COALA NAIONAL DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE

Master Comunicare i Relaii Publice

Diferene culturale n lumea contemporan

Caricaturile lui Mahomed

Absolvent
Cristina Andreea

Bucureti 2015

Cuprins

Introducere
2

Am ales aceast tem deoarece sunt de prere c n ziua de azi, culturii nu i se mai acord
importana cuvenit, aceasta jucnd rol de element principal n conturarea identitii fiecrui
popor.
n cadrul acestei lucrri sunt prezentate cteva aspecte definitoare ale culturii precum
concept general dar i elemente de difereniere cultural, prin prezentarea i explicarea acestora
accentul fiind pus n special pe religie, care este unul dintre cele mai pregnante i importante
elemente.
Aceast lucrare este mprit n trei capitole, iar n cadrul acestor capitole au fost atinse
anumite puncte i aspecte relevante titlului.
Primul capitol, intitulat Sensuri i semnificaii ale culturii este mprtit la rndul lui n
trei subcapitole. n primul subcapitol, intitulat Definiii i caracteristici ale culturii, sunt
prezentate caracteristici i informaii generale referitoare la conceptul i originea cuvntului
cultur dar i diverse definiii ale conceptului provenind din partea mai multor autori,
specialiti n domeniu. De asemenea, sunt prezentate n mod succint i caracteristicile principale
pe care le ndeplinete cultura. n al doilea subcapitol Dimensiunile culturii am prezentat
principalele dimensiuni ale culturii aa cum au fost ele identificate de ctre Geert Hofstede
urmnd ca n ultimul subcapitol s trec n revist cum este privit cultura n epoca contemporan
i ce fel de relaie are aceasta cu civilizaia.
n capitolul doi, intitulat Distincii culturale am nceput deja s dezvolt subiectul
principal al lucrrii. n primul subcapitol am pus accentul pe distincia intercultural realizat de
Edward T. Hall. Am atins apoi n al doilea subcapitol subiectul referitor la principalele elemente
de distincie intercultural explicndu-le pe fiecare n parte i n ce mod pot contribui acestea la
distincia intercultural. n ultima parte a acestui capitol, am tratat separat elementul de distinc ie
intercultural, religia, pe care se bazeaz lucrarea de fa, unde am aprofundat i am adugat
cteva detalii referitoare la aceasta.
n ultimul capitol, am ales ntocmirea unui studiu de caz prin care am realizat o
comparaie, unde am ales trei religii importante ale lumii, ortodoxism, intoism i budism i am
descris fiecare religie n parte pentru a m ajuta n realizarea distinciei ntre acestea. Am realizat
apoi dou tabele prin intermediul crora am ilustrat asemnarile, pe care m-am axat mai pu in, i
3

deosebirile, pe care m-am axat mai mult pentru a putea ilustra exact distinc iile culturale care ies
la suprafa prin intermediul acestui element, si anume religia.
Lucrarea a fost ncheiat cu prezentarea unor concluzii pe care le-am dedus din studiul
realizat pe aceast tem i n urma redactrii acestei lucrri.

CAPITOLUL 1
Sensuri i semnificaii ale culturii
1.1. Definiii i caracteristici ale culturii
Originea cuvntului cultur provine de undeva din anul 1793 dintr-un dicionar german
iar din secolul al XVIII-lea deja i se atribuie sensul de educare a spiritului. La sfr itul
aceluiai secol, termenul de cultur ncepe s fie utilizat i asociat fenomenului sociocultural n
tiinele germane. Odat cu apariia colilor de antropologie n secolul al XIX-lea, se aplic
anumite procese de standardizare acestui termen, cu anumite particularitati. Pentru americani,
cultura inseamna dezvoltare tehnica si materiala, pentru ei aceasta este strict legata de
modalitatile de transmitere a mostenirii sociale; pentru scolile etnologice, termenul de cultura
inseamna modul de viata al unui popor care este dobandit si transmis de la generatie la generatie,
timp in care cultura se afla intr-un proces de continua schimbare. Pentru scolile moderne, cultura
se axeaza pe modurile de comunicare, pe valorile, vehiculele culturale si obiectele simbolice ale
societatii.
Inainte de a acorda anumite definitii termenului de cultura, este important a identifica
cateva repere pentru a putea intelege mai bine intelesurile acestuia. In existenta umana, cultura a
fost condiderata un element definitoriu si indispensabil pentru realitatea sociala. De asemenea, ea
fost preluata si in gandirea istorica si antropologica deoarece ea exprima cel mai bine continutul
de umaniare si de dezvoltare a societatii.
Cultura nu are o definitie standard. Asa cum spunea si Abraham Moles, termenul de
cultura intotdeauna va lasa loc de modificari si adaugiri spre deosebire de termenii folositi in
stiintele naturii sau in geometrie carora si le acorda definitii inchise. Oricand cultura poate primi
o definitie noua, spre deosebire de tensiunea curentului electric, de exemplu, care este un concept
inchis si nu i se poate reda o definitie relevanta.
Conceptul de cultura este un ansamblu de limbaje, de simboluri si semnificatii care face
parte din procesul amplu si complex de comunicare si careia i se da de catre om tonus si culoare
prin faptul ca el este mereu interesat de ceea ce il inconjoara.

Astfel, asa cum afirma Edgar Morin, omul este o fiinta culturala prin natura penru ca
este o fiinta naturala prin cultura.1 Se poate afirma in acest sens ca omul are ca a doua natura
cultura care coexista cu natura promordiala a acestuia.
Este important sa acordam astfel mai departe cateva definitii ale culturii deoarece prin
intermediul lor se poate exprima o viziune asupra acesteia dar si asupra functiilor ei.
Abraham Mole spune c: O caracteristic esenial a fiinei umane este de a tri ntr-o
ambian pe care ea nsi i-a creat-o. Urma lsat de acest mediu artificial n spiritul fiecrui
om este ceea ce numim cultur, termen att de ncrcat de valori diverse nct rolul su
variaz simitor de la un autor la altul i pentru care s-au gsit peste 250 de definiii.2
O prima definitie a fost formulata undeva prin anul 1871 de catre E. F. Taylor, care considera
cultura ca fiind ansamblul complex al cunotinelor, credinelor religioase, al artei, moralei,
obiceiurilor i al tuturor celorlalte capaciti i obinuine pe care le dobndete omul ca membru
al societii.3
In anul 1952, Alfred Kroeber si Clyde Kluckhohn, doi antropologi americani, au inclus intr-o
lucrare publicata un ansamblu, pe care l-au impartit in 7 grupe (enumerativ-descriptive, istorice,
normative, psihologice, structurale, genetice i incomplete), care continea un numar de 164 de
definitii ale culturii adunate de la filosofi, sociologi, psihologi etc. Pornind de la acest numar
mare de definitii, au sintetizat chiar ei o definitie a acesteia:
Cultura const din modele implicite i explicite ale comportrii i pentru comportare,
acumulate i transmise prin simboluri, incluznd i realizrile lor n unelte. Miezul
esenial al culturii const din idei tradiionale, aprute i selecionate istoric, i, n special, din
valorile ce li se atribuie; sistemele de cultur pot fi considerate, pe de o parte, ca produse ale
aciunii i, pe de alt parte, ca elemente ce condiioneaz aciunea viitoare.4
Din aceasta definitie, ne dam seama ca prin intermediul culturii se transmit anumite modele
comportamentale cu ajutorul unor simboluri. De asemenea, cei doi antropologi sustin ca
elementele culturii se afla in legatura cu elementele ce tin de sfera civilizatiei, ba mai mult
sistemele de cultura sunt un nucleu al civilizatiei.
1 Edgar Morin, Le paradigme perdu: la nature humanine, Paris, Seuil, 1973, pagina 100
2 Grigore Georgiu, Filosofia Culturii, curs SNSPA, Bucureti, pagina 28
3 Laureana, Urse, Calitatea Vieii i Cultura, Revista Calitatea Vieii, 2008, pagina 94 Ibidem 2, pagina 28

4
6

Caracteristici ale culturii

Lund n considerare comportamentul uman, organizarea, necesitile, scopurile,

instituionalizarea i instituiile, Malinovski formuleaz definiia i caracteristicile culturii n
urmtoarele moduri:

cultura exist ca un fapt dinamic i viabil i se raporteaz la un sistem de condiii care o

garanteaz c un organism viu ntr-un mediu natural adecvat i care opereaz n cadrul
unui grup social;

cultura cuprinde unelte, bunuri de consum, regulamente organice, idei, arte, credine i
obiceiuri ale diverselor grupuri sociale;

cultura este reprezentat de un comportament uman organizat;

cultura este folosit de om ca un instrument pentru rezolvarea diferitelor probleme

concrete i specifice;

cultura este un ansamblu de obiecte, atitudini i activiti folosit la atingerea unor scopuri;

cultura este o organizare de activiti, atitudini i obiecte n vederea constituirii unui clan,
trib, familie sau comuniti;

cultura este un ansamblu indivizibil are crui componente sunt interdependente.

1.2. Cultura n lumea contemporan

n epoca contemporan, cultur a ajuns s fie rezultatul numeroaselor schimbri care au
avut loc n diferite cmpuri ale creaiei culturale precum i n organizarea politic i progresul
tehnic. n tiin i n spaiul creaiei estetice au avut loc cele mai nsemnate schimbri prin
intermediul crora a fost posibil apariia noilor mijloace de comunicare, care au un rol
important n nelegerea caracteristicilor lumii contemporane.
n secolul XX, au avut loc importante schimbri n ceea ce privete cmpul culturii, fapt
care a influenat n mod pozitiv cunoaterea tiinific, a crescut intensitatea creaiei, a
impulsionat ritmul de desfurare a schimbrilor culturale i cutarea unor noi modaliti i
7

forme de expresie, a determinat integrarea mult mai rapid a valorilor culturii n sistemul
activitilor sociale prin mass-media etc.
Un rol important l-au avut i activitile economice contemporane dar i arta prin
intermediul creia au fost schimbate cadrele imaginare, vizuale i auditive ale omului modern, a
modificat mijloacele de expresie i de comunicare dar i ambiana simbolic n care se
desfoar existena cotidian.
Nimeni nu i mai poate da seama n ziua de azi de rolul important pe care l joac cultura
n viaa cotidian contemporan. Ea este singura zon a cunoaterii contemporane care te poate
izola de matematicile care au reuit s cucereasc totul, care nu sunt capabile s explice
individualul.
1.2.1. Cultura i civilizaia
Adeseori, se face confuzie ntre termenul de civilizaie i termenul de cultur, fiind
folosit chiar ca un substitut pentru acesta. Diferena ntre sensurile acestor dou cuvinte a fost
identificat undeva mai trziu ntr-o perioad greu de identificat, ns F. Braudel ("Grammaire
des civilisations", Flammarion, Paris, 1993, prima ediie datnd din 1963) a ncercat s identifice
principalele diferene.
Civilizaia, ca termen, are un dublu sens, desemnnd i valorile morale dar i cele
materiale ale unei societi. Civilizaie include totalitatea achiziiilor umane (tiina, art,
drumuri, poduri, tehnologie etc.). Cei doi termeni se difereniaz n prezent mai mult prin
intermediul contextului n care sunt folosite, muli autori prefernd s atribuie cuvntului
cultura un sens mai apropiat de cel de spirit, n timp ce cuvntul civilizaie referindu-se mai
mult la componentele materiale care se obin la nivelul unei societi.
"Din nefericire, nimeni nu a czut de acord asupra distinciei ce ar trebui fcute: ea
variaz n funcie de ri, sau chiar n aceeai ar, dup perioad i autori "5 , afirma F. Braudel.
Distincia dintre cei doi termeni este foarte folositoare deoarece cu ajutorul ei ne putem feri de
confuzii atunci cnd apare situaia analizei anumitor evoluii i transformri ale lumii actuale, n
ciuda faptului c societatea contemporan se ferete s creeze o distintie prea sever ntre cele
dou concepte.
5Dumitru Zai, Management i cultur, volumul 4, numarul 6/2002, pagina 3
8

Aa cum am precizat anterior, sensul cel mai potrivit pe care l putem acorda termenului
de civilizaie este cel de infrastructur tehnic a vieii umane, precum i normele, instituiile,
conveniile acceptate, cu toate c pentru anumii autori acesta exprima integrarea social a
acestor elemente, asimilarea valorilor n modul de via, n modul de manifestare al unei
societi.
Pentru a marca ntr-un mod ct mai clar sensurile diferite ale celor dou concepte, P.H.
Chombart de Lauwe a realizat urmtoarea schem pentru mediile francez i german, urmnd ca
mai apoi s i fac loc i n civilizaie anglo-saxon i Europa continental:

Frana

Germania

Civilisation

Kultur

Civilisation materielle

Culture

rile anglo-saxone

Zivilisation

Bildung

Europa continental

Culture (progres personal/colectiv) civilisation (carecterizeaz o societate/ansamb

Culture (proprie unei societi) civilisation (progresul umanitii)

Figura 2. Schema lui P.H. Chombart de Lauwe6

Prin intermediul acestei scheme, se remarc faptul ca n mediul francez termenul de civilizaie
este utilizat pentru a ilustra ceea ce este desemat prin cultura n timp ce germanii au folosit
termenul de cultur pentru a desemna civilizaia. Pentru spaiul francez, civilizaia cuprinde
cultura precum o component spiritual, n timp ce componenta material formeaz civiliza ia
propriu-zis.

6 Grigore Georgiu, Filosofia Culturii, curs SNSPA, Bucureti, pagina 44

9

In spatiul germanilor, civilizatia reprezinta o parte componenta a culturii, aceasta din

urma fiind un element dominant, este o aplicatie, o intruchipare materiala a valorilor culturale.
Cultura are astfel un sens special, de constructie a personalitatii, de bildung.
Din Germania a pornit acest sens bogat si s-a raspandit si in Romania unde s-a impus
cu sensul de ansamblu al deprinderilor sufleteti, al creaiilor spirituale care caracterizeaz o
naiune.

CAPITOLUL 2
Distincii culturale

Cultura este uneori, dar cu siguranta nu intotdeauna, asemanatoare cu etnicitatea si

nationalitatea. O persoana japoneza, adusa in Japonia, intr-o casa japoneza, va fi japoneza atat
din punct de vedere al culturii, al etniei cat si al nationalitatii. Un japonez nascut in Australia,
adoptat de catre australieni care vorbesc engleza, va fi japonez din punct de vedere al etniei,
dar va fi Australian in ceea ce priveste cultura si nationalitatea.
Uneori, distinctiile nu sunt usor de facut. Etnicitatea poate fi usor stabilita si uneori
usor de recunoscut, dar cultura si nationalitatea pot depinde de alegerea individului sau de
deciziile politice. De exemplu, ceea ce este acum Republica Ceha, a facut parte din
Cehoslovacia, pentru ca oamenii care se considera cehi acum sa fie denumiti cehoslovaci
atunci din punct de vedere al nationalitatii. Nationalitatea in sine este un concept dificil si
complex.
Unii oameni nu pot recunoaste diferentele etnice, nationale si culturale. Multi nu isi pot
da seama daca o persoana este thailandeza, chineza sau japoneza. Nationalitatea este chiar mai
dificil de recunoscut. Malaezienii, chinezii, indienii, oamenii de alte etnii sau cu etnii mixte
pot fi in mod egal malaezieni.
Cultura nu este fixa. Stilul vestimentar, mancarea, atitudinea mostenita, sanatatea,
casatoria, educatia si multe altele se pt schimba.

10

Intr-o anumita cultura, se intampla destule variatii. Subculturile, sau grupurile

asemanatoare ca varsta, educatia, averea, interesele si multi alti factori pot exista sub incidenta
unei alte culturi. Multi oameni apartin mai multor subculturi, chiar si intr-o tara straina.

2.1. Elemente de difereniere cultural

Pentru a putea face o distinctie intre culturile de diferite tipuri, specifice fiecarui popor,
fiecarei tari, este foarte important s menionm o serie de elemente importante, o serie de
factori de diferentiere, definii de Geert Hofstede i Edward T. Hall.
Geert Hofstede, un cunoscut sociolog al culturii i un renumit antropolog att n mediul
universitar, ct i n cel antreprenorial, a dat o definiie destul de simpl conceptului de cultur,
care reprezenta subiectul principal al operei sale:
Cultura nu exist, cultura este un concept pe care l-am construit pentru a nelege o
lume complex, dar nu este ceva tangibil, ca un tabel sau o fiin uman; ceea ce este
depinde n fond de modul n care noi o definim...aa c n-ar trebui s fie un motiv de glceav
faptul c vom defini cultura uor diferit.7

7 Indicatori naionali privind cultura calitii n nvmntul preuniversitar din Romnia, articol preluat de pe siteul www.sipamuntenia.ro, accesat la data de 2 Martie 2015, pagina 2

11

Specific
individualului

Motenit i
nvat

Perso
nalita
te

Specific unui
grup sau categorie

nvat

Cultur
Universal

Natura Uman

Motenit

Figura 1. Definiii ale culturii de Hofstede8

ntre anii 1967 i 1973, Hofstede a lucrat ca psiholog social la IBM, timp n care el a
realizat o serie de cercetri statistice, avnd drept subiect diferenele culturale care
caracterizeaz rile sau grupurile de persoane.
Aceste cercetri statistice s-au concretizat n ceea ce s-au numit dimensiunile Hofstede ale
culturii naionale i sunt exprimate n urmtoarele categorii:
1. distana fa de putere: mare vs mic;
2. individualism vs colectivism;
3. masculinitate vs feminitate;
4. nivelul de evitare a incertitudinii: ridicat vs sczut;
5. orientarea pe termen lung vs orientarea pe termen scurt;
6. indulgenta vs constrngere.
Distana fa de putere face referire la modul n care puterea este privit n cadrul
respectivei culturi. De exemplu, n culturile unde distana fa de putere este mare, inegalitatea
este caracterizat de un caracter structural:
8 Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede, Michael Minkov, Culturi i organizaii. Softul mintal,
Editura HUMANTITAS, 2012, p. 17
12

puterea nu este suficient de limitat de legitimitate sau de moral;

veniturile, puterea, statusul i calificarea sunt valorizate i susinute reciproc;

puterea este centralizat de ctre organizaie n ct mai puine mini;

distana ntre superior i subordonaii si este pstrat ntr-un mod considerabil;

relaia cu superiorii sunt frecvent ncrcate emoional.

La polul opus, stau culturile unde distana fa de putere este mic iar inegalitatea are
un caracter convenional:
-

puterea i folosirea acesteia sunt supuse legitimitii i criteriului bine vs ru;

nu este necesar ca veniturile, puterea, statusul i calificarea s se susin reciproc;

organizaiile sunt descentralizate iar nivelurile ierarhice i personalul de

supraveghere sunt n numr destul de mic;

distana ntre superiori i subordonai este destul de mic;

sistemul ierarhic este doar o structur de inegalitate a rolurilor stabilit

convenional.

Individualism vs colectivism aceast dimensiune face referire la modul cum

influeneaz cultura individul sau grupul. n aceast categorie intr culturile colectiviste unde
este evideniata apartenena la grup, integrarea n echipa i nu se ine cont de opiniile i
interesele personale. Cel mai bun exemplu aici este cultura oriental din Japonia sau Hong
Kong. Spre deosebire de ele, culturile individualiste pun accentul foarte mult pe opiniile
personale, pe confruntarea acestora, de pe urma creia reiese adevrul. Aici putem da exemplu
pe SUA i Marea Britanie.
Masculinitate vs feminitate aici este vorba despre elemente de difereniere ale celor
dou genuri; de exemplu, ambiia, realizrile/succesul, recompensele materiale, banii sunt
elemente specifice masculinitii (Australia, Italia), n timp ce calitatea vieii i a mediului
nconjurtor i grij fa de oameni sunt caracteristice genului feminin (Olanda, Suedia).
n organizaiile unde domin mai mult masculinitatea, se cer rezultate iar recompensele
se dau n funcie de prestaia fiecruia, n timp ce feminitatea ofer recompense dup nevoi.
Masculinitate = a tri pentru a munci
Feminitate = a munci pt a tri.

13

Nivelul de incertitudine aceast dimensiune se refer la msura n care membrii unei

culturi se simt ameninai de situaii incerte sau necunoscute, mpotriva crora sunt create msuri
de siguran prin intermediul crora s se poat controla sau reduce astfel de situaii sau sunt
relaxate/eliminate o parte din regulile existente.
Din punct de vedere filozofico-religios, aceast dimensiune are rolul de a cuta
adevrurile absolute sau ea mai exprima msura n care atunci cnd unele culturi accepta
procesul de inovare, aceasta ncearc s evite pe ct mai mult posibil apariia riscurilor (de
exemplu, Japonia sau Marea Britanie) sau le accept n totalitate (de exemplu, Danemarca sau
Hong Kong).
n ceea ce privete cultura n sine, afirma Hofstede, ea exist numai prin comparaie.
Dimensiunile culturale sunt bineneles relative i nu absolute i pot fi caracterizate numai atunci
cnd ele sunt comparate cu alte societi.
Alte elemente importante prin intermediul crora sunt ilustrate diferenele culturale sunt
cele identificate de Edward T. Hall, un antropolog american care i-a dedicat via a studiilor
referitoare la relaiile interculturale. Teoria lui a fost c nenelegerile dintre diferite culturi sunt
cauzate de lipsa de comunicare.
O diferenta culturala majora identificat de acesta este aceea intre contexte ridicate si
scazute. Ambele contexte, atat cel ridicat cat si cel scazut exista in toate comunitatile, dar unul
sau celalalt predomina. Hall defineste contextul ca fiind absolut orice inconjoara un eveniment
si este legat de el. El arata ca elementele care se combina sa produca orice fel de semnificatie
exista in proportii diferite, potrivit culturii, si astfel este posibila o impartire a culturilor in in
functie de o scara de la ridicat la scazut a contextului.
Oamenii apartinand culturilor cu un context ridicat pot deveni nerabdatori cu oamenii
care apartin unei culturi de context scazut atunci cand trebuie sa ofere informatii, ei craznd c
acetia ar trebui s tie i s le neleag. De cealalta parte, stau oamenii din culturi cu context
scazut care nu se simt confortabil atunci cand nu li se dau detaliile pe care ei le asteapta.
Asiaticii si culturile indigene tind sa apartina culturilor cu un context ridicat. Copiii
sunt instruiti sa nu isi arate emotiile in public. Actiunile cu un context ridicat sunt realizate de
catre un grup, au radacini din trecut, sunt supuse schimbarilor intr-un mod foarte lent si sunt
foarte stabile.

14

Culturile cu un context scazut tind sa fie culturi occidentale, ca acelea din Marea
Britanie, Statele Unite si Europa. O trasatura caracteristica acestora este aceea ca informatia
este inregistrata in scris si dominata de regulile tarii.
Diferentele majore intre culturile ridicate si scazute in context sunt: accent diferit in
relatiile personale; atitudine diferita in comunicarea explicita, in lege, contracte; incredere
diferita in comunicarea verbala; variatii in evitarea incertitudinii.
Recunoasterea in mod constient a acestor diferente poate ajuta o persoana apartinand
unui context cultural sa o inteleaga pe cealalta apartinand celuilalt context cultural.
Principalele dimensiuni culturale identificate de Edward T. Hall sunt:
1. Monocronism/policronism prin intermediul acestor concepte Edward T. Hall
ilustreaz modul de prioritizare a timpului al oamenilor provenind din diferite culturi.
Monocronismul este cel prin care lucrurile se fac treptat, fiecare aciune fiind
planificat i desfurat cu mare atenie. n cazul policronismului se pune mai mult
accent pe relaiile dintre oameni. Anumite reguli pot fi nclcate iar oamenii apar innd
culturilor policronice pot fi uor dezorganizai.
2. Context bogat/context srac oamenii care aparin primului context pstreaz i
apreciaz legturile interumane. Spre deosebire de acetia, oamenii care aparin celui
de-al doilea context acord o mare importan comportamentului n societate dar i
regulilor pe care le respect cu strictee.
n contextul cultural bogat se ncadreaz rile care pun accent pe rela ii i pe grupuri,
cum ar fi: : Noua Zeeland, Spania, Grecia, Japonia, rile arabe, China, Romania iar
n contextul cultural srac intr America de Nord, Germania, Frana, Norvegia,
Danemarca, Suedia, ri ce se rezum la comunicarea strict necesar muncii i
domeniului de activitate.
3. Spaiul cultural potrivit lui Edward T. Hall, relaiile interumane dar i nivelul
incontientului sunt influenate n mod semnificativ de amenajarea spa iului i distan a.
Hall definete patru zone n acest sens: zona intim (0-45 cm), zona personal (46-122
cm), zona social (1.23 m-3.5 m) i zona public (peste 3.5 m). Zona intim este cea n
care au acces doar persoanele apropiate, familia. Aceast zon este influenat de
siguran, ncredere i respect. n zona personal exist nc un grad ridicat de
familiaritate dar comunicarea tactil nceteaz. Zona social este determinat de
ntlniri sociale att cu oameni cunoscui ct i cu strini, n cadrul crora pot aprea
15

relaii de prietenie, bun sim, interes, superioritate. n zona public au loc ntlniri
formale, oficiale ntre elite care se adreseaz unei largi audiene de pe poziii
impuntoare.
n afar de elementele identificate de cei doi autori, diferenele culturale pot fi ilustrate
i prin prisma unor elemente de alt natur, aa cum sunt menionate mai jos.
Unul dintre aceste elemente este religia. Apartenenta culturala, istorica, deci etnica
este strans legata de religie deoarece aceasta ofera acel sentiment puternic de apartenenta.
Religia a generat de-a lungul timpului numeroase conflicte care isi au radacinile in trecut si in
timp, iar anumite aspecte religioase care persista si azi au hranit prejudecati puternice chiar in
cadrul unor societati considerate evoluate. Un aspect al religiei care genereaza diferentierea
intre culturi, este in primul rand modul cum este privit omul, conceptia despre acesta care
difera de la o cultura la alta. In partea occidentala a lumii, de la Geneza biblica si pana la
naturalismul lui Rousseau, omul a fost creat dupa chipul si infatisarea lui Dumnezeu si este
independent de contextul social in care traieste. De asemenea, viziunea asupra lumii este
concentrata pe existenta omului, care pre-exista calitatii sale de fiinta sociala.
La polul opus stau culturile orientale (asiatice, arabe), unde omul este definit in raport
cu contextul lui specific, el fiind o parte a unui intreg, iar fara acel intreg el nu ar exista.
In Occident, religia a devenit un aspect care vizeaza adeziunea personala la o credinta
sau alta, in timp ce in celalalte parti ale lumii se pune accentul pe anumite aspecte de
obedienta, anumite interdictii religioase care fac presiune asupra individului. De asemenea, tot
apar in prezent curente islamiste care nu vin decat sa ofere greutate aspectelor mentionate mai
sus.
Un al doilea element de diferentiere culturala este, evident, limba, limbajul specific
fiecarei natiuni. Limbajul este o forma a comunicarii simbolice a timpului, a spatiului, a
interactiunii dintre oameni, aceasta manifestandu-se prin intermediul limbajului. Aceasta
comunicare este reprezentata de vorbe, gesturi, expresii dar si alte miscari corporale. Prin
intermediul limbii, limbajului sunt evidentiate natura si valorile oricarei culturi. Atunci cand
invatam o alta limba diferita de cea a noastra, se spune ca de fapt asimilezi o alta cultura, prin
faptul ca intr-o limba, cuvintele sunt concepte ce reflecta cultura din care deriva.
Cunoasterea unei limbi inseamna cunoasterea culturii din care provine aceasta. Prin
intermediul acesteia au loc schimburi interculturale intre diferiti oameni, spre exemplu,
16

oamenii de marketing se folosesc de limba pentru a putea comunica cu liderii politici,

angajatii, frunizorii si chiar clientii de pe pietele externe, ajutand astfel la obtinerea de
informatii referitoare la produsele cerute, la serviciile existente pe piata etc. Limba reprezinta
o cauza a aparitiei neintelegerilor in procesul de comunicare, prin faptul ca o persoana nu
cunoaste limba locala, traducerile sunt defectuoase din punct de vedere calitativ sau chiar
faptul ca persoana respectiva nu are capacitatea de a interpreta limbajul trupului sau alte
gesturi. Astfel de cazuri au aparut chiar si in tarile care au aceeasi limba oficiala, unde pot
aparea diferente intre nuantele subtile ale limbii. Unul dintre exemplele cele mai bune pe care
le pot da in acest caz este acela cand compania Pepsi a introdus in Germania sloganul Come
alive with Pepsi, iar la germani traducerea mot-a-mot era Iesi din mormant cu Pepsi.
Prin intermediul limbii sunt transmise, de la o generatie la alta, diferite informatii
culturale si sociale. In limba araba exista peste 6000 de cuvinte pentru a descrie camilele si
parti ale corpului lor, iar eschimosii folosesc peste 50 de cuvinte pentru a descrie zapada.
Chiar daca in anumite tari se vorbeste aceeasi limba, aceasta tot permite evidentierea
anumitor diferente culturale, iar aceasta se modifica mai rapid decat cea scrisa si reflecta
cultura mai direct. De exemplu, S.U.A, Irlanda si Anglia utilizeaza aceeasi limba, limba
engleza, insa oamenii de acolo vorbesc dialecte diferite. Exact acelasi exmplu poate fi dat si in
tarile de limba spaniola din America Latina. In fostele colonii si state multinationale, cum ar fi
de exemplu, Rusia, exista o limba oficiala, insa existau si alte limbi autohtone.
Uneori, pot aparea anumite cuvinte care sunt diferite ca pronunie. Acest lucru poate
reprezenta un impediment pentru oamenii din domeniul marketingului, care este adeseori greu
de depasit, insa datorita faptului ca acum cele mai multe companii folosesc limbi de circulatie
internationala cum ar fi engleza, franceza, germana, acest impediment este in mare parte
solutionat.
Cu siguranta cu totii stim expresia Daca vrei sa distrugi un mesaj, tradu-l!. Aceasta
este adevarata intrucat trebuie acordata o mare atentie eliminarii riscurilor cauzate de
caracteristicile tuturor limbilor. Este necesar ca fiecare element al acestora sa fie tratat, de la
omonime la capacitatea limbii de a comunica nuante diferite in functie de sens. Sunt cazuri
cand varietatea lingvistica devine un indicator al altor tipuri de varietati culturale. Chiar daca
anumite cuvinte sunt traduse in mod direct, aceasta nu garanteaza congruenta intelesului. Un
exemplu aici este atunci cand persoanele din Asia spun da, asta inseamna ca ele de fapt te-au
17

auzit si nu ca sunt de acord cu ceea ce ai spus. De aceea, un manager ori trebuie sa cunoasca
limba foarte bine, ori trebuie sa aiba un interpret competent atunci cand el se decide sa
actioneze pe o piata straina.
Si comunicarea nonverbala are un rol important in diferentierea intre culturile lumii.
Studiile au aratat ca aceste mesaje subtile reprezinta intre 60% si 90% din modul cum este
interpretata comunicarea.9 Anumite diferente si variatii de comportament si limbajul trupului
ale indivizilor care provin din tari diferite pot cauza neintelegeri si neincredere intre acestia
atunci cand comunica. Majoritatea oamenilor pot recunoaste foarte usor anumite expresii
faciale care semnifica surpriza, tristete, frica sau fericire. Exista oameni de afaceri care
reactioneaza in mod negativ atunci cand intalnesc anumite expresii faciale la oamenii cu care
discuta deoarece ei nu deprind intelesul cultural pe care acestea le semnifica. De exemplu,
japonezii nu se simt confortabil atunci cand discuta fata in fata cu americanii. Inca din
copilarie, acestia sunt invatat sa tina capul in jos in semn de umilinta, insa americanii
reactioneaza intr-un mod total diferit in ceea ce priveste acest gest deoarece ei se simt jigniti si
tendinta lor este sa gandeasca faptul ca ei ar trebui sa se uite la ei atunci cand comunica.
In timpul expunerii unui discurs, americanii au tendinta sa se uite direct la persoane, in
timp ce, de exemplu, englezii reusesc sa capteze atentia prin faptul ca se uita intr-o parte
atunci cand comunica cu altii.
Pastrarea distantei este un alt element al comunicarii noverbale, in sensul ca spatiul
personal este considerat ca fiind un determinant al predispozitiilor culturale. O persoana poate
fi considerata rece, sau chiar insistenta in functie de gandirea pe care o are cel care realizeaza
judecata. De exemplu, in tarile din America de Sud, Europa de Sud si Est si chiar arabii detin o
cultura care se caracterizeaza prin contact ridicat. Atunci cand discuta, oamenii prefera sa stea
cat mai aproape, sa se atinga in mod frecvent. La polul opus, stau tarile Europei de Nord, SUA
si Asiei, unde oamenii adopta o cultura cu contact scazut, acestia preferand ca procesul de
comunicare sa se desfasoare la distanta si sa nu se atinga prea frecvent.
Ceea ce este interesant la aceste doua tipuri de culturi este faptul ca tarile unde este
adoptata cultura cu contact ridicat au o clima calda, in timp ce tarile unde este adoptata cultura
9 Cultura factor al diversitii internaionale, pagina 39 articol preluat de pe site-ul
https://www.scribd.com/doc/191135892/Capitolul-2-Cultura-Factor-de-Diferentiere accesat la
data de 2 Mai 2015
18

cu contact scazut sunt caracterizate de o clima rece. Americanii si canadienii nu se ating in

mod frecvent in timpul procesului de comunicare, ci este de ajuns o strangere de mana sau
chiar o bataie usoara pe umar, doar daca cele doua persoane sunt prieteni apropiati. Un alt
exemplu este dat de japonezi care nu isi strang mana niciodata, de aceea o intalnire intre un
spaniol si un japonez ar putea fi inconfortabila avand in vedere diferentele culturale. Oamenii
care apartin unor culturi caracterizate de un grad ridicat de individualism sunt reci si distanti,
in timp ce oamenii care apartin unei culturi cu un grad ridicat de colectivism sunt mult mai
apropiati.
Modul de comunicare poate fi caracterizat ca fiind modul in care un anumit mesaj este
comunicat, si mai putin continutul acestuia, cum ar fi tonul vocii, debitul verbal, etc. Linistea
este si ea un mod de comunicare foarte puternic. Un manager priceput o sa fie capabil sa
interpreteze diferentele subtile in modul de comunicare, inclusiv acest aspect. De exemplu,
americanii devin usor agitati dupa un anumit timp de liniste intr-un act de comunicare, in timp
ce chinezii sunt adeptii gandirii problemei cu cel putin 30 de secunde inainte de a o expune.
Un element important prin intermediul caruia sunt evidentiate diferentele culturale care
apar intre diferite zone ale globului este reprezentat de traditii si obiceiuri. Cultura fiecarui
popor a fost constituita pe baza unui sistem bogat de obiceiuri si elemente culturale diferite de
o profunzime foarte ridicata.
Conceptul de traditie provine din limba latina care inseamna transmitere, insa cu
timpul acest concept a dobandit un caracter mai larg si a reusit sa cuprinda valori culturale,
trecut istoric care a ramas viu in memoria colectivitatii fiecarui popor. Aceasta caracterizare
este facuta in mod general, insa in mod particular, am putea spune ca traditia este un
fenomen psiho-social, multiplu, dinamic prin intermediul caruia este asigurata participarea la
un sistem specific de valori materiale si spirituale care sunt caracterizate de o stabilitate
relativa.
Traditiile sunt elemente active ale mostenirii culturale, sunt elemente care raman vii
din trecut si care actioneaza ca un modelator asupra prezentului cultural. O definitie
reprezentativa pentru conceptul de traditie a fost data de Tudor Vianu: Scurt spus, tradiia este
influena muncii culturale anterioare asupra celei prezente. 10 Traditiile, impreuna cu
10 Diana Petrescu, Tradiia, component spiritual a culturii, Casa de Cultur a M.A.I, articol
preluat de pe site-ul http://www.cultura.mai.gov.ro/, pagina 1
19

obisnuinte, ritualuri, ceremonii, am putea spune, reprezinta un ansamblu de norme, de reguli

nescrise ale unei societati. Aceste elemente sunt purtatoarele anumitor simboluri a caror
decodificare contribuie la transmiterea si comunicarea unor mesaje.
Traditia este elementul care contribuie la procesul de creatie. La ce ne referim mai
exact cand spunem creatie? Ne referim mai exact la crearea identitatii unui popor, unei natiuni,
prin intermediul careia, acel popor devine unic, este separat si se distinge de celelalte popoare
de pe glob. El ajunge sa deprinda anumite trasaturi specifice care se leaga de diferite
domenii care fac parte din viata oamenilor cum ar fi: nasterea, moartea, casatoria,
comunicarea cu alti indivizi, comportamentul in societate, modul cum se imbraca fiecare
individ, cum mananca, etc.
Sa luam astfel un exemplu prin intermediul caruia putem ilustra cel mai bine modul
cum prin intermediul traditiei reusesc popoarele de pe glob sa se distinga intre ele. Traditiile
de nunta specifice fiecarei tari sunt destul de interesante. Africa este continentul care a reusit
sa adune diverse religii si culturi in ceea ce priveste acest capitol destul de important in viata
unui om. O nunta in Africa este cea care simbolizeaza unirea a doua persoane dar si a
familiilor si chiar a triburilor din care fac parte fiecare dintre cei doi soti. Fetele sunt pregatite
inca de mici pentru rolul de sotie iar aceasta indeletnicire este luata destul de serios in vedere
avand in vedere faptul ca pe acest continent divorturile au o frecventa destul de redusa.
Femeile sunt invatate un cod secret, un limbaj codificat cu ajutorul caruia sotiile pot comunica
intre ele pentru ca sotii sa nu aiba habar destpre subiectele pe care acestea le discuta intre ele.
In societatile mici, fetele sunt logodite inca de dinainte sa se nasca. Aici, ceremonia nuntii
dureaza cateva zile, insa aceasta durata variaza in functie de zona geografica si de cultura pe
care o adopta fiecare dintre acestea.

20

Mireas Massai, Kenya

Surs: http://www.theguardian.com/

Pe continentul asiatic, diversitatea culturilor, a traditiilor, religiilor sunt elemente care

fac posibila transformarea nuntilor din fiecare tara in adevarate spectacole multiculturale. Una
dintre aceste tari este Japonia, unde culoarea dragostei este purpuriul. Aceasta culoare
impodobeste kimono-urile fabricate din matase si se impreuneaza cu motivele florale pentru
ca mireasa japoneza sa emane frumusetea traditionala atunci cand isi depune juramintele. De
asemenea, in functie de momentele ceremoniei, aceasta isi schimba tinuta cu diferite kimonouri. O trasatura specifica cu ajutorul caruia oricine va putea deosebi cu singuranta o nunta
japoneza este machiajul realizat intr-un mod deosebit de elaborat care este executat din cap
pana in picioare in culoarea alb care simbolizeaza statutul de domnisoara fata de zei. n timpul
21

ceremoniei, familiile celor doi miri vor sta fata in fata iar la sfarsitul acesteia, tatii isi prezinta
membrii propriei familii. De asemenea, unul dintre elementele principale specifice unei nunti
japoneze este bautura sake si consumarea a noua cupe din ea, dupa care se considera ca cei doi
miri sunt uniti.

Mireas tradiional japonez

Sursa: www.google.ro

Pe meleagurile Romaniei, romnii se cstoresc n general la sate ncepnd cu vrsta

de 20 de ani. "Sezonul nunii" apare atunci cnd vinul este destul de btrn i n cantitate
mare. Nici o nunt nu poate avea loc n posturile mari, in cele 40 de zile dinaintea Crciunului
22

sau Patilor. Unele comuniti rurale nc mai cheam peitori pentru a uni familiile n
devenire. Unde nu e folosit un peitor, tradiia cere ca prinii soului s cear mna fetei de la
prinii acesteia. Peitorul folosete o poezie special, cunoscut de folcloriti sub denumirea
de oraie de nunt, o alegorie n care un tnr vntor pleac sa vneze o caprioar.
Familia mirelui trece apoi din cas n cas cu sticle de uic sau vin pentru a invita pe
locuitorii satului la nunta feciorului lor. Toi iau parte la nchinare, pentru c refuzul este
echivalent cu refuzul invitaiei la nunt.Naii lor de botez, sau ali apropia i, se altur familiei
nupiale la nunta bisericeasc i la recepia de mai trziu, ce are s dureze o noapte ntreag.
Unul din momentele cheie ale ceremoniei vizeaz despletirea coroniei de mireas, care
simbolizeaz schimbarea de statut, trecerea de la poziia de fat la cea de nevast.
n trecut, petrecerea nunii dura trei zile i trei nopi. Pentru cei care nu i-au gsit nc
un partener de via, o veche tradiie continu i astzi. Brbaii i femeile eligibile se
ntlnesc la "Festivalul Fecioriei pe Muntele Gina" n Transilvania, pentru a se cunoa te i
eventual pentru a-i gsi poteniali parteneri.11

11http://ro.wikipedia.org/wiki/Tradi%C8%9Bii_rom%C3%A2ne
%C8%99ti#Timpul_nun.C8.9Bii, site accesat la data de 20 mai 2015
23

Mireas romaneasc din Transilvania n costum tradiional de nunt

Sursa:www.google.com

24

Aceste trei elemente, religia, traditiile si limba sunt printre cele mai importante prin
intermediul pot fi ilustrate diferentele interculturale dintre popoarele existente pe glob.
Acestea, bineinteles printre multe alte elemente ca de exemplu, institutiile, educatia,
organizarea sociala, modul de gandire, factorii tehnologici, estetica etc.

2.2. Religia, ca element definitoriu al culturilor

Religia este unul dintre elementele definitorii ale culturii, poate unul cele mai
importante, prin intermediul caruia cultura este influentata, iar la randul ei cultura influenteaza
religia. In marile universitati ale lumii, au fost create cursuri care sunt specializate pe acest
domeniu, mai exact problemele cauzate de aceste influente reciproce. Diferentele care exista
intre religii sunt cele care produc diferente si intre culturi si subculturi. Comportamentele si
atitudinile celor care au credinte diferite in religie sunt diferite, lucru pe care il putem observa
si cand vine vorba despre etnii sau rase diferite, insa religia produce schimbari mult mai
adanci, in substraturi care influenteaza intr-o masura mai mare individul. In aceasta parte ne
vom concentra pe religie, ca element fundamental al culturii, cum influenteaza ea relatiile intre
culturi si cum isi pune amprenta atat asupra individului, cat si asupra economiei unei tari.
Legatura care exista intre religie si economie, mai exact cum influenteaza ea acest
domeniu atat de important in fiecare tara, este evidentiata de mai multi autori, printre care si
Ioan P. Culianu care afirma ca religia este cea care este raspunzatoare de intemeierea eticii
personala, sociala si economica. Acesta ataca ortodoxismul si influenta pe care a avut-o in
Romania, afirmand ca el este cel care a condamnat tara la dobandirea unei pozitii periferice si
a dat nastere regimului comunist, la fel ca si in Rusia. Un alt autor, Emil Cioran, afirma pe de
alta parte ca nu religia este cea care a influentat Romania, ca defectele de evolutie nu sunt de
natura religioasa dar si faptul ca tara nu a evoluat din vina oamenilor care nu s-au miscat atata
timp. In urma celor spuse, se poate ajunge la concluzia ca religia este elementul care isi poate
pune amprenta foarte usor asupra indivizilor care adera la ea.
B. Thery este unul dintre autorii care a evidentiat doua lumi religioase distincte, mai
exact lumea monoteistilor si lumea celor care cred in reincarnare, ilustrand diferentele
culturale existente intre acestia. Pentru a putea face diferentierea intre aceste doua lumi, este
necesar sa schitam cateva idei care le descriu.
25

1. Familia religioasa monoteista este cea care reuneste urmatoarele religii: iudaismul,
crestinismul si islamul si care are o morala, origini si dogme comune. Monoteismul se refera
mai exact la credinta intr-un singur dumnezeu descoperit de catre om prin intermediul cartilor
si profetilor. Principalele dogme care stau la baza familiei religioase monoteiste sunt: un
singur Dumnezeu care este unicul creator al tuturor lucrurilor, care este atotputernic, etern,
milostiv si care este descoperit de catre om prin intermediul creatiei sale; o linie profetica prin
intermediul careia este relevat Dumnezeul; existenta cartilor: Biblia (pentru iudei), Noul
Testament (pentru crestini) si Coranul (pentru islamisti), care releva religiile; credinta in
Judecata de Apoi, in Rai, invierea mortilor si in viata eterna; stabilirea de catre om a legaturii
cu Dumnezeu prin intermediul rugaciunii, precum si cautarea binelui si evitarea pacatului de
catre acesta.
2. Religia samsra, sau religia reincarnarii, are adepti ale caror origini si dogme sunt
comune si reuneste urmatoarele doua religii: hinduismul si budismul. Aceasta religie isi are
originea in India. Cele trei concepte care stau la baza celor doua religii componente sunt
karma, samsra i nirvna. Karma este un principiu conform caruia exista cate un fruct, amar
sau dulce care poarta fiecare lucru, bun sau rau, intr-o viata viitoare. Samsra este reprezentat
de procesul transmigrarii dintr-un corp in altul si in stari diferite in functie de meritele pe
care le-ai avut in vietile anterioare, care se aplica atat pentru oameni cat si pentru animale.
Nirvna este ceea ce se numeste eliberarea de samsra, de lumea reala si de existenta umana
iluzorie, prin anularea dorintei si pasiunii, prin intermediul procesului de nimicire al vietii
umane si fuzionarea cu Absolutul.
Exista numeroase tipuri de religie la ora actuala in lume. Printre ele se numara:
animism, hinduism, buddhism, islamism, sintoism, confucianism, taoism si crestinism.
Dintre acestea le vom explica pe cele mai cunoscute.
Hinduismul este o religie etnica si isi are originea undeva prin anul 1500 .Hr. Este o
religie cu care individul se naste si nu se formeaza ulterior. In ziua de azi, aceasta religie este o
combinatie de obiceiuri si filosofii vechi, legende si influente vestice (crestine). Principalele
trasaturi ale hinduismului sunt familia largita, venerarea vacilor si Nirvana.
Din hinduism deriva si budismul care isi are originea in anul 600 .Hr. Principalele
regiuni ale lumii unde este urmata aceasta religie sunt Asia de Sud si de Est, pana in Japonia.
In afara de aceste regiuni de pe glob, budismul a reusit sa adune oameni si din America si
26

Europa, care au format mici societati budiste. Religia budista se bazeaza pe trei piloni, sau
adevaruri nobile asa cum sunt numite: adevarul nobil al suferintei, prin intermediul caruia
suferinta este considerata ca facand parte din natura vietii; adevarul nobil al cauzei suferintei,
prin care dorinta de a avea si de a se distra este considerata principala cauza a suferintei,
indiferent de modul de mansifestare a acestora; adevarul nobil al incetarii suferintei care
afirma ca suferinta inceteaza atunci cand are loc si incetarea dorintei.
Nirvana este principala recompensa pentru cei care reusesc sa urmeze calea
budismului, fara a se lasa influentati de factori externi. Aceasta este scopul final al celor doua
religii: hinduismul si budismul iar calea la care m-am referit mai sus este cea prin intermediul
careia adeptii celor doua religii renunta la toate dorintele si se elibereaza definitiv de suferinta.
Aceste idealuri, urmate de mase de oameni destul de mari, sunt considerate de catre societate
ca fiind obstacole, intrucat ele impiedica desfasurarea anumitor procese precum achizitia,
realizarile, bogatia, si astfel pierderi din punct de vedere economic si obstacole pentru
procesele de marketing.
Principala asemanare dintre cele doua religii, hinduism si budism, este ca ambele se
bazeaza pe morala ca omul se elibereaza prin renuntare si prin compasiune, insa cele doua se
si deosebesc in acelasi timp prin anumite elemente, cum ar fi credintele si practici de mai
multe forme.
Principalele diferente intre monoteism si hinduism/budism sunt ilustrate prin
intermediul tabelului de mai jos:
Monoteism
- conteaz persoana;
- responsabilitate individual puternic;

Budism i hinduism
- conteaz familia;
- responsabilitate individual diluat prin

- timpul este important i valoros;

- oamenii sunt egali i au aceleai drepturi;

transmigrare;
- timpul nu conteaz;
- oamenii sunt inegali n mod just, datorit

- efortul de producie al omului este vzut

faptelor din vieile anterioare;

- morala renunrii i a anulrii dorinei nu

ca un ajutor la desvrirea creaiei

incit deloc producia ori consumul.

divine i ca o glorificare a acesteia.

27

Tabelul nr. 1 Principalele diferene ntre monoteism i budism/hinduism12

Conceptia shinto este caracterizata si se incadreaza in patriotismul agresiv adoptat.

Acest lucru poate fi cel mai bine explicat prin faptul ca dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial,
Japonia a avut performante economice impresionante care s-au datorat atitudinii patriotice cu
care cei mai multi au muncit si inca muncesc in prezent. Conceptul de shinto are un caracter
mai activ, spre deosebire de celelalte reguli si se caracterizeaza prin obtinerea progresului prin
intermediul activitatii creatoare.
Un alt tip de religie cunoscuta este religia crestina, care se imparte la randul ei in mai
multe tipuri: romano-catolicism, greco-catolicism, protestanism si ortodoxism. Dintre acestea,
cel mai important impact l-au avut bisericile ortodoxe si cele catolice, care isi consolideaza
pozitiile din ce in ce mai mult, in timp ce, in cazul protestantilor bisericile au cunsocut o
diminuare destul de dramatica, de la reforma incoace. Protestantii sunt cei care considera ca
munca are un rol extrem de important in glorificarea lui Dumnezeu, acestia fiind cei care au
ajutat la dezvoltarea lumii capitaliste occidentale, asa cum afirma Max Weber.
Crestinismul este adoptat de cea mai mare populatie a globului, in mod specific in
Europa si in America de Sud, fiind regiunea cu cei mai multi adepti ai crestinismului.
Islamismul reprezint de asemenea, o religie destul de adoptata in anumite parti ale
lumii. Acesta dateaza din secolul al saptelea d.Hr. si a atras oameni atat de pe continentul
african cat si oameni din continentul asiatic. Religia musulmana defineste toate aspectele
credintei fata de Allah. Acestia isi traiesc viata folosind ca ghid Coranul care este suprem si
sfant, si orice care este in afara lui sau care nu este scris in acesta este respins intrutotul.
ntre religie i cultur exist o influen reciproc. Din vocabularul i teoria sferei
religioase ptrund cuvinte, sensuri, nelesuri, interpretri n sfera laic, astfel nct viaa
profan a unui popor este marcat de atitudini, comportamente i poziii fa de aciune induse
de sentimentul religios. Cultura este suportul pe care o religie se poate altoi sau nu. Pentru
economia i administrarea afacerilor n general ori pentru Managementul intercultural n
particular sunt importante modificrile profunde pe care religia le produce asupra individului,
raportate la scopurile ntreprinderii, scopuri care pot fi atinse prin i cu oameni. Acestea sunt
12Angelica-Nicoleta ONEA, Religie i specificitate cultural. Chei de difereniere cultural, art.
preluat din Management Intercultural, Volumul IX, Numrul 16 / 2007, pag. 35
28

motivele pentru care considerm util i necesar identificarea, cunoaterea elementelor de

specificitate religioas, a criteriilor de difereniere cultural raportate la acest factor de
influen cultural.

CAPITOLUL 3
Caricaturile lui Mahomed
Diferenele culturale au adeseori un impact destul de puternic, acesta fiind adeseori ilustrat prin
prisma a diferite evenimente nefericite. Aa cum am spus n capitolul anterior, diferen ele
culturale ntre regiunile geografice ale planetei sunt identificabile prin intermediul a numeroase
elemente. Am menionat religia ca unul dintre elementele principale i asta deoarece religia poate
avea un impact pregnant n viaa fiecrui om. Aa cum am men ionat i n capitolul 2, religia a
generat de-a lungul timpului numeroase dispute care i au rdcinile n trecut i n timp, iar
anumite aspecte religioase care persist i azi au hranit prejudeci puternice chiar n cadrul unor
societi considerate evoluate. Aceste conflicte apar de obicei atunci cnd sunt nclcate anumite
obiceiuri, reguli specifice unei religii.
Exist numeroase exemple de astfel de evenimente, iar multe dintre acestea au de cele
mai multe ori influene musulmane. Oamenii care aparin religiei musulmane sunt foarte devota i
Coranului, care este cartea sfnt a musulmanilor i despre care cred c este cuvntul lui Alah,
autoritatea final i ultima revelaie a acestui dumnezeu. Acesta l-a avut ca profet pe Mahomed i
nsoitori lui despre care se spune c au scris Sunna, a doua carte sfnt care i instruie te pe
musulmani din punct de vedere religios. Potrivit religiei musulmane, Iisus nu a fost nscut din
fecioar i nu este fiul lui Dumnezeu, deoarece pentru ei Alah este singurul dumezeu adevrat, i
acesta nu ar fi murit pe cruce. Prin aceast afirmaie, musulmanii ncalc una dintre nv turile
de baz ale cretinismului.
Potrivit musulmanilor, cei vinovai de blasfemie mpotriva lui Alah i profetului
Mahomed trebuie pedepsii cu moartea, chiar dac acetia ajung s se ciasc.
Un eveniment foarte cunoscut referitor la acest caz a avut loc n anul 2005 atunci cnd
ziarul din Danemarca Jyllands-Posten a publicat pe data de 30 septembrie, 12 caricaturi
ilustrnd-ul pe profetul Mahomed.
29

Dup ctigarea alegerilor parlamentare din Noiembrie 2001, prim-ministrul danez

Anders Fogh Rasmussen a lansat o strategie politic sub denumirea de rzboiul culturilor
(kulturkamp) n legtur cu valorile culturale ale societii daneze. Acesta a luat na tere printr-un
discurs al prim-ministrului care a atacat atribuiile de judectori ale gruprilor de elit i a ajuns
s nchid un anumit numr de comitete i comisii pe care le-a acuzat de elitism.
Ziarul Jyllands-Posten s-a alturat acestui rzboi al culturilor n vara anului 2003 i s-a
hotrt s includ astfel obiceiuri, tradiii i moduri de gndire provenite din diferite culturi, i s
dezbat acest subiect n articolele sale. Sub editorul cultural Flemming Rose religia islamic a
primit foarte mult atenie critic.
Prin publicarea acestor caricaturi, danezii au ncalcat una dintre regulile de baz ale
islamului, fiind interzis ilustrarea chipului profetului sub orice mod. Musulmanii au interpretat
acest articol ca fiind o batjocorire obscen a lui Mahomed. Acest incident a fost unul dintre cele
mai grave ale Danemarcei n ceea ce privete relaiile internaionale de la cel de-al Doilea Rboi
Mondial ncoace.

30

Cele 12 caricaturi ale lui Mahomed

Sursa: http://michellemalkin.com/2015/01/09/the-mohammed-cartoons-and-other-riot-inducingimages/

31

O parte din aceste imagini l nfieaz pe profet ntr-un mod destul de blnd, de
exemplu imaginea unde profetul merge prin deert cu soarele rsrind n spatele lui sau imaginea
n care faa acestuia pare c se contopete cu steaua i luna n descretere (simbolul religiei
islamice). Cealalt parte este reprezentat de imagini care atac religia i pe profet, cum ar fi, de
exemplu, imaginea unde acesta este ilustrat cu o bomb aprins deasupra capului n loc de turban
pe care este scris declaraia de credin a musulmanilor.
Pe data de 30 ianuarie 2006, ziarul danez a publicat o articol n care acetia declarau
Dup prerea noastr, cele 12 caricaturi au fost sobre. Ele nu au fost menite s fie jignitoare i
n acelai timp nu erau nici mpotriva legii daneze, dar acestea au jignit n mod indisputabil
foarte muli musulmani i de aceea ne cerem scuze.13
Aceste caricaturi au fost republicate i n alte ri care au suinut dreptul la libera exprimare
respectiv n Austria, Frana, Italia, Germania i Spania.
Pe cellalt front, musulmanii au declarat faptul c ilustra iile reprezint o mare ofens la
adresa profetului Mahomed, susinnd c acestea sunt modaliti de exprimare a europenilor a
urii i fricii fa de musulmani. Au fost, de asemenea, i musulmani care nu au considerat
neaprat desenele a fi jignitoare ci mai degrab acceptabile. Ali musulmani din Europa chiar au
susinut republicarea ilustraiilor ncurajndu-i pe ceilali s fie deschii i s uite de problemele
care au aprut n urma publicrii.
Caricaturile au cauzat proteste grave n lumea islamic n lunile Ianuarie i Februarie ale
anului 2006. Pe teritoriile palestiniene s-au format grupri narmate i au nceput s amenine
cetenii care proveneau din rile unde acestea au fost publicate i mult mai ru dect att,
gruprile au ameninat artitii caricaturilor cu moartea, obligndu-i astfel pe acetia s se
ascund. Pe data de 2 Februarie, prim-ministrul danez Anders Fogh Rasmussen a fcut o apari ie
public la postul Arabic TV prin intermediul creia i-a cerut scuze pentru controversele aprute
n urma caricaturilor dar a aprat n acelai timp i libertatea de exprimare.
Multe dintre proteste au devenit extrem de violente, avnd drept rezultat cel puin 200 de
mori la nivel global. n timp ce aceste proteste au nceput s se rspndeasc la nivel global i au
devenit imediat subiectul principal al emisiunilor de tiri din ntreaga lume, criza caricaturilor a
ajuns subiect public de discuie inclusiv n Europa i America de Nord. Aceasta s-a accentuat
13 Q&A: The Muhammad cartoons row, articol scris de BBC News, publicat la data de 7
februarie 2006 pe http://news.bbc.co.uk/2/hi/4677976.stm
32

atunci cnd un grupi de imami danezi au cltorit ctre Orientul Mijlociu pentru a cuta sprijin n
protestele mpotriva publicrii caricaturilor din partea musulmanilor, organizaiilor media dar i
din partea organizaiilor guvernamentale. Danemarca a luat astfel decizia n unanimitate de a
alunga imamii, aceasta fiind o dovad clar c acetia nu erau aliai ai societii daneze ci ai
lumii musulmane.
n septembrie 2005, jurnalistul Orla Borg a averizat c publicarea caricaturilor, n special
desenul aparinnd lui Kurt Westergaard cu brbatul care are n loc de turban o bomb
inscripionat cu declaraia de credin a musulmanilor, reprezint o mare ofens la adresa multor
familii musulmane pe care chiar el le cunotea. Tot Borg este i autorul unui articol publicat n
ziarul Jyllands-Posten cu civa ani n urm prin care acesta spunea c n cteva decenii,
populaia danez nu va mai fi la fel de uniform, cu rdcini din aceea i religie, cultur, limb,
tradiii.
Diferenele culturale cum ar fi, de exemplu, purtarea unei earfe pe cap n timpul mesei cu
mncare-halal sunt vzute n sinea lor aductoare de conflict. Oamenii care practic acest
obicei sunt vzui ca fiind oaspei needucai, slbatici i creeaz ei nii probleme majore cum ar
fi rasismul. Aceast problem este vzut n acest caz ca fiind rezultatul insistenelor
musulmanilor imigrani de a fi diferii din punct de vedere cultural. A fi diferit este incompatibil
cu valorile culturale daneze moderne.
Prin intermediul caricaturilor, nu a fost atacat numai pe Mahomed, care este cel mai
important simbol al religiei musulmane, dar i obiceiul de salut pe care musulmanii, inclusiv
egiptenii l au oriunde se ntlnesc, n coli, magazine etc. (acetia au un singur mod de a spune
Bun i La revedere o persoan spune Ai mare grij ilah illa Allah, cealalt persoan
rspunde Mohammad rasool Allah care se traduce prin Voi avea).
Caricaturile publicate n ziar nu au reprezentat un test al libertii de exprimare, ci au fost
mai degrab au fcut parte dintr-un set continuu de discursuri anti-islamice situate ntre grania
unui naionalism politic i a unui cmp jurnatistic repolitizat. Mul i danezi, inclusiv musulmani,
au perceput controversa danez a caricaturilor lui Mahomed ca fiind o problem de confruntare a
identitii.

33

Concluzii
n urma realizrii acestei lucrari, am ajuns sa realizez rolul important pe care cultura il
poate avea asupra unui popor, in special asupra procesului de creare a identitatii fiecaruia, proces
atat de important in distinctia fata de celelalte popoare.
n epoca contemporana, cultura veche de altadata, bazata pe traditii, obiceiuri, cutume
etc, se mai practica prea putin doar in anumite parti ale Globului, fiind inlocuita de aspecte
moderne, si uneori fara sens, de stereotipuri care uneori nu ajuta un popor sa isi creeze propria
identitate, ci doar sa creasca in notorietate in ochii celorlalte popoare.
34

Mai mult decat atat, sunt putine popoare care isi mai pastreaza originalitatea intrucat
diferite obiceiuri au inceput sa fie imprumutate si raspandite peste tot pe Glob, pentru simplul
motiv ca este la moda. Aici vorbim desigur de elemente moderne precum: stiluri de
imbracaminte, stiluri de comportament, stiluri de viata etc.
In ceea ce priveste elementul principal pe care se bazeaza lucrarea de fata, si anume
religia, am putea spune ca nu mai este la fel de pregnant si nu i se mai acorda atata importanta, in
special in randul populatiei tinere. Putini au ramas oamenii, care provin din diferite popoare ale
lumii, care mai cred cu desavarsire in anumite divinitati si sunt credinciosi cu adevarat. Ceilalti
nu vad insa frumusetea adevarata a acestui element, inconjurata de atatea legende si mituri
fantastice (si aici ma refer in special la sintoism), dar si de atata devotament si credinta.
Este important sa inem cont de distinctiile culturale dar n acelai timp s ncercm s ne
integram n valorile culturale ale altei societi atunci cnd interacionm cu ea, deoarece pot
exista cazuri n care interactiunea dintre oameni dar si procesele de comunicare se pot realiza in
mod dificil, atata vreme cat nu se respect obiceiurile, traditiile, comportamentul, limba etc.
fiecruia.

35

Referine bibliografice
1. Angelica-Nicoleta ONEA, Religie i specificitate cultural. Chei de difereniere
2.
3.
4.
5.

cultural, Volumul IX, Numrul 16 / 2007

Barbara Winckler, Intercultural Management, Berlin, curs 2012
Dumitru Zai, Management i cultur, volumul 4, numarul 6/2002
Grigore Georgiu, Filosofia Culturii, curs SNSPA, Bucureti
Ioan, Viorel Boldureanu, Cultur tradiional oral. Teme, concepte, categorii,

Timioara, Editura Marineasa, 2006

6. John Meyendorff, The Orthodox Church. Its past and its role in the world today, SUA,
Editura Seminarul Sf. Vladimir, 1996
7. James Freeman Clarke, Orthodoxy: its truths and errors, Boston, A Public Domain Book,
2011
8. Leslie D. Alldritt, Religiile lumii. Budismul, SUA, Editura Chelsea House Publications,
2005
9. Comisar Diana Petrescu, Tradiia, component spiritual a culturii, Casa de Cultur a
M.A.I, articol preluat de pe site-ul http://www.cultura.mai.gov.ro/
10. Emil Dumea, Cultur, cult i culturalitate: repere istorice si ideologice europene
contemporane, articol preluat de pe site-ul www.emildumea.ro, 2007
11. Indicatori naionali privind cultura calitii n nvmntul preuniversitar din Romnia,
articol preluat de pe site-ul www.sipamuntenia.ro
12. Laureana, Urse - Calitatea Vieii i Cultura, Revista Calitatea Vieii, 2008
13. http://www.parohiaorbeni1.ro/articole/Cultura%20si%20comunicare%20%20Definirea
%20notiunilor.pdf
14. http://chaoticat.com/what-is-a-mandala/
15. http://albumen.conservation-us.org/gallery/gadd/5.html
16. https://www.scribd.com/doc/191135892/Capitolul-2-Cultura-Factor-de-Diferentiere
17. http://www.theguardian.com/
36

18. http://ro.wikipedia.org/wiki/Tradi%C8%9Bii_rom%C3%A2ne
%C8%99ti#Timpul_nun.C8.9Bii
19. http://blogs.ft.com/photo-diary/2013/10/shinto-priests-of-the-yasukuni-shrine/
20. http://www.johnsanidopoulos.com/2012/09/orthodoxy-in-japan-today.html
21. http://www.descopera.ro/cultura/3668438-traditiile-de-nunta-in-jurul-lumii
22. https://www.scribd.com/doc/245586527/Shintoism-Up-8-Oct
23. https://www.scribd.com/doc/241182269/Buddhism

37