tote pArtile

de

vorbire ce le cunopT, asedand pe ate un rind osebit fie-care fel.


(LectiunT= L.

I I-111.]

'

2. PROPOSITIUNEA CU PARTILE Ei PRINCIPALE.

Exemple. Tata este gradinar. Nucul este porn.


Patlagelele sint legume.
Grdinarul este harnic.
GradiNucul este verde. Patlagelele sint rasa.
narul rnuncesce. Nucul umbresce . Pallagelele se
manincd.
.

1. 0 gandire pe care nob o rostim sag o scriem,


Regule.
se chima. o Proposifiune:

4
www.dacoromanica.ro

2. Noi scriem 'totdauna cu o literd mare la inceput,


cuvintul cel d'intii din orT-ce propositiune.
3.. La sfiritul orT-cdriT propositiuni scrise, noi punem
eke un semn. Punem un punct (.), cnd vrem s arAtm

hotrit c ceva este in fiintd.Punem un semn de intrebare (?), cand vrem sa intrebdm ceva. Punem un semn
de mirare (!), cand ne mirAm de ceva sa cnd chiemArn
pe cineva.
,
40 . in fie-care propositiune se and cel putin duod

prti : o parte despre care spunem ceva ; acea parte se


numesce Subiect;--si o alt parte in care spunem ceva
despre subiect ;acea parte se numesce Predicat.
50 . and intr'o propositiune subiectul este un nume
de fiinta, noi ii aflm intrebAnd :
Cine este cel despre
care spunem ceva ?b--Tar cand subiectul este un nume de
lucru, noi ii cunOrem intrebAnd ;aCe este ceia despre care
spunem ceva?
6. and vrem s cim care este predicatul unii propositiuni, no! intrebdm, sati :--aCe este (subiectul)?sati:
a Cum este (subiectul)?a
Ce face (sublectul)?
7. Subiectul i Predicatul sint pArti de capetenie ori
Parti principale ale propositiunii.
.

, Teme.vey scrie Ose propositiunT, in care veT arta:Ce este vrabia.


Cum este vrabia. Ce face vrabia. Ce este prunul. Cum este prunul.
Ce face prunul.La tote acele propositiunT veT sublinia subiectul i pee-

*octal.
[L. H-I11.]

3. DESPARTIREA VORBELOR CU 0 CONSUNANTA

INTRE DU0 VOCALE.

(Deprinderi ortogralice).

Exern

In mr vecl un mr.Ta-ta sa-p6.

Ma-ma u-da. Ea a-poi p1i7ve-sce. Co-pi-ii se j-ca


Mar-ga-ri-ta-re-lul in-flo-re-sce priIn gra-di-na.
md-va-ra.
)

www.dacoromanica.ro

'

"

:.

.1
:

Regale. 10. Propositiunile se fac cu vorbe. Vorbele se


compun din sunete.
20. Sunetele impreunate compun sitabe. Pie-care silaba
se rostesce sail se pronunt cu o singura deschidere a gurii.
3. Sint vorbe cu o singur5, silabd; altele sint cu duce.; ..
altele cu trei sail si: cu mai multe silabe : (PoM,ITa-th;
G
A-rei4u-rd, Se-me-nci:-tw.rd )*
.
4 Cand scriem; pater sa despartim vorbele. in silabe ;

'

' dar cele


odata.

cu o singura silaba

. nu

le putem desparti nici

_
.

5. Cnd despartim silabele unii vorbe, consunanta


care se add intre duce vocale, se lipesce totdauna 'de
silaba ce urrn6za. (Ma-ma pli-ve-Fe. Plu-ga-rul sd-m-nci).

Teme. Din bucata de citire als6, vei copia t6te vorbele cu


o consunantii int,e dace vocale, desprtindu-le in silabe.
.

[L. I I.]

4.: PROi)OSITIUNA ,DESVOTHATA CU ATRD3UT.


,

- Exemple.
Pornii sint frumosi.
Pomil infloriti sint frumo0.
Perele sint plne..
Perele sint p6me gustoSe.
Nucile sint verdi.
Tote nucile Sint vercli.
C6ja nucilor este amara... Coja verde a nucilor este
Mieclul.nucii, nu este amar.
amard:
Grad ina nostra este mare.
..

4. (land o propositiune are nurnaT un Subiect


tji un predicat, noi o numim o prOpositiune. simplet.
20. Cand o propositiune, osebit de sublectul i de
predicatul sea, mai cuprinde i alte cuvinte legate de subiect ori de predicat, acelii propositiuni nol ii clicem ca
Regale.

este o propositiune desVoltatei.


6

www.dacoromanica.ro

30. Cuvintele care intr'o propositiune desvoltatd slut


legate de un substantiv, noi le numim Atribute.
4. Atributele pot fi i adiective, i numerate, 0
.

substantive.

5. Ca s'd cunscem daca un cuvint dintr'o propositiune eSte atribut al unui substantiv, noT intrebam
a Care (substantiv)?a Ce fel.(de subStantiv ?)q CLIO (subStantive) ?)
.

6. Atributul este o parte intregit6re sal secundara

(adic'd de a duoa-mnd) a propositiunii.


Tern e. to. Vorbind despre grdin, (nuc, piersici i allele), vet fOrma
trel propositiuni, avnd ca atribut : una, un adiectiv; alta, un numeral
i alta, .un substantiv.
2. Din bucata de citire als, vet culege
tote . atributele i vet scrie pe trei rindurT osebite : atributele adiecLive, cele numerate i cele Substantive. Ocean lucrare va fi impgrtitti
inteastfer, pe. caiet :
Atributele din bucata de citire sint UrmAtrele :
1. Adiective
2. Numerate.

[L. IIT-111.1

5. COMPUNERE.
(Descriere).

LIVEDEA.
Exemple.
40. Ce este livedea?(o intindere mare de pa.

mint unde ores(' pomi, ierburi .0 flori.,.).


20; Cum se Mai chidma iivedea ?(pajiste:..)
30. Uncle se aria livedea9-7-( adese-ori apr6pe de
casa, de viie, de padare..:)
40. Cum este livedea9-1c4 pomi, mai rari, deedt
.

in .pddure...)
50, Ce se -4de in livede97+(po* roditori; sierburi,
.

flori de camp ; une-ori se mai ved


www.dacoromanica.ro

seinfulefe safe'

canaluri cu ape curget6re ; mai rar, se ved in lived!


animate selbatice : 'iepuri i vulpi ; dar in pomi, se ved
peiseri i adese-ori insecte...)

60. Ce folos aduce livedea ?(penne pentru


nutret pentru vite,... livedea p6te fi i petsune-si islaz ;
irba cositei de prin lived! se face malddr, fin si
,

otave
Regale.

10. Despre o fiint sa despre un lucru, noi

putem spune i scrie : Ce este ?Cum este? adica ce insusiri are


Unde se afie ?Ce pill are? sail cum se
imparte ?--- Ce i se p6te intimpla? sau ce, face ?Ce folos
sa ce pagubei p6te sa: aduce
20. CAnd respundem cu deamruntul la tOte aceste
intrebgtri, sail prin grai, sail in scris, se clifrng: cd noi
descriem acea fiint sail acel lucru, ori ca facem o descriere.
,

Teme. I. Vet scrie pe caletul eel curat rdspunsurile la tote intrebarite de maT sus, despre Livedev.- Vet face inteastfel :

Prelucrare:
1. Livedea este.
30 . Livedea se aflA

. . . . .

. 2. Livedea se maT numesce si

40. Livedea ni se argil a fi

50. In livede vedem


6. Livedea ne da
2. Vet descrie, dupe panctele de maT sus, Vila

i More.
[L. 111-1V.1

6. PROPOSITIUNEA DESVOLTATA CU COMPLINIRE.

Exemple. Stapinul poruncece argatilor. Argatii


lnjugd boii. Dupe ce boil slut injugatl de argati, stpinul Il rningle boil,. Boil se bucur4 c sint man01'41 de stpin.Argatii cU boil ard pecmintul ; dar
`pmintul nu simte Ca e arat de argati. Dupe ce
arat, boil pasc irbd ; dar lerba nu simte eh' e pas..cutd de boi.
au

www.dacoromanica.ro

Regale.

1. Cuvintele care, intr'o propositiune desvoltati,

;sint legate de un verb, nol le numim Complinire.

2. Cand vrem s rim care parte 'este complinirea


inteo propositiune desvoltat, noT, cu mijlocirea verbelor,
intrebdm : pe eine ce de eine cui? despre ce?
3. Ca si atributul, complinirea este o parte inire-

litre sa secundard a propositiunii.


Teme. Din bucata de citire alec,, veT culegr complinirile verbelor
atributeie substantivelor, i le veT scrie pe duo rindurl osebite : un rind
pentru cornpliniri, i celAlalt pentru atribute.
[L. II-1111.

7. DESPARTIREA CUVINTELOR CU MAI MULTE


CONSUNANTE ALATURATE.
(Deprinderi ortogratice).

Exemple.Trn-na,

es-te mai scur-ta. Nptea a-tunci es-te mai lun-ga. A-e-rul se re-ceice.
Se por-nesc vin-turi. Frun-cle-le co-pa-ci-lor in-galbe-nesc. Lu-pii, urlii, vul-pi-le i cor-bil re--man

sta-pini in pa-duri. Pe cam-purl, tot mai mun-cesc


plu-ga-rii. A-tunci ve-dem i ca-te un vi-na-tor, cu
.co-po-ii du-p6 el, urn-bland prin co-dru.
1. Mild despartim cuvintele in care se afli
Regale.
duce' consunante intre (lucid vocale, atunci consunanta
d'intil re'mane lipita de silaba de 'naint el; Tar a duoa
-consunanta trece la silaba din urma el.
20. Cand consunanta a duoa este litera 1 sail litera r
(tabld, codru), amindun consunantele tree la silaba ur,mtbre (ta-bld, co-dru).
3. (Ind despartim in silabe cuvintele in care trei
sag patru consunante se atli intre duo vocale, atunci cea
d'intil consunanta rmane lipita de silaba d'inaint ei ;
:far tote celelalte consunante tree la silaba urmatOre.

9 -www.dacoromanica.ro

'
invetata pe dinafarA, i vet desTeme.-L. VeT copla pe catet o poesie

Orli in silabe tote cuvintele ce le vet scrie, phind regulele de mai sus.
[L. 111
-

8. COMPLINIRE DIRECTA SI COMPLINIRE


INDIRECTA:
.

Exeniple.Tota lumea laud pe omul muncitor.


(..pe cine?).Plugarul ard tarina.
inteinsa
el snadnd sminta.
I

d holdelor

plole (..ce?).Plla face sh resard grnele (ce?).


Granele aduc folos menilor (..ce?.. cui?). Omenii
se bucur de belugul granelor (..de ce?).Ei se inchina i multumesc lui Duinnecie, pentru acel
(.,cui ?.. pentru ce?).
Regule.

'1.

Complinirea care implinesse sa compli-

nece d'a dreptul inteleSul predicatultff, se .chim complinire drpta sat directd. Ca s cundcem care e cornplinire
directa, facem intrebarea: ape eine sail ce?)
2. Complinirea care implinesce sa complinece intelesul predicatului, nu d'a dreptul ci in mod Blur* adica,
!indirect, se chim complinire. indirectd. Ca si cundscern
care e cOmplinire indirect, facem intrebare cu vorbele :

acid? de ce? on despre ce? i pentru ce?


.

3. Complinirile" sint, sail directe sail indirecte.

Substantivele pot fi subiect, predicat, atribut i


comPlinire directd i indirectd.,
4:-

Tema.-1. Din bucata de citire alsii, vet sublinia tote complinirile


directe i pe tote cele indirecte.

20. VeT rspunde Inscris, pe caTet, la

intreblrile urtatere
a) aPrin ce intrebri atlm predieatul intr'o propositiune ? Ce pArit
de cuvintare pot ' fi pred iced ?Db) Prin ce intrebtirT aflam complinirea,
ntr 'o proposiliune ?
.

[L. ll-111.]

iO

www.dacoromanica.ro

t. COM.PUNEIE..
.

(Descriere).

NUCUL.
Exemple.
16. Ce este nucul?...(...un porn...)
20. Unde creFe nucul ?... ..,in greldinci, ori in
;...

livede, ori in vile...)


3Q Cum este nucul?..

(:.mare, frUmos, verde...;

4. Ce Orli are micul?...--(incepAnd din jos in


sus : ...radacini, tulpina, craci, frunde, fructe...)
50. Ce fel de radacini are nucul?...(..una grs
si mai multe suldiri...)
6. La ce slujesc nucului radacinile ?...
.

hrdnesc...)
70. Cum ete tulpina nuctilui?...( ...grOsel, neteda,

cii cOja alburie...). Cum II sint cracile ?... Cum sint


mart, grse, cu miros frumos...)
Cum sint nucile, vara ?... Cum shit, tmna ?...
frunclele
.

80. Care sint partite unix nuci?...


...lernn, frunde,
90. Ce folns adtice nucul

fructe...)
1.10.
.

cii s opal vre-o ghicitore despre nue ?...

Teme. 40. VeT descrie, tot de p punctele de mai sus, duoT aIi
i Pronuls.-2. Rdspunsurife despre dines le vet prei-

pomi : seizenI

crie pe caietul cel bun.

[L. niiv.]
10. ADViRBELE.
,

Exemple. Prna, &Vele rsare totrclifi. Chiar la


arnlcli cand el este mai sus pe cer, radele lu, forte
pUtin ne incalclesc. Sera vine de-vreme. Atunci, se),
www.dacoromanica.ro

Tele se cobrd jos si se ascunde jute sub zare. indatd


se face intuneric. Nptea, gerul se lash pretudindeni
-i tare. Vintul bate aspru, despre middet-npte ; omul
lesne pote sa ingblete. intunericul ii sperie grznic,

-cad nicairi nu vede cu ochii, nici aprpe, nici departe. Atunci, de spaima si de durere, bietul nenorocit striga cu desperare : Undel bine, nu'l de mine!
Uncle% red, acolo's
Fie-ti mild, de mine, DOmne !
i fa-m sa scap de aci i sa apuc I clifia de mane!
!

i". Cuvintele subliniate de mai sus stag fie


Revile.
care pe lingd un verb.TOte acele cuvinte sint Adverbe.
2. Unele din ele ea: sus, jos, pretutindeni, aci, arata
anume locul, unde se petrece faptul pe care ni'l spune
verbul.

Ele se numesc adverbe de loc.

Ca sa cunOscem

care sint adverbe de loc, facem intrebare cu vorbele :


de unde? pe unde ? incotro? din cotro TD
2. Altele, ca: ierna, t4r1ii, mane
arata anume
timpul, cAnd se petrece faptul pe care ni'l spune verbul.
Ele se numesc adverbe de timp.
Ca sd cunOscem care
sint adverbe de timp, facem intrebare cu vorbele : cand ?
de cdnd ? pind-cdnd ? pe cdnd ? cdt timp ?)
3. Altele Tar, ca : forte, lesne, bine, reft,.... arata
anume chipul sail modul cum i in ce fel se petrece
faptul pe care nil spune verbul.
Ele se numesc adverbe de mod. -- Ca sk cunOscem : care sint adverbe
de mod, facem intrebare en vorbele: (cum f in ce fel ? in
(uncle

te forma, `11)

4. in sfiuit, mai sint unele ca : de frig, de Tome,


de spaima, de durere, cu desperare. TOte acestea arati
anume pricina sat cauza, pentru care se petrece faptul pe
care ni'l spune verbul.Ele se numesc adverbe de cauzd.
Ca sh cunOscem care sint adverbe de cauza, facem intrebare cu vorbele : ade ce ? pentru ce ? din ce cauzd ?)

7 12

www.dacoromanica.ro

5. Deci, adverbele sint cu totul de patru feluri


de loc, adverbe de timp, adverbe de mod,

si

: adverbe

adverbe de cauzd.

Teme. Din bucatile de citire alese, vet culege tote adverbele ce sevor afla intr'insele si le vel scrie, pe patru rinduri osebite, impreung cu .
predicatele de care se tine fie-care. Pe un rind vor fi adverbele de loc;.
pe altul cele de timp; pe al treilea cele de mod i pe al patrulea celede cadr.d.
$

[L. 1VY.]
;

H. TRASURA-DE-UNIRE.
(Deprinderi ortogratice)

Exemple. "-- Spata-lata a fost Inca de mic-mititel


un pierde-vara, un tiriie-briii, un om-de-nimica, un
fard-de-lege. Ca copil, el se furisa printre florile celenalte, printre flrea-srelui, printre motul-curcanului,_
ca sa fure pepeni din gradind. Mal tarli, 'i-a luat
lumea in cap.Nu cum-va dusu-s'a el si la Lacul-Sd-

rat?oBa s'a dus, i de acolo, a fugit la Balta-M.K.


ila Vleni-de-Munte, la Rusi-de-Vede, la Thrgn-Jiiului,
pind a ajuns la Turnu-Severinului. Un-spre-clece luni
d'a-rindul a ratacit pretutindeni, jdfuind i prdnd.
Spatd-lat facu ce facu i scapa ne-prins. Pina in
sfi4it, el a trecut granita si a fugit dincolo, in
Austro-Ungaria
.

4. Cand un cuvint este compus din duoe sa


Regale.
mai multe vorbe, ele nu se scriti d'a-rindul intr'un singur
cuvint, ci trebuie, cand II scriem, s'a despartim vorbele din
care e compus, printeo trsurd-de-unire.
2. Trasura-de-unire se mai pune, la scris, i intealte
locuri, i anume :
a) intre verbele dupe care urmezd indata pronumele,.
(dusu-s'a).

b) cand un euvint e scris in prescurtare,

-- 13
www.dacoromanica.ro

(d-lui).

.:

30. Trsura-de-unire arata ca cuvintele intro care ea


-este pusa, noi trebuie s le restini ea un .sirigur cuvint.

'.

Tome. in bugata de citire ale* 'vet


tote cuvintele unde
se aft o trasura-de-unire, i vet ,arata daca, cum-va lipsesce vre-unde-va
trsura-de-unire.
2. Vet' alege, din Geografie i din Istorie, sse cuvinte compuse
vei forma cu ele sse propositiunt, in care, pre-cat se pile, vet cuprinde
si alto cuvinte cii trsura-de-unire.
.

[L. H.]

12. ADVERBELE, CA COMPLINIRE.

Adinduri, s'a sfirsit lectiunea ; halExemple.


dem acum in grading. Vedeti I aci cresc legume ;
.dar Mai incolo cresc flori. Pomil roditori se aft aprpe; e mai cleparte pink' la padure..Ieri, a ploiiat
tare ; de aaela e astddi
, asa frumos !
10 Tote adverbele pot sluji, si ele, drept comRegnle
plinire a predicatului: inteo .propositiune. Asemend compliniri, le numim cornpliniry, circumstanfiale.
2. Complinirile circumstantiate
sint, si ele, parli se.
cundare ale propositiunii.
Care sint celelalte peir0
secundare ale propositiunii 9 . . . .
Care : sint pdrtile
principale ?

Teme..In bucata de citire alsil, vet sublinia cu o liniOra tote pre.cliatele; iai cu- 'dung. lirnore, tote corn ploniitle circunistcin(ia(e.
-...

.'

[L.. IL]

13. COMPUNERE.
(Comparatiune)

Exemple. PRUNELE

I PIERSICILE.

:.:

I. Aserne'ndrile :
11

Ce sint, alit. prunele cat i piersicile ?(fructe

tomnatice...)

,-:
i
www.dacoromanica.ro
1

'

20. Cum este fructul, la uncle ? cum e la: celelalte ? (...0drnos, cu o pelifet :pe dinafarci...)
30 Cum ail ele mielul i sirnburele
dul e mustos i mole... simburele e tare...) '
4. Cum : sint amindua fructele la gust ?...
.

(..:.dulci..,,)

.4

5. Cum 'staii prunele i piersicile in porn ?.. .

.(....atirnate de o
60. De cate feluri sint prunele i de cate feluri
sint plersicile ?...(...de mai multe feluri...)
Dent,. prunele i piersicile se asrnn inteunele

puncte.
.

II. Deosebirile:
1. Cum sine prunele i piersicile., la marime?...

(....piersicile sint mai Mari dead prunele....)


20.. Cum sint prunele, la fata ?....(...vinete...); cum
..galbene ori rofit..) ,
sint piersicile
); dar
3. Ce forma ail
pIersicile?...(:..rotunde, cu o crestcitureipe la mijloc...)
4. Ce fel de cd ail prunele?...(...mai lungd);
dar piersicile ?
forte scurtel...).
.

50 Cum sint prunele, la gust ?.(..cam acrisore..);


dar piersicile ?..(...ele sint mai stifoSe...).
Dect prunele i piersicile se si deosebesc inteu-

nele puncte.
.

te ;

Prunele

i.

piersicile se asrUend inteunele punc-

iar intealte puncte, se deosebesc.

Regule. --7

4. Cand cautam sartm, sat' .prin grai

sail in scris, asemen"firile i deosbirile Ce sint intre duce'

fiinte sa intre duod lucruri, atunci se cbima ca noi el


45 ,-www.dacoromanica.ro

compardm una cu alta, sail ea facem o comparatiune intre.


dinsele.

2. Comparatiuni putem sa facem intre mai mult


deck numai dune fiinte sa dime' lucruri. .3. La ori ce comparatiune, e mai bine si ardtkn
mai intii, punctele de asemnare, i apoi, punctele de deo-

1:

sebire.
Teme.--1. 116spunsuri1e date la comparatiunea dintre Prune i
Nereid*, le veT sepia intocmaT pe caTetul cel bun.
2. VeT cumpara,
dupe punctele de maT sus, olligrnlv cu Micah i apol DoThiculu cu
geastravetele*.
[L. HI-IV.]
f

14.

AIOSTROFUL.
(DeprinderT ortografice).

Exemple
Warn sculat de diminta ; adicd: Me am am sculat de
M'am spalat, m'am imbracat.

Nu'mi e fme; nu 'mi e somn.

Dac'as fi acum un domn,

diminta
Me am spalat, me am
imbracat.

Nu imi e Rome, nu
imi e somn,
Daca a fi acum un
domn,

Fara grifas sta pe loc !

Fara grija a sta pe


loc !

Dar sint copilas,

i 'n c(516.

Dar slut copilas, si in


cla

Mult i multe-am de 'nvtat.

Mult i multe-am de
inv'etat

16
www.dacoromanica.ro

&gide.

io. Cand se intIlneso duo cuvinte, dintre care

una se sfirsesce cu o vocala, lar cealalta se incepe si ea


tot cu o vocala, mai totdauna una dinteacele duo vocale
se Wade, si la vorba i la scris. Acea lepadare se chimi
Elisiune.
20. Elisiunea o insemnam, in Kris, printr'o virguld pusa

sus, in locul vocalii lepadate. Acea virgirla pusa sus, se


chima. Apostrof.
Teme. intr'un-a din poesiile cartii de citire vei sublinia tote cuvintele,
ia care sint elisiuni insemnate cu apostrof i te vet gindi ce anurne vocall
s'a lepadat in fie-care -loc.
[L. 11.]

15. PREPOSITIUNILE.

Ville se afla pe lingd sat.


De la
Exemple.
sat spre rsdrit, se inaltd dluri.
Printre dluri se
idle val.
Pe vai sint finete frumse. Boil pasc si

\ rumega a-lene,.--

vinator umbla prin finete. Copoil

tin dupe dinsul.


Un jepuras sbughi de subt
un tufis. Copoii se repeciire cdtre lepura.. El apuca razna, peste campl. Copoii mi-ti'l luara la
Pe urma, vinatorul ii impuscd, pe malul
gn.
se

garlii.
Itegule.-1. Cuvintele: lingO, spre, printre, pe, a-lene, prin,

dupe, subt, cdtre, peste, la, se pun dinaint unor parti de


vorbire, ca s aeate Ca acele parti fac o lucrare, impreund
cu altele.
Fiind c sint puse inaint cuvintelor, ele se
numesc Prepositiuni.

20. Prepositiunile se pun numai inaint substantivelor, a pronumelor, a adiectivelor si a numeralelor.


3. Cuvintele : a, la, spre, lingO, prin, ceitre i altele
.

de felul lor, sint prepositiuni simple; lar cuvintele : de-lar


17 ---

www.dacoromanica.ro

de-subt, pe-sUbt, de-a-lungul i altele care se compun din


duo sail mai multe vorbe, slut prepositiuni compuse. .
40 . 8 te feresci in totdautia a amesteca cuvintul
preposiyune, cu cuvintul proPosifiune. Ce este 0 propo-:
siOune?...
.

Tome. 10. In bucata de citire als vei

ublinia tote .prepositiunile !


20. Cu trei din .,prepositiunite subliniate in acea bucaid, vei face

trei propositiuni.

[I 11.j

iij. REPETIRE LUNA 11A .

Deprinderi ortografice si de copiare, asupra poesiii oSfirit de timed.


de V. Alectiandri.

Poesia o vei inveta pe din-afard i apoT, lard Ca sd te mai ultT pe carte,


o vet scrie pe caTetul curat.
2. La copiare, veT insemna atit trdsurite-de-unire cat i vorbele

intre care s'ad pus apostrof.

[L. 10i

17. CONJUNCTIUNILE.
Semne de punctuare.

Exemple.--Ardeiul i dovlecell sint legume ;ba


si dovlecii sint legume. iata aci dovleci .mari ; dar
necopti.Sint unii dovleci, ca pepenii.Pepenii sint
insd mai dulci decdt dovlecii. Grdina rii, nu nu mai
cci plivesc; ci i uda legumele.
Omul
Omul, cum ii asterne, asa si drme.
harnic rnmicesce cdt pote. El nu se apuca sa facii
un Moro, daca nu scie cun sa-I fadd.Bolnavul are
nevole, nu numai de doctorii, ci si de ingrijire.
:

Regale.-40. Cuvintele: i, ba i, dar, ca, insd, decal, cd,


ci i, asa, cdt, daca, cum, nu numai, se pun intre porte
de vorbire si intre propositiuni, ea sa arate c ele sint
,

18

www.dacoromanica.ro

.
I_
I

legate una de alta, parc'ar Ii injugate unele de altele. De


aceia, noi le numim legaturi sag Conjuncfiuni.
2. Nu tote conjunctiunile pot lega intre: sine pdryle
de cuvint ; dar tOte lg6 una de alta, proposifiunile.
3. Osebit de cele numite, mai sint i alte multe conjunctiuni, precum : atit, behest, cdnd, cum, dard, deci, desi,
far, incd, adecci, ori, sari. si altele .
40. Cand, intre parti de cuvint de acelas tel, lipsesee
o conjunctiune, la scris, noi punem, in locul el, o virguld
(,). Dar cand conjunctiunea lipsesce intre dune prOpositiuni, noi punem, sag un punct ( .), sag an punct si virguld (;). Duoe puncte (:), punem intre parti de cuvinte
ori propositiuni, .atunci numai cdnd lipsesce conjunctiunea
adecd, dintre ele.
Teme. 10. In bucata de citire Meat; vei sublinia tOte conjunctiunik
nate veI ggsi.

2. WI face sese propositiuni cu conjunctiuni inteinsele, i apoT


le VeY lega nate duog impreuria prin alte conjunctiunt
[L. IL]

18. COMPUNLRE.
(Descriere).

FLUTURELE.
Exemple.
10. Ce este fluturele ?...(...un animal...)

20. Uncle triiiesce el ?...--t ...in grdind, pe verdefurl pe fort...)

30. Cum este el?...(...pestrif, 1,cor ..,)


4. Ce pari are ?...(...capul eu partite' sale, pieptut
cu .se picire i cu patru aripe, burta sad pantecele,
compuse din inele...)
50. Cu ce este acoperit trupul lui ?..(cu o-pojghitd.)
sucnl din flori
60. Cu ce se hrnesce?...
,

19 .'
.

www.dacoromanica.ro

70: Din ce se na.sce ?...--(.,. din oue....)


safe larva, ca
nimfa... prin. prefaceri...)
90. Ce folse i ce Pagnbe aduce fiuturele ?...
(...placut ca fluture, striceicios ca omida...)

80. Cum cresce?...(...ca ornid

100. De cale feluri sint fluturil?._..(...fluturi de


cll. fluturi de sera, fluturi de npte...)
110. Clasificare a fluturilor cunoscuti,
Teme.

1. VeT descrie, dap& aceleai puncte, duo& alte animale..


Melee, i sAlbina.0
2. Respunsurile despre alutureo le vel prescrie pe caTetul cek
bun, de compunerT.
adica,

{L. 111-1V.11
.

1(,). LITERILE Z *1 Q.
(DeprinderT.ortograficel.

Exemple.

Tata udd zariavatul. Pe rez6re, e5

za'resc mazare. Mamat lucrza plaza la re'zeloiii.in iivedea nstra cea udd, vd un brad verde. Acolo locul
e umed. Bradul nostru nu e vested.. El nu e p utred.
Nu cade jos !Dar alte livedi n'aU umedl. Acolo,
bracfil nu sint -41. El nu stall Verdi: El sint vestedf.
El putredesc. Vec,11-1 cum a cadut totl jos!..
Regale. 1. Sunetul z, ii scriem cu litera z, cnd acsta remane totdauna neschimbata.
Atunci clicem ci

e un z originar.
20. Sunetul z, il mai scriem si cu litera ql; cand, intr'aceias ,vorb sunetul z se pate preface in Sunetul d. Atunci
clicem c e un z derivat.
Teme. 1. Vel. copTa pe caTet exemplele de mai sus. 2: Vet indrepta, in propositiunile,de maT jos, gmetile ce vet etsi intr'insele

--

20

www.dacoromanica.ro

Brazil tint -copacii ceti )nai, nalri de pe rnui4ii no0ri. Ei


frunzele verzi.
sint rotunzi la tutpinci. Ei f i pdstrdd
Printre brazi cresc coceidii si dmeura ; dar dardavatul rare-ori

crqce 4ab brazi.

'

[L. i1-111.]

20, INTERJECTIUNILE.
.Senanul strigArii.

Exemple.Unde nu e cap, val de piciore HAole,


valet ! ri me (More maskialUf! ce nbineld e aci !
! hi calule, hi! Hop ! hop! la galop!I ha, aidi, copiii! Bravo ! Hurra ! Vivat ! Trdiescd,!
Cuvintele: vail ante, ! valet! uf ! hi! hop!
Regale.
i ha ! aidi.! bravo! hurra ! vivat! tretiseeit! arat: unele
durerea si altele veselia. Felului acestuia de cuvinte, noi
Interjeefiuni.
20. Osebit de ,cele de mai sus, sint Inca si alte felurite

fi clicem

in terjectiuni, precum : o ! ho ! hail of I alei I alelei I ha-ha-ha 1

3. In totdauna, dupe o interjectiune, noi punem, la


scris, sentnul mirLrii sa strigeirii (!).
Teme. Vei sublinia tote interjectiunile, conjunctiuni1e, prepositionile i adverbele, ce veT gAsi in bucata de citire alsA !
[L II.]

"

21. REPETIRE LUNARA.


(Deprinderi de mentorizare, de copiare i exercilil ortografice,.asupra poesii

sPlugnrilea de V. Alecsandri)

Regule. Poesia vei inveta-o pe din afard si, apoi, o vel


scrie din memorie pe caietl turat.
'Tema. 10. La scrierea poesiei oPlugurileo, vet ingriji sA desparti
cu una, duo, tei i patru consunante una
dupe alta.-2. Apoi vet alege, tot dintr'acstit poesie, tote cuvintele in
'care se vor gitsi literile z i l, arAtin(1' dace sunetul z este originar
sea derivat, in tie-care din acele cuvinte,
in silabe tote cuvintele

[L. III-IV]

21

www.dacoromanica.ro

22 SUBSTANTIVE PROPRII. SI SUBSTANTIVE


COMUNE.

Exemple.
Nume proprii.
Traian i fost un imPerat
.

El a avut ostasi mufti. si

roma n.

Cu dinsii a cuprins Dacia.


Spre mi6cla-c1i de dinsa

Nume COMP&

vrednici...
Acsta Ora: o taia frumsa..
Spre rnidcla-npte se ?nalta
.

curge Danarea.
Acei m anti sint Garpatii.
Dacii a fost.. bi ruiti.
Mult au aperat di Sar.mi:egetuza,

Pe dinsii cresc codri mend ri..

El erail un popor Vitz, dar


selbatic..

care era cea mai mare cetate a [alai lor.


Dar Duninecieu a dat biruinta, acelor meni, care.

emit Mai drepti i mai bunt

Regale. 10. Ce fel de cuvinte sint substantivele ?...


2. Numele ce noi il dam: tie-cdrui .orn in parte, sail.
fie-carui ,popor in parte, _sail 'fie-carui /oc in parte, sail,
luni i ;tile in parte, se chima ca este un sub:pantie proPri.
30 Ori-ce substantiv proprit, nol ii scriem in tot-ilauna cu o litera mare la inceput.
40 . Numele ce le dam d'a-rindul tutulor fiintelor SL
tutulor lucrurilor, le chiemam substantive comune.
5. Substantivelor le mai clicem i Nume.
60. Substantivele sint: unele, nume proprii, si altele
name comune.
.

Tema. Din bucata de citire a1sti, vei culege tote substanitvele sat ,
numele proprii, i tote substantivele sail numele comune, i vel spune,.
la fie-care, de ce gen si la ce nurnr ele sint acelo !
[L 11.1

22
www.dacoromanica.ro

.'23.

SUNETUL

q.

(Deprinderi ortogi'afIce)

Exemple.---Un copilas, .ca de spte: ani,, sedea 0-data- pe pragtil unii 110: CcOilasUl era- sperios. El
ora i fricos.-U-n haos. cocosa:t 'I-a. "resit inainte pe
ssosea.L:-.Mosul tinea in lntus un urk gros i gras.
Copilasul s'a'.sperjat...E1 s'a dus lute in curte. S'a
furisat in SoprOn.---Ce rusine! NumaicopilaiI speriosI.

se tern de mosl cocosatl.*:-LNUmai copilasilor fricosl: le:

e frick de Ursii grosi i grasl, rand sint dusi in lntus!


1". .Sunetul s, ii gAsim in unele cuvinte neRegule.
schimbat ; atunci jicem ca e originar, (mos, rusine, furi.

at).tntr'alte cuvinte, el este preschimbat, adica el lese


sag deriva din litera s ; atunci 4icem ce este derivat,
urs, grosi-gros, dusi7dus).
20. Sunetul s it .scriem in totdauna cu litera s, puindu-i o coditA de desubt,.si cand e originar, si mind e derivat.
Tenie.-4)in bucata de citir
sunetul.

i, era ctilege tote vorhele ce contin

s.Vei scrie pe un rind vorbele unde

el

eSte originar

pe alt

rind acelea unde el este derivaLVei insemna totdeoda,a din ce anume


IorbA, aces. din urmit sint derivate.
[L. IL]
,

2.1.

ADIECTIVE 1:)BEDICATIVE *I ADIECTIVE


ATRIBUTIVE.

Exemple.

:
,.

Buturuga este mica ;


Carul este mare.

Trana a fost p/ooset,

Buturuga mica, restOrna

:*

carul mare.
Tinna 74060: aduce folse;

dar atunci struguril, chiar

struguril nu. pre sint col*.


!

si copy, hu pre sint Intel

www.dacoromanica.ro
.23

1. Cum numim nol acele cuyinte care arat5.


cum si in ce fel sint fiintele si lucrurile?... ,
20. Cand, intr'o propositiune, .adiectivul slujesce ca
predicat, noi Iicem ca el este un adiectiv predicativ.
3. Cand, intr'o propositiune, adiectivul slujesce ca
atribut, noi 4icem ca el este un adiectiv atributiv.
40. Adiectivele sint dar de duo teluri, dupe locul eel
ail in propositiune une-ori ele sint predicative i alte-ori
tot aceleas sint atributive.

Regmle.-L

Teme.Din bucata de citire ales, vei culege tote adiectivele pred


cative i pe tote cele atributive, si le veY scrie pe duce rinuuri osebite.
[L. IL]

25. COMPUNERE.
(Descriere).

Exemple.

FERUL.

10. Ce este ferul ?...-

mineral....)

20. Unde se afla" ferul?...(in pamint.).


3. Cum se afl ferul in parnint?...(amestecat
.cu alte corpuri...).
4: Cum se scdte feral din pamint?...--(din gropi
sail mine, minerii salt bdiesii scot -ferul...).

50. Cum se alege ferul din materiile strine?...


(...ele se topesc n cuptre ;... zgurd, fer curat, twirl ...).
ductil...).
6. Cum este ferul

70. Ce este otelul?...(...ter calif...).

80. Cine lucrza, cu fer


90. Ce se face din fer?.. din tuciti ?... din otel?..
-100.. La ce se intrebuinteza ferul?..
110. Cum se strica ferul?...(...prin rugina...).

24
www.dacoromanica.ro

120.. Cum se piizesce feral de rugina 9.


gndti-1 cu uleift).
Teme.-10. Vei descrie, dupe punctele de mai sus, Argintul si
Aurul.s 2. R6spunsuri1e despre oFer lc vei scrie in caletut cel bun.
[L. III-117.]

26. PRONUMELE PERSONALE.

'

Exemple.
Tata e capul familiitEl prta grija tutulor.
Mama il ajuta.Ea ingrijesce de ale casil.
Copii cel mici nu pot sh lucreze.
Ei clr se
jock.

Fetitele mai mricele a grija invtturii.Ele


de acela, merg la cl.
Dar tit, lone, ce fad
.acum invet la
mestesug.

Sinteti voi acolo multe calfe?7--/Voi sintern


patru la acelas mester.
10 place-tie me$esugUl?--Eii acum me deprind cu dinsuLD
Bine, fetal meg. Parintii tel seyor bucura mult!

tu insu-ti vei Ii Multumit in vita.. Cine


pote sa" traidso, fard ca s lucreze? Cel-ce nu lucrza
51 apoi

in tinerete, acela trage nevoi la bkrnete.--Nimeni hu


pOte trai multumit, daca nu .se pricepe la vre-un
me0e0ig. Dumneclea s-11 ajute!
Regale. 'P. Cuvintele : el, ea, ei, ele, tu,eft,voi,noi,
4ie, me, met, tei, se, insu-ri, eine, cel-ce, acela, himeni,
vre-un, tOte aceste sint Pronume, frind-ea ele tOte statt in
Vorbire, in local unor.nume do persOne i de lucruri.

25

tam

www.dacoromanica.ro

2. PrOnumele : Ea, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele, insu-mt
insu-ti, insu-si, si altele sten in locul unor nume de
pers6ne. De aceia, ele se chim ca sint pronume personale.
30 Subiectul unii proPositiuni pOte sa fie un pronume
perional.Fie-care orn, Cand vorbesce, .se gkidesce : a), la
sine; b); la cel cu care vorbesce, i c), la altul.despre care
vorbesce.Aceste trel ;feluri de insi, se chietna ca sint cele
trei pers6ne. Cand vorbim, noi fOrte des insemndin persnele.prin .pronumele personale, (ell; tu, el, .noi, .voi, ei.)
40., PronuMele personale .se thwart deci, Si ete, intre
trei feluri de persOne : a). Sint pronume ale pers6nii intii
adica : en, cand e; vorba numai de mine, si noi; rand sintern mai multi la fel b). Sint pronume ale pers6nii a
duoa, adica: tu, cand cel cu care vorbim este numai unul,
.

si tot, cand sint mai multi.c). Sint pronume ale pers6nii


a treia, adicd: el si ea, cand e vorba numai despre o singurd persOna, brbat ori femele, si el si ele, cand e vorb a
despre mai multi brbati, sa despre mai multe femeL

Teme.ln
cute

moats
/ de citire atmo, vei culege tote pronumele cunosle vel scrie, artltnd la fte-care numeral i genul, in care se afti
I

[L. I kill.]

27..SUNETUL

t.

(Deprinderi ortogratice),

Tap' Marifa are. rate multe i maExemple.


Tote ratele el sint :pestrite:
Are .0 ratel

runte.

motati.
Numai Until nu-I mofat.
Bobocil sint at
foal multi.. El sint si mai mrunli.
Toff cu totul
slut dr,aguti !
Tata Marita are Si. duoi trap.
1"ra-

tele ei lonita are un tap bltat.

rapul e tanto;;.--7-

El tOt face re" utti.


www.dacoromanica.ro
- 26

,
.

t
.

Intriunele cuvinte, sunetul t rmne totdauna neschimbat. Atunci 4icem c este originar, (rata, mof,
tanfq...).
20. Intealte cuvinte, sunetul t se preface din sunetut
Atuaci ii chum ca este derivat (top-tot, bogafi-bogat,.
ReguIe

10.

frati-f rate...)

Sunetul t se scrie, in totdatiha, i cnd e ctfiginar, Si cand e derivat, cu un t, sub care se adauge
30.

codita:

Teme. io. Exemplele din will acestii lectiimi love( copra intoc
mai' pe caret.
20. Apoi vel alege t6te cuvintele cu

t derivat i Ie vei scrie pe o


oolong, insemnnd in fata fie-cdrul cuvint, pe acela in care sunetul se
schimb6.Lucrarea o yeT face dup6 acest model:
derivat din Mdrunt.
t Mdruna, e
I
,

Ifotat.
:Ifoict(t

[L. II.]

28. COMPUNERE TRIMESTEIALA.


(Model pentru cele treT lucrri anuale de Istorie).

Exemple. RESUMAT AL ISTORIII ROMANILOR.

Cine e Regele Romania


20. Cum a devenit Romania regat ?....
30. Ce erail mai nainte ri1e regatului romnesc?
10.

40.

.Subt a cui domnie s'a facut unirea Princi-

patelor romtlnesci 9
50. Cum se intemeiaserti acele Printipate?...
De cine
Unde?... Pe cand?...
60. Cum -fusese' tara nstra, mai nainte de inteineierea Principatelor?...
10: Pentru-ce ne numim noi Romani ?... De uncle
.

se trage nmul romanesc?


27

www.dacoromanica.ro

80. Cum a fost intemeiata Roma ?... De eine ?...


Uncle ?... Cam pe cnd ?...
90. Cine a adus pe Romani in DaCia?...
10 Cum a cuprins Traian lara Dacilor ?...
11. Din ce anume popre s'a format poporul
romfinesc ?...
120. Ce s'a intimplat Romanilor din Dacia subt

4mp6rdtia lui Aurelian ?...


De cate-ori facem 9 lucrare de Istorie, e bine
s ne ingrijim a rdspUnde la urmdtrele patru intrelcdri:
Cine a fAcut
10. Ce anume fapt s'a intimplat
ace! fapt ?-3. Unde s'a petrecut acel fapt ?... 4. Cdnd
Regnle.

s'a. petrecut acel fapt ?...


Teme. 116spunsurile la cele dua-spre-dece intrebtul de mai SUR
le vel scrie pe caletul eel bun de compunert
[L. 111 IV.]

29. REPETIRE TRIMESTRIALA.


(Resurnat de Gramatich: .Proposiiiunile.)

Romnia este regat.


Regatul roExemple.
mnesc e o lard bogata.
Rornfinii ii iubese 'tam
lor cea frurmis.
El, odinird ai aperaeo .vitejesce
in contra du,,manilor. --, Pe campiile Bulgariii, aperdtorii tarii s'a S hiptat, acum patru-spre=clece ant,
Astd-cli Romanii. sint
pentru neatirnarea patriii.
cunosctiti i pretuiti de lumea intrga.
Regale. 10. Cum se formza o proposifiun& 2. Care sint
pat-tile principale ale propositiunii?-3 Ce este predicatia?
Cu ce cuvinte facem intrebarea ca s cunOscem predicatul?..
4. Ce feluri de pdrti pOte s alba o propositiune ?...
28

www.dacoromanica.ro
,

50 Cum se numesce propositiunea care cuprinde in


sine atribute i cornpliniri ?...
6. Ce este complinirea?... Ce este complinirea circumstantiald?....
Teme.Din bucata de citire alsil, vei forma trei propositiunti simple i trei propositiuni desvoltate. Cea d'intif propositiune simpl
cea d'intiT propositiune desvoltata vor rspunde la intrebarea : a Ce este tsu

biectul)?,, tele d'a duoa vor rspunde la intrebarea : Cum este (subiectul ? 3i celea d'a tree vor r6spunde la intrebarea : aCe face (subiectul)?.

30.

[L. II.]

EPETIRE TRIMESTItIA L
(Deprinderi ortograticC)

Exemple.

M1LO

CEL MILOS,

Un biet unchis orb si schiop il pierduse betuL


El acum mergea pe uCla, dibuind cu manile.
Un
om bet si uluit dete peste bietul unchies. Mosul cel
schiop cazu inteo grpa de put sleit. Inghesuit i facia
ghem in fundul gropii, el incepu s gerna. Milos bd--letul unui viler din vecinatate lesise tocrnai atunct
de la scl. Chiar aci el se oprise i ezuSe jos, ca
sail alga un ichiui pentru arici. Milos auzi cum
gemea in put, unchisul.Atunci el repede se scla
si se duce intr'acolo. AColo ce s vazd?.... El clad pehtranul cazut in put.
Milos era un balk din cei
mai cuminte, mai cumsecade i mal milosi.
Astept nitel, mosule ;'ii strigd el de sus. Ulte, me-

repez lute acas, s del de scire tati, sa vie sa te


cOta!E1 alerga d'afuga la vila tatalui sea. Vilerul
.

29

www.dacoromanica.ro

lua indata o tringhie i un cos. Apol alerga, impreuna


cu Milos, i aminduoi scOserti pe bietul imchis din
put. Urichisul multumi i binecuvinta pe viler i pe
copilul .01.Yil'erul. a fost un om deplin.: harnic si
virtos, la trup; darnic i virtuos la sutlet. riul-sd
Milos a fost un balk milos. llumneijoil sa le dea numai bine!

..

Gaud se intrebuintzd trsura-de-unire


Itegule.
2. Cand Se scrie apostroful ?--3. Cate feluri de avem?
4. Cate Hurl
de t even) ?-5. Gaud scriem z, si cand ?
_
.

Tome.

Vei copia intecmai


carets! cel bun, exemplul de mai
sus, N11co cel milos. avend mare grijA sA indreptezi, dupe cel cinci
,regule de aci, tote gr.celele de scriere ce vei osi intr'insul.
Teme.

[L. III-1V.]

31. REPETIRE TRIMESTRIALA.


(Resumat de GramaticA : Pdrttle cuvinteirii).

,.

'Exemple.Tta paserea pe limba sa piere.7-San:gele apa nu . se face.Pescele de la cap se impUte.


.Ce lace dr4ta, sh nu scie stinga. Cum .itY vel asterne, asa vel dormi.. Ferul. care nu se intrebuintza, ruginesce.Vorba rea se duce Ca glontul.--Lunrul de asta-cli, nu'l lsa pe mane !Mal bine Val'-demine! decal. val-de-noi!
10. .//ece la num& sint *tile de vorbire sail
Regule.
partite cuvintdrii, i anume:

1. Substantivul,
6. Verbul,
2. Articolul,
7. Adverbul,
3. Pronumele,
8. Prepositiunea,
4. Adiectivul,
9. Conjunctiunea,
5. Numeralul,
10. Interjectiunea.
:
20. Care cuvinte e numese substantive?.... Care Mice.tive?.:.. Ce este articolul
Ce este pronumele
..

:30

www.dacoromanica.ro

Ce insemnzd numeralul ?Care cuvinte se numesc. verbe ?

Ce sint adverbele ?...Ce sint prepositiunile ?...Dar conpane


.:
.

2... Ce insemnz.linterjectiunile ?...


30 .

Cate feluri de .numere ail substantivele ?... Cate teluri de genuri ail ele"?....Care Vary de cuvintare mai ail
feluri sail forme deosebite pentru num& i pentru gen ?...

Teme.
Din bucata de citire a1s, veT calege tote feluritele prtf
de cuvintare i 'le vet scrie in sir, fie-care fel pe an rind osebit.
[L. ITIII.1
_

TRIMESTRUL II.

32. COMPUNE.It
(Resumat de Fabulii).

Exemple.

SORELE

I VINTUL.

10. Srele sillintul se certard, care din duoi va sili


mai repede pe un ceiletor, sa'i lepede haina de pe dins ul .
20. Din pricina viscolului ce ridicd Maul, cdlgtorul,
in loc sa-0 lepede haina, o stringea tot mai tare pe dinsul.

30 Srele incepu si el a dogori ; caldura lui tacit


pe edletor sa asude si el ii scse haina de pp dinsu/.
40 Vintul, cu rul, nu ajunsese la scopul sti. Din
contra., Srele, prin blndetea sa, l' a invins.
1. and vorbim safi scriemdespre nisce fiinte
inchipuite,fie ele Omen!, fie animate, fie si lucruri neinsufletite,si le fa.(.-ern s cugete, sd vorbetsca si s se porte
st-fel cum se intimpl inteadevdr intre Omen! cn minte
pi cu pricepere, atunci se chimd. Ca noi facem o6i'abuld.
3. Spre a intocmi fabula de mai sus, lata in ce fel a
Regale.

trebuit sd urnadm :
a) Ne-am intrebat mai intii, din cite prti se compune
fabula (Sdrele si Vintuli ?...--(din patru parti..)
b) Care e partea intii?.. Despre ce se vorbesce in par-

31

www.dacoromanica.ro

tea acsta ?...(despre certa intre S6re si Vint si despre sco-

pul ce e 'si aft propus aminduoi...)


c).Care e partea a duoa ?.. Despre ce se vorbesce in
partea acsta ?..(despre mijlOcele nepotrivite ce a luat Vin-

tul spre a'si atinge scopul...)


d) Care e partea a treia ?.. Despre ce se vorbesce in
partea acsta ?...(despre mijlOcele nimerite ce a luat SOrele
ca sa'si cuing(' scopul...)
.

e) Care e partea a patra si din urm6.?.. Despre ce se


vorbesce in partea acsta?...(despre inveptura ce tragem
dinteacestd fabula...)..
Teme. 1. VeT resuma cele patru parti ale acestii fabule, adicA vet
scrie pe rind i pe scurt ce se spune in cele patru prtT ale fabulil.
2. VeT prescrie pe caletul cel bun resurnatul acestfi fabule.
3. Dupe modelul acesta, veT resurna din gralti o alta fabule, alsA
din cartea de cetire.
[L. W-1V.]

33. CAZURI.
Exemple.
.

Plural.

Singular.

1. Cine ard tarina ?


Plugarul ara tarina. Plugarii ara tarina.
I

2. A cui tarina o ari?


A plugarilor tarina...
3. Cut al dat plugul.?

A plugarului tarina...

Plug arului '1-am dat...I Plugarilor 1-am dat...

4. Fe cine vecli arand?


Pe plugar ii v41. arand,
5. Cum ai chiema pe plugar?
Plugare, vino 'n cce ! Plugari, stall pe loc !
sail Plugarule!
sa Plugarilor !
Pe plugar 11 ve'cl arand.

Revile.-- 1. CAnd. 4icem noi Ca un substantiv este la numrul singular ?... i cAnd este el la numeral plural ?..

20. in proposiyunile din exemplele de mai sus, sub-

- 32
www.dacoromanica.ro

stantivele nearticulate si articulate le vedem scrise in cinci


forme deosebite, la singular si in ,cinci, la plural.
3. Aceste eine! forme deosebite, fie la singular, fie
la plural, Doi le numim Cazuri.

4 Cazurite sint dar cu totul in num& de cinci,

si

anume :

I. Nominativut (N.), cu care respundem la intre-

adice

Numitor. )

II. Genitivul (G.),


adice

Factor sati
Posesor:

III. Dativul (D.),

k,
_

adia

-Wile: eine ? ce?


cu care respundem la intrebrile: aal cui? a cui ai
cui? ale cui?

cu care respundem la intrebarea : (.(cui ?)

Dciteitor. )

IV. Acuzativul (Ac.), cu care respundem la intre/\ .adica )


barite : ape 'eine? ce ?
Arafat., J
V. Vocativul (Y.),
cu care chiemdm.
adice
Chtiemeitor.)

6. in ori-ce propositiune, cuvintele ce serva ca complinire directd, se AA la cazul Acuzativ ; Tar cuvintele ce
serv ca complinire indirectd, se afla : saU, la cazul Dativ,
sat puse dupe o prepositiune.
Tema. 1. Din bucata de citire alse, vet culege tote substantivele cu cazurile lor.
20. VeT forma o propositiune cu un substantiv ca subTect i o vel
schimba, dupe tote cazurile, la singularul si la pluralul suLstantivului.
[L. II-1111

34. SILABELE ce

x ci, che i chi.

(Deprinderl ortografice)

Exemple. Costache, cizmarul din Chitila, e unN'a dat


chiul lul Chiriac. EI este un om ciudat.
nici ,unuia din nol de Fire. S'a chibzuit sa' plece
la schit, la Cernica.
Acolo a luat cinui calu:
33

www.dacoromanica.ro

Acuma ii chirna

schimbat nurnele.

-gresc.
Chesarie.

El s'a inchis cu cheia intr'o chilie veche.

Nu pr citesce pe ciaslov, ci tot mereil se inchind.


Se hrnesce numai cu ridichi si cu alte rdcini.
Daca.' I lice cine-va ceva, el re'spunde : Chelului ti-

chie nu'i trebuie !


Regule

I. Consunanta c, cand e urmat de un e i. de un

i, se rostesce curat ce si ci, mai inmuiat de cum se pronunta silabele ca, co, cu, cd i cd.
20. Gaud insk intre consunanta c Si vocalele e ci
mai punem i un h, atunci sunetele devin mai tall, la fel
, cu silabele de mai sus. Silabele che si chi se rostesc into mai ca silabele ke si ki.
Teme.
vei

VeT with, intocmaT pe eget exemplele dental sus si apoi


aerie pe patru Antics'," osebite, tote cuvintele de acolo, in care vet

si sunetele: ce: ci, che i chi.

[L. H.]

35. TERMINA1;ILE SUBSTANTIVELOL.

txem ple.
-

Acum sintem in finnan

Am avut duo

Simile

bune.

Pruna esti o pima bund.

Ce

In gradind avem un ju-

En gradini nu pr sint

rime bune sint prunele !

gastru.

La fundul liveclii este un


codru.

jugastri.
Stejari desi c resc in codri.
,

Al tu vre-un frate ?

Ed am duoi frati.

Vinkorul a im puscat o v ulpe.


Aveti voi car? aveti vol boa ?

Tu atim puscat duo vulpi.

Dar n'av41 cal.

Noi avem patru care ;


avem opt bbi,.
Ba, avem seise cat!

34
www.dacoromanica.ro

cu care se sfirseve o vorbd se chima


Regn
_
.:Terrniliarea vorbiL
20. La singular; substantivele se terrain& : sa cu una
din. vocalele : a, u, u, e, sail cu vre-o consunanta ore care.

3. La plural, sutbstantivele se terrain& cu una din vocalele: e, i, 1.


4. Partea aceia a unii vorbe., care nil ,se ,schimna nici
odat, se chinii Reicktcina saU Tulpina vorbii.
I

Tome.

de citire salsa-, yer culege tote substantivele cite

.sint la. singular 0 tote cate sint la plural, 0 le yei

eerie ope

duoe co-

subliniind reiclacina 'ea o 1.nirC, lar fermineirile cu duoe, dupe


Anodelul lucreril de. ad ;
lOne,

Singuilar.

Plurcil.

Capr-d.
Codr-it

Capr-e

Codo

(L. 114

,.,

:36. DECLINAREA.

Exemple
:Singular.

Mas. Croilm,u1 cse hainele.

N. Gine cse hainele ?


I

Fem: Cioitoresa cOse hainele.


Mas. A croitorUlui haTrth...

G. A cut haina este noua?


.

..

A croitoresii haina... ,.
. _Fem. Croitorului
..
s'a platit..---

Mas

D. Cut s'a

platit haina ?

.-.

Fern.

Croitoresii s'a pltit...


,

MK Pe croit6r ii .vecl....
A. Pe eine vedi cosend haine ?
Fem.
. ), )

Fe croitoresd o vcl... :-

www.dacoromanica.ro

Mas. Croitorule

croitor

V. Ch. lmo

yin o'n c

Pe

croitoresa!--Fem. Croitorso! poftirn inccer

Plural.
Mas,

Croitoril cos hainele.

N. Gine cse hainele?


Fem. Groitoresele cos hainele.

Mas. Ale croitorilor....


G. Ale cui haine sint nou6 ?

Fem. Ale croitoreselor


Mas.

D. Gni ati

Groitorilor le-am dat.

dat hainele ?

Fem. Croitoreselor le-am dat.

Mas. Pe croitori li S*I...

A. Pe eine vedi cose'nd hainele ?

_Fem. Pe

croitorese le vecl...
.

croitori !---Mas, Croitorilor ! hal, yeniti !

V. Canna

pe
.

croitorese!-Fem. Croitoreselor! ye rog, poftip!

Regale. 1. Schimbarea substantivelor articulate si nearticulate, dupe nu mere, dupe genuri si dupe cazuri, nol o
numim Declinare.
20. Asa dar, substantivele, de Ore-ce isi schi mbh termindrile lor, la singular st la plural, la masculin, la femii la neutru (sail ambigen), precum si la cele cinci canm
zuri, noT 4.icem c ele se declinci.

Teme.Din bucati de citire alsa, vei culege tote substantivele, a ticulate, i nearticulate i vel spune la fie-care : numeral, vital qi mutt

in care se afle. VeT lucra dup6 modelul urmator :


Al faranului: este substantiv, ia numerul singular, genul ma sculin
.

cazul genitiv.

[L. 11-III.]
At;

www.dacoromanica.ro

37. SILABELE ge gi, ghe sx ghi.


.

(DeprinderT ortografice)

txemple.Mama Marghila sde ghemuita in casa,


intr'un unghier. Ea cse la gherghef. La giam, ea are
gherghine i maghiran, in ghivece.Ginerele el Gheorghe intra in cas gernnd.-,e0f! ce ger e alard Nici
c cugeti.! Tte florile din gradina aU degerat.Mie,
.groznic 'ini-e frig la degete si la genuchl. Ba,
inghletat i genele i sprincenele.
Carla e InghIetata tun.
Regale.

1 Consunanta g, rand e urmat de un e

to

de un i, se rostece mai mOle, mai muiat decurn se promunt in silabele ga, go, gu, gd, gd.
.
20.. Ca sa indsprim sunetul g dinaint vocalelor e 01,
nOT punem intre consunanta g i acele vocale (e si 0 litera
.h. A tunci sunetul devine tot alt de aspru, ca in silabele :

ga, go, gu, gd, gri.


TiMe. I!. Din bucata de citire aIs, vet culege
cu ye i gi,
.ogebite !

tte cuvintele

i pe bite .oele cu ghe i ghi, i le vet scrie pe duo rinduri


[L. II]

38. COMPUNERE.
.(Epistolii).,

Exemple: 0 SCRISORE DE FELICITARE.


Data :(MirceFi; 31 Dechemvrie 189...).
1.. Locul
20. Titlul :(lubite tatd, !)
30. Introducerea :(... find a-duoa-di numele (a-

i dia cea Whit!! a unui an no4,


,intrega familie are set se bucure.Arcitare a pdrerii4e-rat c criitorul nu pole lua parte la acea .induoit
;tdlUT si _toideodata

,serbare, din cau.zei tet el se allei departe


:137

www.dacoromanica.ro

)
V.

I.

40

-2..

A huntarea ::--- ( ... treimiterea acestii scrisori de

felicitare, care va aduce tutulor aminte desple cel, ce


.

.1ipsesce......)
,

..

,:

..

vorbe cte felicitare, prin urdrile:


indreptate, pe de-o-parte
sa tralesclt la multi ani
tatalui, pentru Chita ; 'tar pe de cdtd parte; Intrejii
.:.

50. Cuprinsul

:---7,(..

: : ..:.

ta'rnilii,. Spre a-i ura un an fericit....)

.
..

:.
:.

.
.

66. Inchielerea :--(...sdrutdri de mini i salutdri pen-:


tru fie-care, dupe' cuvhntd.....)
.)
D4ale
70. Subscrierea sa IscalitUra :
Drnnului
80. Adresa din afara, pe pity ----(D4ale
..

....-

Vasile (

-.

),

la iai, Strada

No...)

.'

. .

.
.

Regale.-71. Caret vrei s spui ceva, cuiva care nu e de


fatd, ii tramiti Vorb5; prin scrisOre. Scrisrea pe care o tr5.-

'

miti se mai numesce : Carte sail, Epistold.


Vane
2. in scrisOre, ii spui, mai pe scurt, ceia-Ce
din graid, daed ar ti de latd. Asa bunA-Org, poti sal feliciti, adic6 sd'i urezi indelungat vitd, sdnatate bund si multumiri de tot felul, cu 'prilejul sa ocaZitinea anului nail, a
(Nei sale de paper.% ori de nume, on altele. Poti sal si
multumesci pentru ceva ce ti-a dat safl ti-a fgduit.
.

Tome. 1. Dupe punctele Inseninate la exemple, vel face o scrisre


de felicitare catre tata, de ;Bite de S-tul Vasile.
2. Acea scrisre o vei prescrie pe caletul cel bun de compuneri.
3. Vet face din grain eke o scristire de felicitare cAtre Bunica si
dare un frate mai mare pe Bunica o vei felicita de anul nod ; Tar pefratele mai mare (pe Nenea), ii vet felicita pentru trecerea cu succes al
examenelor din clasa fut.
[L.. 131L-1V.r,

www.dacoromanica.ro

3. DEGLINAREA SUBSTANTIVELOR MASCULINE,.


TERMINATE CU 0 CONSUNANT 4..

E xemple.

TRANDAFIR.

Singular
icartictilat. I n trandafir mic, a

N. Ce a inliorit?

Articulat.

Trandafir

inflorit.
mic......

mart. A unui tranda fir mic....

C. A cui flre e alba?

Art. A trandafiridui mic


.N cart, Unui trandafir mic

D. Cul, s'a pus o proptea?

Art. 7randafirului mic


.N cart: On trandafir

Ac. Ce vedeti inflorind?

randafirul mic...

Art.

V. Ce mai 11.re !

.
.

mart, Trandafire mic! ce fru


mos esti r
Art. Trandafirule mic! mult
esti frumos!i

Plural
M- art, Unit trandafiri midi ag
inflorit.
N. Ce copacei au inflorit?
Art. Trandafiril mid...
,

G. Ale cui

t\ic- art. Ale unor trandafiri mid

sint albs:
Art.
_

:t9

4le trandafirilor. mici..

--

www.dacoromanica.ro

0. Cui s'ail pus proptele?

Neart, Unor trandafiri mid.._

Art. irandaflrilor mid....


Ac. Ce vedeti intlorind ?

Neart. Unit trandafiri mid....

_Art. Trandafirii midi....


Neat Irandaftri midi ! Ce drguti sinteti I
Art. 1 randafirilor midi! mult
imi placeti 1
.

V. Ce mai llori !

TOte substantivele masculine, terminate cu o


Regale.
consunantei(pom, men cal, urs, cerb), se declina intocmai
ca substantivul tranaafir.
Teme. In bucata de citire aIs, el sublinia tote substantivele masculine terminate la nominativ cu o consunantii
rnkul si cazul fie-caruIa.

i .vel

tine minte nu.

[L. IL]

O. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR MASCULINE,


TERMINATE GU VOCALA e.

Exeniple.

MUNTE.

Singular.

part. Un munte nalt

N. Ce este paduros?

..

Art. Muntele nait...

Teart. A unui munte nalt....


G. A cui pad lire este ds?

Art. A muntelui nalt....


www.dacoromanica.ro

mart. U nui Munte nalt


D. Gu ducem vara dorul?

rt. Muntelui nalt

Ac.

oi- l. i n munte nalt.....

Ce ve01 colo 'n de-

prtare? Art. MUntele, nalt

Ne- art. Munte nalt! Ea te doresct

V. Ce mai munte !
Art. (Nu se intrelminteth).

Plural.

N. Ce locuri pot fi padu- oh. Unii munti nalti....


rose?
.

_Art. Muntii nalti...

S. Ale cui cste sint pa- m- art. Ale unor munti nalti....
durse ?

0. Cui ducem noi vara

krt. Ale muntilor nalti.

.,

NC- art. Unor munti nalti......

dorul? Art. Muntilor nalti....

Ac. Ce vedeti colo

.13

departare ?

V. Ce mai munti!

_Neat Unit munti

nalti....

krt. Muntii nalti

N- at Munti nalti ! Mi-e dor


de voi
Art. Muntilor

nalti ! Ce mreti
sinteti !

Tote substantivele masculine terminate cu voRegale.


cala e, se declind intocmai ca substantivul munte(burete,
vierme, stielete, iepure, Iluture, pew )
I

www.dacoromanica.ro

.T011143.
In bucata de citire als, vet sublinia tote substantivele
masculine, terminate la nominativ cu vocals e, ii vet tine minte numerul
ti cazul fie-cAruTa.

'

41.

SILABELE grte SI

[L. (IL]

ti, ce 1 got

(Deprinderi ortogratice)

tefan7cel-Mare mogeni tronul MolExemple.


dovii.E1 fu mare mester in re" zble. Purur statu

degept la primejdiile

tarii.Cu

ogile sale, imprdstie-

pe dusmanii strini.in timp de liniste, el mingle


rstrigele poporului.

Omenii marl cunosc mai multe lucruri deck


copiii.
Cunoscinta lucrurilor nu se cagiga numal
cu bani.Acestea sh-ti fie spre
!

1. Sunetul sisiitor s se face suerator, cand ii


Regale.
scriem cu o codit dedesubt.
.

T.Sunetele pe care le rostim te i ti, noi le scriem


in dime' feluri.---in unele cuvinte, lipim de litera s, silabele
te si ti. Atunci sunetele te si sti, nu se pot schimba nici
odata, (tefan, mester, linite, tiucei, stir, 4irb, stevie).
3.intealte feluri de cuvinte, rostite ca ste si
lipim de litera s, silabele ce i ci. Acsta o faoem, fiind-ca
in unele cuvinte inrudite eu dinsele, aflm curat litera c,

(pescepescar, cunosccunoscinta

ciinfei).

Tome, Vet copTa intocmaT pe cateLul eel bun, bite exemplele de


ste, fti. Fe, ;mi.

mat sus, si vet sublinia pretutindent silabele

[L; 11,]

42

www.dacoromanica.ro

42. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR MASCULINE


TERMINATE CU VOCALA u.

Exemple.

LEO.

Singulor.
.

heart. Un len mare are coma


frumsa.. ,.
Artie. Leul mare

111. Gine are. corna frumSili

...

heart. A unui left mare....


G. A cui cm este frumsEr:
.

Artie.. A leului mare....

heart.

UnIll lea mare....

D. Cui II place carnea vie?

_Artie: Leului mare....

...;

A Cart. Un left mare....

,
,

Ac. Ce

verb'

menagerie?

Artie.

____

(Pe) leul mare....

heart. Lea! rege al fiarelor !

V. Chlma pe lea!

_.Artie. Leule ! supune-te o_

Plural.

mului I

heart. Nisee lei marl ail come

I. Care flare ail ,cOme fruinOse ?

frumse?
I

C. Ale cui done sint fru?

Artie. Leii marl_

heart. Ale unor tel marl...


Artie. Ale leilor. marl...

.43

www.dacoromanica.ro

Neart. Unor lei marl...

D. Cui se cia carne vie ?

Artie. Leilor marl...


Neart. 1ViKe tel marl._

Ac. Ge al 876 ut la menagerie? Artic. (Pe) tell marl...


,
Heart. Ce lei marl!

V. Vorbesce leilor !
Art. Leilor ! astimp6rati-v6

Revile. TOte substantivele masculine terminate cu vocala u;fie ea lung (u), fie scurtata (it), se declind intocmai ca substantivul left, (zmeit, diktat, calac, neitrCU, cleft :

socru, cuscru, codru).


Teme. 10. In bucata de citire alsa, vet sublinia tote substantivele masculine si vet spune numdrul i cazul lor.
2. Vet aerie pe caret declinarea substantivului aCodrite in seurte
propositiuni, bine potrivite.
[L. 11.]

43. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR MASCULINE


TERMINATE CU VOCALA a.

'Exemple.

POPA.

'-

Singular.
.

popd al nostru...

Mart.

Artic.

Popal nostru....

N. Cine a intrat pe porta ?

G. A cui este crucea asta?

Feart. A unui popii al nostru


.

, Lite. A popii

www.dacoromanica.ro

nostril_

Neart. Unui popd al nostru..

D. Cui al trmis cartea?


Artic. Popii nostru

Neart. Fe un popd al nostru.

Ac. Pe cine audi citind?

Artic. Pe popal nostru...


art. Ah! popa, tieti niil
yino'nece !
Artic. Parinte! popol pottim

V. Ta, chIrna pe popa !

la nol

Plural.

Neart, NiFe popi al nostri -

N. Ce rneni yin la noi?


Artic. Popii notri...

..._.

INeart. Ale unor popi al nostri

I-

G. Ale cui sint odajdiile?


l

_Artie. Ale popilor notri.


Neart. Cnor popi al "noStri_

D. Cui at,t dat cArtile?

_Artie. Popilor nostri...


Hart,

Ac. Pe cine al vlut la biseric6?

Pe niKe popi

al.

notri.
Artic.

Pe popii notri...

Neart.. Pop! stilpi al Bi-

V. Chiemati pe popi !

sericii !
Artic. Popilor! ye cer ajutor !

Regale. TOte substantivele masculine terminate cu vocala ei, se cleclin intocmai ca substantivul popd, (tatd, pagi,.
riga, vodd).
45

www.dacoromanica.ro

Teme. 10. In bucata de citire als, vei stiblinia t6te substantivele masculine i veT spune numrut 1 cazul lor.--20. Vel aerie pe
caTet declinarea substantivului a Tata in scurte propositiuni bine potrivite.
[L II.]
N.

4.

SUNETUL 6 (oa).

(DeprinderT ortografice)

Exemple. Omul se rOgii, de Domnul .ceresc Pi


clice :
Drime! ajuta-ne, rogu-te, pe noi Omenii
Da-ne sore! Scutesce-ne de fOrnete! PlOia este pri.:
inciosa pentru ogor. Dar pr mUlte ploi sint \ratamatre ogrelor.Pe cOstele Maril-Negre ori-ce strimtore de apa se Chidma bOaz. Pe acolo sint multe
boazuri sa strimtori.

Regule. 10. Sunetul diftongat oa derivd mai totdauna


din vocala o. Atunci noi ii scriem neaprat cu vocala o
accentuat, (6).
20.. Totusi sint i cate:va cuvinte pe care trebu)e sa

le scriem cq silaba : oa, (boa; pdporul moabit, srpele


boa,....)
Teme.-- Din bucata de citire les, veT culege 'Vote cuvintele ce
contin -sunetul oa, i le veT Scrie, pun6nd in fata fie-drub pe cel eu
simplu, din care deriv diftongul o.
[L. IL]

15. COMPUIRE.
(Descriere)

APA.
Exemple.
10. Ce este apa?...(un lichid...).
2. Uncle se atla apa ?...(in Vole, in pupal., in
Malawi, in lacuri, in mare, in pdmint, in aer...). ,

30. Cum este apa?(tirnpede, tulbure, multd, Pufind, adincd, stravedie...).


www.dacoromanica.ro

P. Ce este apa pentru tote fiintele ?..(o beuturd


neaperata...).
Ce se intimpla plantelor, daca n'af4
apa?... (...se usucd...). Ce se intirnpla, fa.r apa, aniset i mrd de ,sete....).
Ce feluri de animale pot trai numal in apa?..: ,

malelor i menilor

50. Cum trebule sb. .fie apa de ',Alit ?(prspetci,


limpede, Wei colre, lard miros...).

60. De ce nu: e bine sa bern apa pr rece ?....


70. Ce se intimpla cu apa, cand este la caldur ?.
(se preface in
Ce sint norii ?...(aburi suiti

in neiltime...).Ce se intimpla cu apa din nori?...


(cade pe pamint, ca plie, ca pitra scat grindina, ca
zapada...). Uncle ptrunde ape., de plie?.., (in pamint...).- 7-Cum iese afar din pamint ?....(ca izvor...)
gdrle, in riuri, in mare).
80. Ce se intimpld lOrna cu apa?... Cum este

Unde se spurge izvorul

ghita?....(tare, rece, straveclie...).

90. Sub cate forme diferite ni se arata apa ?...


'(ca corp lichid, ca corp solid 0 ca corp gazos....).
1.0 .Care sint folsele apii ? :
4

Teme -- 1. Vel descrie, tot de pe punctele de maI sus, dua alte


2. 116spunsurile despre uLpA,v
oblecte lichide: annul i sLaptele.s
le vel prescrie pe caletul cel bun.
[L. IIIIV.]
'

46. DECLINAREA UNOR SUBSTANTIVE NEUTRE


SAU AMBIGENE.
.

Exemple.

CAR.

Singular.

N. Ce duruie pe drum?
.

'

Mart. 62 car gol durule pe


drum....
Art. Carul cel gol..."
47

www.dacoromanica.ro

leart. A unui car gol...


G. A ,cui rt e stricatd?

Art. A carului celui gol.


N- eart. Unui car gol...

D. Cui o sa punem loi,


trele?
Art, Carului celui gol...
_

Neart. Un car gol...

Ac. Ce aucli duruind ?


Art. Carul cel gol...

Neart. Ce mai car gol!

V. Ce did despre car?

Art. Ci c stai, carule!

Plural.
Ne- art. NiKe care Ole duruie
pe strada.

N. Ce duruie pe strada?
I

_Art.

Carele Ole...

N- eart. Ale unor care Ole._


G. Ale cui rote sint noue ?

Art. Ale carelor Ole....

leart. I :nor care g6le...

D. Cui s punem oisti

_Art. Carelor

noui ?

gOle..

Neat Niscai-v a care Ole...


Ac. Ce vecli sub sopru ?
Art. Carele cele gOle.

V. Ce mai care!

Peart. Halal Wale care gOle !.


I

--

Art. Opriti-v, carelor gOle !


48

www.dacoromanica.ro

1. Substantive le neutre ce se termin, la sinitegule.


gular, cii o consunantd ore-care i, la plural, cu vocala e,
se decline.' intocmai ca substanti
car, (u4n6r, picior, umblet, deget, cap (capele), cutit Si altele).
Tame. Vei declina pe calet, in propositiunl potrivite, substantivele neutre, Caps i Topor, numal cu formele for articulate.
(L. II).

47. DECLINAREA ALTOR SUBSTA NTIVE NEUTRE.

Exemple.

STEG.

Singular.

Neart. Un stg tricolor e in


N. Ce se Oita 'n fruntea
fruntea stiL
stii? Art. Stgu:. tricolor
Neart. Ale unui stg tricolor.
G. Ale cui colori sint trei

Art. Ale stegului tricolor...

Neart. Unui stg tricolor...

D. Cui urmza &tea?


Art. Stegului tricolor....
Ac. Ce vedem in fruntea
stii ?

Neart. Un stg tricolor....


Art. Stgul tricolor....
Neart. Stg tricolor! pe tine

V. Ce mai stg!

te cinstim !

tricolor! tu stai
L rt. Stegulefalnic
in batlie !
49

www.dacoromanica.ro

Plural.
,

N. Ce st In fruntea os- Neart. Steguri tricolore se


ved in fruntea ostilor.
tilor ?
Art. Stgurile tricolore filfile
in fruntea ostilor.

Neart. Ale unor stguri tri-

G. Ale cui stofe sint &t-

colore.
rite de &Ante ? Art. Ale stgurilor tricolore.

_
_ANeart. Unor steguri tricolore.

D. Cui urrneza ostirilel

Lrt. Stegurilor tricolore


.

..
Ac. Ce yedern in fruntea Neart Steguri tricolore

ostirilor ?

._Art. Stgurile .tricolore


Neart.

V. Ce mai steguri !

Steguri tricolore

semn de glorie !
Art. Stgurilor tricolore !
noi ye cinstim!

Tote substantivele neutre, terminate la singular


Regale.
cu o consunanta, precum i unele din eele terminate cu
vocala scurtatd ft, se declinA intbcmai ca substantivul stg,
(gat, cort, foc, plait, naia, gra01).

Teme. 1. Din bucata de citire ales, vel sublinia tote substantivele


neutre, ce se declina la tel cu substantivul stg.
2. VeT declina pe eget, in propositiunT potrivite, vorbele Corti,
I
Graiii.a
.1
[L. IL]

--

www.dacoromanica.ro

..

48. DECLINAREA ALTdrt SUBSTANTIVE NEUTRE.

RtZBOIU.

Exemple.

Singular.

N Este vre un r cu folos'.


.

Neart. Ln rzboi e un re"ii


cu folos.
Art. liezhoiul e un r cu
folos.

G. Ale eui intim plari ne-afi Neart. Ale unui re:bofa cu


Turcii.
priit floe ?
Art. Ale riithoiului cu.. ),
Neart. Unui rc,.-zboin cu
Cut
datorim
neatirnarea
D:
Turcii.

tarii nstre? Art. Rebotulu cu Turcii.


N- eart. Re.zboiit cu Turcii.
Ac.Ce ag facut ostasii nostri
la Plevna? Art. FP:boini cu Turcii.

eart. Ite:boin ! tu ne-ai

V. Ce mai rezboifi !

ados Regal ul !

_ Imre !

Art.. Bezbatyle,, de neatir-

Ill bifie-cuvintat !

Plural

N. Sint re rele cu folos

Neart. nele reszbie sint cu


`.

lobos !

Art. .M.:bchele castigate sint


cu folos.
N eart. Ale unor resbdie

G. Ale cut urmari sint nenopierdute.


rocose 7 Art. Ale rezbielor pierdute.
51
www.dacoromanica.ro

.e

Neart. linor? rbie neD. Cui sa nu se incrcla podrepte.


Art.
Rezblelor
nedrepte.
prele
Neart. Multe reizbOie cu
Ac. Ce gasirn in Istoria
Turcil.
nostra ,i Art. Rezbiele Romanilor
cu duFnanii OM.
1

N- eart. Re'zbie ! vol ne-ati


,

V. Ce de rkbie !

slabit in trecut I
Art. Wzbielor ! tot vol neati inltat acurn t

Regule.--- 1. Unele substantive neutre ee Se termina la sin-

gular cu vdcala scurtata it, se declina intocmai ea substantivul rzboi, (hirderit, helegeft, pusti, burghift, oft,
pieta, strata, edlcar ; dar fria-frine, brift-brine.
20. Sint putine substantive neutre, care se termina,
atit la singular cat si la plural, eu vocala e, ea: nume, pronume, renumc, foie. Sabstantivele aceste a forrnele urmatOre : a) Sing. neart. si art. N. Ac. si V.: nutne-numele.
G. si D : nume-numelui. b) Plural, N. si A. : nume-numele,
G. D. si V.: nume-numelor.
30. Substantivele neutre se declina Si ele articulate si
nearticulate.
4. TOte substantivele ma-seuline si tOte cele neutre,
carom le putem vice i ambigene, cand le declinarn nearticulate, a eke o singurei forma la singular si alta la plural.

Teme. 4.

Din bucate de citire alse,

vet

sublinia tote sub-

stantivele ambigene, inserunandu-g la fie-care cum se declina.


2. Vet decline pe caiet, in propositiuni potrivite, cuvintele : sPirti,>
i nearticulate.
[L. If.]

ci Fole,o alit articulate cat

. 59
www.dacoromanica.ro

9. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR FEMININE.

TERMINATE CU a.

Exemple.

CAPRA.

Singular.

Neart. 0 caprei roie d


N . Cine da lapte sandtos?

lapte sanatos.

Art. Capra rosie...


N- eart. Ale unii capre roiL

G. A/ cui lapte este sanatos`% I

Art. A/ caprii rositi...


Neart. Uniti capre roca...

D. Cui s dam nutret bun':


Art. Caprii

roan

Neart. 0 caprei rocie...


Ac. Fe cine vecli p5sOnd ?

Art. Pe capra roie...


Neart. Caprei roie! vino

V. Chin0 capra.*

s te-adap I

Art. Capro rosie! (Nu se


i=lr

clice).

Plural.

Neart. Bide capre


N . Cine ne da lapte sanatos?
Art. Caprele
Neart.. Al unor capre roiL

G..4/ cuti lapte e sanatos?


Art. A/ caprelor rosu...
53

www.dacoromanica.ro

heart. Unor capre

r4:0i....

D. Cui sa darn brand bund

Art. Caprelor rosiL.


N- eart. Nisce capre rosii...
Ac. Fecine vedetl pasc nd

Art. Pe caprele

Neart. HO! Capre rosiif


V. Chiernati caprele

veniti!
Caprelor rusii ! nu

Art.
.

fugitl !
Regale. Tote substantivele feminine, terminate la, singular,

cu vocala a i, la plural, cu vorala .e, se declind intocinai


ca substantivul caprd; (casei, vacei, gradind, piftei).

Teme. 10. in bucata de citire als, vet sublinia tote substantivele feminine, terminate la singular cu vocala a si la plural cu vocala
e, i vei spune la ce num& i la ce eaz ele se aflA.
2. Vet declina pe cater substantivul oGrAdini cu articol la singular
i fAre articol la plural. Vei pregAti in minte mid propositiuni pentru
liecare caz al acestor cuvinte.
[L. II.]

50. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR FEMININE,

TERMINATE CU ay ea

Exemple.

X I.

BASMA.
Singular.

Neart. 0 basma noila e aN . Ce e acsta ?

csta.

Art. Basmatia cea noad...


IN

eart. A unii basmale no ui..

G. A cui fat e verde?


Art. A basmalii noul...

N- eart. lii basmale nourt.


D. Cui s'a dat o fat verde?

Art. Basmalii nein_


-

www.dacoromanica.ro

Neart. 0 basma note,.

Ac. Ceal cumparat la tire


Art. Basmaita cea notia.,
Neart. Of! basma noria! ce

V. Ce mai basma!

verde esti !
Art. (Nu se intrebuintzii).

Plural

M- art. Basmale noui sint

N. Ge sint acestea?

astea.

Art. Basmalele cele noul..

Neart. Ale unor basmale


G. Ale cui tete. sint frumse ?

noui.

Art. Ale basmalelor noui.


Neart. Unor basmale noui.
D. CLO sa dam fete frumOse ?

Art. Basmalelor celor noui.

Neart. BasMale noui...

Ac. Ce ati cumparat din


tirg? Art. Basmalele astea noui.
Neart. Basmale! basmale

V. Ce mai basmale!

de vinda
Art. Basmalelor ! bine im
prindeti

Regale. TOte substantivele feminine, care se termind cu


vocalele apesate a, ea F:3i i, se declina intocmai ca substan-

tivul baSma, (mwma, canava, manta, cazma, oca, saca,


viteavifele, uergeavergele,
altele).
Teme.--7 10. In bucata de citire ales, ver sublinia tote substantivele feminine, terminate h nominativ cu a, cu a, cu ea si cu i, i ver
2". Ver declina pe caret subspune la ce nutnr i la ce caz se afl.
7-. 55

--

www.dacoromanica.ro

stantivele aSaca, La lea si h, cu articol la singular, si fr articol la plu-

ral.VeT pregati in minte mici propositiuni pentru fie-care caz al acestor


cuvinte.
I

[L II.]

5:11

SUNETELE SI

ea.

(DeprinderT ortografice)

Exemple. A st trnna, sora"-rnea Flrea avea o


vitea, o miea i o ied ngra. Adese, ea le ducea in
cirdd. Acolo ereail vitelele, mielele i iedele meni-

lor din sat. Cu dinsele altdur,

ele pAsceaii inteo

vlcea d'a-drpta iezdturii.


, trna, ori-ce ord,sn are obiceiii sa merga uneoil la teatru, ca sd'si petrch sra. Spre a intra,
trebuie sa' 'si iea la cass un bilet din teancul de
bilete.

Regale. 1. Sunetul ea se scrie mai totdauna cu diftongul ea, la sfirsitul cuvintelor.


2. De ca.te-ori ins sunetul ea este derivat din vo-

cala simpl e, mai totdauna se scrie cu vocala e accentuatd (flori-flre).


30 . Tot cu e, scriem i adverbele i prepoSitiunile ce
ail la sfirsit sunetul ea, (adese, pr).
4. Gaud sunetul ea se afl in mijlocul unui cuvint,

lard ca s putem gsi un alt cuvint apropit cu vocala


simpl e, din care s putem deriva diftongul ea, atunci
scriem cu diftongul ea, (teatru, teanc, ocean...)

ii

Tome. Din bucata 'de citire ales, veT culege tote cuvintele cu
sunetul ea, pi le vet scrie, desprtindu-le in silabe i arAtfind tot de odatti
derivrile, unde se vor alla.
L. IL]

56 www.dacoromanica.ro

52. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR FEMININE,


TERMINATE CU e.

Exemple.

VALE.

Singular.

Neart. 0 vale ingusta e r6-

N. Ce este rkorsa ?

corsa.
Artic. Valea ingusta...
Ne- art. A unit veri inguste...

G. A cui apd este repede?.


Artic. A OA inguste...
Ne- art. De-a-lungul unit v

D. De-a-lungul cui curge

inguste..
Artie. De-a-lungul veal celii
inguste...

gArla?

Ac. Ce vecli.in departare?

Neat 0 vale ingusta"...


Artic. Valea cea ingusta...
Neart. 0 ! vale ingusta!mi-e

V. Ce mai vale!

dor de tine!
Artie. Valeo ingust! Eu te
doresc

Plural.
N. -Ce

Ne- at Unele vat inguste sint


r6corse.
Artie. Tote vecile inguste...

sint r6corse?

Ne- art. Ale

G. Ale cui ape sint repedi?

unor va inguste..

Artic. Ale vecilor inguste...

57 --

www.dacoromanica.ro

m- art.

D. Cui da cerul recre ?

I nor yeti inguste...

Artic. Velilor inguste...

Ne- art. NiFe vi inguste...

AO: Ce yecji in departare?


Artic. Wale cele inguste...
Ne- art.

V. Ce mai vai

inguste! ye do-

VaT

resc !
Artic. Vailor inguste! mult
imi placeti

Tote substantivele feminine, care se termina


Regale.
la singular, cu vocala e, dupe o consund, se declind intocmai ca substantivul vale, (calf, punte, parte, ridiche).

Teme.

10. In bucata de cItire als, vei sublinia tote substantivele feminine, terminate la singular, cu e, i le vei spune numrul si
cazul.
20. VeT declina pe caTet substantivele Minima i aParte,p

articulate, in propositiuni potrivite !


[L. II.]

53. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR FEMININE


TERMINATE CU e *I a.
,

Exemple.

1.Q

PRAVALIE.

Singular.

Mart... 0 pravalie.

N. Ce este la coltul casii?

_Mart. Al unii pravalii din


A

G. Al cui giam e spart?

tie'.

Preiveilia...

coltul. cash'.
Artic. Al pravaliii....
,

din-coltul
casii.
Artie. Prdvaliii din....

Ne- art.

D. Cui .11 trebuie un giam ?

58-

www.dacoromanica.ro

h- art 0 preivalie din coltut


casil.
Artie. Preivdlia din....

Ac. Ge 'vei acolo ?


.

Malt. Pravalie! tu esti in

V. Ce mai pravalie !

coital casii.
Artic. Prdvettia ! acolol bogatia t

Plural.

N.

Ce cladiri

sint pe aci ?

he- art. Numai pravalii de fe-

rarie sint pe aci.


Artic. Preivaliile de terarie
Neart. Ale unor pravalii de

G. Ale cul giamuri s'ati

ferdrie..
Artie. Ale pravaliilor....

spart?

Mart. Unor prciveilil de ferarie.


muri? Artic. Pralcetliilor de ferarie..

..

D. Cul are s se pule gia-

Ac.

Ce vecli colo?

heart. Vioce pravalii in coltul


casiL
Artic. Freivliile din....
,

V. Ce mai

he- art. Pretiullii! pr sinteti


scumpe.
Art. Preivaiiilor! M'ati stins
20. MARFA,

Singular.

N. (lc.

Neart 0 marfa hund e scumpa


i

Y.)

Artic. Marfa buna

59 -www.dacoromanica.ro

Neart. Pretul unil meirfi bune e mare


G.

(.;i

D.)

Artie. Pretul meirfli bune....

Neart.

N. (AC.
1

Plural.
0 ri-ce marfuri (sati marti)
bune sint scumpe.

Artie. Meirfurile (sail marfile) bune....

Neart. Pretul unor marfuri (sail marfi)

bune e mare.

G. (D. i V.)

Artie. Pretul mar furilor (sail marfilor)


bune.
Regale. -1- 10: Substantivele feminine, care se termini cu
vocala e, dupe vocala I intrg, se declina intocmai ca
substantivul preivlie, (magazie, herghelie
2. Substantivele feminine, care se termini, la N. singular, cu vocalele a sail e, Tar la N. plural, cu Silaba un, se
declina intocmai ca substantivul marfd, (Ufa, trait, vreme).
=

3. TOte substantivele feminine, and le dechn6.m


nearticulate, aft o singurd i aceiai fermi. pentru G. si D.
la singular, si pentru tOte casurile de la plural, si alta.
forma pentru N. Ae. i V. la singular.
Teme. 10. Din bucata de citire alsg, vet sublinia tOte substantivele feminine inAtate i le vet spune numdrul i .cazul. 2. VeT
declina pe saki substantivele slierghellea i oirremes articulate, in propositiuni potrivite !

[L. ID.]

54. DECLINA BEA NUMELOR PROPRII.

Exemple.
10. Mime proprii de persdne.
Miasma*.

N. Gine scrie ?

*fan scrie.

Feminin.

Singular.
j

Maria scrie.

Go

www.dacoromanica.ro

A cui este scrisrea asta ?


a iu tefan
a Mariii
D. Cui ii scrii ?
Mariii
lul $tefan
Ac. Pe cine chiemi ?
pe Maria
pe $tefan
G.

V. Chima'i !

$efane ! vino 'n C6!


20. Aurae

Mario ! yin' aci!

de popre, de locitri si de serbdtori.


Plural.

N. Ce sint Romanii ?Carpatil ?Floriile?

.Rorndnit sint un Carpatii sint munti Floriile sint srpopor intelept.


nalti.
batori de prii

mdvark.

A cui laudd sa facern ?


a Carpatilor... I a Floriilor...
a Romcinilor...
D. Gui s dam laudd?
G.

Romdnilor....

Carpatilor....

Ac. Pe cine vom

Floriilor....

ucla ?

Ce yarn lauda?

pe Romani.

Carpatii...

Floriile...

V. Chirna'i in ajutor !
Romdni! Romani- Carpafi! Carpati- Florii, Floriilor!
lor! fiti intelepti lor,
veniti cu primaI

61 www.dacoromanica.ro

vara

30. Nume proprii de dile


Singular.

Plural.

N. Vineria este o di ca tote

Vinerile comune nu sint

dilele.

G. Piila Vinerii- nu-1 ser-

serbto ri.
Numerul Vinerilor, ce's

btre.

serbatori, nu e mare.

0. Vinerii me incred ea si
orl-carii dile.
A. Astept Vinerea.

Vinerilor me incred ca si
orI-caror dile.
Numera Vinerile dinteun
an

Numele proprii de persdne, noi le declindm


Regule.
mal totdauna la singular. Une-ori se declina si la numerul plural, intoc.mai parc'ar fi nume comune. Numele de

pop6re le declinam intocmai ca numele comune, atit .1a


singular cat si la plural.
2. Unele name de locur Si de srbatori, le declinatal numal la singular, (Craiova, Olt, Crticiunr :); altele
le declinam nuMai la plural, (Balcani, Piclele, Rusalii):
30 Numai numelor prop de pers6ne masculine, le
punem, in cazurile, G. si D. la singular, articolul, -inainte,

(at lal ion si nu a'l Ionului Si Ionului...)


4. Numele dilelor, terminate cu vocala .scurtat 1,
intocmai ca numele Vineri, (Luni, Marti,

se declina

Mercuri....)
Teme. -- in bucata de citire alsk
.gi vet

spune nutherul, genul

veT sublinia tote numele propril


i cazul in care ele se afl acolo,
.

[L. 1141

55. REPETIRE LI/NARA-.


(Deprinderi ortografice;

Exemple.
Teme. .10.

la

dictare i memorizare)

Poesia IrnaD de V. .Alecsandri.


VeT .inv6ta pe

dinafar intrega poesia insemnata aci.

2. 0 vet transcrie din memorie pe caiet.-3. Vel sublinia in intrega copie

62

www.dacoromanica.ro

a poesiel Iearna, tote cuvintele cu sunetele z i 4 ; cu 6 i oa ; cu


i ea; cti a derivat din a ; cu sunetele f i ; Cu silabele ce, cti,che,chi
ge, gi, ghe,.ghi i cu silabele ee, sti, ;ce, ci. Asemen ve sublinia
tote cuvintele cu tretsura-de-unire i pe cele cu opostrof.
(L. 11411)

56. COMPUNERE.
(Descriere)

TERMOMETRUL.
Exempie.
40 Ce este termometrul ?...(un aparat cU care

se inesrd temperatura)...
..

20. Cate pall se ve'd in termometrul nostru?...


(tdblita, tva sa tubul de sticld i argintul-vid safi
mercurul)...
30 .

Ce vedem pe tablitk ?...

(tinsemnare de

grade).

40 Cum este tubul ?...(subtire

pretutindeni

de o potrivd, la grosime).
50 Cum este mercurul ?... 4..lichid, de coldrea
argintului...)

60. Cum se cunce temperatura, pe termome-

tru ?...(...de pe grade...)


70. Cum se face gradarea termometrului ?...
(...se bagel mai intii tubul intr'un vas cu ghiatd. si
apoi, intr'alt vas cu apd terbend in colcote)...
80. Ce grade de temperatur se insemnza cand

e tubul in glaIata?...(...zero (0) grade...)Ce grade


cnd e in apa'n colcote ?...(100 grade).
90 Cum se insemnza gradele dintre 0 i 100 1
...---(impdrtind distanta dintre ele, in una-su(d parti
egale...).
63

www.dacoromanica.ro

10. Care sint gradele ce arath caldura?...(de


la zero in sus)...Care sint cele ce area r'ecla ?...
(de la zero in. jos...).
.

110. Cate alte feluri de termometre mai cun-

cem noi..?.(osebit de termometrul lui Celsius, mai cunscein pe al lui Reaumur (pronunta Reonfiur)

si p'al lui Farenheit....)


120. Prin ce se deosibesc termometrele acestea ?

...(in gradarea distantii dintre punctul inghieprii si


acela al ferberii)...

130. In cate grade este impartita distanta, la


cele trei feluri de termornetre 9 --(La al lui Cel-

sius e de 100 grade; la al lu Raumur, de 80, si


la al lui Farenheit, de 180...)
140. La ce servesce termometrul?......(...la mesurarea temperaturii....).Care e temperatura potrivita pentru o odale de locuit?...(...16-170 C...)...
Care este temperatura corpului unui om sandtos?...
(...360. c....).

Regale. 1. Care sint anume intrebarile caror avern a re'spunde, cdnd facem o descriere ?...(... Ce este?Cum este?
---Ce face, flinta safi lucrul descris?....).

Teme.-1. R6spunRurile date despre Termometrus le veT aerie pe


caTetul cel bun de compunerl.
2. VeT face tot ast-fel, din grain, descrierea olligrometrulnis.
[L. IIIIV]

64

www.dacoromanica.ro

57. DECLINAREA ADIECTIVELOR MASCULINE.

Exemple.

Omul drept.Dreptul

om.

Singular.

N . Gine este stimat?... Omul drept.


G. A cui stirna e mare ? A omului drept
D. Gui se cuvine stima ? Omului drept.
Ac. Pe cine stimza lurnea? Pe omul drept

Dreptul om..
i

V. Cum chiemi pe omul drept? Orntile drept!

Adreptului om
Dreptului om.
Pe dreptul orn.

Dreptule orn!

Plural.
N . Gine sint stinor ()mend drepti
G. Acta stim e mare? A Omenilor drepti
D. Guise cuvine stima? Omenilor drepti
Ac. Pe cine stimza lumea ? Pe lieu drepti
V. Cam chiemi pipe kepi drepti? Omenilor drepti!
e

Dreptii (Meld
Dreptilor oi
Dreptilor twill
Pe dreptii keol
Dreptilor herr"

Regule.P. Adiecti vele, puse in urma substantivelor masculine, Teat], cand le declindm nearticulate, numai o singura
forma la tOte cazurile din singular, si alta la rOte cazurile din
.

plural.
20. Adiectivele, puse inaint substantivelor masculine.
'leaf' in declinare, intocmai formele substantivelor articulate.
Tome. Veil declina pe caiet cuvintele epranul silitoro si

qS111-

torn! ?gran, in proposiliunl potrivite, dupe mcidelul de mai sus.


[L. IL]

58. DECLINAREA ADIECTIVELOR FEMININE.

Exemple. Gradina trurnosa.Frumosa graidind.


Singular.
N . Gradina trumosa... frumosa gradina...este ca un raid.
G. Pomii gradinii frurnse... al trunuisii
sint
intloriti.
65 ---

www.dacoromanica.ro

D. Grhdinif frumose... frumosii gradini... ii trebuie apa-.

A. Gradina frumosa.. ,frumosa gradina.. o udam.

V. 0! gradina frumosa! 0 ! frumosec gradina !


Plural.
N . Gradinele frurnose,frumosele gradine...sint ca un raid.
G. Pomil gi adinelor frumose... frumfiselor gradine..

,
sint infloriti.
D. Gradinelor frumose... frumoselor gradine.... le tre
bule apa.
A.; . Gradinele frumose.... frumoele gradine... le udam.

V. 0 ! gradinelor frumose! 0 frumoselor gradine !


A'diectivele, puse in urma substantivelor feminine, 'feel in declinare, duoe' forme diferite : una la N. Ac.
si V. de la singular, si alta la tOte celelalte cazuri de la

singular si de la plural.
2. Adiectivele, puse inaint substantivelor feminine,
feel in declinare, iutocmai formele substantivelor articulate.
3. Adiectivele, puse pe ling& substantive in declinare,

se acord cu substantivele de care tin, numai in gen si in


num& ; nu si in forma Oazurilor.
Tome.= In bucata de citire als, veT sublinia tote adTectivele
atributive, aratind numrut, genul i cazul fie-crula.
[L. IL]

59. SCRIEREA LUI s DERIVAT DIN VOCALA e.


(DeprinderT ortografice).

Exemple.--De la invelatorul bun, inulte al sa in-

yeti tu, 135.1ete!E5, in carte, nu ved ate vede d-lui.


In meri se face merul ; iar perele se fac in per.
66

--

www.dacoromanica.ro

RezbOiele restrna .cettile ele .resipesc i rechird


..familiile.; resvrdtesc i rethcesc pe rneni.
liegule..1. Sunetul 6, se scrie eu vocala e, de eke-oil
e derivat din acst5. vocal
20. In cuvintele.: rife, ,ve, reit, s'dii noe, voe, duoe, none,

.apoi in mai tote cuvintele ce se incep cu silabele res si


rez,und on Si cu Silaba re,vocala e se scrie i se pro,nunt totdauna e.
Teme.--. in bucata de citire uSeS. vei sublinia tote cuvintele in
care vei intilni acest sunet, derivat din
si le veT scrie pe rind,
artitAnd la tie-care cuvintul din care derivii.
(L. II].

DECLINAREA PRONUMELOR PERSONALE.

ExemPle.
Singular

N. Gine scrie ?.

Plural

PersOna I

Ei scri.

G. Al cut este scrisul ? A cui e seriseirea?.Al mea, a mea, ai mei,


ale mete.

Noi scrim.

Al nostru, a nesard,

Ai nogri, ale mii

D. Cul scrii

Mie imi sun' Mie


mi-ai scris ?
-Ci scrie-mi !

stre.

Noe ne scril ?Ni se'


cade ne scril.

Ac. Pe eine pune invetAtorul sa Pe noi ne pune

scrie ?Pe mine me pune s sh scriem.


scrifi.

PersOna II-a

N. Gine scrie ?

Tu scril.
67

Voi scrieti.

www.dacoromanica.ro

G. Al cui este scrisul ? A cui e


scrisrea ? Al tea, a ta, at tei,

'
,

ale tale.
D. Cul scril ?
Tie iti scriii.
Scrie-ti tu scrisorile,!

Al vost ru,a v strei

ai vostri, ale v6stre,


Vod ve scriii. Vise
i cade sa vi sa scrie.

A. Pe cine pune invttorul sa Fe vol ye pune sii


scrie ?Pe tine te pune sa" scril. scrieti.
V. Me ! i mei! (adica ; dragul met. 1 sail dragil mei.
I

PersOna 111-lea

Ei sail dinsit

1 Masc. El -sail dinsul.

N. Gine scrie?
I

Fem. Ea sail dinsa.

I Masc. Al /14, sail al sell.

G. Al cui e scril
A, al, ale lui sail
sul sail scridinsului.
srea ?
Fem. Al ei, sail al sett
sail dinsit.

Ele sau dinsele.


Al lor. A, al, ale
lor sail dinsilor.

Al lor. A, ai, ale

lor.
Lor sail dinsilor

( Masc. Lui sail dinsului.

le scria.

ii sapid.

i Fem. Et sag dinsii ii

sie-si.

Lorsa dinselor
le scriil.
Serie-le l
t,ii el si ele si-au
scris sie-si.

Masc. Fe el sail pe din-

Pe ei sa pe din-

D. Cui scrieti ?'

scria.
Masc. Fem. Scrie-i.
Si

el si ea si-ail scris

sul il pune.

ii

it pune.

Pune-/ sa scrip I

Pune-i s scrie I

A. Pe cine pune Fem. Pe ea sail pe dininveldtorul


sa o pune.
sii scrie ? Masc. Fem. .5 i el si ea

Fe ele sa pe

se lauda c scriii
bine. Si el si ea isi
bine ternele.
68

www.dacoromanica.ro

dinsele le pune.
Sieisiele se lauda cdscriil bine.
i

el

si ele isi

scri lesne

took.

Regele.-1. Pronumele personale se schimba, Si ele, dupe


numer, dupe gen, dupe cazari si dupe persdne: Deci,. si

ele se declind.
2. Pronumele personale ail bite to rmele de cazuri,
.cu totul deosebite unele de altele. Numal la persona a treia,
forma cazului N. este la fel cu forma cazului Ac. Pentru
V., pronumele personal de la persona 2-a, are o singura
forma la_ singular si la plural: me si mei!

3. Pronurnele personal, numal la persOna a 3-a, are


forme deosebite pentru genul masculin i feminin, (el-ea;
ei-ele).

Teme.=-In bucata de 'citire alesa, vet sublinia tote .pronumele persomale si vet arata, la fie-care, numkul, genul, cazul si persona sa.
(L. 1V-V.)

.61. DECLINAREA PRONUMELOR: me, t, seal


SI ALTELE LA FEL.

.iExemple.

4. Fratele mea ((eit, se-6, nostru, vostru, lor) are


haine curate, (N. G. D. .A.).
Parintil tei, (mei, sei, nostri, vostri, /or) ail albituri frumOse, (N. G. D. Ac.).
30. Sord-sa, (mea, ta, nstrd, vstrd, lor,) ii cOse
singura rochile, (N. Ac.).
40. Hainele mamii nstre (mete, tale, sale, vstre,

-.20.

lor) sint tote de cask (G. D.)..


50. Matuselor vdstre (mete, tale, sale, nstre, lor)

nu le d mina sa pOrte haine de terg, (N.


G. D. Ac.).
Pronurnele de mai sus : meu, tat, mea, ndstre,
.vstre si celelalte, pot sluji, i ele, drept atribut si se acordi

cu substantivele, in gen si in caz.

69

www.dacoromanica.ro
1.

T1.,7

2'. Pronumele acestea se pun si se dearth' mai tot


.

dauna in urma substantivelor, intocrnai ea adiectivele.


Teme.-- in bucata de citire

aIs

invAtate, ariitAnd numeral, genul, cazul

sublinia tote pronumele


lie-Oruia "din ele.

vet

persona

[L. II.]

;2.

DECLIN AREA PEON U M ELOR : .care,

cine I ce;

fie-care. nimeni I ALTELE LA. FEL.

Exemple.Cine este fericit pe lume (N. Ac.).-Fericit este omul pe care Dumneclea ii ajuta. (N.
Ac. V.).Multumit este si omul a citrui familie e se
natsA. (G.
Tara's, fericita este mama cdru
Dumneclea ii da copii curninte. G. 111.). Fie-caruia,
sal dai ce i se cuvine. (G. D.).
Ce rel copil sint
copiii lenesi ! (N. G. D. Ac. V.). Mateni nu iubesce
pe ast-tel de copii. (N. Ac.).
Regale.

1. Pronumele : care si eine, se pun si se dc.clina,

totdauna in urma substantivelor si se acorda cu acestea .


nirmai in sen i nurnr. Ce rernne in totdauna neschimbat.
2. Pronumelor acestora, la G. si D. atit la singular cat si la plural, li se mai adaoga si terminarea a, (ca.

1'1'14a, carna, cdrora).

..

-.

3. Pronumele: care si ce, slujesc totdauna drept 166tura intre duce propositiuni ce'si intregesc intelesul, una
7

Teme. In buCata de citire ales:1y. vei sublinia tOte pronurnele


invtate, ar'tnd la fie-care, numeral, genul, cazul si persOna sa.
'2 Vei declina pc caTet, in pmpositiura potrivite, pronumele: Aire
eine i ore-ce.4.
[L. 111-111.]

70 7.
www.dacoromanica.ro

63. SGMEREA LUI a, DERIVAT DIN VOCALA a.


(Deprinderi ortografice)

Exemple.
Imi place sa fie cald.
Omul bolnav e galben
la IVO.:
Regale.

Timpnl ceddicel e placut.


Pelita ingalbenita, e semn
fatis de bla.

Sunetul a 11 scriem cu vocala a, purtand d'asu-

prll un semn de scurtare ( ), de cite on ii attain intr'un cuvint, in care gsim un a simplu. de unde acel a
pOte sa derive.
Teme. Din bucata de citire alsd, vet copia tote cuvintele ce contiu
care pte deriva diutr'un a simplu, i Wattle cu care vei pune
cuvintul de unde credI ca deriva acel a.
[I, lg.
un a,

6f. DECLINAREA PRONUMELOR :

acesta, acela

SI ALTELE LA FEL.

Exemple. Acest (acet) piersic a intlorit. Acegi. (acei)


peri, asemeni an intlorit. Acesta (acea) caish e cpia.
Aceste (aCele) mere sint i ele cpte. ( . Ac.)Acestui
(acelui) per ii prilesce pe locul acestii (acelii) gradine
de pe del ; iar acestor (acelor) vite, le vine mai bine

in fata acestor (acelor) pareti. (G. D.).


Regale.

1. Pronumele: acesta, acela, pot sa servscii, si ele,

ca atribut in propositiuni.
2. Pronumele : acesta-acsta ; acela aceia, se pun si se

declin intotdauna, ca i adiectivele, sari inaint sail in


urma substantivelor, cu care se acorda in gen, num& i caz.
3. Pronumele acestea puse in urma substantivelor, prii-

mesc, in tote formele de declinare, terminarea a.

71 -www.dacoromanica.ro

re

4. In vorbirea 4i1nich se aude.: cesta-cesta; Usta-asta,


cela-ceia ; eila-aia. Formele acestea se declina intocmai ca

acest si acel.

Teme. --VeT sublinia in bucata de citire a160, tote pronutnele inv6tate, ar5tnd nunArul, genul, cazurile i persna fie-crtrula.
(L. II1--TV).

65. SCRIEREA LUI al CU VOCALA STATORNICA a.


(Deprinderi ortografice).

ExeMple.Un Mean strain a sosit din Braila. E


un betrbat cdrunt. El a deschis preivalie in catunul
nostru. Pe linga bcnii, vinde i margele. Omenii
la noi ii banuiesc ca este pagan : orl Turc, ori Tatar.
Evreil nu e, cad nu praznuies.ce Sambetele.
Regale. De eke on avem s'a scriem sunetul a, inteun
cuvint, si nu putem recundsce Ca acel sunet este derivat
din vocala limpede e, apoi atunci 11 scriem neschimbat cu
vocala a, puindul un semn de scurtare (-) dasupra: a.
Teme.--vei corecta tote grqelile ce vet
positiunile

gasi in cuvintele din pro-

BIetii pdurarului cu mina tor Penn i cu o gremade de


tovaresi nebuni i zpeciti ca dinsii, au prsit alalteieri scOla fere
cirea invattorului pe la orele clued dupd amiadi, pe cond bcanul

Thar dormea dupci prtin4. Ei s'an, dus la prvelia lui. Au dat cat
umiirut ca se sparg ufa; dar Waft putut s'o derime ; atunci ail asverlit cu ceremkli in pereti si i ferestre.

66. DECLINAREA NUMERALELOR.

Exemple.
1. Unul, una.
Feminln.

Masculin.

Singular.

0 fetita vine.

Neart. tin bait 'vine.


N. Art. Unul din bdietl: vine.
4

Una

din fetite vine.

www.dacoromanica.ro
-- 7 2 =
s

INeart. .1 unui baia,t este


haina.

.G..:

D.

A ynii fetite...
1

lArt. A unuia din baieti.

A uniia din fetite.

INeart. Unui balk am dat

Unii fetite...

cartea.

(I

lArt. Unuia din baieti.

Ac.

Uniia din fetite...

INeart. Pe un balk ved

Pe o

fetita"...

citind.

Pe una din fetite.

lArt. Pe unul din baleti..


Plural.

N. Unii bdieti yin.


.

G. Ale unor baleti sint cartile.

D. Unor baleti al dat haina.


Ac. Pe unii bdieti vcl citind.

'

Unele fetite yin.


Ale unor fetite.
Unor fetite.
Pe unele fetite.

2. Aminduoi, aminduoe.
Plural.
R. AmInduoi fratil a venit. Arninduoe surorile a venit.

G. Ale aminduoror fratilor. Ale aminduoror surorilor.


D. Aminduoror fratilor. Aminduoror surorilor.
A. Pe aminduoi fratii ii vcl. Pe aminduoe surorile.
3. Alte Numerate.

In gradina nOstra sint dece piersici, duoe-cleci 4


trei de ciresi, .peste o sutet de pen i mai mult de
duoe-sute cinci-cleci de meri. Pruni sint pile peste o
mile. La culesul pmelor, avem de la pruni mai multe
mif de dekalitri de fructe. Cine scie numrul atitor
73
www.dacoromanica.ro

pme? Pote s fie un mthOn ; ba chiar i duod mi-Hone.


Regule.

si

1. Numeralele nedeterminate : alt i alta,


cdti-va-cette-va, atOn-

vre7o (vre-una),

atitea, se declina intocmai ca numeralul : Un, una.


2. Numeralul dece are numal dime" forme : clece i cleci.

Veci se, declinA numal articulat.


3. Numeralele se acord cu substantivele, de care tin,

in gen, runner si caz.


Teme. 10. in bucata de citire als, vel sublini a tote nurneralele,
insernnnd la fie-care nunirul, genul i cazul bor.
2. Vei declina pe raid, in propositiunT potrivite, nurneralele: eMult-mete i aelici-va-cate-Ta.v
(L. II-I111.

67

COMPUNE.NARATIUNE.
(Parabolii")

Exemple, BETRANI SARACI DAR ONESTI


1. Gine trala o daU inteo suburbie, (sail
.

mahala) din Galati ?...(un cojocar bgtrdn, cu sotia sa,


bardnit ca si dinsul).
2. Cum erati acei bkrani ?...(fOrte sdraci, dar
omeni de trbei i thistly, adica onesti I.
3. In ce stare faseser el, mal nainte?.:.(cu dare-.
de mind...).
4. Din ce pricind sdracisera?.(ii jefuiserd tilharil ;
le dase foc casii fi pravd/iii)
-5:. Ce a gasit inteo 1i bkranul, pe drum?... (o
punga cu yalbeni multi).
") Carte de Citire pentru cl. Ill. de ProfesorT asociati.

74

www.dacoromanica.ro

G. Cum se sfatuira htranul


sa faca cu banii gasiti?...

si

nevasta lui, ce

7. Cum 'ail descoperit el pe fiul lor, plerdut de


pe cand era copil?..--(betrdhul a cercetat pretutindeni,)..

8. Ce a simtit

ei cAte-.$T-trei,

alunci?..(o bu-

curie mare...).

9. Ce facura

ei

atunci?... (mai nainte de tote,

multumirti lui Durnnedeu...).


10. Ce inv6latura" se pole trage din intimplarea
acdsta ?...KLucrul strain, gasit din tintirnplare, nu trebuie sd-1 opresci pe stna-ti, ea o avere a ta.
Pe
parinti (rebate set% cinstesci, stei iubesci i sd'i ajuti,

in ori-ce stare eb s'ar afla).


Regale.

-- I. Despre o intimplare sail despre o fapt, se

note spune:
I. Despre clue sari despre ce e vorba ?
H. Uncle s'a intimplat tapta? i cnd 1
III. Din ce cauza s'a intimplat ?
IV. Cum s'a intimplat?
V. Cum s'a sfirsit intimplarea ?

VI. Ce irivdtatur se pate trage din acea fapt sa


intimplare
2 Cand respundem limpede si lamUrit la tOte aceste
intrebdri, nob povestim o istorira, adica [acorn o narqiune
2
ori o povestire.
3. Mild, din acea
lose la raid o Oda, adicd
.

nit exemplu vrednic de a fi urmat, ca un ce bun,sati de


a fi lepdat, ca un ce r,
nob putem numi acea istoriOrd, si Parabola. Parabole sint multe si frumdse in Sfintele Evanghelii.

Teme.-1. 'Vel scrie in caietul cel bun de convener'', rspunsurile


date la intrebArile de mai sus, ce se aflA in exemple, sub titlul : alnitranii

alma, dar onqtta


75

www.dacoromanica.ro

2. Dupe citirile din EvangeliT, vei scrie, parabola Vamp', si FariseaLa potrivind'o dupA punctele din regula 10.
[L. IV.)

68. DUPLICAREA CONSUNANTELOR.


(DeprinderT ortogeatice)

Exemple.A fost odat un bdit, canna de mititel, ii placea riumai s cante. Top cliceail c din

nascare, el avea darul innascut al cantdrii.- Pe fie-care


,cli el isi innoia cauticele. -Dar, ce folos! Lul, la ,scOl
nu'I placed sa mrWi, nici sa inVete. Cand parintii
ii si1eary sa deschicld cartea ca s citdscd, lui par'ca
se .1nnegurag vederile; cand ii puneail s sCrie,
par'ca indata i se si innegreati degetele. Cu gandurile
1

tot pornite dupe ,caritice, el se inndi cu o band


-de lautarl vagabond Acela craft nisce strengari desmetici si rel. ET si ,maI tare se cercard s innebunosed, pe nesocotitul JAY& Pdcat de el! d'ar fi avut

minte, darul lui innscut de cnthret,in loc

al

Annomol6sc printre tilharI, 1-ar fi innorocit, 1-ar fi


innobilit i 1-ar fi Inavutit!
Regale. 1. Consunantele n si m se induoiesc sail se duplie in cuvintele compuse din prepositiunea in i din cuvinte care se incep cu consunanta n ti cu consunanta Tr;
,(Innebunesc, immcirmuritl.
20. Asemeni, in euvintele strdine mesa (tie tier), mass4
.(materie), i alte eate-va, se duplica consunanta s.

Teme. in bucata de citire

Mesa,

veI anti* cuvintele scrise Cu


i allele care s ar

duoe consunante i vet spune dacA nu mai slut aclo


put aerie cu consunante duplicate.

(L. II)

-- 76 -www.dacoromanica.ro

69.. ACOEDURILE PARTILOR.

'

5colarul scrie ; apol el citesce. Si, nol


Totl scolarii serif, apol, el citesc. Si vol

Exemple.
citim.

cititi. --Yetita trce; In !Irma, ea tese.Scolarul estesilitor. Scolaril. sint silitori. Fetita este bund.. Fetitele

sint bune.-5colarul silitor este laudat! Scolarii silitori


sint raudati ! co1rita silitre este ludatd! 5colaritele
silitre sint bludate! Baltul men este stindtos. Balett nostri sint sdndtosi. Fetita ta, este bolnaVd. Fetitele
vstre sint bolnave. Aininduol baletil mei sint sndtosi._

Amindua fetitele nstre sint sanatse. Top Ornenil


sint rn'oritori.
10 Verbele, find predicatele propositiunii, se
Regale.
potrivesc la rainier si la persOna cu subiectul. ($colarul
scrie..$colarii scrift. i noi scriem)
20. Adiectivele, pronumele si numeralele, cand stall
intr'o propositiune ca predicate sail ca atribute, se potrivesc cu subiectul lor; atit la numer cat si la gen. (Aminduoi bdietii mei sint sdndtosi).
3. Potrivirea dintre deosebitele parti ale unii propositiuni, se chlOma Acordul pdrtilor.
4. Acordul ArebuTe sa fie bine pastrat- in tote *tile
propositiunilor. Dinsul regalza numrul, genul i persOna
acelor part)", care trebule sa fie tOte la fel intr'o propo-.
sitiune.
.
.

Teme. Din bucata de citire

alvd, vei

scrie, pe rinduri

mobile, .

acordul verbelor fj1 al celorlalte wiry de cuvintare.


[L.

77

--

www.dacoromanica.ro

11.]

70. SCRIEREA LUI 11 CU VOCALA STATORNICA 1.


(Deprinderi ortogratice)

Exemple. Pe virful muntilor, vinatorii 'pindesc


flare selbatice: d'alde ursi, rIl i altele.
Tot pe
acolo, un piriias se asvirle printre stinci inalte pi
printre ripe adinci. El mereil se ingrosa, pima ajunge
:sa fie garla. Apele altor gArle ii yin d'a-drpta i d'astinga i garlele impreunate, incetul cu incetul, se tac.
iliul,1 cnd ajunge pe cmpii intinse, incepe s
.se tiriie. In sfirsit, el se "Vars in Mare.
Clad, intr'un cuvint, 0.;im la inceput sari la
,mijloc, sunetul i, i nu putern sh allm, in alte cuvinte apropite, .alt vocald din care sunetul I pole s fie derivat,
:atone'!" noT scriem sunetul I, cu vocala 1, pundadu'l d'asupra

un semn de ap4sare (A) i,

ii jicem i statornic.

TIMM
Din exemplele de mai sus vet alege tote cuvintele cu i statornic i k veT prescrie pe eget.
(L. II).

71. COMPARARE A A DIECTIVELOR.

Salcia, plopul i bradul sint arbori


Salcia este malta. Plopul este inai Walt
Matti.
decal salcia. - Bradul este si mai inalt ; el este cel
mai Malt dintre toti acesti arbori. Ovzul, orzul

Exemple.

si graul sint grane fulositre.Ovzul este folositor.


Orzul este mai folositor dead ov'ezul.
Iar graul
este cea mai folositOre dintre tote granele.
Ce e mai dalce decal laptele?--Haina 'ml este pr

larga Cizrnele 'rnl sint forte

strimte.

78 ---

www.dacoromanica.ro

Scolarul

acesla e tare silitor. Lectiunea acsta este cdt se


mite de lesne.
Regale.
10 Gaud asemuim unile fiinte sag unite lucruri
cu altele, noi ()teem cd le compardm. Compararea acsta
O putem face prin adiective, care arata -stdrile la fel sail
diferite, in care se afld fiintele sag lucrurile asemuite.
2. Aceste stari deosebite pot sh fie de trei feluri sag

.grade: starea cea de tata, o numim grad positiv; starii


care este mai presus sail mai prejos de tote, ii icem
.grad superlativ; Tar starea dintre aceste duo graduri, o
numim grad comparativ. Deci, compararea are trei grade
positiv, comparativ i superlativ.
3. in gradul positiv, adiectivul arat cum este fiinta sag lu-.

-crul, rail de al compara cu alt-ceva. in gradul compara'tiv, adiectivul arat ca fiinta sa lucrul se alla mai presus sail mai prejos de alt-ceva. in gradul superlativ, adiectivul arat rfa Ilinta sa lucrul se afl cu totul mai prete sag lucruri despre
sus sail mai prejos de ori-ce alte
care e vorba.
4" Trecerea unui adiectiv din gradul positiv la unul din
,celelalte duce grade, se chim cornpararea adiectivului.
,
5. Adiectivele, la comparativ, aU aceias formd ca la po-

sitiv, cu deosebire numai c li se pune inainte adverbut


mai. La superlativ, se pune Inainte adiectivului, unul
din cuvintele : i mai, cel mai, pr, tare, forte i cdt se
pdte de....)
Teme. 10. Din exemplele de mai sus, vei sublinia tote adIectivele, aretend gradul lor de comparare.
20. DupO exemplele de mai sus vet trece adiectivele albino i sRuls
in propositiuni potrivite, prin cele trei grade de comparare.
(L. 11.111)

-79

www.dacoromanica.ro

72. COMPARAREA ADVERBELOR.

Exemple.Din Gurgiu, (pe hotarul sudic al tarii


nOstre), pina la Bucuresci, e departe, 67 kilometri.
Dar de la Giurgiu pina la Iai, e mai departe, 480
Apoi, de la Giurgiu pina la Mamorni(a, (pe
km.

hotarul nordic al tarii nOstre) e torte departe, departe


de tot, "4 2 6 km. = Rapita, graul i porumbul se
Rapita
smOnd in pamint, Cam tot intr'o vreme.
Graul se
se cosesce Orgill, in timpul primaveril.
secera mai .tetrciiii, in timpul verii.Iar porumbul se culege forte teirdiii., in timpul trnnii.
Regale. 1. Cele mai multe adverbe slujesc la comparare,
informal ca i adiectivele.
20. A dverbele ce pot servi la comparare a i ele
trei grade de comparare : positivul, comparativul si superlativul.
Teme. 10. Din bucata de citire ROes, culege

veT sublinia bite-

Wand arninte cele care sint in forme de comparare.


20. VeT scrie pe caTet none propositiuni in care veT arab, trecerea
prin tote gradele de comparare ale adverbelor : aSus, Garbed si Lesne. 6.
adverbele,

(L. II.]

73. SCRIEREA LUX is DERIVAT DIN VOCALA i.


(DeprinderT ortografice)

Spitalul este un asecldmint (asecleExemple.


minte) de bine-facer. in spital, btranul i tine' rul
(tinerii) gasesc adapost la vreme de WA, subt aceIa acoperemint (acopereminte). Acolo se da credmint (crecl'eminte)

ajutor ori-carii suferinti. Acolo


--- 80

--

www.dacoromanica.ro

nu se vind (vinde) doctoriile ; se dad de poman.


Chiar i vesmint (vesminte), i se d5. bolnavului.
De cAte-ori cundscem c sunetul intunecat
deriv dintr'un cuvint apropit, in care, la locul lul, se
Regale.

and, vocala i limpede, noi scriem sunetul 1, cu litera i, punndu'i d'asupra un semn de ]apesare (A). Tot asa scriem
sunetul intunecat 1, si and nu putem sci de unde el deriva.
Teme. Din bucata de citire als, vet culege i veT scriee caret,
tote cuvintele in care vet afla un i originar i pe tOte cele unde i
este derivat din i limpede. Vet scrie alaturl cuvintul de unde deriv, si
vet forma propositiun1 cu duo din cuvintele ce cuprind un i derivat.
[L. Ill

74. REPETIRE TRIMESTRIALA.


(Resumat de Gramatiel DeclinAri i Gomparari)

Exemple.Primavara e frum6s5.! La sfintele srbkori ale Rusaliilor, pamintul intreg este ca un raid
de bucuril si de plceri. Ierburi \mill i flori mirositre imbracd tot locul, cu cea mai mndr hain.

1. Cand se numesce desvoltatd, o propositiCare sint pdrfile principale ale propositiunfi ?


Care sint peirfile secundare 9 Ce va sa died complinire
directd? i ce va s 4.ica complinire indirectd?
20. Ce sint cazurile?
Cate cazuri sint ? .Ce va s
clic declinare 9
Care parti de cuvintare se declind 9
,
Care cazuri sint la fel,in declinarea nearticulatd?
3. Cum se declind adiectivele, puse in urma substantivelor ?... Si cum, puse inaint substantivelor ? in ce
smn declinarea pronumelor cu a substantivelor, si in
Regale.

une ?

ce se deosebesce de dinsa ?
4. Cnd si cum se face compararea adiectivelor ?
81

www.dacoromanica.ro

Dar a adverbelor ? Cate grade de comparare am aretat


Ca sint ?
Teme.

Rdspunsurile date la aceste patru feluri de intrebAri, le

veI aerie pe caTet.


(L. 11-110.

----.1,41140.4/0
TRIMESTRUL Itt

75. FELUL VERBELOR.


(Deprinded la dictate, asupra Timpului present)

Exemple.

VIETA PLANTELOR.

lrna, frigul amortesce vita plantelor. Ele dorm


Primdvara, plantele se trezesc. Ele
somnul lernii.
se destptd din somn. Atunci, se smend cele mai multe
cereale.Tte plantele incep de aci inainte o vita noud.
Ele inverolesc si infloresc. Vara, cresc fructele plantelor. Cerealele, mai 'i,(5te se Coe. Une-ori .arita srelui
le usucd.
ierburile se cosesc. Campiile par'ca roiesc

de (Anon si de animale. Minna, mai tote fructele


sint Opte. Ele se culeg si se adund. ()menu le asNci
pentru irna.
.

Regale. 1. Ce anume party de vorbire ni se arath .ca


predicate in proportiunile de mai sus?
In ce anume
timpuri se 'idle face lucrarea subiectului ?CAte timpuri
cutiO.Icem la verbe?Cate numere?Chte pers6ne se osebesc in voi bire ?
2. Cand, intr'o propositiune, lucrarea sari actiunea

subiectului se face d'a dreptul asupra unil alte fiinte sad


asupra unui alt lucru, noi licem c yerbul din acea proposi tiune este la forma activa. (Frigul amoriqce plantele),

--

82

www.dacoromanica.ro

3. Cand subiectul incerca el ins* adica rabda, sufere


si pettimesce.0 lucrare facuta de alta, fiin sail de alt lucru
asupra lui, atunci noi 4icem c verbul st la forma pasivd.
(Ccrealele se secerd de &tent).
4. Cand lucrarea, desi e facuta de subiect, se resfrange
sail se refleetdth tot asupra lui, si nu asupra altuia, atunci
4icem ca verbul e la forma reflexivd. (Primeivara, plantele se trezesc).
5 Dupe forinele deosebite de a arata lucrarea in pro-

positiuni, verbele sint de trei feluri: active, pasive si reflexive.

Teme. -- Din bucata de citire alsg, vet culege tote verbele active,
pasive si reflexive, si le vet eerie pe treT rinduri osebite.
(L. Ill).

76. SCRIEREAV LUX a, GU VOCALA a.


(DeprinderT ortogratice)

Un Milli orb si geirboyit avea un


Exemple.
cane mare i virtos. Ceinele era ceirmaciul orbului.
Dulaul umbla totdauna inainte, purtand dupe sine
pe unchids, care tinea in mand sforicica atirnata de
gettul cetnelui.

Cu 4 scriem mai tOte cuvintele, in care suRegale.


netul intunecat i se afl dupe consunantele c i g.
Tome. Din exemplele de mai sus, vet' alege tote cuvintele iu care se
aflg sunetul intunecat i sad et, si vet argta derivarea lor.Vei sublinia sti
din bucata de citire ales, Ude cuviutele cu sunetul intunecat 4.
(L. II).

77. TIMPURILE VERBELOR.

Exemple.Plugarul ard tarina. El ara cand am


sosit e la dinsul. El imi spuse atunci c a arat duoe
83
www.dacoromanica.ro

hectare. Un hectar, ii arase de mult. Apoi, imi mai


dise Ca i mane va ara. Dup6 aceia, cand va ft arat
si al patrulea hectar, va fl sfirsit t6tA aratura sa de
primavara
Regule.
jO 0 lucrare se pote face : sail, in timpul de
fatA, adicd in timpul present ; sail in timpul trecut, ori
perfect ; sail in timpul care va veni, adic viitor.
2. Lucrarea din timpul trecut sail perfect, pOte s
se fac in trei thipuri deosebite :
a) o lucrare pOte s nu fie pe deplin sfirsit, ori s
fie cam pe sfirsit ; atunci if 4icem c e imperfectd;
b) o lucrare pOte sd fie ficutd i sfirsit de mult; a,

tunci if clicem c este mai-mult-decdt-perfectd,+(plus-quam-

perfectd);
c) o lucrare p6te sA fie sfirsit, atunci cnd alta se
va incepe, in viitor ; atunci if icem c este in viitorul
trecut.
3. Timpurile: presentul, perfectul si viitorul, sint timpun de cdpetenie, adicd principale.Timpurile : imperfectul, mai-niult-decat -perfectul i viitorul trecut, sint timpuri
de a duoa mama, adica secundare.
4. Verbal are dar sese forme de timp : 1. presentul,
2. perfectut, 3. viitorul ; 4, imperfectul, 5. mai-multdecat-perfectul, si 6. viitorul trecut.
6. Formele de timp, care sint cuprinse intr'un singur cuvnt, se chi6m6 c sint ale limpurilor simple, (ar,
ardm, arasern). Formele de Limp, care sint cuprinse in
mai mult de un cuvint, se chithnd cal sint ale timpurilor
cornpuse, (am arat, a ara, votil ara, voii ft arat).
Tome.

'P. lii bucate de citire ale* veT sublinia tote verbele, in-

semnnd timpurile deosebite, pyecum i formele simple sad cornpuse


ale lor.
2. Vel scrie pe caiet propositiunea : Doctrul vindecit pe bolnav,
schimbind'o, la persona intit de la singular. prin cele sese timpuri ale
verbelor.

(L. II).

84
www.dacoromanica.ro

78. COMPUNERE.
(Naratiune descriptivg)

Exemple. 0 EXCURSIUNE PE CAMP.


10. Cand s'a fcut excursiunea?...(...pe la 10
Aprilie, dupe prdncl...)

20. Cine a luat parte la excursiune ?...(...domnul inceptor, noi colaril i pte, pdrinfi de ai polarilor.)

30. Care era scopul excursiunii?(...a cerceta pe


plugari la munca lor, afard, pe camp...).
0. Cum s'a inceput excursiunea?...(...am plecat
de la fella, duoi cdte duoi, pe stradd... pind la barierd.)

50 Ce s'a observat pe strade?...(....copii juandu-e, 6meni umbland, unii pe jos, altii cdldrl, alfii in
triIsuri ;... vite, cdni, pdseP1 domestice....)

60. Dar de la barier inainte, cum s'a urmat


mersul ?...(...pe f6sea;... prat, care, 6meni...; n laturi:
lived; cdmpii cu ierbd verde, cu flori, fluturi, pdserele...,

am sosit la locurile de araturd ale plugarilor.... ne-am


odihnit...)

70. Ce s'a mai facut acolo?=-(am privit cum arctic


plugarii... am veclut plugurile trase de patru bot ju-

gar._ trani la arnele

ne am uitat la t6te
pdltile pluqulul, .i la uneltele plugaruluL.. gi ape, tdvdluge, tnjeli, strtimurdli.... am veclut cum se tate brdzdele, cum se Iasi rezdrele ;... cion, berze sail cocostfrei,
pe brazd ;... semendtorii sverlind sementa... apoi grd-

pand ea sd o incensed...).
8. Ce s'a thaI petrecut acolo?...(am gustat pe
irba verde.... am bent apd de la isvor.... am Mutat in
,

85

www.dacoromanica.ro

cor Cnticul Plugarului ,.... am cules flori in buchete i mdnuchi... am vorbit despre florile de camp...).
90 Gaud s'a fcut plecarea acas ?...(...cand incepuse sdrele a asfinti, ne am pornit, 'tar duoi cdte duoi,
pe aceicq cale....).

10n. Ce s'a mai fatal in curtea scolii, dupe so,


sire ?...(....stele. se iviserd.... Domnul inatetor ne a adus
aminte despre ele... ne a ardtat Carele cu bol de pe cer;
apoi, .ne- am dus fie -care pe la casele ostre, veseli
mulfumifi, defi cam obosifi... Ce, bine am dormit !).
Teme.
Rdspunsurile la intrebrile de mai sus asupra Excursiunii, la camp, le veT scrie in caietul cel bun de compuneri.
20. VeT desCrie, din grids, o alta excarsiune facuta mai nainte, sad
la ptidure. sad in luncg, sad alur ; in ace'a descriere veT observa, pe cat
se pike, aceleasi puncte ca aci
[1... 117-V1

;
79. MODURILE VERBELOR.

lExemple.Lenesul este un pdcdtos, care nu munewe. Cine volesce s nuindnee, trebuie sd i lucreze.
Lenesul ar mdnca bucuros ori-ce, dac'ar cdpta.
a Manama'

ce capetY, lenesule 1D-0 fi mdricand n'o .fi

meincand, lenesul tot drme, toldnit. El nu vrea sa


scie cd-: a mdnca i a nu lucia, este mare pacat.El, de
luciare se feresce; lucrarth .o urasce.Cu dreptate se
clice cd lenesul ar fi infeland pe unil i ar fi cersind
de la altO. PAnea cerfit este hrana lenesului. Haina
cdpetatd este imbriicarnintea lui.
De muncit, habar
n'are lenesul. El se tine numal de cerfit, de lariat
si de ,toldnit.Lenesul trdiesce ducnd lipsd de tote.
El este un om urit, despretuit i urgisit de tOta lumea.
Lenes sd nu fill.
86

www.dacoromanica.ro

Regn
Verbele ne arata ca lucrarea subiectului se pOte
face in opt feluri sag Moduri deosebite
1. Modul care ne arata curat sag ne indicd o lucrare
sigura, e modal aratator sag indicativ. (Lenesul maniacal).
2. Modul care ne arata ca o lucrare este legat ori
subjugata altii lucrari, este modul legator sail subjunctiv,
(Lenesul voiesce s mitnince).
3 Modul care ne arata c dorim ,sail of tam de doral
sa facem o lucrare; e modul doritor sail optativ. (LeneSul
ar mama). De Ore7ce insa, dorinta ma ades s'ar put indestula, daca s'ar implini Ore care conditiuni, acest
mod se mai pOte numi si modul conditional. (Lenesul ar
.

mama, daca ar aye ce).


V. Modul care ne arata ca o lucrare trebuie neaprat sa se faca din porunca, . sag din ordin imperativ, este
modul poruncitor sail imperativ. (Lenesule, mAnancit

5. Modul care ne arata ca este dOra numal o banuiOla, o induoiOld, adica o presumptiune ca o lucrare s'ar
fi farut, este modul induoielnic sag presumptiv. (Lenesul o
11 mincind.)

6. Modul care ne arata o lucrare ca nesigurd, ea


facut piefi sail oblic, este modul oblic. (Lenesul ar 11 cersind).
7. Modul care ne arata ca lucrarea, desi este in fiintA,
insa nn ni se spune,in ce chip ea ajunge la un sfirsit sail la un
.

finit, este modul nedesavirsit sa infinitiv. (A minea sail


mancare e dorinta lenesului)
8. Mai este un mod care ne arata ca lucrarea, ce se
face acum, ori s'a facut mai nainte, Tea parte sail parti-.
cipa la starea aratata printr'un substantiv sad printr'un
Irma modul parverb. Acesta este modal participiilor.
ticipiilor este de dime" feluri : unul present. (Lenesul manrand se bucura); si altul trecut sail perfect. (Pdnea manrata de lenes e Cerita).
9. in modurile indicativ, conjunctiv, optativ i conditional, imperativ, presumptiv i oblic, verbele arata lu87

www.dacoromanica.ro

crarea unii persdne ore-care ; de aceia modurile mai sus


citate, se numesc moduri personale. Iar modurile infinitivului si ale participiilor se numesc moduri impersonale,
de Ore ce ele nu arata o lucrare facutd anume de una din
cele trei persdne.
Teme.

10. in bucata de citire alsa, vet sublinia tote verbele


veT spune formele lor de timp i de mod.
20. VeT aerie pe caiet dece propositiunT, una pentru fie-care mod.
Le vet aisle dup6 modelul ce urmza :
1 Indicativ : Me'rul inflorepe.
2 Subjunctiv : cotaru1 trebuie sA invete

tsi

[L

80. RESUMAREA SCRIERII LIR 11 gly

1V-V.]

$i .

(DeprinderT ortografice)

Exeinple.

BARAGANUL.

muntil Carpati cotesc spre migi


npte, la coltul despre resdrit al tail nstre... Acolo,
de la plele cdstelor pind pe malurile Dundrii, se destinde o nemerginita campie, ce'i clicem Bdrgganul.
,51

Dundrea

Alte rduri, alte Ode printr'insa nu curg, deal numai apele gelbui i lenoase ale Ialomitil.D'a drepta
,si d'a- stinga e tot loc Os.Totus, pememtul pe-acolo
e foarte roditor. Intr'insul a pdtruns bratele vinjse
ale muncitorilor; inteinsul au rdsbit plugurile ce spinteca telina i reistrna brazdele ; dupd dinsele, a
venit rna5ine1e, ce treierd repede cleile de grine ; apoi,
carele incdrcate, ce duc bucatele pe la gdri, si fnsftirOt, cdile ferate care, i mai lute, transpoartd acele
avutii ale pemantului, prin orase, prin bdlciuri

prin porturile noastre de la Dundre si de la mare.


88
e

www.dacoromanica.ro

Acolo, in Btgan, tralesce, muncesce, si se imbogdtesce acum o intreagd popordme de Romini neaosi,
omen! vrednici i destepti !.
Tenie. =Din exemplele adestea, vel alege tote cuvintele cu sunetele
i, , ea, o, i oa, precurn i duplicitrile de consunante, dac4 sint ; veT
indrepta tote greselile ce le vei ggsi in acele cuvinfe alese i vei ardta la
fie-care cuvint, daca acele sunete sint origivare sail derivate, i anume
de unde sint derivate. .
d', e,

[L. III.]
.

81.

TERMINARILE VERBELOR.
(Cele patru conjugarI).

Exemple. A leiuda pe Dumnecleil e datoria oriearth' om.A yea in Dumnecleil pe cel mai bun printe,

este o alt datorie a omului. A supune poftele sale,


"vointil liii Dumnecleil, este inca o datorie a omului.
A multumi lui Dumnecled este datoria din tote clilele
a omului.
Regale.

F. TOte verbele, la modul infinitiv, se termin

in patru chipuri : unele se termin cu vocala lung a, oil


cu silabele are, (a /dada, hiudare) ;altele, se termind cu
vocala accentuat , or! cu silabele ere, (a vede, vedere;-allele, se termind cu vocala scurtat e, ori cu silabele, tot
scurtate, ere, (a supune, supunere); Si altele se termina
cu vocala limpede i, sea cu vocala apasat I, ori cu silabele
-

ire si ire, (a multumi, mulfumire ; a uri, urfre).


2. Asa dar, infinitivul verbelor are duce' feluri de
terminiri : una scurtd (a, , e, ii) ; alta lungd, (are, ere,
ere, ireire). Inaint infinitivului scurt se pune 'ntotdauna, despArtit, vocala a.

3. Fie-care verb,ori care i-ar fi terminarea la infinitiv,se schimbd dupe persdne, dupe numere, dupe. timpurl, dupe moduri si dupe forme (activa, pasivg i reflexive.).
Totusi, schimbarile diferite ale until verb sint totdauna
89

www.dacoromanica.ro

legate sail, cum am dice, injugate cu subiectul propositiunii ;


de aceia, tete schimbrile until verb Ore-care se numesc
impreund: Conjugarea verbutiti.

4P..Conjug'arile verbelor slut patru la numer, dupe


terminrile la modul infinitiv : verbele terminate cu. a sail

are se tin de conjugarea intii, (I); verbele terminate. cu


6 sail dre se tin de conjugarea a duoa (11); verbel terminate cu e .sail ere, se tin de conjugarea a treia (III);
verbele terminate cu I si I sag cu ire i ire, se tin de
conjugarea a patra, (IV).
Tome.
Din bucata de citire Mesa, veT scrie, pe patru flnduri
osebite, tote verbele la modul infinitiv, Scull i lung, observand cele
patru conjugari, dupe modelul urmator :

I conjugare : a etinta-cntare, a sta-stare, a ura-urare.....


ii D
: a edledere, a ved-vedere
III s
: a duce-ducere, a vinde-vindere
IV a
a seide-scidire, a uri-urire
:

[L. II-111.]

.3

82. SCRIEREA LUI i I U, LA .SFIRSITUL


CUVINTELOR.
" (Deprinderi ortografice).

Exemple.Ieri era Joi; cam tarclia, dupe amIdcli,


eram e cu Nitu la un loc. Nitu mi-a clis:Ea a:tt.
Eu insa
clice sa mergem la rift', sa ne scaldam!
I-am respuns
Fugi d'acolo Nu simti, ce +int
aspru bate. Am red i ne-am imbolnavi. Hai, mal
bine, sa inaltam un zmea
:

Sunetele u i i se aud, la sfirsitul euvintelor,


Regnle.
une-ori intregi (aspru., reel), i alt ori pe jumiltate, (Or
fugi!).--Cand sunetele u i i se aud pe jumatate, la sfirsitul euvintelor, noi le punem d'asupra semnul de scur-

tare (-): si

I.

Teme.-- Din bucata de citire alese, vel scrie pe duoe rindurI, tote
i cu i la sfirit, atit intregi cat i pe jumatate.

cuvintele cu u

[L. IIHI.]
90

www.dacoromanica.ro
,

<.1

iI

-7777-777.77.77:7

7),

WILU

83. REPETIRE LUNARA.


(DeprinderT ortografice).

Exemple. FLOREA DIN GRADINA.


(Poesie de Ieniichitil Vac Arena).

Intr'o gradina,
Ling'o tulpina,
Zaril o flre, ca o lumina!
S'o tai, s strical
S'o las, mi-e frica,
Ca vine altul si mi-o ridica".
Tome. 1. Din acesta poesie vet alege tote apostrofele i vet arlta
ce anume litere sint elidate prin ele. Vet insemna si kite trasurile-deunire:

20. Vet alege tote verbele si le vet scrie pe rinduri, dup6 conjuglrile lor.
(L: b.]

84. COMPUNERE.
(Descriere):

Exemple. GRANELE sail CEREALELE.


10. Ce sint granele sail cerealele
ierburt gran 6se, sail care produc semi* hrdnitl

20. Uncle cresc cerealele?.... (...in farine,

ele devin holde i

unde

..)

30. In ce fel de painint le -prile.sce mai bine cerealelor?....


(....in paean( negru, gras, bine lucrat,
in humd. . ..)

40. Cum se lucrza tarinele pentru cereale?..


(

se

ingraqd, se gunolesc, se ard, se semend, se grd-

pezd. . .)
.

91

www.dacoromanica.ro

50. Cum se ingrijesc, cerealele, dupe ce aii resarit?.. . (....se plivesc, se secerd, se adund, se treietei....)
60. Din ce anume parti se compun cerealele ?...
(....rddiiina, paiul, spicul i fructele....)
7. Cum este radacina ? .... (....firsei, adicei : com-

pusd din fire subfirf. )Cum este palul ?.... (....gol,


cu tepe
cu noduri....)Cum este spicul
la virfuri.....)Ce se afl in spic ?...(...grauntele sag
seminfele....)in ce sint invelite grauntele
pojghife subfiri, numite pleve....)Cum sint grauntele
sail semintele, la cereale
tari, dar
fetinose, cdnd le strivefei....)Cum les grauntele din
spice ?....(....prin treierat....)
80. Cum se treiera cerealele ?....
90. Ce fel de cereale se fac mai mult pe la noi ?....
(....greig, secard, orz, oyez, marg.)
100. Ce folse ne aduc cerealele ?..
110 Ce fel de plante sint cerealele pentru enneni?..
( ...unele sint de neaperatei trebuinfti... altele sint forte
folositre....)

120. Cate feluri sail genuri de plante cum5cem

noi pina actual 9 ( .trei feluri: pom

legnmele, ce-

realele....).

Teme. v. Respunsurile la intreberile despre seerealeh le vet


scrie pe caletul cel bun de cornpuneri.-2. Vet descrie, din grata, dar tot
dupe aceleasl puncte, Grad i Porumbal sad PApRoluLs
[L. IV.]

92

www.dacoromanica.ro

85. FORMA ACTIVA A VERBELOR.

Timpul present.

Exemple.
10. Conjugarea inti
Mod Indicativ
Mod Subjunetiv

tarina Sd ar

Eu ar
Tu

al

Sei arl
Sei are

Sd ardm
Sd arati

))

Sei, are

El ard

Noi ardm
Vol arati

ET ad

tarina

Mod Optativ
As

ara tarina

Ai ara
Ar ara
Am ara
Ati ara
Ar ara

Mod Oblic
Mod Imperativ
Mod Presamtiv
Voi fi ardnd tarina At fi ardnd tarina
Vei ft ardnd
Ai fi ardnd
Ard tu tarina

Va fi ardnd

Ar fi ardnd

Am fi ardnd
Ati fi ardnd

Vom fi ardnd

Veti t ardnd
Vor ti ardnd

Ar fi ardnd

Arati vol

Are el

Mod Participifi present

Mod Infinitiv

A ara tarina e lucru lesne

Pentru arare, iI trebule


plug.
20.

Are el

Teranul cautd, ardnd


.
tarina.

Conjugarea a duoa.

tdceti, tac.Sa tacd.Af


tace.Voia fi tdcend.Af fi tdcend. Taci IA lace,
Tac, taci, tace, tdcem,

tdcere.Tdcencl.

30 Conjugarea a treia.
Greg, creep, crede, credem, credeti, cred.Sd crecli.
A59 crede. Void fi creclnd.A fi credend.Crede !
A crede, credere.Creclend.
93

c.

www.dacoromanica.ro

40 Conjugarea a patra.
Dorm, dormi, (Wine, dormim, dormi#, _dorm. Set

dorm.,4 dormi.Voififi dormind.Aq fi dormind,


Dormi !--LA dormi, dormire.Dormind,
1. .Dupe modelele acestor patrU exemple se
Regale,
conjuga, la timpul present, mai tote verbele (lift cele patru
conjugAri.;-- 2. Sunetul intunecat din terminarea partici- .
piului present la verbele de conjugarea I, se scrie cu 4
(ardnd); la verbele de conjugarea II si III cu (Wend,
creclend).Teme. 40. In bucata de citire alesa, vei sublinia tote verbele care
se alla acolo, in titnpul present.
2. VeT conjuga pe caiet, verbele sa lucras i tut vorbio la timpul
present i la tote molurile.

[L. IIIIV.]

86. FOXMA ACTIVA . A VERBELOR.

Timpul trecut.

Exemple.

10. Conjugarea intii.


Mod indleativ :
Simplu
Sing.

Compus

1 arai tarina

2 draft

a ard
Bur. 1 atartint

am arat tarina
ai arat

a arat
am arat

at i arat

ati arat

Mod Subjuetiv.'. Mod Presumptiv.

1: Mod Optativ.

1 q fi arat tarina VI set fi arat Win 1 olii fi arat larin

.;=3 2 ca fi

''..' 3 ar fi
1 am fi
s--:

2 ararati
3 arard
t=a

r..al 2 ati fi
P" 3 ar fi

Tu

El (ea)

))

:0

).)

.Noi
Vol

El (ele)

-7 94 -1
www.dacoromanica.ro

(II

0 ril

et!

10r

r-

))

'D

Mod. Infirmly.

Mod Ob tic.

Am fost arnd
Al

))

Era tarcliii spre

Mod Participillor.

Mas. Arat

a fi arat .karina

fen.

Aratti

imiTtal rofisce

itfl,

bite, tuba PONCe

20. 1. Tdcut, tcul, tam, tdcuram, teccurati, teicurd ;


fi tdcut ;IF:. ?Aft

am 'Witt ;-7-I1. set fi tdcut

fi tdeut;T7. a fi tdcut
.30.

tdcut, teicuttl.
1. Creclui, credusi, creclu, .creciurcim, creclurcIfi,

creclurd ; am credut ;r11. sd fi creclut;III. asfi creclut ;


IV, void fi breclut;V. a fi credut ; VI. creclut, cregut.
40 I. Dormii, dormifi, dormi, dormirdm, dormircif,
11. sa fi dormit ;
dormi a ; am dormit ;
iii. a fi
dormit; IT7; voifi dormit ;
V a fi doi mit; VII. dormit,
dormitd.
Tone'. 10. In bucata de citire a1s, veT sublinia tote verbele ce se
efla acolo la timpul present si la timpul trecut, i vet ardta la ce mod,
Limp, numr i pesaOnd ele se afla.-2 Vet conjuga pe calet, in propositin. amortio la tote
punt simple si bine potrivite verbele on tines
modurile timpului trecut sail perfect.
i

(L. III)

87. FORMA ACTIVA A VERBELOR.

Timpul Imperfect.

Exemple.
Mod Indicativ.

10. Singular 1 Aram tarina, cnd sosi0.

2 Aral
sosii efi.
3 Ara

sosi frate-tet.
a
sosircifi vol.
Plural 1 Aram

2 Arati -
sosirdm noi.
.

3 Arad
20.

I. dream, Newt, thew,

.1

sosir; parintii lor.


tdceafi, tdceaii.

30 Credeam, credeai, credea, credeam, aedeati, credead:

-- 95
www.dacoromanica.ro

40 Dorineam, dormea; dormea, dormeam, donne*,


dormea. '
Regule.-1. Imperfectul verbelor are numai modul indi cativ.

2. Forma imperfectului se scrie totdauna, la r verbele de conjugarea a II, a III si a IV, cu vocala e (tdeeam,
tdceag, credeati, credeati, dormea, dormeam).

Teme. 1. In bucata de citire als, vet sublinia tote verbele


ce se afl acolo la timpul present, la timpul perfect sail trecut 0 la timpul imperfect, si vet spune la fie-care in ce mod se af11-2. Vet conjuga
hi propositiunT simple, verbele ea geme si a simtio, numai la timpul
imperfect.

[L. II.]

88. FORMA ACTIVA A VERBELOR.

Timpul mai mult-decdt-perfect.

Exemple.
Mod Indicativ.

Mod Subjunetiv.

Simplu

Compus.
,

Sing. 1 Arasem tarina El am Jost arat

2 Arasefi

3 Ame

Nolan?.

ati

(iii

El a

Plur.,1 Arasereim
2 Araseritti
3 Araserd
A.

-NO

Yol
El

Eit ad fi Jost arat..


Tu

El

Noi

101

El

fi Jost coat tarina, dac'd Am fost ardnd tarina, dar


aveam plug.
aminte nu mi-adue.
I

20. Tdcusem, tcicusefi, tdcuse, teicuserdm, tacuserdfl,

fi fost tdcut ;

tdcuserd ; am lost tdcut

Asfi Jost

tdcut ;Vohl fi Jost tdcut.


30 Creclusem, crqusefi, crecluse, crecluseram, crept-

96

www.dacoromanica.ro

wrap, cre(lusera ; am fost creclut ;sd fi Jost creclut;-as .fi fost creclut ;--vol4 fi Jost creclut.
40. Domisem, dormiseqi, dormise, dormisereim, dor-

miser*, d ormiserd ; am fost dormit ;sd fi fast do-mit ;


a. fi Jost dormit ;void fi fost dormit.
Teme. 10. in bucata de citire Mesa, vet sublinia tote verbele
la timpurile: present, perfect, imperfect i mal-mult-deck-perfect.
2. Vet conjuga, in propositiunI simple, verbul si clids, la timpul mairoult-decat-pertect, in &ate i patru modurile.
[L. II-111.]

89. TIMPUL VIITOR AL VEIBELOR.

Exemple.

EXAMENUL

.10. lath' ! peste vre-o clece clue va sosi

i exa-

menul! Pind atunci, e n'o set pierd vremea. Nu, din


contra; imi void repeti tote materiile, d'a rindul.
Daca ow face asa, sint sigur eh' am set 6spund bine
la examen ; i negresit ca o sd capet numai note bune.
Tot d'odata, am sd ingrijesc a'mi rindui tote caietele, .i
le void aye in cea mai bun ordine, cand dascalul le
va cerceta.

20. Crecl Ca 'd-lui are sd fie multumit de mine.


Dar me gandesc ce bucurie aii sd simfet tata 0 mama
cand vo? aucli ca me laudd dascalul; caci de sigur
d-lui are set me laude. Atunci, Vita lumea va fi veclut
si va ci Ca e sint un colar cu-minte i silitor.
ce fac eii acuma?... Mi se pare cd m'am
Dar, stal
cam mendrit; 0 in Sfinta Scripturd am inve.tat c5
cPe cel ce se va mendri, Domnul ii va umili. Fersed-m Dumnecleil!

30. Totusi, nu'ml vine a crede c nu void brae


97

www.dacoromanica.ro

,415
I

clasa. De.. altminteri, cu on dascal buri ca al:nostru,


mai nici un scolar n'ar trebui set r'Mdie repetent
Ori
...Fi-vor Ore. i corigenti ? Able cati-va,
fi
trecut
examenul
cu .cUm ar fi, .toti eel care .voat
succes, avem
s ne lmcurdm in .diva examenultn, si
,
apoi o Sa' petrecem bird grij tot timpul vacantelor.
Din bune examene, nurnat foldse rom cult* pentru

1.

-..

,,

viitor!

,
.

': ,
Regale. L 1".. Cand un verb arat ca. o lucrare nu este l-.

cuth. de Mai nainte, nici se face in timpul de fata, ci are


sa se. faca 'mai apoi, atunci -dicem c acel verb este la
timpul viitor.
20. Cand un verb .arat cii o lucrare se va face in
viitor, lard ins ca s arate ca mai-nainte de dinsa are s
.

,.

se mai fac si o alt& lucrare, atunci dicem ca acel verb este

la viitorul simplu sail viitorul intii (I).

3. Child (poem ore ca un verb se af1 la viitorul trecut

sail viitorul al duoilea (II)?

v
.:..
..'

*:

.
:

..
-Teuite,Din exemplul de rnal..sus clExamenula,,veY alege tote ver.

bele ce se nail la timpul viitor si le . vet' rindui pe -don.6 colOne; una


pentru viitorul simplu (I), si alta pentru viitorul frecut.(11).
(L. U. III.)

90: FOI-tNIA ACTIVA A VEI1j3LOR:


..
Timpurile Viitbrului.
.

-1

1. Mod IndicatiT..Viitor simplu (Viitor intii)

Sing, 1. ..roift (oiti) co alarioa. am (o) set' ar


2 rei 00 al (o) set ar't

la.r i n

3 Va (o sail a)

Plan, 1 Vont (on) a

.
.

a ara-voi Winn
1

ant-rei

.ale.(a sari arid are ara-na

ara-com

2 vett op

avem(o)sd ardm

.,)

arefi(o) sfi yap

ant-rep 0

3 Von (or)

a fi (o) sfi Ure

98

www.dacoromanica.ro
.

ana-nor 0

Mod Indicativ. Viitor trecut (viitor al duoileal: 1


Sing. I Troia (NO fi arat tarioa. Vola (ow) fi lost arat Win
cand va sosi tata.
-
fri-voffi arat

Ve (i) fi lost arat 2 Vei '(d) fi amt..


c'and
.

Fi-vii arat
Vei
(o skit) fi Jost arat
3 Va (o sail a) fi arat
.

F i,va -drat
Plur. .1 Vont (oi,,)fl arat

Vont (om) fl fost arat.

Fi-vom arat

2 Vett (eti) fi arat

14-v4i, coat
.3 Vol (or) fi arat

Vett (0 post arat.


Vor (or) fi fost are!.

Fi-vor arat

va..., vont, op

20. Vali hive, vel...,

for ttio';

voifi. fi Meat.. ,; noire fi lost Micut...; lace- rotii


,
30 . Voir( crede, vei..., va...; rot..., eti ...,r or crede;

voifi fi credut... ; ioiii ,fi just credut...; crede-voifi...


40. Voir) dormi, vei..., Fa .

dormi ;... voifi fi

vont..., yeti .

roifi .fi lost la,

.,

.ror
(Mi-

nt

Teme.-4". In bucata de citire titan, veT sublinia tote verbele din


tOte

pe

timpurile (present, perfect, viitor) si tote modurile.

caTet,

in propositiunT simple, verbele

20. VeT conjuga -

plaice si cA vorbia, la amindua

timpurile viitoruluT.
[L. H-11 El

91. CONPUNERE.
.

E xem ple.

(flescriere).

TIMPURILE ANULUI.

10. Gite timpuri are aunt ? (...patra tiny,


Cum se chIema cele patru timpuri ale anului?
99 -L
www.dacoromanica.ro

20. Cand incepe primavara?.. (....in luna lui Martie...).Cat de lungi sint clilele i noptile, in timpul primaveril? (..sint cam de-o-potrivet..)Care sint floricelele
ce ne vestesc prim4vara (...ghiocei' i micsunelete...)
,

Care sint pserile:ce se ivesc in timpul primaverii?


ceil6tre : 4ndunele, berze safe coccisteircii...).

Care sint anume lunile de primavara?


30 Cand incepe vara? (...in luna lui
Cat de lungi sint iie1e, in timpul verii? ,(...cele mai
tungi...).-7Cum sint atuncinoptile? (...cele mai scurte)...

Cand este mai cald? (...in lunile lulie si August...)-CAnd se secerd granele pe camp?.Care sint anume
lunile de yard?
40. Cand se incepe trrin?. (...in luna lui, Septemvrie..)Cat de lungi sint lile1e i noptile, in timpul tmnii? (...tot cam de-o-potrivei de lungL.). Ce
fructe se coc, tOmna? (...prunele, struaurii, piersicile..).
--Ce bucate se culeg de pe camp, trnna (porunibut
sari pcipusoiul...).--Care sint anume lunile de tmnd ?
50 Cand se incepe
luna lui Dechenivrie).

--CuM sint atunci clilele?...(cele mai scurte...).Cum


sint noptile?... (cele mai lungi...). Cum isi" petrec tim-

pul copili, lrna?...Cate luni tine lrna?...Care anume sint acele luni?
60. .5cii sa'thi spui vre-o ghicitre despre timpurile anului?...
.

Tenle.--1. Vei lAwunde la intrebitrile de maT sus .-2. Vet prescrie


pe caietul de coMpunerT, r6spunsurile la intrebitrile din compunerea ((Tim-

wile

anului.
[L, IV.]

100

www.dacoromanica.ro

' '1

92. FORMA PASIVA A VERBELOR.

Eu, srmanul de mine, din, prun-

Exemple.

cie smut lipsit de print!". De ieri, sint beigat la stdpin.


Mai nainte, am fost scutit de a sluji, fiind-ca jusesem
dat la c151. de un om bun i milostiv. Ce noro-

cireN'mi-ani tot fost clis eii pe atunci,ce novocire pentru mine, orfanul, de a fi ocrotit de cine-va
pe lumea atsta! Dar acel om bun, find cUprins de
.o -bl grea, tara' vreme, val ! 'mi-a fost rapit! Grer,
fiise e pedepsit prin mrtea neasteptata a bine-factorului meir!
Mod Indicat.
-

Sint rdpit

7 ;mind present.
Mod Subjun. Mod Optativ.

Sofia rdpit

Sintem rdpift Sd fim rdpiti,

Mod Imper.

A fi reipit
Fiti rdpit
Am fl rdpiti Fiti rdpiti

Mod Inflnitiv.

Mod (Mlle.

As fi find rapit A fi rdpit

Mod Particip.

Mind rdpit-rdpita

Mod Presumtiv.

fl rdpit.
Imperfect

Timpurile trecute.
Perfect
1 MaI-mu1t,decat-p.

Eram rdpit

1Fui rdpit. Am fost Fusesern ,rdpit


rdpit.
Mod Subjunctiv. Sd fi fost rdpit.
.

Asi fi fost rapit.


Presumtiv. fl fost rapit.
Oblic.

Participig. Rdpit, rdpitd.


Timpurile viitre.
Mod Indicativ.Viitorul simplu: Void fl rdpit.
Viitoru? (recut : VatS fl lost rdpit.
o

1
,

101 --

www.dacoromanica.ro

Pe care verbe le numim noi active ?... Pe


Rept
care le numim pasive ?..Ce anume part)" ale propositiunii,
numim noi complinire directd i complinire indirect ?...

FOrma pasiv se dovedesce, in conjugarea unui verb

re-cane, prin intrebuintarea nelipsit a formelor verbului


ajutAtor a fl, puse pe ling4 verbul de conjugal, in modul
participia perfect,
30. Numai acele verbe active, care cer dupe sine o
ctimplinire direcld, se pot conjuga in form pasivd; de aceia
,
ele se mai numesc si verbe active transitive.
Teme. 10- In bucata de citire als, vet sublinia tote verbele, si le
-vei scrie pe rinduri osebite, lie-care Cu modul, cu timpul, cu numarul
si- cu persona sa.
2. Cu verbele active transitive vet forma propositiuni simple, pecare le vet preface in forma pasiva.
[L III.]

93. SCRIEREA LUX 1.

I.

(Deprinderi ortografice)

Exemple.Mai ieri alaltd-ieri, patru biei, iesincl


FOld, trecead pe o plata, Pe 'dinaint unui
mare edificiV,ce se cladea cu pietrie uriase. 7- Pe
until din bdieti ii chiema Petre. El intreba :(lAte
ile mai avem noi pind la multi Maie. Altul, aEu, le, nu, sciti ;- dar .0 s
nume Mateiu, dise :
eari un calindar Si 0 0 me Wt.
de la

'1 Vocala i se rostesce - une-ori pe jumtate,


Regale.
alit la inceputul cuvintelor, cAt si in mijlocul si la sfirsitul
bor. Atunci o scriem cu semnul scurrari (-) d'asupra, (i).

2. De ale on avem s scriem cuvinte- in care se


aude sunetul ie, ori la inceputul, ori la mijlocul, ori la stiri tul cuvintelor, II scriem en diftongul ie, (iepure, midi, mucloie..) Se osebesc ins cu vin tele: en, el, ea, este si cate-va altele.
t

102

r .

www.dacoromanica.ro

Tenie. Din bucats de citire alsrt, vei snlilinia tote cuvintele cu i


la inceput, la inijloc

la sfirsit.

[L. II]

94. FORMA REFLEIVA. A VERBELOR.


,

Etemple..Eti

me culc sra de vreme; dar ih scol

a doua-cli forte de timpuria. Asa in'am deprins ai


tare mi place. fa cfilcati-ve i sculati-ye i vol ca
Mine. Nici ye inchipuip cal de bine o s Ye pard, cand
ye Yeti obilnui a ye destepta .de cu liiia. Atunci. ornul,
7las'c4 se bucurd de.o mai bun stIMitate,dar 'el pte
sd-0 vacld dimineta de tOte treburile sale..
Mod Indicativ

7'/(/ present
intl
, inchipuiesc

Sing. '1 Me culc

2 Te eulei
Plur.

inchipuiesci

3. Se culcd.,

41:

Lie. _Ne 611eciin

Ne nch

.5 Ic (wimp

Tie

inch ipulere
n chipuit

6 Se. culcd
inchipuiesc
clar(bit
7imi). Imperfect :.
inchipaiam;
inehiPerfect : JIC ofIcai si :'puii
inchipuit
uti-con
m'am culcat
.

Mai-mult-decat perfect : 1/(5 rulcosem


lmi inchipuisent
Viitor simplu: Me vol.
culca...

roig inchipui...
uit..
1;0 voia fi
m

Viitor trecut: Me roi


fi culcat

Mod Subj ttnetiv.


Sa , (;', culc..:

Su Jul inchipuiesc...

www.dacoromanica.ro

Mod Optativ.
111'

as culca..-

I Me as, inchipui
Mod Presumptiv.

Me vofi fi, culaind

,fi

inchipuind...

Mod Oblie.

Maf fi culdind

Culca-te; cake se, el!


Culcati-ve ! culce-se el!

Afi-as- fi inchipuind-

Mod Imperativ.
inchipuiesce-ti, htchipuigscd-0,

el!
lnchipuifi-yanchipulescci-si elf

Mod Infirmly.

A se culca...

A' if inchipui....

Mod Participinial (present)


Culcndu-me

lnchipuindu'mi

Regtae.1. Verbele reflexive se conjugd intocmai la fel


cu verbele active, cu deosebire numal c se adaoge intotdauna, pe lingi verb, pronumele personale : me, te, se, ne,
ye, se, la,unele verbe reflexive, Tar pronumele personale : imi,
fp, T, ne, ye, Ii, la altele.

20. La modul imperativ, pronumele personale se adaoge

in urma verbului ; la tOte celelalte moduri, ele se pun


inaintd verbului, de obiceiii. Dar se pot pune si in urma.,
la unele timpuri i moduri, (culcu-me, cuicd-te, culca-mjyoifi).

3. Din ce cauza se numesc reflexive verbele acestea ?...

Ce deosebire este intre un verb actiy si un verb reflexiy ?...


Teme.---io. in bucata de bake alsk
4i,

veT sublinia tote verbele active


reflexive, arAtAnd prin graifi, timpurile, modurile. unmoral i persona

104

www.dacoromanica.ro

tie c1ruia.-20 VeT conjuga pe eget, in propositiuni simple oM litmus


0 ate pare rear, la niodurile optativ i imperatii numat
[L. II-HL]

95. CONJUGAREA VERBULUI a fi.

Exemple.
7impul present
Nod Indicatiy. Mod Subjunctiv.
1 Sint, (is,' s) silitor Seifia silitor
_
Sd fii

.gI7 2 e01

Mod Optativ.

fiFire-0 silitor
fiF ire-ai .

c-2 3 este (e,

Sd fie

1 Aden silitori
1=I-4

2 sinteti
s)
3 sint

Ar Fire-at

Sd fim silitori
Set RI

Stifle

Am fi Fite-am silitori

Afi

ILFire-aft a

Arfl.--Fire-ar

Mod
Mod Imperativ.
Mod
Mod
Presumtiv.
Intinitiv. Participid.
fl, e fi... ig 2 F ii silitor! A ji (fire) Fiind silitor,
silitor, este meriti lauda".

=7.- 3 Fie
.

iii

Mod Oblic.

g 2 Fif silitori! lucru de la-

As fl find.

p-, 3 F ie

udat

Timpurile trecute
Nod Indicativ.
.

1 Eram

g? 2 Ere
3 Era

'

ii

Mat-mult-decat-perfect.

Perfect.

Imperfect.

Fla, fuse:,

silitor

Fus,fues

silitor

[Am Jost

silitor

Ai Jost

Fu, fuse A Jost a


Furdm sifitori Am Jost s Uteri

1 Eram silitori
2 Era fi
3

aa

Fur*,

Afi Jost

urat

I Au Jost

103

www.dacoromanica.ro

Fusesem

silitor

Fusesefi
`
Fusese
Fuseserdm silitori
Fuseserdri

Fuseserd

Mod Subjuuctiv. Perfect: Eu, tu, el, ea, nol, vol, el,

ele sit fi Jost silitorl. (silitre):

Perfect: As, al, ar, am, ay, ar fi Jost


silitori..
,
Mod Presumtiv. Perfect: OM, 61, o, om, ell, or fi
Mod Optativ.

Jost silitori.

As fi find.

Mod Oblic.

Mod Participiii. Perfect : Sinyul. Fost-fostd.

Plural Fosti7toste.
Iim-puuile -riitre.,

Viitorul simplu :
Voitt, vei, va, vorn, vei, vor fi silitor; (silit)

Mod Indicativ.

,.Viitorul trecut

Volii, vel, va, vom; vei, vor fifost silitor (silitori).


.

Regale. 1. Cu formele : fi i fi fost, ale verbului a fl,


ne servim spre a forma conjUgarea tutulor verbele ce leam invetat pin aci.
..
2 Prin urmare, verbul a fi ajutd la formarea conjugrii. tutulor celorlalte verbe; el este dar un verb. apt.

tator.
-

Teme. In bucata de citire

alOst, vet*

sublinia verbul a ti, sub

tote formele lui de timp, de mod, de num& si de persOna.

[L. Ill.]

913. COMPUNERE.
Descriere geografica).

Exemple.
10.

Ce

ROMANIA.

este Romnia?....--(....patria nstrei, a

Roatanilor...)

-7 106 --

www.dacoromanica.ro

.7

20. Ce intindere are Romania ?... Cap locuitori


sint intr'insa ?...
30 . Unde se alla Romania ?:..(.,..hotarele si ye-

cinatatile...)

40. Ce infali-Ore are pame'ntul Romniii?...


sesuri, ddluri, munti...)

..

In ce anume
50 Care sint muntil Roma,niil?
partI sint el?...
60. Ce fel .de ape are Romania ?...
(...Marea7
Ngra, riuri, lacuri...)
70. Ce produce Romania ?.. (in cdmpie?... pe ddluri ?.
in munti?... vinaturi de ascot?... peicarii in 'Kurt
si MID ?..)

80. Ce fel de locuitori are -Romania ?...(.. ItoMani, straini, Evrei, Armeni, poprele din Dobrogea:..),
90. Ce negot face Romania cu alte State
(...eport de grane si de animate, import de fabricate)

109. Cum este administrata, Romania ?...(..Stat


constitutional, Regele, corpurile legiuitre: camera sisena, minitrii, dregetorii, armata tarii, marca si
stgul tdrii...)

.119; Ce religil i ce aseOminte de invtatura


i. de bine7facere sint in :Romania,
ortodoxa,. alte leg crestine, legea lui Moise, legea mahovnetand ;.. spitale,... tot felul de Kle....)
120.. Cum simti ca este Romania ?:..(....4urci
frumosa, bogata i scumpa pentru ori.-ce Roman...)Deserierile geografice trebuie s contina totRegule.
dauna cunoscinte cat se pOte mai adevrate i mai bine
latnurite, despre locurile i despre thnenii, de . care e vorba
intr'insele. Acolo nu ineape a spune lucruri inchipuite.
.

107

www.dacoromanica.ro

Teme.

Respunsurile la intrebdrile de mai sus aqupra f Romniiie,


le vei aerie in caTetul cel bun de compunerT, si le vet tine bine minte

Ca sd le

sciT

orili-cnd.

[L. IVV.1

Op LA AIILOCUL CUVINTELOR.

97. SCRIEREA

(Deprinderi ortografice)

Exemple.
Plotia, plaid!

Gainele sa ale !
S ne dati_ i .noe
Notie-cleci-si-notie

De ale, tot node!


Asa cantail in gura mare duo fetite, care, in zori
de liiia, in loc sh apuce soseila ce ducea la pilla de
la mrd, se luasera dupe Braica cdteila si alergail ea
nisce nduce prin Yerba plind de rota.
Regnle. Vocala u se rostesce fOrte des pe jumetate, la
mijlorul cuvintelor, cand se girl pus dupe sunetele ; a,
e, 6, , si i. Atunri, noi la scris, ne seryim cu 4 (scurt),
(mite, roftd).--Unde se mai aude 4 scurtat, si cum se scrie
(.1

atunci ?
Teme. Din exernplul de mai sus,

veT

sublinia tote cuvintele ce

ait

litera ii in mijlocul lor.


[L. 11]

98. VERBE NEREGULATE.

Exemple.Daca
sa nu Viet!.

Stdi

dal,

n'ai.Vrei nu lira, lucrezd

unde stai, cd mai bun loc

n'ai.

lea cAte unul i dd cu pumnul. 'Mi a luat apa de


la mrd.
Stdtuf cat
Iea'l dupe mine cast omor.
putul, i ddclui cui vrui. Votwe i vei putd.
108

www.dacoromanica.ro

1- input present

Mod Indicativ.

al

vrg, voiesc
(vol
vrO, volesci

3 a7 e

vr, voiere

1 ant
ce

ap

dad

sta fi

dal

stai

iei

std

iea

dam

skim

imam

dap

stop

luati

dad

stag

eau

sit stall

eafi

(vei)

to

(va)
vrem, voim
(vom)
vreri, yogi
(yeti)
vred, voiesc
(vor)

1 avem
-

7z.

2 2 avefi
57,

3 aft

Mod Subjunctiv.
1
,=:b

E.

sit am

s vr, sk voiesc

sa. at

sk vrei, sk volescI

sa da
sk dal

sa. vre, sa volesca

sa de

sa: stai

sa lead
sa lel

( aibi)
3 s'a. aibg.

(sa dee)
t sk avem
r=1-4

2 si avefi
3 sk alba

'

sa vrem, sa voim

O. dam

sa vreti, sa voiti

sa dap

sa vre, si mead

sa de

sa ste
(sa stee)

sa le

sa statu
sa stati

sa loam
sa luati

sa ste
(sa dee)
(si stee)
i

Mod lmperativ.
.0 2 aiM, ai ! volefce !
T=, 3 alba !

volescd!

MI 2 avefi !

volt !

3 alba!

volesca!

(sa lee)

si lea
(sa lee)

stai !
iea!
! iee!
sa de ! dee! sa ste! stee! sa
dart !
luari
!
skip !
se de, dee ! sa ste ! stee! salea ! iee
del !

Mod Intl n itiv.

a ave (avere),-4 ve (vrere), a voi (voire),.a sta "stare),

a lua (luare).
109

www.dacoromanica.ro

Timpurile trecute

Perfect.
aval
ITO roil
;

am avid

statui

dada!
(detei)

a la prat, am, voit ain

Iran

(stetei).

dat

am brat

am stat
.

Imperfect

aveam

vrea

voiam

dant

slam ,.
(dedeam). . (StateaM
.

Mal-mult-

111(1 I

decit-perf.
statusem
vruSem voisem
avusem
(fascia,
(avusesent)
(deidusem)

luasem

a aye, a viY
Regule. 7 1. Gaud 'conjuga'm .verbele
sail a voi, a da, a sta, a lua, precum i verhul a fl, noi
:

vedem ivindu-se, in conjugarea lor, unele forme cu totul


strine de forma modului lor inlinitiv. Aceste deosebirf
fac ca conjugarea acelor verbe s nu fie Intocmai la fel
cu a mai tutulor verbelor din cele patru conjugri cunos-

cute de noi: De-Ore ce conjugarea lor nu se face intocmai dupe aceleas regule, verbele insirate acile, precum
Tte.ceinca altele cate-va, le numim verb: neregulate.
lelalte care se conjug dupe exemplele date, le cjic'em 611
sint verbe regulate.
202 Verbele neregulate nu se abat pretutindeni de la
formele obisnuite ale verbelor regulate din conjUgarea lor.
Abaterile Se fac numal la timpul-present i, la unele verbe,
la timpul perfect...
.
-3. Verbul a Ord saU a voi se conjuga in dope feluri.; a vre (vrere) se conjugd dupe a Il-a conjugare, si a:voi (voire), dupe a IV-a:intocmai la fel cu preSentul. din
modurile indicati,v, subjunctiv i imperativ al verbului a
voi (voiesc, sd voiesc, VoieSce 0, se conjug un mare numer
de verbe regulate din a1V-a conjugare, (calcitoresc, doresc,
pornesc...,)
..

110

www.dacoromanica.ro

r16.
.

4. Osebit. de verbul ajUttor a ft,. tot yerbe ajutatOre


la .conjugri mai sint i verbele neregulate: a av i a voi.
50. Verbul neregulat a ave slujesce ca ajutator in
conjugarea tutulor. celorlalte verbe, la timpurile urmi.

tdre: a). la presentele si la perfectul modului oblici; (as fi arand,

am fost arand.) b) la perfectul compus al .modului indicativ; (am arat); ..la perfectul modului optativ, (a0 drat), d)*
la Thai mult-deda-perfectul compus al modului indicativ, (am

fost arat) ; e) la mal-multdecat-per facto! modului optativ,


(aq fi fost arat;) f) Ia viitorul simplu al modului.indicativ,

(am sti ar.)


..
6. Verbul neregulat a voi slujesce ca ajuttor in
conjUgarea tutulor celorlalte verbe, la tiriapurile urrnAtOre:
.a) la presentul modului presumtiv, (voId fi, aretnd:)

b) la perfectul modului presumptiv (volt fi arat);


.e) la .viitorul simplu al modului indicativ, (TWO ara);
.:d) la viitorul trecut al modului indicativ, (volt fi arat
si Told fl 'lost* arat.)
7. Verbele ajutittre, care adicd servd la conjugarea
tutulor .verbelor, sint in numr de trei; a fi , a aye si
a voi.
..

I.

1.

8. Verbele .ajetteitore : a fi, a ave si a voi, ajut totdeodata altor parti de cuvin tare (substautivelor, pronumelor, adiectivelor, humeralelor, verbelor si adverbelor);
spre a put sluji ca predicate in propositiuni.
.

Tome. 10, in bucata de citire olIn, veT culege tote verbele ajut-

tore si tote. verbele. neregulate, si vet' spune la de-care : timpul, modul,.


numdrul si Persona, la care sint, precum i forma de care el tine. VeT
conjuga, in propositiuni simple, verbul ak (brio, la bite timpurile si la

'tote modurile forma active.

[L. V VI.]

UI

www.dacoromanica.ro

I.

99. VERBE IMPERSONALE.

Exemple.
Tuna, fulgera, trdsnece,
Sint-ilie 'n cer se necdjesce !
Ploud, ninge, viscoleFe,
Si de gazda nu'i ndejde !
Mod Indicatiy.

Plana
Ninge
Ploua
Ningea
Planet, a ploitat Ninse, a nins
Ninsese
Mai-mult-dectit-perf.: Plogase
Valor , simplu : Va ploa, p loita-v a Vet ninge, ninge-v a
Viitor trecut :
Va fl plouat.
Va fl nins

Present :
Imperfect :
Perfect :

Mod Subjunctiv..

Present i Viitor : Set ploue, sa plain Set ninget


Perfect :
Set fl ploitat
Set ft nins
.

Mai-nvidt-decett-perf.: S fl fost plat' at Set fl fost nins

Mod Optativ.
Present si Viitor : Ar ploua, ploda-r-ar Ar ninge, Ninge-ar
Ar fl plouat
Perfect :
Ar fi nins
Mod Presamptiv.

Present :
Perfect :

Va fi ploiand
Va ft ploitat

Va ft ningend
Va ft nins

Ar fl ploudnd
A fost plaildnd

Ar fi ningend
A fost ningnd.

Mod Oblic.

Present:
Perfect:

112

www.dacoromanica.ro

Mod Infinitiv.

A plaid

Present :
Perfect :

A ninge

A fi ploitat

fl nins

Mod Participial.
.

Fresent:

Ploidind
Ploicat, ploicatei

Perfect :

.Ningnd
Nins, ninsec.

1. Sint cate-va verbe care arata o lucrare ce


nu o face o persOna Ore-care; am pute dice dar c acea
lucrare se face ca de sine-si. Pe acele verbe, noi le nuRega1e.-

mim impersonate.

2. Verbele impersonale se intrebuintz mai totduUna numai la a treia persona din singular.
.

Tome. 10. Din bucata de citire alsil, vet sublinia tote verbele mii PA trAspin

Vel conjuga pe caiet, verbele. ort. tuna,

person

L. 11.1

100: REPETIRE 4ENERALA.


.

(Resumarea Gramaticil de peste 'an)

ca si
Exemple.Dascalul nostru 'este, pentru
un tatii .iubitor, intelept:si bun. De la dinsul, cu
dragoste am invetat.... noi top un an intreg de
;tile. El ne-a ajutat sh capatam tot elul de qunoscinte cu. folos. El ne-a lamurit mint& despre ne-

rnarginita putere a. lui Dumnedek despre felurite minuni ale naturii, despre drOpta socoOl a unii bune
vietuiri,. despre. tara i natiunea nOstra, despre fruradsa nstra limb romandsca, care ac um, dupe. 1 nvetaturile sale, o scim rosti i o Fim scrie mai !im.

pede si
.

mai curatii.Dascalul' nostru merefi numai

spre bine ne-a povatuit. Este vre-unul dintie nol, co!aril, care ar indrazni sa flu iubsed, sa nu ciUst4ca
.

113

www.dacoromanica.ro

1.0

pe dascdlul nostru ? Al cdrui tatd, a cdrui mama ar


put sa impute dascalului nostru, vre-o prtinire, vre
o nedreptate ? El, .de noi toti a ingrijit cu asa multa
bund-vointa, inca nimeni de dinsul nici-odata nu
s'a putut plange. De ace% chiar, nol toti la sfirsitul
anulul, sintem totdodata veseli i mihnii: vesell, cad
mereil am multumit pe dascalul nostru, si mihniti/
find. ed de acum inainte ne vom desparti de dinsul.
Toti am fost scolari silitori. Top am invatat bine.
Tutulor ne-a remas in inimi numal dragoste, numal
multumire i numal respect catre bunul i lubitul
nostru dascal.- Dumnecleil sa '1 tie multi ani cu sa-1
natate, cu bine si cu noroc ! Nol, chiar i de-am trai

sute si mil de ani, laved nu'l vom uita. i 'ntr'adever, dascaliii cum fu al nostru, pururd a fost,
sint i vor fi intotdauna calduzele cele mai sigure

ale copiilor i bine-facetoril cei mai de frunte al poprelor !


Regule.

10. Ce este proposiliunea ?...

-- De cAte feluri

este propositiunea, dupe numerul pdrfilor ?...Care sint


partite propositiunii simple?... care sint ale propositiuniT
desvoltate?...De cate feluri sint propositiunile, dupe infeles?

Ce este acordul ?
20. Ce este declinarea ?...Care anume pall de vorbire se declinfi?...= Gate declindri am deosebit ?...Ce este
.

compararea ?... Care anume prti de cuvintare se compare. ?..

Ce este conjugarea ?.. Ce anume parti de cuvintare se


conjuga --Cate conjugari am deosebit, dupe terminarea
verbelor la modul infinitiv ?... Gate feluri de verbe shit,
dupe forma lor ?...Care sint verbele ajutdtre ... La ce

ajute. ele ?...Care verbe se numesc neregulate --Care


parti de cuvintare nie.g schimbd forma nici-o-dat ?...
Cate paril de cuvintare sint cu totul ?
114

www.dacoromanica.ro
'

3. Ce regule trebule s pazim 1 scrierea cuvintelor,


a propositiunilor si a compunerilor ?...
4 Ce fel de cornpuneri cumiscetf p... Cunt se face
ori-ce compunere ?
Teme. 11.Vel r6spunde la tote intrebiirile de mai sus, aril de greseri, aducendiffi atninte tote regulile invdtate pini acum.
20 Respunsurile, bine date la cele treT feluri de intrebArT de mai sus,
le vei scrie pe caletul cel bun de compunerl. Ele vor alcItui cunoscintele
late de Gramatica.
Deci Gramatica ne in villa a potrivi bine
1" sunelele i literile in cuvinte ;
2" cuvintele, in propositiunT, si
30 propositiunile ir vorbire si in Computierf.
.

[L. 11.1-IVi

-.N..-

gGramatica e meteug ce-aratii-alcatuire:


Si top', printr'insa, pot afla veri-ce povatuire;
S'a scrie Inca inteales, cu regule-aratate,
Pe toll ea'nvata d'a le ci, fAre greela, tote')
Poesie de Banul lenAchita VAcArescu. 1785.

115
www.dacoromanica.ro

TABLA MATERIILOR
TRIM ESTRUL. I.
-

Pagina
3

1. Compunere Fj i deprindere la copiat. Grcidinil.

'2. Propositiunea cu Or* el principale . . . . .


3. Despfirtirea vorbelor cu o consunanti intro done vocale

.(Deprinderi ortogratice)

t;

, 6

4. Propositiunea desvoltatA, cu atribut


5. Compunere. (Descriere): Livedea
.
.
6. Propositiunea desvoltatA, cu complinire
7. Desparttrea cuvintelor cu inal multe constinante algturate
.
. . . . . . . .
(Deprinderi ortogratice) . . . .
,-. 8. Complinire directs si Complinire indireetil
9. Compunere. (Descriere): Nucul

9
10

10. AdvcrbPle

. .......

11. Trlisura-de-unire. (Deprinderi ortografict). ... .. ..


12. Adverbele, ea complinire
. .
.
. .
.
.
13. Compunere. (Comparatiune) : Prunele ,Ii Piersicile .
14. Apostroful. (Deprinderi ortografice).
.
.
. . . . . . . . , .
15. Prepositiunile .

11
11

13
14
14

.
.

.17
.

. ......... .

20. lnterjectiunile. Semnul strigAril


21. Repetire lunara. (Deprinderi de memorizare, de copiare si
exercitil ortografice, asupra poesiii:.Plugicrife,de V. A lecsandri

22. Substantive propril si Substantive comune . . .


23. Sunetul s. (Deprinderl ortografice) . .
.
.
.
24. Adlective predicative si Adlective atributive
. .
.
25. Compunere. (Descriere): 1 erul
26. Pronumele personale
. . . .
27. Sunetul (. (Deprinderl ortografice). . . . . .
28. Compunere trimestrial (Model pentru cele trei lucrfiri anuale
.

........ .

de Istorie : _Resumat al Istoriii Romdnilor I

29. Repetire trintestrial. (Resumat de Gramatick Proposifiunile.)


:30. Repetire trimestrialA. (Deprinderl ortogralice): Milov eel milos.
31. Repetire trimestrial. (Resumat de.Gramatica : P4rfile cu
.

vintdrii)

-'--.146----

www.dacoromanica.ro

16

16. Repetire lunara. (Deprinderi ortogralice si de copiare, asupra poesiil.: Sfirit de TOmnd, de V. Alecsandri) . .
.
17. Cofijunctiunile. Semne de punctuare .
18. Compunere. (Descriere): Fluturele.
19: Literile z si 4. (Deprinderl ortografice)
_

.
.

18 '.
18
.19

20
21
21

22
23

-.

'23

24
25
96
'27

28
29
.

30

TAIIKESTYWI, II.

.1

Pagina
1

i Nztta .

32. Compunere (Resumat de Fabuld) : &vele


33 Ca 7url
'

31. Silabele ce si ci, che i chi.

....... .

(DeprinderT ortogralice).

35. Termindrile substantivelor


6.. Declinarea

. . .

.
.

.
.

37
.

sunanta

40, Declinarea substantivelor masculine, terminate cu vocala e.

41. Silabele qte 0 fti, twe 0 gi. (DeprinderT ortogralice). . .

42. Declinarea substantivelor masculine, terminate cu vocala u.


13. Declinarea substantivelor masculine, terminate, cu vocala a.
41- Sunetul 6 (oa). (Deprinderi ortografice )
i . .
15. Compunere. (Descriere). Apa
46. Declinarea unor substantive neutre sail ambigene . .
. .
. . .
47. Declinarea altor substantive neutre .
48. Declinarea Inca altor substantive neutre
49: Declinkrea substantivelor feminine, terminate cu a..
.
50. Declinarea substantivelor feminine, terminate cu a, ea 0 i. .
.
51. Sunetele e 10 ea. (Deprinderl ortografice)
52. Declinarea substantivelor feminine, terminate cu e. . . . ,
53. Declinarea substantivslor feminine, terminate cu e 0 ei. . .

. .....

.,
1,
.

32
33
31
35
37

37. Silabele ge i gi, ghe 0 ghi. (Deprinderi ortogratice).. .


8. Compunere (Epistold): 0 sciisere de felicitare
39. Declinarea substantivelor maeculine, terminate du o con-

31

'
..

. ..... .

51. Declinarea numelor propril.

. .

55. Repetire lunard.(Deprinderi ortografice, la dictare si memorizare, asupra poesiii, Irna, de V. Alecsandri) .
.
.
56. Compunere. (Descriere) Termometrul
57. Declinarea adlectivelor masculine
.
.
. .
58. Declinarea adiectivelor temenine . .
59. Scrierea luT 6, derivat din e. (Deprinderf ortograllce) . . .
60. Declinarea pronumelor personale
61. Declinarea pronumelor : meri, tea, sell, nostra, vostru, lor .
62: Declinarea pronumelor : eine, care, ce i altele la fel . . ..
.

.".1

,
1

63. Scrierea lui d, deriv at din vocala a. (DeprinderT ortografice) .


64. Declinarea pronumelor : acest-acsta, acet-acea 0 allele

la fel
65. Scrierea lui d., cu vocala statornicad. (Deprinderi ortografice) .
. .
66. Declinarea numeralelor . . -.
67. Compunere (Naratiune . Parabold) : Betrdnii sdraeii dur
onevti
68. Duplicarea consunantelor (DeprinderT ortografice)

. -. ......... -.

69. Acordurile pdrtilor

70. Scrierea luT i, cu vocala statornica i. (Deprinderl ortografice)


71 Compararea adTectivelor
72. Compararea adverbelor
73. Scrieraa luT i, derivat din i (Deprinderl ortografice) . . .
74. Repetire trimestriala. (Resumat de Gramatich : Dectinarea

si Compararea) .

- 117

www.dacoromanica.ro

39
40
42
13

44
16

46
47

49

51

53
51
56
57
58
60
62
63
65
65
66
67
69
70
71
71

72

72
74
76
77
78
78
80
80
81

T1VMESTRUL III.

..... . ..... .
.....
. .............. .

75. Fe lul verbeler .


.
76. Scrierea luT d, cu" vocala a. (Deprinderl ortogratice) .

grafice)

. .

83. Reptire lunara. (Deprinderi ortografise, asupra poesiT 1416rea din gradina, de 1 enchip Vactirescu). . . : . . .
84: Compunere. (Descriere): Grdnele sad Cerealele.
,85. Forma activA a verbelor : Timpul present.
86. Forma activil a verbelor : Timpul trecut
.
87. Forma activa' a verbelor : Timpul imperfect. .
88. Forma activil a verbelor : Timpul-maT-mult-deciit-perfect
89. Timpul viitor al verbelor : Exantenul
.
90. Forma activil a verbelor : Timpurile viitorului.
91. Compunere. (Descriere): Timpurile anului. .1
92. Forma pasiv5 a verbelor .
93. Scrierea lui i. (Deprinderl ortografice)
94. Forma reflexiv a verbelor
95. Conjugarea verbuluT a /I . .
. . .
96. Compunere. (Descriere geogralicA): Romania
97. Scrierea lul a, la mijlocul cuvintelor. (Deprinderi ortografice.)
98. Verbele neregulate
99. Verbele impersonate . . . . .

...

..... .

. ...

. ..... . ..... .
.

r--

. ..... .....

100. Repetire generalA: [Walnut al G ramaticii de peste act.

::

www.dacoromanica.ro

82
82
83

77. Timpurile verbelor


78. Compunere. (Naratiune descriptive.) : 0 excursiune pe camp.
79. Modurile verbelor
. . . . . .
.
.
80. Resumarea scrierii luT : i, ii, o .0 . (Deprinderi ortografice):
Bdrifyanul
. . . .
81. Terminarea verbelor. Cele patru conjugari .
82. Scrierea lul i li tl, la sfirsitut. cuvintelor. (Deprinderi orto.

Pagina.

8.3

88
89
INJ

91
91

93
94
95
96
97
98
99

'01
102

103
105
.106

108
108
112

443