Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metodologia de lucru
In etapa initiala, de construire a bazei de date a unui GIS, principala sursa de date grafice a
reprezentat-o harta topografica 1:100 000.
Daca ulterior apar modificari in teren, nu mai trebuie ca ridicarile topo sa fie raportate pe hartie
iar apoi digitizate, deoarece exista posibilitatea trecerii coordonatelor de pe teren direct in baza de date.
Prima data s-a realizat procesul de georeferentiere (proces de atribuire a coordonatelor
cartografice datelor imagine), dupa care s-a realizat operatiunea de rectificare ( proces de transpunere a
datelor dintr-un sistem retea in alt sistem retea utilizand o transformare polinomiala) urmat de procesul de
reesantionare (proces de extrapolare a valorilor datelor pentru pixeli dintr-o retea nou obtinuta in urma
procesului de rectificare, pe baza valorilor unor pixeli sursa )
Apoi se vorbeste de o digitizare raster ( scanare) si o digitizare vectoriala.
Procesul de digitizare vectoriala presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
1. Separarea stratelor datele trebuie stocate pe mai multe straturi (layere).
2. Operatia de digitizare ( digitizarea propriu zisa).
S-a mai folosit o imagine satelitala multispectrala Landsat, 2000 ( in care rezolutia pixelului
este de 30 m , iar in urma procesului de fuziune ( imagine pancromatica + imagine multispectrala) a
rezultat o imagine cu o rezolutie a pixelului de 15 m . Digitizarea unei imagini multispectrale consta intro codare liniara pe 8 biti ( 256 de valori numerice specifice).
Am utilizat un model numeric al terenului (MNT) ( transpune caracteristicile morfografice si
morfometrice ale reliefului in forma numerica) si un SRTM ( Shuttel Radar Topography Mission)
131
Realizeaza o proiectare peste o grila metrica , rezolutia planimetrica interpolabila este de 90-100 m , iar
rezolutia altimetrica este de 16 m .
Harta toporagafica 1:100 000 ; Imagine satelitala Landsat ; MNT-SRTM ;
132
shqiperorum. Talia primului nu depea probabil 2,5 - 3 m, n timp ce a doua specie era ceva mai mare.
Sunt reprezentanii unei familii de dinosauri tipic europene. Cele dou specii diferite erau considerate de
ctre Nopcsa ca masculul i femela aceleiai specii.
3 Magyarosaurus dacus (oprla ungar din Dacia), denumit aa dup naionalitatea lui
Nopcsa, alturi de Rhabdodon, era cea de a doua specie ierbivor comun. Face parte din gupul
sauropodelor, i putea atinge chiar i 10 m lungime. Era ns un dinozaur pitic prin comparaie cu giganii
grupului respectiv. Rudele lui triau mai ales n continentele sudice (America de Sud, Africa,
Madagascar).
4 Struthiosaurus transilvanicus (oprla cuirasat transilvan) este cea mai rar specie de
dinosaur ierbivor. Era un dinosaur patruped acoperit cu plci osoase (nodosaurid). Rudele lui se cunosc
din Austria, Frana i Spania. Avea cel mult 2,5 m lungime.
Siturile naturale protejate
1 Depozitele continentale de dinosaurieni de la Snpetru, (22054`37,736``E)
(45 32`36,342``N) rezervaie paleontologic, areal protejat de categoria a IV-a, n suprafa de 5 ha,
situat pe teritoriul satului Snpetru, Comuna Sntmria Orlea. Straturile bogate n resturile scheletice ale
reptilelor mezozoice (Cretacic superior) afloreaz pe ambii versani ai Vii Sibielului, n punctele: Rpa,
Mocioconilor, La Huma, Maluri, Scoaba, Mereua etc. De-a lungul anilor au fost descoperite fragmente
scheletice aparinnd dinozaurilor: Orthomerus transsylvanicus, Titanosaurus dacus, Rhabdodon
priscum, Struthiosaurus transsylvanicus, la care se adaug numeroasele resturi de chelonieni i
crocodilieni.
0
133
pana n 271 d.Hr. cand autoritatile romane se retrag din Dacia. Astazi se pot vizita urmele Forului
Coloniei, amfiteatrul (locul unde se desfasoara serbarile, luptele gladiarorilor) si necropola antica;
Biserica din Pesteana (comuna Densus) a fost construita in sec. al XIV-lea si este compusa
dintr-o nava cu turn clopotnita, altar dreptunghiular si o absida semicirculara. A fost degradata print-o
restaurare neglijenta in anii 1924- 1926; pastreaza fragmente de picture murala din sec. al XIV- lea
Biserca Densus. Se presupune ca biserica veche din Densus a suferit mari modificari de-a lungul
timpului si, in special, la sfrsitul secolului al XIII-lea. Construita din bolovani de ru, caramida cu
inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare luate desigur din Ulpia Traiana.
Biserica romneasc de la Snpetru este datat n secolele XIV-XV. Faada de vest se prezint
ca o mic expoziie de piese romane refolosite.
Biserica parohial Sntamarie Orlea a fost construit la sfritul secolului al XIII-lea.
Interiorul a fost pictat, pe la 1311, cu una dintre cele mai frumoase fresce din Transilvania sudic. n
secolul al XV-lea, altarul a primit alte adaosuri de fresc, de asta dat de origine rsritean nendoielnic.
Subcetate se afl la trei km spre nord-est de oseaua dintre Sntmrie Orlea i oraul Haeg.
Aproape de intrarea n localitate, pe o culme aflat la o diferen de nivel de 100 m, se mai pot vedea
ruinele celei mai importante ceti medievale ale Haegului. A fost ridicat pe la sfritul secolului al
XIII-lea. Din secolul al XV- lea a fost stpnit tot de ctre familia Cndea din Ru de Mori, prin graia
special obinut de la Ioan de Hunedoara. Orice rol al cetii s-a pierdut deja n prima jumtate a
secolului al XVI-lea.
Cetatea Mlieti. Ridicat de ctre familia Srcin, aflat n vecintatea geografic i la
concuren social cu Cndetii din Ru de Mori, ea conserv nc elemente demne de vizitat. Turnullocuin central, este conservat integral. n jurul su este vizibil o parte a curtinei, la care, n secolul al
XVI-lea, s-au adugat patru turnuri exterioare, cu forme neregulate, vizibile acum doar aproape de
suprafaa solului.
Cetatea Colt, asezata pe o stnca la intrarea n defileul Rusorului, este semnalata documentar
din sec. XIV. Ea a apartinut familiei cneziale Cndea din Ru de Mori. Ridicata n scopuri de aparare,
cetatea nu a ndeplinit niciodata acest rol; are plan triunghiular, dinspre nord, est si sud find aparata de
ziduri puternice.
Biserica Cetatii Colt a fost construita in sec. al XIV-lea, are aspect de fortareata; este formata
dintr-o nava si un mic altar deasupra caruia se inalta un puternic turn fortificat; in present se afla in ruina.
Concluzii
Realizarea de combinaii spaiale ntre diferite straturi de date n vederea obinerii unor hri
tematice (hri de risc, realizarea unor materiale educaionale i de promovare);
Crearea unui suport pentru integrarea datelor de cercetare provenite din studii interdisciplinare;
134