Sunteți pe pagina 1din 4

Sistem informational de tip G.I.S.

pentru Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului


Autor: Mihaela-Maria Magopat, Universitatea Bucuresti
Coordonatori: lect. Alexandru Andrasanu, Universitatea Bucuresti, mr.dr.ing. Mirel
Marinescu, Agentia de Cercetare pentru Tehnica si Tehnologii Militare
Introducere
Geoparcul este o arie protejata de tip parc natural, declarat prin HG 2151/11/2004. Universitatea
din Bucuresti va constitui, cu sprijinul autoritatilor administratiei locale si alti parteneri, Unitatea de
Administrare, Consiliul Stiintific si Consiliul de Consultativ. Acestea vor fi elementele ce vor aplica in
teritoriul geoparcului prevederile legale privind conservarea patrimoniului natural si cultural. Geoparcul
aplica in Romania conceptul de Geopark propus de UNESCO si modelul promovat de Reteaua
Europeana a Geoparcurilor din care face parte incepind din 17 martie 2005 (Reteaua cuprinde 25 de
geoparcuri din 10 tari), fiind primul din Europa de Est.
Factorul cheie care personalizeaz acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de
dinozauri. Dinozaurii pitici din ara Haegului sunt unici in lume, i au fost larg mediatizai. Importana
tiinific i atractivitatea lor a fost sporit prin descoperirile de cuiburi cu ou i embrioni de dinozauri si
a uriaului reptil zburator Hatzegopteryx tambema. Patrimoniul natural este completat de existena unei
biodiversiti deosebite, caracterizat prin prezena a numeroase specii de plante i animale, n cadrul
unor habitate diverse. Patrimoniul istoric i cultural este la fel de divers i bogat, ara Haegului fiind
considerat inima Romniei.
Localizare
Geoparcul are o suprafa de 102.392 ha, i cuprinde n totalitate localitile: Densu, General
Berthelot, Toteti, Rchitova, Sntmria Orlea, Sarmizegetusa, Haeg i parial localitile : Baru Mare,
Slau de Sus, Pui, Ru de Mori. Geoparcul se invecineaz la sud cu Parcul Naional Retezat i la nord i
nord est cu Parcul Natural Cioclovina Grditea de Munte.

Metodologia de lucru
In etapa initiala, de construire a bazei de date a unui GIS, principala sursa de date grafice a
reprezentat-o harta topografica 1:100 000.
Daca ulterior apar modificari in teren, nu mai trebuie ca ridicarile topo sa fie raportate pe hartie
iar apoi digitizate, deoarece exista posibilitatea trecerii coordonatelor de pe teren direct in baza de date.
Prima data s-a realizat procesul de georeferentiere (proces de atribuire a coordonatelor
cartografice datelor imagine), dupa care s-a realizat operatiunea de rectificare ( proces de transpunere a
datelor dintr-un sistem retea in alt sistem retea utilizand o transformare polinomiala) urmat de procesul de
reesantionare (proces de extrapolare a valorilor datelor pentru pixeli dintr-o retea nou obtinuta in urma
procesului de rectificare, pe baza valorilor unor pixeli sursa )
Apoi se vorbeste de o digitizare raster ( scanare) si o digitizare vectoriala.
Procesul de digitizare vectoriala presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
1. Separarea stratelor datele trebuie stocate pe mai multe straturi (layere).
2. Operatia de digitizare ( digitizarea propriu zisa).
S-a mai folosit o imagine satelitala multispectrala Landsat, 2000 ( in care rezolutia pixelului
este de 30 m , iar in urma procesului de fuziune ( imagine pancromatica + imagine multispectrala) a
rezultat o imagine cu o rezolutie a pixelului de 15 m . Digitizarea unei imagini multispectrale consta intro codare liniara pe 8 biti ( 256 de valori numerice specifice).
Am utilizat un model numeric al terenului (MNT) ( transpune caracteristicile morfografice si
morfometrice ale reliefului in forma numerica) si un SRTM ( Shuttel Radar Topography Mission)

131

Realizeaza o proiectare peste o grila metrica , rezolutia planimetrica interpolabila este de 90-100 m , iar
rezolutia altimetrica este de 16 m .
Harta toporagafica 1:100 000 ; Imagine satelitala Landsat ; MNT-SRTM ;

Cadrul Geologic Regional


Bazinul Haeg, ca arie de sedimentare alpin, aparine Domeniului Getic-Supragetic. Pentru cea
mai mare parte a Mezozoicului a fost parte a Platformei Carbonatate Getice, un domeniu major tectonosedimentar ce se afl ncorporat n prezent n structura Carpailor Meridionali.
Fundamentul cristalin
Este reprezentat in mare parte de Panza Getica.
Rocile metamorfice ale Domeniului Supragetic sunt reprezentate de roci metamorfozate n faciesul
isturilor verzi, n principal filite, isturi sericito-cloritoase cu biotit, isturi sericito-grafitoase, cuarite, n
care apar, cu dezvoltare local, corpuri de amfibolite i calcare cristaline.
Cuvertura sedimentar
Cuvertura sedimentar a bazinului include depozite siliciclastice i carbonatice, marine sau
continentale, aparinnd la 6 cicluri sedimentare distincte, separate prin discordane stratigrafice majore:
ciclul Pemian inferior, ciclul Jurasic-Cretacic inferior, ciclul Albian-Cretacic superior, ciclul Cretacic
terminal Miocen bazal, ciclul Miocen i ciclul Cuaternar. La rndul lor, n interiorul acestor cicluri se
evideniaz discordane i hiatusuri sedimentare de amplitudine mai mic.
DEPOZITELE CONTINENTAL- LACUSTRE CU RESTURI DE DINOSAURIENI
Depozitele continentale maastrichtiene sunt reprezentate prin roci sedimentare detritice cu
granulometrie variabil, de la ruditic la lutitic, prezentnd o varietate larg de caracteristici
stratonomice (culoare, structuri sedimentare, geometrie, contacte i relaii). Local, depozitele
maastrichtiene sunt reprezentate prin roci hibride, piro-epiclastice sau chiar roci piroclastice; intercalaii
de roci magmatice, cu dezvoltare restrns.
Dinozaurii din Tara Hategului
Dinosaurii din Haeg se cunosc de peste un secol; n perioada scurs de la prima lor semnalare
pn n prezent, cunotinele legate de aceti gigani pitici au suferit o continu acumulare cantitativ,
dar n acelai timp i o transformare cantitativ. Astzi exist posbilitatea unei reconstituiri mai fidele a
imaginii acestei faune de dinosauri i a mediului lor de via.Varsta dinozaurilor este Maastrichtian ,
Cretacic Superior. Prima semnalare a resturilor de dinosauri din Bazinul Haeg se datoreaz baronului
Franz Nopcsa.Datele noi, rezultate ca urmare a relurii activitilor de cercetare dup 1977, au adus
completri importante, au dus la recunoaterea caracterului mult mai complex al problematicii legate de
importana acestei faune de vertebrate, dar nu au schimbat n mod semnificativ percepia n legtur cu
aspectele de ordin taxonomic, filogenetic, paleoecologic, paleobiologic, evolutiv i paleobiogeografic
evocate de Nopcsa. In prezent, se cunosc 10 specii diferite de dinosauri din Bazinul Haeg, alturi de alte
10 specii de alte vertebrate, peste 20 de specii de gastropode, 10 specii de ostracode i peste 30 de specii
diferite de plante. Au fost astfel strinse date suficiente pentru conturarea imaginii unui ecosistem complex
n care au trit urmtorii dinosauri :
1 Telmatosaurus transsylvanicus (oprla de ap transilvan) un hadrosaur (dinosaur cu cioc
de ra) de talie mic (5 m lungime, fa de 7 pn la 14 m la ali hadrosauri) i primitiv. Este primul
dinosaur descoperit i descris din Bazinul Haeg, remarcabil mai ales pentru faptul c lui i aparin
cuiburile de ou descoperite la Tutea, Toteti i Nla.
2 Rhabdodon robustus i Rhabdodon shqiperorum (cu dini crestai) este cel mai comun
dinosaur din Bazinul Haeg. Este un ornithopod, reprezentat prin dou specii diferite: robustus i

132

shqiperorum. Talia primului nu depea probabil 2,5 - 3 m, n timp ce a doua specie era ceva mai mare.
Sunt reprezentanii unei familii de dinosauri tipic europene. Cele dou specii diferite erau considerate de
ctre Nopcsa ca masculul i femela aceleiai specii.
3 Magyarosaurus dacus (oprla ungar din Dacia), denumit aa dup naionalitatea lui
Nopcsa, alturi de Rhabdodon, era cea de a doua specie ierbivor comun. Face parte din gupul
sauropodelor, i putea atinge chiar i 10 m lungime. Era ns un dinozaur pitic prin comparaie cu giganii
grupului respectiv. Rudele lui triau mai ales n continentele sudice (America de Sud, Africa,
Madagascar).
4 Struthiosaurus transilvanicus (oprla cuirasat transilvan) este cea mai rar specie de
dinosaur ierbivor. Era un dinosaur patruped acoperit cu plci osoase (nodosaurid). Rudele lui se cunosc
din Austria, Frana i Spania. Avea cel mult 2,5 m lungime.
Siturile naturale protejate
1 Depozitele continentale de dinosaurieni de la Snpetru, (22054`37,736``E)
(45 32`36,342``N) rezervaie paleontologic, areal protejat de categoria a IV-a, n suprafa de 5 ha,
situat pe teritoriul satului Snpetru, Comuna Sntmria Orlea. Straturile bogate n resturile scheletice ale
reptilelor mezozoice (Cretacic superior) afloreaz pe ambii versani ai Vii Sibielului, n punctele: Rpa,
Mocioconilor, La Huma, Maluri, Scoaba, Mereua etc. De-a lungul anilor au fost descoperite fragmente
scheletice aparinnd dinozaurilor: Orthomerus transsylvanicus, Titanosaurus dacus, Rhabdodon
priscum, Struthiosaurus transsylvanicus, la care se adaug numeroasele resturi de chelonieni i
crocodilieni.
0

2 Mlatina de la Peteana, (22048`24,748``E)(45032`33,552``N) rezervaie botanic, areal protejat de


categoria a IV-a, n suprafa de 2 ha, este amplasat pe teritoriul satului Peteana, Comuna Densu.
Mlatina reprezint o colmatare subrecent, prin sfagnatizare, a unui lac pleistocen. Este una dintre cele
mai sudice mlatini ologotrofe din ara noastr, n flora creia se remarc populaiile de Drosera
rotundifolia (Roua cerului), un adevrat relict glaciar.
3 Vrful Poienii, (22058`19,762``E) (45058`00,6``N) de la Ohaba de sub Piatr, areal protejat de
categoria a IV-a, de tip botanic, n suprafa de 0,8 ha, amplasat pe teritoriul Satului Ohaba de sub Piatr,
Comuna Slau de Sus. Stncriile dealului Poienii adpostesc o vegetaie xeric, cu elemente floristice
remarcabile. Este singura staiune cert din Romnia pentru specia Plantago holosteum i locul clasic
pentru Astragallus onobrycnis var. lineariforicus.
4 Pdurea Slivu, (22058`37,536``E) (45037`55,471``N) rezervaie botanic, areal protejat de
categoria a IV-a, n suprafa de 40 ha, situat pe teritoriul oraului Haeg. n stratul ierbos al pdurii s-au
identificat speciile: Croccus banaticus, Melampyrum bihariense i Lembotropis nigricans. Din anul 1958,
n zon s-a creat o rezervaie cu zimbri.
5 Depozitele continentale (Cretacic superior) cu ou de dinosaurieni Tutea - (22050`53,851``E)
0
(45 36`25,369``N) rezervaie paleontologic, areal protejat de categoria a IV-a, n suprafa de 0,6 ha,
situat pe teritoriul localitii Tutea, Comuna General Berthelot, adpostind ou de dinosaurieni, oase de
embrioni, oase de dinosaurieni aduli.
6 Fneele cu narcise de la Nucoara, (22056`35,309``E) (45030`07,043``N) rezervaie botanic,
de catgoria a IV-a, n suprafa de 20 ha, pe raza Satului Nucoara, Comuna Slau de Sus. Reprezint un
vestigiu al unor strvechi asociaii hidrofile cu endemitul Peudedanum rochelianum. Aspect peisagistic
desebit datorat populaiilor de narcise (Narcissus stellaris).
7 Fneele de la Pui, (23005`38,968``E) (45031`20,415``N) rezervaie botanic, de categoria a
IV-a, in suprafa de 5 ha, pe raza Comunei Pui.Reprezint un vestigiu al unor asociaii floristice i aspect
peisager.
Repere istorice
Principalul centru polarizator al regiunii, de fapt si singurul oras din zona, este Hategul. Are o
populatie de 12 571 locuitori si o suprafata de 4.9 kmp. Localitatea apare mentionata documentar in anul
1247. In 1360 este consemnata ca district iar in 1398 este sediul unei cetati regale in care-si avea resedinta
castelanul (reprezentantul voievodului). In 1439 capata statut de oras (oppidum) si in 1764 devine oras
graniceresc.In present , Hategul are in subordine administrativa localitatea Nalatvad si satele Silvasu de
Jos si Silvasu de Sus.
Sarmizegetusa Ulpia Traiana - capitala Daciei romane, resedinta a celor mai importante institutii si
a naltilor functionari imperiali. Orasul a fost ntemeiat n 107 d.Hr., din porunca mparatului Traian,
denumirea sa completa fiind Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Asezarea se dezvolta

133

pana n 271 d.Hr. cand autoritatile romane se retrag din Dacia. Astazi se pot vizita urmele Forului
Coloniei, amfiteatrul (locul unde se desfasoara serbarile, luptele gladiarorilor) si necropola antica;
Biserica din Pesteana (comuna Densus) a fost construita in sec. al XIV-lea si este compusa
dintr-o nava cu turn clopotnita, altar dreptunghiular si o absida semicirculara. A fost degradata print-o
restaurare neglijenta in anii 1924- 1926; pastreaza fragmente de picture murala din sec. al XIV- lea
Biserca Densus. Se presupune ca biserica veche din Densus a suferit mari modificari de-a lungul
timpului si, in special, la sfrsitul secolului al XIII-lea. Construita din bolovani de ru, caramida cu
inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare luate desigur din Ulpia Traiana.
Biserica romneasc de la Snpetru este datat n secolele XIV-XV. Faada de vest se prezint
ca o mic expoziie de piese romane refolosite.
Biserica parohial Sntamarie Orlea a fost construit la sfritul secolului al XIII-lea.
Interiorul a fost pictat, pe la 1311, cu una dintre cele mai frumoase fresce din Transilvania sudic. n
secolul al XV-lea, altarul a primit alte adaosuri de fresc, de asta dat de origine rsritean nendoielnic.
Subcetate se afl la trei km spre nord-est de oseaua dintre Sntmrie Orlea i oraul Haeg.
Aproape de intrarea n localitate, pe o culme aflat la o diferen de nivel de 100 m, se mai pot vedea
ruinele celei mai importante ceti medievale ale Haegului. A fost ridicat pe la sfritul secolului al
XIII-lea. Din secolul al XV- lea a fost stpnit tot de ctre familia Cndea din Ru de Mori, prin graia
special obinut de la Ioan de Hunedoara. Orice rol al cetii s-a pierdut deja n prima jumtate a
secolului al XVI-lea.
Cetatea Mlieti. Ridicat de ctre familia Srcin, aflat n vecintatea geografic i la
concuren social cu Cndetii din Ru de Mori, ea conserv nc elemente demne de vizitat. Turnullocuin central, este conservat integral. n jurul su este vizibil o parte a curtinei, la care, n secolul al
XVI-lea, s-au adugat patru turnuri exterioare, cu forme neregulate, vizibile acum doar aproape de
suprafaa solului.
Cetatea Colt, asezata pe o stnca la intrarea n defileul Rusorului, este semnalata documentar
din sec. XIV. Ea a apartinut familiei cneziale Cndea din Ru de Mori. Ridicata n scopuri de aparare,
cetatea nu a ndeplinit niciodata acest rol; are plan triunghiular, dinspre nord, est si sud find aparata de
ziduri puternice.
Biserica Cetatii Colt a fost construita in sec. al XIV-lea, are aspect de fortareata; este formata
dintr-o nava si un mic altar deasupra caruia se inalta un puternic turn fortificat; in present se afla in ruina.
Concluzii
Realizarea de combinaii spaiale ntre diferite straturi de date n vederea obinerii unor hri
tematice (hri de risc, realizarea unor materiale educaionale i de promovare);
Crearea unui suport pentru integrarea datelor de cercetare provenite din studii interdisciplinare;

134