Sunteți pe pagina 1din 3

Prospectiuni asupra zonei carstice Retezatul Mic

Autori: Militaru Stefan, Ardeleanu Augustin, Iancu Roberta, Universitatea din Petroani
Coordonator: prep.univ.drd.ing. Csaba Lorin, Universitatea din Petroani
Localizare
Perimetrul studiat se afla in partea superioara a Vailor Cernisoara si Jiul de Vest, respectiv
izvoarele acestor rauri. Geografic, zona este cuprinsa prin partea NE a Muntilor Valcan, SE Masivului
Retezat, N Muntilor Mehedinti si Cernei, cat si o parte din Godeanu.
Structura geologica a zonei poate fi considerata a fi constituita din doua unitati tectonice, Panza
Getica si Domeniul Danubian. Geologic, suprafata de studiu este formata din doua elemente:
-straturile de jos, mai vechi, formate din roci cristaline si granit;
-straturile din Jurasic, asezate pe stratele cristaline si din granit.
Acestea din urma sunt formate din calcare din Jurasicul Aptian Mediu. Acest strat este constituit
din straturile de calcar si dolomite asezate intr-o structura sinclinala pe versantii sudici traversati de falia
principala. Aceasta falie constituie limita dintre calcar si rocile cristaline, iar a doua falie paralela cu
prima, constituie albia Jiului pe care apar foarte multe ponoare active sau uscate.
Descriere
Litologic, roca este stratificata in 15-20 cm de straturi de gri pal pana la crem. Directia pantelor
este spre Sud la 40-60 de grade. Grosimea variaza de la 1500-2000 metri in M-tii Retezatul Mic pana la
200 in jurul izvorului Cerna.
Dealungul crestei dintre Vaile Jiu si Cerna sunt suprafete mari de roci suprapuse pe calcarele din
Jurassic pe care au aparut paraie ce curg prin calcare si se afunda in vai. Varsta acestor roci este din
Cenomanian-Senonian.
Zona carstica este marginita la S de un sistem major de falii, falia Cerna-Jiu. Directia de circulatie
si variatia litologica a calcarelor a demonstrat ca toate au influientat hidrologia de astazi.
Concentratia ponoarelor carstice uscate si active pe partea verticala, de-a lungul vaii Jiului de
Vest este efectul sistemului principal de falii Cerna-Jiu.
Suprafata totala a zonei carstice Jiul de Vest-Cernisoara este de aproximativ 41 Km patrati. S-a
demonstrat ca exista o legatura directa intre ponoarele de pe Jiul de Vest sau afluentii lui si puternicul
izbuc al Cernei. Astfel exista un drenaj subteran de aproximativ 13500m in linie drapta, cu o denivelare
max de 800m.
Zona cuprinsa intre Vf. Piatra Iorgovanului si Vf Piule este poate singura zona de carst alpin
tipic din Romanaia. Suprafata carstica situata in cea mai mare parte a versantului stang al Jiului de Vest
ajungand pana in Bazinul Lapusniclului Mare.
Distributia spatiala a pesterilor este neuniforma, ele grupandu-se in special in zona fosila sau
actualelo ponoare de pe Jiu. Avenele deopotriva suni situate in general dincolo de cota 1400m.
Deci cel mai mare izvor carstic din tara cel al Cernei are un bazin hidrografic de aprox 85 km
patrati si curge cu 0,5 pana 10 m cubi/sec.
Scurta sistematizare a lucrrilor anterioare de prospeciune i explorare efectuate n zon
Ponorul Sarba si Turcineasa au fost confirmate simultan in 1969 de Pascu si Biris, folosind doi
trasori diferiti, si anume 131I si 82Br. Trasorii ai fost concentrati pe filtre cu pudra de pluta si s-au folosit
pentru masurarea doar a unui singur canal analizator. Cei doi analizatori au fost gasiti in izvorul Cerna
dupa un tranzit de aprox 24 de ore.
In 1970, Gaspar si Pascu au confirmat Jiul de Vest in zona Campusel, folosind 82Br ca trasor. In
timpul acestui experiment, scurgerea raului Cerna a fost de aprox 6m cubi/sec. Primele molecule
radioactive au fost detectate 50 de ore mai tarziu, lungimea norului radioactiv masurat cu filtre cu schimb
de ioni a fost de 120 de ore.
In anul 1974 intrarea in Jiul de Vest a fost analizata folosindu-se trasari cu vopsea (locul de
injectie a fost la 10 m. mai sus de confluienta raului Jiul de Vest cu Paraul Ursului), de catre Povara. El a
folosit fluoresceina ce a aparut in izvorul cerna dupa 10-12 zile.

168

In 1982, Intreprinderea de Prospecte Geologice si Geofizice in colaborare cu IFIN Bucuresti au


facut un experiment de trasare cu IN-EDETA in ponorul Scorota, intrarea fiind situata pe o lungime pe
linie dreapta de 13350 m. de-alungul calcarelor si la 700m. de izvorul Cerna. Succesul trasarii ne ajuta sa
limitam bazinul de scurgere al raului Jiul de Vest si Cernisoara. Dupa aceasta experienta bazinul
Cernisoara include toata zona carstica.
Studiu asupra unui ponor din zona carstica, care prezinta cel mai mare interes pentru penetrarea
in Sistemul Carstic Jiu-Cerna
Exista o posibilitate de penetrare a sistemului printr-un ponor uscat aflat in dreptul confluientei
paraului Jidanu cu Jiul de Vest. Acesta se afla la o altitudine totala de 1100m, pe versantul stang al Jiului
de Vest si o altitudine relativa de 1 metru. Este singurul ponor penetrabil pana la o altitudine relativa de
20m.
In acest ponor exista cel mai apropiat punct fata de falii si cel mai jos punct in altitudine. In
interior au fost efectuate lucrari de decolmatare pana la o adancime de 20m sub nivelul Jiului.
Acest punct de insurgenta putem spune ca este uscat in conditii atmosferice normale si activ in
conditii de viitura si de crestere a debitului Jiului de Vest.
Ponorul se afla la o distanta de 12 Km fata de Izbucul Cernei si la o diferenta de nivel de 400m.
Ponorul a fost penetrat pana la 20m sub nivelul Jiului prin decolmatare pe structura verticala,
structura rocii permitand mai mult. In acest ponor au existat lucrari inca din anii 1985, dar datorita
viiturilor, ponorul a fost colmatat cu aluviuni.
Bibliografie
1. Theoretical and Applied Karstology, I (1984)
2. POP G, Contributii la cunoasterea paleozoicului si mezozoicului din partea de E si NE a masivului
Godeanu, Studii si Cercetari de Geologie I/I, Bucuresti, 1963
3. POVARA I, Note sur la provenance des eaux de la resurgente Izvorul Cernei, Bucuresti, 1976

Falia Jiu - Cerna

Regiunea de studiu

169

Intrarea in ponor

Putul din interiorul ponorului

Tabara de explorare a zonei carstice-CS

Jiul de V in dreptul ponorului

170