Sunteți pe pagina 1din 56
Repere in autritia sugarului | Repere in nutritia sugarului _= - Autori: Sandra Adalgiza Alexiu - medic primar MF - coordonator Gina Palicari - medic primar pediatru | Rodica Nanu - medic primar pediatru Daniela $tefanescu - medic primar MF Florian Dogioiu - medic primar stomatologie general 2008 Stimati colegi, Ideea acestei brosuri s-a nascut intr-o noapte, in fata calculatorului Asociatia Medicilor de Familie @ avut ideea de a deschide un grup de discutii pe Yahoo, initial pentru membrii cotizanti, grup care si permit 0 comunicare eficienta intre colegi. Ulterior grupul s-a extins, multi colegi din toata tara alaturdndu-ni-se. Printre sutele de mesaje primite pe grupul de discutii ,Medicina Familiei Grup", pe diverse teme de dezbatere, a aparut intr-o seard intrebarca “unde se mai gaseste vitamina D injectabild pentru profilaxia rahitismului?” ‘Am realizat c& este posibil ca nu toti colegii nostri sa fie informati corect sila zi cu privire la ingrijirea corecta a sugarului, si m-am decis s& initiez, impreund cu colegii mei din AMFB un nou proiect pentru colegii din specialitatea de Medicina Familiei din toata tara ‘Am beneficiat in realizarea acestui proiect de ajutorul cdtorva oameni minunati, carora dorese si le multumese Editurii Media Med Publicis, partenera noastrd de cursd lung’ in numeroase proiecte pe care deja le stiti: Agenda Medicului de Familie (editat anual), Jurnalul Medicului de Familie (revista AMFB cu aparitie trimestriala), Conferinta de Neuropsihiatrie pentru Medicii de Familie. Vorbesc de un colectiv de tineri minunati care au inteles cd informatia este extrem de utili si cd ea trebuie si ajunga rapid, constant si intr-o calitate deosebita la toti colegii nostri; Doamnelor doctor Rodica Nanu si Gina Palicari, bogate in experienta si mereu tinere, care ne-au fost intotdeauna alaturi, nepretuit, in demersurile noastre de a trata copilul drept O PERSOANA, si care au seris 0 mare parte a materialelor acestei brosuri; Catorva sponsori inimosi care au decis sd stea nga noi in demersul nostru de a veghea corect la capataiul copiilor pe care ii ingrijim: in primul rand firmei Nestlé, care a avut intotdeauna o gris deosebita pentru calitatea ingrijrlor acordate copillor, si care a ales s8 fie principalul sprijin in realizarea acestei broguri.Firmei Vifor International cdreia ii multumim pentru cd a inteles importanta acestui proiect; ‘Si nu in ultimul rand, colegelor mele, Dr. Daniela Stefanescu, “mama” a 70 de sugari si a citonva sute de copii de toate varstele, akituri de care am scris 0 bund parte din capitolele acestei brosuri, s Dr. Rodica Tandsescu, Presedinte al AMEB, care ne-a sustinut enorm in derularea acestui proiect. Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Medic primar MF Coordonator Sandra. Medic primar MF Medicii de familie sunt medicii de prima linie, care ingrijese - deopotriva - pacienti cu diverse patologii si pacienti sinatosi cdrora li se adreseazi diversele forme de profilaxie. O specialitate grea si minunata - in acelasi timp - prin care venim direct in contact cu marea majoritate a cet&tenilor acestei tari. Un segment esential al activitatii noastre este Medicina Omului Sanatos, in care noi avem cumulat rolul de paznic, cdlauza, sfetnic, prieten. Langa noi se nase pacientii nostri, langa noi rman pas cu pas de-a lungul vietii si tot de langa noi pleaca in cele din urmé, ca dintr-o mare familie. Ne confruntim cu caractere diferite, cu familii diverse, cu religii distincte, cu vieti linistite sau tumultuoase, iar noi trebuie si invatdm sa le fim alaturi sila bine si la rau. Nu e usor sd faci asta astazi, in conditiile devierii de la principii. Cel mai bun ‘exemplu este incercarea de a asigura dreptul inalienabil al copilului de a beneficia de alimentatia naturald, ca element al "Conventiei asupra Drepturilor Copilului’, PM.Dunn spunea, de altfel, in 1980, cd “declinul alimentatiei la san a reprezentat unicul sau cel mai important esec biologic si medical din istoria speciei umane’ in plus, suntem inconjurati de oameni cu prejudecati, pentru care elemente legate de alimentatia copiilor nu reprezint3 o lectie care trebuie invatata temeinic, ori gi aici, ca in orice alt domeniu din medicina, apar modificari si progrese care ar trebui insusite deopotriva de medici si de pacienti. incd mai sunt parinti si - din nefericire sunt si confrati de-ai nostri - care mai considera ca e bine sa ai o cutie de lapte praf in casi cand ai un copil mic. De nenumirate ori m-am confruntat in activitatea mea de la cabinet, cu mame, matusi ori bunici pentru care consilierea in materie de alimentatie este un subiect tabu, care nu are ce cduta intr-un dialog intre medic si pacient. Noi insd trebuie si incercéim cu fermitate si totusi cu blandete si ne pastram functia de sfatuitori si sd explicam cu tact tuturor cd, desi unele principii sunt vechi de cand lumea, modul lor de aplicare evolueaza odat cu noi. Putem ins face acest lucru numai dacé, in afara propriilor talente de negociatori, detinem si informatia cea mai pertinent’, cea mai recent si mai potrivitd. 4 Mai mult decat atat, este absolut necesar lucrul in echip8, 0 echipa ampla, in care s& antrendm, pe lang medicul de familie si asistentul medical cu care acesta lucreazi, si medicul pediatru, pe de o parte, si familia din care face parte micul hostru pacient, copilul pretios, o adevarata persoand, pe de alté parte. Accasta echipd trebuie s8 aiba un singur tel, acela de a creste un copil sandtos, iar nutritia copilului este elementul esential in dezvoltarea lui armonioasé, inca din primele lui ore de existent extrauterin3, dar chiar si intrauterina. in 2003 s-a publicat in Monitorul Oficial Strategia Nationala in domeniul promovairii alaptarii 2003-2012, document de 0 important capitald in promovarea alimentatjei la san. Am gasit acolo un capitol distinct, in care am recunoscut toti pasii pe care i-am facut pang astizi in activitatea noastr’, dar si pasi care inc mai sunt de facut. Actul normativ prevede: 4 familarizarea asistentelor medicale din echip8, ca sa asistenilr comunitari, cu “cet zece pasi pentru promovarea aliptri” si dezvltarea la acestea a unorattuini si comportamente favorable a8 de gravid i ‘mama care alépte 4} incurajarea si sustnerea psihologic privintaaliptri, tn special in primele ile dup’ iesirea din materitate sau in momente de criz8 - din 200: 1) dezoltarea uni legturi continue @personalui in asistenta meticalé primar, inclusv a asistenilor camunitari, cu mama care alépteazé si declararea disponbiltti de suport in orice moment - din 2004; i) responsabitate in presrirea de substitute de apte matern si consideraea acesti posit ca excentie «in 2004. DObiectivul 2: sigurarea legturi operative sia comunicrii permanente cu materitatie si sectile de ‘neonatologie si pediatric - din 2003, ca en ciate 2005; ) identiticarea unor familijmame de sprijin ad scxghees bse les inte rupuri de sri dela mam la mam - 2008 - 2012; ‘¢) furnizarea de materiale informative, brosuri, pliante, pentru vi parinti - din 2005; ‘d) munca in echipi cu personalul din subordine pentru abordarea integraté a mamei e) abordarea unei atitudini pozitive, deschise fata de obiceiurile culturale ale familiei, in special ale bunicilor, ‘si convingerea acestora cé laptele de mami este singurul aliment i lichid de care are ne ‘sugarul pana la ‘implinirea varstei de 6 luni si cd aléptarea reprezint nu numai m tea cea mai economica si mai adecvaté ‘si cea mai bund ocazie pentru dezvoltarea legaturilor afective intre mama si copil - din f) efectuarea att de cétre metic, cat side cétreasistent, de vzte la domicil si discutarea cu tof ‘membri familie pe tema altri in acest sens se recomand acordarea de puncte suplimentare per servci) - «in 2005; 4) medicul de familie ve participa direct sau prin prsonalul én subordie la actiuni educative de sprijnire a alaptai,organizate in sclilicee sau la intanitile importante din comunitate - dn 2008. Initiativa “Spitalul prieten al copilului” se desfasoara in maternitati, dar numai in colaborare strénsa cu medicul de familie (contributie importanta la organizarea comitetelor de sprijin comunitar, continuarea politicii de promovare a alaptarii prin incurajarea familici si responsabilitate in prescrierea de substitute de lapte matern si considerarea acestei posibilititi ca exceptie).. Sunt relevante si concluziile publicate in “Statusul nutritional al copiilor de pana la 5 ani", studiu publicat in 2005 de IOMC sub egida UNICEF: promovari aléptri sunt reprezentate de: ipsa de informare a gravdlor si vzelor de care personaul medical, lipsa de spriin penta continuarea altar in comunittile unde trdiest femele,continuarea distribu gratuite, de multe ori fr’ motive medical, a aptelu-formul8 pentru sugar. Pe de alté parte, campanile agresive ale prodvdtorlar si istribuitorior de formule de late in absenta unui cadru jure cae 8 ingrideasc erm reclama fut freevent pentru substituent de lapte matern au contribuit la intrcare timpurie @ mutor copi Tocmai vazand concluziile lucrarii, ne-am gandit s incercdm s& scriem impreuna aceasta brosura, pentru a trasa REPERE de urmat de catre medicii de familie practicanti ai unei meserii moderne si adaptate nevoilor pacientilor lor. ‘Medic primar MF Aléptare inseamné hranirea unui pui cu laptele speciei din care face parte (in cazul ‘omului, hrinirea sugarului cu lapte matern) Aloptat este acela care suge la sanul mamei, eventual al unei doici, sau este hranit cu lapte matern colectat. Aléptare exclusiva (cf OMS si UNICEF) = folosirea exclusiva a laptelui matern, fara adaos de lichide (ap3, ceai, suc) sau solide , fara util i nocive pentru alimentatia la sn) cu exceptia vitaminelor, a suplimentelor minerale sau medicamentelor (care NU se administreaza cu biberonul) ‘Alaptarea preponderenté/predominanté = hrdnirea copilului la san (sau cu laptele mamei colectat) + ap8/ceaifsuc fructe. Aliptarea partial = hranirea sugarului cu lapte matern + un alt tip de lapte. Alimentatia cu substitute de lapte matern = hranirea sugarului cu alt tip de lapte, fara alimente solide, dup ce a fost intrcat (alimentatie cu un lapte diferit de cel matern).. \cetarea alapt Alimentatia cu biberonul = Hranirea sugarului cu orice tip de lapte, inclusiv cel matern ‘muls, cu biberonul (sau preparate cu vitamine - OMS). Introducerea biberonului = Debutul alimentarii copilului cu lapte diferit de cel matern. Notiunile folosite de scoala romana de pediatrie: > Alimentafie naturals = hranirea sugarului cu lapte matern cu sau fara apa/ceail suc de fructe; corespunde terminologiei OMS de alaptare exclusiva si alaptare preponderent3, Se referd la hrana oferita sugarului pand la varsta diversificarii alimentatiei, adicd 5-6 luni. - Alimentatie mixtéi = hranirea copilului cu lapte de mama si cu alt lapte, pand la varsta de 5 - 6 luni (varsta introducerii semisolidelor/solidelor) ; corespunde cu termenul OMS de aliptare partiala, - Alimentatie artificial = hranirea sugarului numai cu alt lapte decat cel matern, pana la varsta de 5 - 6 luni (varsta introducerii semisolidelor/solidelor); termenul este echivalent cu cel al OMS de alimentatie cu substitute de lapte matern. Alimentatie diversificaté/complementard = introducetea alimentelor *solide", diferite de lapte, in alimentatia sugarului, initial sub forma preparatelor fluide sau semisolide, proces care incepe atunci cand laptele mamei, singur, nu mai poate oferi cerintele nutritionale adecvate cresterii copilului Formula peniru sugari = Un substitut al laptelui matern fabricat industrial dupa standardele in vigoare, stabilite de Codex Alimentarius, care satisface necesitatile nutritionale ale sugarului,fiind adaptat caracteristicilor biologice ale acestuia 8 ll ik Sail { Elemente generale de nutritie a sugarului Avantajele)alaptay Alptarea este primul drept al fiecdrui copil adus pe lume. DREPTUL INALIENABIL AL COPILULUI DE A BENEFICIA DE LAPTELE MATERN este stipulat in Conventia asupra drepturilor copilului, fa care Romania este semnatar’. Alimentatia este cruciala in primul an de viat, pundnd bazele dezvoltirii armonioase ale corpului. Exista extrem de putine situatii in care se justifica interzicerea alaptarii (de exemplu, singura contraindicatie permanenté din partea sugarului este galactozemia congenitala). Laptele de mama rimane standardul de aur in alimentatia sugarului. in toate cazurile, se recomandé: * Punerea cat mai precoce a sugarului la san (de preferat in primele 30 minute dupa nastere). * Generalizarea conceptului de ROOMING-IN in maternitati ‘* Recomandarea de tehnici corecte de aldiptare prin grija personalului medical, in maternitati si ulterior de cdtre echipa medicului de familie. © Suptul la cerere, nu dupa un orar prestabilit. * Alaptarea exclusiva minimum patru luni, fara apa / ceai / altele. * Durata optima a alaptarii exclusiv la san este de 6 luni. © Intarcarea dup’ varsta de doi ani * Confirmarea hipogalactiei materne numai dup curba ponderala a sugarului gi oligurie. Se vor combate intensiv ,proba suptului'si alte semne invocate pentru calitatea laptelui. * Evitarea biberonului, a suzetei, a mameloanelor de silicon utilizate pentru protectia mamelonului lauzei. Mamelonul poate fi protejat cu creme speciale si cu o tehnicd de alaptare insusit’ corect. Existé argumente incontestabile in favoarea alimentatiei naturale: meee Avantaje pentru oopil Crestere si dezvoltare optime, laptele de mama avand toate elementele nutritive necesare, in proportie ideal Biodisponibilitate maxima Transfer eficient de imunitate de Ja mama la fat Incident& mult scézut a proceselor maligne, a infectilor respiratorii gi rinare, a manifestarilor alergice, a diabetului zaharat, a mort subite, a tulburarilor vizuale in copilarie Rol protector impotriva hipertensiunii gi ateromatozei Contine precursori eicosanoizilor,regtatori de baz ai functiilor celulare si tisulare Rol unic in perfectionarea functjilor neurologice si vizuale " Asigur’ dezvoltarea florei intestinale, cu importante avantaje imunologice si protectoare Confera cantitat) optime de minerale si oligoelemente Compozitia diferd de la un supt la altul si chiar in timpul aceluiasi supt, ca co expresie a adaptabilitatii Frecte benefice afectiv-emotionale datorita contactuluifizic nemiioct seazand riscul de abuz asupra copilului si scazand riscul de abuz asupra copilului si pe cel de abandon al acestula. Avantaje pentru mama Efecte benefice afectiv-emotionale datorita contactului fizic nemijlocit, scazand riscul de depresie postpartum Efect contraceptiy, in conditiile alaptarii ritmice la cerere st a alimentatiei ‘exclusiv la sn, in primele 6 luni Contribuie la spatierea nasterilor Scade riscul de cancer mamar si ovarian Scade incidenta osteoporozei Scade riscul de mastita. Avantoje pentru familie Dezvoltarea armonioasé a sugarului alimentat la sin constituie un liant afectiv pentru familie Evitarea costurilor mari ale alimentatiei artificiale Evitarea costurilor medicale prin scéderea riscurilor de imbolnavire a su- garului 10 | d. Confort sporit, scazdnd costurile deplasérilor si ale unei alimentatii ce a | implica asigurarea unor conditii specifice de sterilizare | €. Cruciale in situatii extreme (calamitati naturale, rzboi etc). 4. Avantaje pentru societate a. Rezida din sinatatea copillor care inseamni b. Costuri diminuate. 5. Avantaje pentru mediul inconjurtitor a. Economisirea energiei necesare prepararii formulei de lapte b. Reducerea poluarii, prin diminuarea ambalajelor, de solutiilor de sterilizare ete. iitorul societatii detergentilor, 6. — Avantaje generale ‘ 5 Laptele de mama este intotdeauna proaspat si accesibil i Nu implica pregatire prealabild, find necesara doar igiena corect | Are temperatura ideal * Este aseptic @ Nu produce alergii sau intolerante ~~ Are distributie energetic optima. rpeao se Nariatiile in compozitia laptelui matern: scogouins Tis os | cS RT Glucide(lactoza) ta 100 mg 4 sill aaa, 11 Lapte matern Note “ Sursh energetic major + Cei mal important nutrient # Furizeazd 50-55% din totaul calorie | + Absenta colesteoluul ga aciilor {50% din ci grai sunt nesaturat (40% mono-si 10% | grasi din lapte poate duc la afectarea pali-) inimi ia sistemuluinerwos central la * Contine do acii grai crucial: LINOLEIC si LINOLENIC, | vista adult Grasimi precursor ai ac arahidonic a eicosnoideor (mediator | ‘Chimi,reglator, precursor de prostagandine | | teucorene, tromboxani) + Cantitata scade pe masuracresteicopiu * Bogat in coesterl-absorbit aproape in totalitate *Contne paz . | = Aminoaca esenjal (AA repézints S0% dintre AA | « Copii nu sunt leo la proteinele din | | Tapteli mate, ind frnzaiin canta propori__| laptle matern | optime + apo alouminaazena 6140 (90/0 in colstu) Proteine | « Prateineugor de absorbit i digeat | * Contine lactoferins, taurind, glutamind, cazeind B, | ‘luind afalactalbumin i izocim gat in factor de crestere Contin potene care induc somnul ‘drati | * Bosat in lctorS 40% din total energetic) * Lactora g oligozahariele favrzeazs Carbohidrat | gogat in oigozaharide | dezoltarea fore colic specitice (Glucide) otra ——__| sigaratatmentat sin I ‘© Ac tip IgA secretor (colostrul furnizeaza 5-5,5 gf zinic) | * Transfer de maximd eficient de * Lactoterind imunitate dela mam la copi cori |e ozim Rl protector fat de proteinele Anticorpi | « complement sere tare (ro antiaeric) | | + Lactoperoxidaza } I celle “ | Vitamine | 20tcl de strt spt ete Bogat nviaminaK | + apr pret aapat reo sugar I Sorc smo (8 mos + ia are i . Aaport CaP ideal (2/1) | Minerale camtiatoptme de Zn Cu, Co, Se *#Cocficient de absorb iru de >50% ea z in enzme digestive - paz ails * Enzimele digestive sunt necesare Enzime si Bogat in hormon - irodien,prolactna,oxtocina,etc~ | pentru bund digstie hhormoni | variaz8infunctie de deta mame # Hormoniicontribue la ehilibru biochimie al copilulut 2) Medic primar MF Din mosi, strémosi, “Laptele si dragostea mamei sunt de neinlocuit!" Care este superioritatea laptelui uman Este un aliment caracteristic speciei, adecvat si echilibrat necesitatilor nutritjonale ale nou-nascutului si sugarului Asigura o toleranta digestiva buns. Este un aliment "viu, proaspat, tot timpul curat si ster. Alimentatia la sn este cel mai simplu, economic $i fiziologie mod de alimentatie Laptele de mama confer protectie antiinfectioasd prin imunoglobuline. Alaptarea creeaza o legaturd permanent intre mama si copil cu satisfactii emotionale imense, contribuind la dezvoltarea normal neuropsihicd si afectiva a copilului prin contactul vizual, auditiv, tactil si olfactiv reciproc. Rezultatele imediate ale acestui mod de alimentatie sunt relevate de starea de nutritie infloritoare a copilului Alaptarea are costul cel mai scazut. Scade incidenta cancerului de san si de ovar, influentand pozitiv sindtatea mamei. Spatiaza nasterile. Este de folos intregii societati prin Een scdiderea morbiditatii acute si cronice. Apara mediul prin absenta ambalajelor r ae toxice/greu degradabile. ee Pufind anatomie a sdnului ne Grasimea si tesutul de sustinere dau a forma si mirimea sdnului explicdnd in mare eae parte diferentele intre sinii mari gi cei mici. Se considera cd, indiferent de marime, sani eo contin aceeasi cantitate de tesut secretor, astfel incdt mamele cu sani mici pot alapta 13 cu acelasi succes ca si mamele cu sani mari. Pufind fiziologie a secretiei lactate Act reflex reglat de 2 hormoni, ocitocina (hipofiza posterioara) si prolactina (hipofiza anterioara) secretati ca raspuns la stimuli mecanoreceptori de la nivelul mamelonului si areolei mamare in timpul suptului. ~ Ocitocina asigurd ejectia laptelui la masa in curs. Prolactina asigura secretia de lapte pentru aliptarea urmatoa Pasi pentru o aléptare optima 1. initierea alaptari in prima ord de la nastere (obiectiv al maternitatii); 2. aldptare frecventa, inclusiv noaptea; 3. nou-ndscutul suge - in mod obisnuit - de 8-12 ori pe zi, de fiecare data timp de 10- in la fiecare san; fiecare copil isi stabileste pauzele si durata suptului in colaborare cu mama; 4. ideal, copilasul rma in aceeasi camer cu mama, astfel incat si se poatti hrani“lacerere; 5. aldptarea exclusiva pana la varsta de 6 luni fara adaosuri de ceai, sucuri etc; 6. diversificarea alimentatiei la varsta de 6 luni recomanda: nu inainte de 17 saptdmani, nici dupa 27 de saptamani; ee i 7. mentinerea alimentatiei la sn pana la varsta de 2 ani si peste. Pozifii de aléptare Pentru ca sugarul si apuce sanul si s8 sugd eficient, este absolut necesara 0 pozitionare corecta in timpul alaptarii. a Pagii necesari: 1. mama trebuie sa se ageze intr-o pozitie cat mai confortabilé, 2. corpul copilului sa fie apropiat de cel al mamei, aceasta sustindndu-I pe brat si antebrat cat mai comod pentru amandoi, 3. fata copilului trebuie sa priveasca sénul mamei, cu nasul in dreptul mamel- onului, 4. capul si corpul copilului trebuie si formeze o li de referint& urechea, umarul si soldul ac ie dreapti avand ca puncte 14 Pozitia obisnuita Pozitia cu bratul de partea opus sdnului din care alpteaza Pozitia culcat 15 Prinderea sdnului Buzele copilului se ating cu mamelonul Se asteapta deschiderea larga a gurii. Se introduce in gura acestuia mamelonul si cea mai mare parte a areolei si a tesuturilor subiacentte. Sinusurile lactifere se afla intre limba si palat. SAnul este intins si formeazi o “tetina lung" si ajunge pana la nivelul luetei mamelonul reprezentand numai 1/3 din “tetina” format Prin contractia limbii, copilul stoarce laptele din sinusurile lactifere in gura Evaluarea unei aldpitiri corecte: 1. gura larg deschisa buza inferioara rasfranta barbia atinge sanul obrajii plini, nu supti se aude si se vede cum inghite Atitudini tn unele situafii © Mameloane plate sau ombilicate - prenatal - tractiuni ale mameloanelor - postnatal - alaptare in "pozitia sub brat” - protruzia mamelonului inainte de supt osm folosind pompe, seringi pentru aspirare sau ~ cel putin - tractiuni © Sani angorjati inainte de supt - comprese calde pe sani masaj pe gatul si spatele mamei ~ masaj usor pe sani ~ relaxarea psihicd a mamei - dupa supt - comprese reci pe sani 16 ‘Sandra Adalgiza Alexiu Medic primar MF ALIMENTATIA NATURALA (alaptarea, adic3 hranirea copilului numai cu laptele mamei pand la varsta diversificiri alimentatiei, deci pand la 5-6 luni de viati extrauterina) M Alimentatia ideald este aléptarea exclusiva, la cererea copilului, fara a se impune un orar al supturilor, Nu este necesard suplimentarea lichidiana (apa, ceaiuri) nici pe vreme caniculara (in aceasta situatie, aportul lichidian al mamei va fi marit astfel incat laptele oferit copilului s& acopere nevoia de apa a acestuia), Singura exceptie este administrarea vitaminei D (sub forma de picdturi sau tablet dizolvata in 4-5 ml de apa) si - eventual - a fluorurii de sodiu. Se va tine cont de faptul cd laptele mamei se Poate refrigera 24 de ore Sau congela pand la 6 luni (in cazul congelatoarelor cu usd separata), astfel incat mamele care au lapte in exces sa poata astra - prin mulgere ~ rezerve de lapte. Laptele congelat se poate administra ca atare dupa incdlzire la bain-marie sau inglobat in produse cu cereale dupa varsta de 6 luni. Pentru congelare se vor folosi ca recipiente vase de metal smaltuit sau de ceramic, nu din material plastic. Decongelarea NU se va face in cuptor cu microunde! © Argumente in favoarea promovai alimentatiei la san: calitatile nutritionale ale laptelui matern: ~ proportia optima a nutrientilor, ~ specificitatea umand a principiilor nutritive, ~ pastrarea procentului de proteine indiferent de alimentatia sau starea de nutritie a mamei, « biodisponibilitatea mare a tuturor componentelor laptelui matern, inclusiv a vitaminelor gia sdrurilor minerale, ~ prezenta anticorpilor impotriva diferitelor infectii mai vechi sau foarte recente prin care a trecut mama copilului, ~ prezenta factorilor de crestere. legatura afectiva puternicd intre mama si copil; 17 ete ‘si emotional mai buna; 1H ritm optim al cresterii si dezvoltarii ‘imbolnaviri acute mai rare (infectii pulmonare, ale urechii, gastro- intestinale); i cchilibru psiho-afectiy, repere familiale si sociale mai clare. | in plus, nu este de neglijat c4 alaptarea necesita un efort mai mic al familiei, tat fizic, cit si material. Pe de alta parte, din punct de vedere ecologic, hranirea a san a copilului nu are nicio component poluantd, spre deosebire de folosirea ~ laptelui-formuld ; ‘© Idei de combatut de catre medicul de famili i contraindicatiile alaptirii (de fapt sunt foarte rare: fenilcetonuria, intoleranta ereditard la lactoza, galactozemia congenital, boli grave ale mamei, care necesita o atenta verificare medicala); _ W orice infectie acuti a mamei, chiar tratatd cu unele antibiotice NU constituie motiv de oprire a alaptarii. Se vor prefera in general, tibiotice care se pot prescrie si copilului; bg infectie acut a copilului alaptat, inclusiv enterocolita, se vindecd mai repede dacd se continua aliptarea; i diareea la: Saati iareea postprandial” este o particuaritate biologi F NUo boala; B® hipogalactia se apreciaza corect NUMAI urmarind curba ponderala (se va cantari s4ptmanal sugarul si se va tine seama cd o crestere de 500 g DE LA SCADEREA PONDERALA FIZIOLOGICA 1 in prima luna de viata este pefect normala); B alimentatia mamei care alapteaza nu cere nimic iesit din comun; ea are nevoie de acelasi meniu echilibrat ca oricine, incercand sa elimine numai alimente cunoscute ca avand elemente toxice (alcoolul, bauturile cu componenti ,identic naturali", mezelurile, branza topita, excesul de fibre). 7 Alimentafia cu substitute de lapte matern © Se utilizeaza in cazul in care nu este posibila sau nu este suficient’ alimentatia la sn: 3 & copiii adoptati sau aflati in plasament; 1 copiii mamelor cu tbc activ’, neoplasm, tratamente de lunga durata cu medicamente toxice pentru sugar; I. I copii femeilor infectate cu HIV sau cu virusurile hepatitelor B sau C (in | SS 18 acelagi céntar, * Se utilizeaza lapte - formula pentru sugari: 1 compozitie asemanatoare cu cea a laptelui matern, '@ continut acceptabil, la limita inferioara a nevoilor zilnice, i in vitamina D. si, in unele formule, fier; as ® prepararea usoara (instant); @ folosirea comoda (formulele pot fi oferite copilului ‘rere, pot fi date copilului schimbandu-le brusc intre ele, nefiind nevoie de o perioada de adaptare); I diversificarea alimentatiei incepe - optim - tot la varsta de 6 luni, ca $i in cazul aldiptarii exclusive (OMS recomanda diversificarea alimentatiei copilului alaptat sau hranit cu lapte-formula nu mai devreme de 17 siptamani, nu peste 27 de siptaméni); fe is ® existd formule de lapte care se administreaza la toate varstele nastere pand la 12 luni si peste) sau fort ule de lapte diferentiate pe varste (formula de tip 1 12,3, Junior ete) J 1 laptele praf formula pentru sugari se poate introduce japte pentru completarea alimentatiei la san, nga, lingura, cana, NU biberonul, Pee omporita laptelui de vaca se impune a fi modificata prin mijloace casnice; I se va face corespunzator recoltarea laptelui (vaca sanatoasa, bine hranita, nemuncité, mulgator sdnditos si curat, loc de muls curat, vase foarte curate, transport in recipient > curate, rapid racit, fara transvazari); Ml se va face corespunzator prepararea termicd a laptelui (fierbere rapid dupa mulgere, 15 minute dupa primul clocot, preferabil in oald inalt, ingusta si acoy [pentru a evita oxidarea vitaminelor), la foc puternic, se agita in t entru omogenizare), se adauga apa scazutd 19 ——__L_ eo - . | sub forma de apa clocotita, se raceste rapid, se pastreazi maximum 24 de ore la frigier; dluare (2/3 pand la varsta de 2 luni, apol 3/4 pana la 4-5 luni, dup& care ~ integral, in paralel cu diversificarea), zaharare 59 la suta de ml, sub forma de sirop de zahar, adugare de fain’ de orez instant in concentratie de 29 la 100 ml.; 1 orar controlat al meselor; i i diversificarea aimentatiei dupa 17 sAptmani, astfel {neat copilul si nu r bea mai mult de 800 ml de lapte pe 21. i | «Se vor pastra regull stricte de igiend, incercdnd, pe cat posibil, si se res- pecte principiul laptelui steril Biberoanele, tetinele, flacoanele de pastrare a laptelui ef bine cu detergenti neutri si perii speciale si se vor steriliza, prin fierbere sau in sterilizatoare. Principii Bi La aproximativ 6 luni - pentru un sugar alimentat la sn sau cu 0 formuld de lapte (NU inainte de 17 saptmani! NU dup’ 27 saptamanid). 1 Medicul de familie va combate ferm diversificarea alimentatiei la sugarul . alimentat la sn sau cu formula de lapte, inainte de varsta de 6 luni!! i La 4-4 luni sijumatate ~ pentru un sugar alimentat cu lapte praf conventional integral sau lapte de vaca (situatie de nedorit; de eliminat in zilele noastre, chiar in Romania). i Sugarul trebuie sd fie perfect sindtos BE Noile alimente se vor introduce progresiy inlocuind mesele de lapte. i Alimentele noi vor fi date cu lingurita, in stare semisolida, complet pasate cat vreme sugarul nu are dint. Ulteior se vor strivi cu furculita. I Nuse introduc doua alimente no! ‘in aceeasi zi, pentru a identifica, astfel, alimentul care a dus eventual la aparitia unor semne de alergie sau de intoleranta. i Se vor evita compromisurile pentru modificarea qustului (addugarea de zahar). 1 Este interzis adaosul de sare panda la 2 ani {imaturitatea functionala a rinichiului pune in pericol viata cand copilul sub dot ani se confrunta cu excesul de Na!). 20 Nestlé utrition Nutiie pentru o vara soheroase Continua[sa recomanzi ce-i mai'bun: PROTECTIE IMUNITARA Laptele de mama este cea mai buna dovada de dragoste. Acesta Ti asigura sugarului Protecta si nutnia de care are atta nevole pentru a creste mare si sondtos. ‘Atuncicdind alimentaio naturala nu mai este posibla sau sufcienta, continua so fecomonzio nutite sanatoasa si protecieimunitara cu Nestlé NAN cu Bifids BL care -a dovedi prin numeroase studi clinice ca + Stimuleaza sistem imunitar si . 324 sugarul de infect digestive. Nestlé NAN cu Bifdus BL osigura sugarull eresterea si dezvoltarea optim prin Continutul sau echibrat de nutrient Caley - pentru oase si dint sanatosi Fier - pentru formarea globulelor ros {od - pentru dezvoltarea mentala pentru 0 dezvoltare sanatoasa si armonioasa C-PUFA — aciaigrasi polinesaturali cu lant ung, care se gasescsitnlaplele de mama, vor fi oferite sugarului cereale fara gluten ‘inurile care contin gluten (grau, orz, ovaz, iceasta varsta. nu impus, evitandu-se in acest fel anorexia ‘Se vor pistra aceleasi regulistricte de igiend ca si in cazul biberoanelor. Inclusiv aparatul folosit pentru pasare va fi bine spalat, apoi tinut cateva minute in apa clocotita. MA DACA EXISTA POSIBILITATEA SAU lapte-formuld iN MAXIMUM 900-1000 mil/zi; t 6 luni: vit’, gain, curcan, vitel, pui (fiarta, de preferat esiune, care fi conserva mai bine proprietatile, pasata sau preparatd la blender); PESTE - dupa i (poate fi alergizant): peste alb, slab, preferabil de nu de cresciitorie); este nevoie de multd atentie tin piur de je cartofi +/- carne, cea mm SUPA DE LEGUME (de o! nt introdus) se va prepara din toate legumele de sezon si nge se vor folosi legume conservate cu conservanti, ,ta borcan/cutie”. Singura en va indeparta dupa fierbere va fi ceapa. Este oportund addugarea ilei (0 lingurita de ulei de masline/floarea soarelui, si - mai ales pentru copiii normo- sat subponderali - cereale fara gluten). Dupa fierbere, legumel se paseai apoi se mai da un clocot (sau ,blenderul” va fi foarte bine spalat, oparit, clatit cu apa rece); supa i se ofera copilului cu lingurita sau cucana,NU cu biberonul, (chiar daca a fost intarcat!); ke im FRUCTE crude, bine spalate, Ce sau fierte (compot fara adaos — de zahar), suc natural prepare roaspat; fructele cunoscute i ca alergizante (zmeurd, cApsuni, kiwi) vor fi incercate progresiv dupa | varsta de un an; bananele care ajung in tara noastra este bine sd nu fie date sugarului pand la varsta de 9, chiar 12 luni; chiar si atunci ar fi de preferat si fie bine spalate in jet a ph te i stratul superficial si fle cafes el sl doar miezul mierului sel re arene mare de insecticide in stratul superficial al bananei 1 CEREALE (instant sau nu): orez si alte fainuri fara gluten, pand la 7-8 luni, apoi si cu gluten; #9 LACIE: branza de vaci (cumpérata ambalat - microbiologic pur’), iaurt, smantana, dupa 7 luni; scopul principal este cunoasterea altor gusturi; laptele mamei sau laptele-formul Ti asigur& copilului necesarul lactat de calitate, astfl neat el nu are newoie de alte preparate lactate, de apt inferioare fata de ceea ce primea; 1 Preparate din comert facute anume pentru nec mici (.borcanele"/cutii cu cereale +/- lapte, destinate acestor varste) sunt recomandate, mai ales in perioade de deplasare cand este foarte complicat sa se prepare ceva proaspat pentru sugar. Alimente interzise i 1 SARE pand la 1 - 2 ani (este suficient sodiu in legume, in telemea_ desirat’, cagcaval) 4 ALBUS DE OU deoarece este extrem de alergizant ~~ im FRUCTE DE TIP BACE (fragi, zmeura, cdpsuni, mure, kiwi) alergenice I MIERE pnd la 1 an, deoarece poate transmite botulismul 1m FAINA DE GRAU si alte preparate cu gluten, j pan’ la varsta de 7-8 luni IH BANANE pand la varsta de 9 luni iH CARNE DE PORC pana oe de 3 ani, prajeli, grasimi animale bogate in acizi gragi saturati . Bf Alimentele bogate in celuloza (praz, fasole boabe, linte, naut s.a.) pot fi oferite sugarului cu varsta mai mare de 7-8 luni, dar cu multa prudenta Mi Alimentatie de tip fast food (bogate in calorii si adaosuri chimice amelioratoare de gust, sarace in proteine, oligoelemente, vitamine) sunt total contraindicate in prima copilarie si de evitat cat mai mult in toatd copiliria si adolescenta, precum si de catre adulti. Aceleasi contraindicatii le au supele-pulbere preparate din comert, precum si derivatele industriale de vegetale uscate | N.B.Teama de colesterol este nejustificata in ceea ce priveste alimentatia sugarului mare sia copilului mic. Laptele integral si lactatele derivate din acesta, precum si galbenusul de ou, toate bogate in colesterol, sunt de dat acestor copii intrucat ajuta la maturarea celulei nervoase. | sisal 23 Oror de mast B Nuva @ In principiu, dimineata la trezire si seara la culcare, copilul va bea lapte. Este permis o masa de lapte si peste zi. @ {In jurul orei 10 se va da masa de fructe. '@ in jurul pranzului se va oferi o masa consistenta, din legume, carne, cu adaos de cruditati (inclusiv verdeatd care aduce un aport important de fier si vitamine), in masura tolerantei copilului, si triturata in functie de varsta si dentitie. Se pot pastra cateva lingurite de fructe de la masa de dimineata, pentru desertul de pranz. @ [n jurul orei 18 se da masa de sear, cereale diverse sau alte preparate usoare +/- fructe (nu grepfrut/portocal3/mandarina) +/- lapte (sn/ formula) 1 Alaptarea la cerere ramane importanta la toate varstele copilului mai mic de 24 luni BB Nu i se va da mancarea in fata televizorului;, Academia Americana de Pediatrie recomanda ca, pana la 2 ani, copilul sd nu se uite NICIODATA la amicul ecran”, iar dupa aceasta varstd, doar 2 ore pe saptamana! 1 Treptat, sugarul se va ageza - de preferinta in scaun special - alaturi de parinti, la mas’, cel putin o dat pe zi pentru cresterea legaturii cu familia, pentru socializare. impus, ci adaptat fiecdrui copil. Continutul energetic al laptelui matern Lipide wclucide aProteine 24 1100-150, 5 - 6 g/kp/zi dar nu rmi/kg/2i ‘mai putin de 1,5, e/ke/zi Necesar de vitamine: lapte, unturd de peste, ficat, varzi, galbenus de ou, morcov, spanac, Tar apts del da pa Tat legume vera, orez, grau ‘spanac, ficat de porc, urzici * cereale, ou, peste, fiat, carne mo 06- mee lapte, ou8, mazare, rosii,fasole, spanac = 48-18melet cereale, peste, legume vert, carne, glbenus de ou creer, ficat, muschi * suplimentare cu vitamina D, preparate orale, pnd la varsta de 18 luni i apoi numa in sezonul rece 26 Necesar de minerale: 03-05 ¢/2i ‘asme/ ke/2i Lapte uman 0-6 luni 50 mg/zi Lapte, peste, carne, gélbenus de ou la prematur 8-15 me/zi Carne, ficat, galbenus de ou, lapte, [thermometry SES G/ANNNNT leeume verti fructe > 4luni 0,5- 1.mg/zi | 13 mafiafal ticte sh vegetal 0,08 mg/ke/zi Ficat, carne, peste, legume O-6luni 020.5 mefat 1) > 6 luni 05-1,5 mg/zi * suplimentare cu preparate orale de fier ‘Sandra Adaigiza Alexiu ‘Medic primar MF Alimentatia la san este considerat cea mai buna optiune nutritional’ pentru copil. Cu toate acestea, alaptarea nu este intotdeauna posibild, deoarece nu toate mamele aleg sau sunt capabile si-si alapteze copiii. Din acest motiy, se recomanda folosirea formulelor de lapte ca alternativa nutritivi pentru aliptare, unele din aceste preparate fiind imbogatite cu fier. Fabricate in conditii sterile, formulele de lapte incearc si suplineasc’ lipsa laptelui matern utilizand 0 combinatie complexa de proteine, carbohidrati, grasimi, vitamine, siruri minerale, oligoelemente. Unele au adaos de pre- sau probiotice. Existd o serie de avantaje si dezavantaje ale alimentarii copiilor cu formula de lapte. Printre avaniaje, se menfioneazti cele de mai jos: ‘© Permite mamelor sa impartigeascd aceast datorie cu partenerul de viat’, en, Juniorul tau va creste mare! Vrei ca juniorul tau sd creascd mare si sindtos? ‘Atunci oferd-i NESTLE Lapte Junior 1+ (de la 1 an) Tek Sanpete er ee Oa implicandu-| in procesul complex al hranirii copitagului. © Oferd flexibilitate: copilul hranit cu formula poate fi lasat in grija celorlalti apartinatori (tat, bunici, bona). Nu este necesar un spatiu retras necesar alaptarii. In schimb, va fi necesara in permanent respectarea stricta a regulilor de igiend a alimentatiei. | © Digestia este mai lent in cazul alimentatiei cu formula de lapte, astfel incat frecventa meselor va fi mai mica. Baistti si dezavantaje: © Este necesara permanent respectarea indicatiilor de igiend a alimentatiei 1. apa de preparare trebuie si fie sterila (microbiologic pura) 2, biberoanele si tetinele trebuie sd fie curatate si sterilizate { 3. formulele de lapte trebuie pastrate in cutii speciale, care sa impiedice I ‘ncarcarea lor bacteriand, © Dup’ preparare, formula de lapte nu se va pastra mai mult de o ord in mediul ambiant, iar surplusul ramas dupa incheierea mesei va fi aruncat. © Laptele poate fi incalzit inaintea oferirii; unii copii preferd laptele rece, deci se va respecta dorinta copilului. Niciodat nu se va folosi cuptorul cu microunde . pentru incalzirea laptelui, Se poate incaizi biberonul sub jet de apa fierbinte sau la bain-marie. ‘© Formula de lapte nu contine niciunul dintre anticorpii prezenti in laptele de mami, astfel c’ nu ii este asigurat& sugarului aceeasi protecttie impotriva infectiilor, pe care i-o d8 alimentatja la san. * Nicio formula de lapte nu poate imita complexitatea laptelui de mama, in special in ceea ce priveste biodisponibilitatea sau modificarea compozitiei in functie de nevoile sugarului si de diferitele momente din timpul unei alaptari. * Formulele de lapte sunt preparate scumpe, iar laptele cu formule speciale (hipoalergenice sau pentru intoleranta la lactoza) sunt si mai scumpe decat produsele uzuale, dar se adreseaza unor situatii speciale (alimente - medica- mente). * Laptele praf-formula poate produce balonare si modificdri in tranzitul sugaru- lui. Oricare ar fi optiunea pirintilor, aceasta alegere trebuie si fie cut dupa consultarea medicului, dup o foarte aménuntitd informare in scopul luarii unei decizi optime pentru intreaga familie. Medicului de familie fi revine sarcina de a promova alptarea in randul gravidelor pe care le are in evident, De altfel Contractul-Cadru prevede acest lucru: in cadrul ) > supravegherii gravidei se va face gi promovarea alimentatiei exclusive la sn a copilului pana la varsta de 6 luni si continuarea acesteia pand la minimum 12 luni. 2g a Utilizati intotdeauna biberoane bine curdtate si sterilizate. Utilizati de preferint apa platd sdracd in sdruri minerale (de ex: sodiu sub 1 mg/l) la prepararea formulei de lapte; apa de put si ~ extrem de rar - apa de la chiuvet’ pot contine nitriti, care nu sunt distrusi de fierberea traditionald si pot determina intoxicatji fatale copiilor pand la varsta de un an, Spalati biberoanele bine inainte de sterilizare, cu detergent neutru si apa calda; clitirea initialé si cea finala sunt bine de facut cu apa rece. Sterilizarea dezinfecteaz, dar nu indeparteazd resturile ramase pe peretii vasului. Putet) utiliza sterilizarea in cuptorul cu microunde a biberoanelor si tetinelor, dar nu incdlziti NICIODATA laptele sau alimentele copiilor in acest fel cel putin pana la varsta de doi ani: Schimbati tetinele des (lunar) avand griji sa le curdtati bine inainte de prima utilizare deoarece se livreazd unse cu un ulei protector. Schimbati tetinele ori de cate ori este necesar in functie de varsta sugarului. Exist mai multe forme, dimensiuni, cu un numar variabil de perforati, cu flux variabil, tetine cu orificit adaptate tipului de hrana astfel incat sugarul sa beneficieze de conditii cit mai bune de hranire. Spalati intotdeauna tetinele si biberoancle imediat dupa utilizare si uscati-le intr-un vas special cAptusit cu o panza curata pentru o buna scurgere a apei. Tetinele se deterioreaza si capata un miros dezagreabil daca sunt tisate inchise si pline de resturi de lapte, iar degradarea acestora poate antrena numeroase infectii ale sugarului (de exemplu stomatite, diaree etc), Preparati intotdeauna o cantitate aproximativ egala cu nevoile sugarulul Laptele rmas nefolosit nu se mai poate da copilului. Preparati intotdeauna laptele inainte de utilizare, nu il pastrati la rece mult timp; laptele-formuld isi pierde calitatile daca este pistrat mult timp nefolosit, i poate capita un miros neplécut, devenind chiar periculos pentru sugar. Folositi intotdeauna formula de lapte care va este recomandata de medicul de familie sau de medicul pediatru. Este posibil ca sugarul dumneavoastra sé aiba nevoie de tipuri speciale de lapte-formuld. Daca sugarul nu tolereaza laptele prescris, luati imediat legtura cu medicul dumneavoastra care va va recomanda o alti solutie potrivi Nu trebuie sa fiti ingrijorati dac& sugarul nu tolereazd un anume tip de formula de lapte. Formulele de lapte sunt diferite ca gust, insa au compozitii asemanatoare. Copilul dumneavoastra are propria personalitate si isi dezvolta preferintele de la varste foarte fragede, astfel incat nu trebuie si va mire refuzarea unui anumit preparat. 30 Nestlé utrition UN BEBELUS LINISTIT este = un BEBELUS FERICIT! laptele de mamé asiguré contort digestiv sugarilor, acestia avand scaune mai moi si mai frecvente decat cei hraniti cu formule de lapte. Nestlé oferé mamelor care nu mai pot aldpta Lactogen ~~. cu Prebio™, un lapte cu prebiotice care ajuté bebelusii 86 aibé scaune mai moi si mai frecvente, similare eu ale sugarilor alaptati. lactogen cu Prebio™ ji asigura puiului tau atat 0 crestere echilibrata cat si confort digestiv, Peel Salen lcci 1 1. a re eee Behiwnete wletieinneet nia ote ti] hey see eaieninaiay RANT atria prsin ron) entire fibbpiemelrndstede Luistocens dna ss psy} ponent or oe es an CST eminem es ocurred Peer ieee Le Rroaei Pte Lungime/inaltime - varsta - baieti De la Ola 5 ani (percentile) 33 ‘spmpus 1aM01D PIO OHM ______tomneosed) we seroeieg ___ 9394 / 2}S1BA / SIN I — ree (@iguedued) 1ue ¢ e| 0 &] 9G PAH PHOM | 7) oreq / 238424 / SIN 35 (aqueosed) we g 21.0 212. aya | BISAEA | azeyne1D q 36 (ajquesied) tue g e| 9 | 9q Weleg / eysueA / 23e;nN21D 37 SpIEPUEIS MOID PHD OHM uoneziue ‘pyeoH PI 939} / BJSIBA / URIUID | 38 _SprepUEIS LANOID PIED OHM 39 Nestle utritio septeermctsnntiornamde ccna, nom oratanriunee nt sneer Seen Py SEpanpe aan oar ra ” respiratori. Lo sugari si copii mici cel mat des intainite sunt ‘evenivald olerge. Din almentafia sugarilor care provn din fori ‘lergile Ia alimente, 1h timp ce sensibilzarea alergile “culstonic leganic, ar rebui excuse in primele kn alientole Seeasrrermoas Seer mth oar eee ncnees ry-onato om hough wean eco aa "important n prevenireaclergor, Nes co Rogcove, cereale cv un continu redus de alerget 0 ope, oie 3 fe guten cae osigurd bebelusubi un meniy "| ea mal avansoté formula Nestlé de lap NonnA2MAs hipoloergenc. nutty compe HA 2 contin prone paral hide core reduc ‘marifestre clergice h comparate cu formulele standard pentru sugar Importanja rahitismului carenfial fn perioada de crestere iy perioada de sugar si in primii 2-3 ani de viata rahitismul determina deformari losoase (unele ireversibile), favorizeaza infectii respiratorii repetate, adenoidita croniea, tulburari de ventilatie pulmonar’, pneumopatii frecvente si grave. Nu sunt de neglijat convulsiile hipocalcemice. in perioada de prescolar, scolar si de adolescent, modificdrile osoase au consecinte importante mai ales in ceea ce priveste bazinul fetelor care pot avea dificultatj serioase la nastere. Definijie Rahitismul carential este o tulburare a metabolismului fosfo-calcic deter de hipovitaminoza D. Aceasta boala de nutritie se manifest& prin deformari osoase, hipotonie muscular, adenoidita, tulburdri respiratori, spasmofilie, uneor hipotrofie staturo-ponderala. Istoric Rahitismul carential este cunoscut inca din antichitate ca boala specifica a copilului. Prima descriere clinicd ampla dateaza din 1650, facut de medicul englez Glisson. in Anglia, tara cu industrializare rapid, unde apare un abundent smog’, iar insorirea este redusi, rahitismul carential era foarte raspandit. De aici deriva si denumirea de “morbus anglicus" Prevenirea rahitismului carenficl Perioada prenatal Imediat ce diagnosticul de sarcina a fost stabilit, este foarte importanta respectarea ~ din toate punctele de vedere - a nevoilor copilului ce se va naste. in profilaxia rahitismului carential are un rol esential, ca si pentru prevenirea 4 altor boli de nutritie, stilul de viata sanatos al mam HE expunere rationala la aer si soare, HE alimentatie echilibratd, din care sa nu lipseascd sursele naturale de calciu (500 mi de lapte sau derivate care si aducd 1000-1200 mg de calciu pe zi) si de vitamina D (peste, unt, smantana), BE incazul in care gravida nu mandncé lactate aducdtoare de calciu, i se va suplimenta alimentatia cu calciu medicamentos in doza de 1000mg/zi per os, bineinteles __ care nu prezint& decat dezavantaje. numai la indicatia medicului, Hi totodata, este utild, mai ales in sezonul rece (“lunile cu litera R"), suplimentarea alimentatiei cu vitamina D (500-1000UI/zi) ca atare sau, preferabil, din preparate farmaceutice speciale pentru gravide, cu continut echilibrat de vitamine si saruri minerale. incepand din luna a saptea, suplimentarea fractionaté per os cu vitamina D este indicata. in cazurile in care nu se poate conta pe acest aport zilnic, se va administra gravidei, per os, o doza stoss de 200 000 UI vitamina D la inceputul lunii a Vil-a de sarcina. Perioada postnatala Regimul de viata gi alimentatia sunt de important major, chiar daca nu sunt suficiente. IE Este optima hrdnirea exclusiv la sn (fara apa, ceai, sucuri!) pana la 6 luni. E__intarcarea este recomandat dupa varsta de un an (OMS indica “la doi ani si peste"). Hi Stilul de viata gi alimentatia mamei care alapteaza este bine si fie echilibrate, ca si in perioada de sarcina, iar suplimentarea cu vitamina D sa respecte aceleasi doze ca si pentru gravide. in profilaxia rahitismului carentjal, precum si in multiple alte situatii, laptele matern are avantaje mari: HE contine metaboliti activi ai vitaminei D, cu mare biodisponibilitate, HE asigur un raport calciu/fosfor optim pentru absorbtia celor dou minerale. I asigurd pH acid continutului gastric si intestinal si este bogat in lactoza, 42 Saaee, ambele caracteristici favoriznd absorbtia calciului sia vitaminei D. Subliniem ins’ c& Vitamina D din laptele mamei nu poate acoperi cantitativ nevoile zilnice ale copilului Mi Cand hranirea la sn este imposibila (copil adoptat, mama cu boli cronice grave, alte situatii care impun alt tip de alimentatie), copilul va primi “formule de lapte" Se va tine seama de faptul cd laptele de vac’, respectiv laptele praf traditional integral, vor fi evitate categorie, cel putin pana la un an! Wi Diversificarea alimentatiei este oportund in a sasea lund de viata si, in niciun caz mai devreme de varsta de 17 saptémani si nu mai tarziu de 27 de siptamani. Nu se va abuza de fainoase, introducandu-se, pe cat este posibil, alimente imbogatite cu vitamina D sau, cel putin, pe cele reputate a contine in mod natural 0 cantitate mai mare de colecalciferol (de exemplu: pestele proaspat, Pescuit in mediu natural care este bogat in acizi grasi polinesaturati si vitamina D si este util mai ales in alimentatia copiilor cu varsta mai mare de un an). Margarina, chiar cea cu adaos de vitamine A si D, este de evitat la sugar si copilul mic (are o concentratie mare de acizi grasi saturati si de acizi grasi in pozitia trans) side folosit rational in hrana copilului mare. Prezenta fibrelor in alimentatia de diversificare este utild, dar se va evita excesul. : HL Este deosebit de utilé inlesnirea miscarilor active ale copilului at primele ore de viata (imbracarea in scutec impermeabil gros si salopeta confer mari avantaje). Tia ge I Nou-nascutul poate fi scos a aer chiar din primele zile de vit’, desigur in functie de greutatea la nastere si de temperatura ambiantd, stiut fiind cd sugarul snatos suporta bine tura de ~10 grade Celsius in zilele fara vant puternic sau umezeala inerea la aer favorabila sinatatii se face Progresiv, incepand cu 15-30 de minute (mai ales in sezonul rece) pand la 3-4 ore, in anotimpul cald ajungand la 6, chiar 12 ore zilnic. Pentru copiii care merg fii sprijin, este foarte folositoare miscarea in aer liber, cu capul acoperit cand soarele este puternic. ‘ME Cura helio-marina este recomandata copilului peste un an, cu multe Precautii (fra expunere la soare mai mult de 2-3 ore pe zi, cu capul acoperit, preferandu-se primele ore ale zilei, curd optima de 10 zile, fara administrare de vitamina D timp de cate 10 zile inainte si dupa cur’, precum si in perioada sederii la mare). in acelasi timp, se va tine seama de faptul cd recomandarea de folosire a unguentelor care au rol de protectie solara (“fotoprotectie"/"ecran") este din ce in ce mai insistent, mai ales in cazul copiilor cu nervi pigmentari. Aplicarea acestor pomezi impiedicd formarea vitaminei D in piele, deci ~ in astfel de situatii ~ copiilor cu varsta intre | 18 luni li se va administra in continuare vitamina D la mare, dar in doze mai mici (200-400 UI/zi sau 600 UI de doud ori/saptamana) si hu se va suprima administrarea inainte si dupa cura helio-marina. W_Baia/dusul zilnic, stropirile cu apa mai rece care incheie baia, frictille cu prosop aspru, masajul si gimnastica (initial pasiva, apoi activa) sunt factori de cilire a organismului, de crestere a rezistentei la infectji, precum si de prevenire a rahitismului. HE Conditile de microclimat nu vor fi neglijate: copiii care locuiesc in camere neaerisite si intunecoase, ca si cei din mediu de fumatori au mai frecvent rahitism asociat cu alte imbolnaviri (diferite tulburari de nutritie, infectii respiratorii frecvente etc). Suplimentarea alimentatiei cu vitamina D in zonele reci si temperate ale globului, inclusiv in tara noastra, administrarea vitaminei D este obligatorie in prevenirea rahitismului! Ea este utilé dupa prima saptimana de viata; inclusiv prematurii gavati beneficiaza de acest aport. In plus, la varsta de nou-nascut, diagnosticul este foarte greu de stabilit: in afara unor semne biologice caracteristice (pe care nu le cautam decat ca exceptie), singurele semne clinice (obligatoriu de cdutat!) sunt cele revelatorii pentru hiperexcitabilitatea neuro-muscular’. Deficitul tranzitoriu de hidroxilare hepatica a vitaminei D nu este dovedit a fi prezent la copilul nascut cu o greutate mai mare de 1500 g gi, deci, nu constituie 0 contraindicatie a inceperii profilaxiei antirahitice din a 10-14a zi de viats. Doza recomandata, de la varsta de nou-nascut pana la 18 luni, este de 400-600 UI vitamina D zilnic. Cresterea la 1000-1500 UI/zi, pentru perioade limitate, este necesara in unele situati: = sugarii mici ale cdror mame nu au primit vitamina D profilactic in timpul sarcinii sau sunt subnutrite, ~ prematurii si dismaturii, cel putin in primele luni de viata, = copili cu pielea hiperpigmentata, — sugarii mici (pand la 3-4 luni) nascuti in anotimpul rece, = sugarii cu imbolnaviri acute freevente, precum si cei cu spitalizari dese/pre- medi poluate, — copiii din conditii de mediu precare, = copiii care - din diferite motive - se migc& putin in aer liber, ies putin la soare, copiii cu tratament cronic anticonvulsivant (fenitoind, fenobarbital), cu cortizon, = copiii cu un ritm de crestere rapid sau sugarii distrofici in perioada de recupe- rare. in astfel de situatii se poate ajunge la o doza zilnicd de pana la 1500 Ul/zi, dar nu mai mult de o lund, dupa care se reia doza de 400-600 UI. In general, dozele mai mari de 1500 Ul/zi sunt rezervate tratamentului de rahitism carential! Nou-nascutilor cu semne de rahitism carential congenital, mai ales prematurilor, vitamina D le va fi administrata in doze de 1000- 1500 Ul/zi de la bun inceput in asociere cu calciu, cel putin in prima lund de viata. - nu ese solctatsistemul de transport si nici cel de activare a vitaminei D, Dupa varsta de 18 luni, = organele tint nu sunt supuse salturilor de vitamina D va fi administrata (per adaptare, 0s) numai in perioadele neinsorite = nu exist’ pericolul intoxicatel. ale anului, in lunile cu litera R in numele lor (din septembrie pana la sfarsitul lunii aprilie), pana la varsta de 13-14 ani: zilnic cate 400-600 UI vitamina D din solutie uleioasé sau capsule, de preferat din preparate care contin si vitamina A Profilaxia stoss trebuie sti ramand de exceptie! Prevenirea rahitismului cu doze stoss este rezervata exclusiv populatiilor marginale care scap’ grav supravegherii medicale. De fapt, necomplianta populatiei ca fenomen majoritar, este socotita astazi ca fiind un egec al medicului in relationarea cu familia. In astfel de cazuri se recurge la administrarea, in orice caz per os, a cate 200,000 UI de vitamina D in prima luna de viatd si apoi la interval de 3-4 luni, in functie de evolutia copilului, pana la implinirea varstei de 18 luni. De la varsta de 18 luni pana la 13-14 ani (limita este stabilita, pentru fiecare copil, in functie de scdderea ritmului sau de crestere) este suficienta doza de 200,000 Ul administrata la inceputul iernii Si la aceste varste stoss-profilaxia raméne rezervata numai cazurilor de exceptie; in orice caz, administrarea injectabila este contraindicaté, in afara unor situatii bine codificate, de exemplu: malabsorbtii si diarei cronice. Mai ales la gravide nu se recomanda administrarea injectabila. Experienta medicilor englezi de acum cateva decenii este graitoare: injectarea a 600.000 UI vitamina D gravidelor a avut ca urmare inregistrarea la sugari a unei “epidemii” 45 de stenozd aorticd. Ateromul adultului - modificarea fibrelor elastice - este demonstrat a fi datorat si dozelor crescute de vitamina D. Dezavantajele administrarii injectabile a vitaminei D sunt multiple: i metabolismul vitaminei D administrate intramuscular nu este cel fizio~ logic: o parte din vitamina ramane la locul injectiei, alta parte porneste spre zonele de activare pe care le solicit brusc; eliberarea vitaminei D este inegala, nerespectand cerintele homeostaziei; in plus, la copil exist riscul hipocalcemiei reactive imediate deseori manifestat prin convulsii, pre- cum si riscul intoxicatiei cu vitamina D, cu mult mai grav decat rahitismul J carential incipient; Bi injectia intramuscular’ reprezinté o agresiune mai ales pentru copii. | Asocierea calciului in profilaxia rahitismului nu este necesara daca alimentatia Copilului contine zilnic 500 ml lapte sau derivate continatoare de calcu si copilul = mai ales cel mare - nu primeste alimente bogate in chelatori de calciu (prezente adesea in preparatele alimentare industriale). Copiii care au tratament cronic anticonvulsivant sau cu corticoizi au nevoie de suplimentare cu calciu. in cazurile care impun administrare de calciu, doza recomandata este de 350- 1000 mg/zi pentru ca aportul de calciu elemental sé fie suficient. Absorbtia este superioara daca administrarea se face in 2-3 doze zilnic, nu in doza unica. Prevenirea rahitismului poate fi abordata si din punct de vedere al celor trei tipuri de profilaxie si anume profilaxie primar’, secundara, tertiar’. > Profilaxia primara consta in informarea populatiei asupra nevoii de su- plimentare cu vitamina D a alimentatiei oferite sugarului si copilului mic, inclusiv celor alaptati si recomandarea insistent a acestei administrari. Academia Americana de Pediatrie si foruruile de specialitate europene recomanda ferm aceasta modalitate de prevenire a rahitismului carential. > Profilaxia secundara consta in administrarea de vitamina D in doze adec- vate dupa diagnosticarea rahitismului carential subclinic care evolueaza spre rahitism clinic in absenta introducerii vitaminei antirahitice. > Profilaxia tertiara inseamna tratarea copiilor cu rahitism carential in scopul prevenirii complicatiilor ca hipocalcemia si convulsiile. Concluzia este aceeasi: profilaxia primara este esentiald Aspecte importante: i Suplimentarea alimentatiei cu vitamina D este obligatorie in tara noastra: lunile reci sunt numeroase, obiceiurile specifice inca romanilor se manifesta si prin infofolirea copiilor astfel incat contactul tegumentelor cu razele soarelui, chiar cu lumina, este redus. 46 Wi Joti copiii din tara noastra au nevoie de administrarea sitamineD, 1 fiecare copil are particularitatile sale, esl tratamentul profilactic trebuie si fie individualizat. I Singura modalitate fiziologica de administrare profilactica (chiar si curativa) a vitaminei D este in doze fractionate. Numai in cazul familiilor necooperante, in ciuda tuturor incercarilor facute, se poate folosi stoss- profilaxia. IW Pericolul supradozérii vitaminei D este foarte frecvent. Excesul de vi- tamina D este grav! Acesta poate fi sursa hipercalcemiei care determing frecvent tulburdri cerebrale importante. Manifestarile clinice (anorexie constanta gi serioasé, varsdturi, poliurie, litiazd renal care poate ajunge la nefrocalcinoza gi insuficient& renala) si biochimice ale imbolnavirii impun tratament energic, inclusiv corticoterapie, in conditii de spitalizare. Eror- ile de recomandare a vitaminei D care pot conduce la acest accident sunt numeroase. Vom mentiona cteva: 4 © deseori, se uit’ dozajul de vitamina D pe o picatura a preparatului comercial folosit in mod curent si se recomanda cate 4-6 picaturi/zi dintr-un preparat care are 660 Ul/picatura ‘© in cazul copiilor hraniti cu formula de lapte, uneori se omite Pe a toate formulele au un adaos de vitamina D care trebuie luat in calcul c cand se recomanda suplimentarea cu preparat farmaceutic in unele situatii se recomanda doze terapeutice de vitamina D exagerandu-se semnificatia unor deformari osteo-articulare izolate care, de fapt, au alta explica c @ se ignora faptul ca unii copii pot avea craniotabes persistent indus tocmai de supradozarea vitaminei D ‘@ se mai neglijeaza si faptul cd pe o serie de preparate este inscris continutul de vitamina D in unit3ti de greutate si nu in Ul; s& tinem seama de faptul c& 100.000 Ul = 2,5 mg de vitamina D, deci 5 micro- grame = 200 Ul. ‘Adesea se uit cd ORICE COPIL ESTE 0 PERSOANA, cu particularitatile sale, cu serie de cerinte specifice, potrivite cu metabolismul si cu stilul de viata. ‘ Sa ne adaptim nevoilorfiecruia, cunoscénd si argumentele acumulate prin 4 cercetirile recente in domeniu! ae 47 Rodica Nanu Medic primar pediatru - Medicover Anemia microcitar’ hipocroma neregenerativa prin carenta martiala este cea mai frecvent’ anemie a copilului. Importanja problemei Anemia carentiald feripriva afecteaz8 rezistenta la infectii, scade performantele psiho-afective ale copilului, in tara noastra, studii ale IOMC, pe esantioane reprezentative pentru intreaga populatie de sugari si copii scolari, desfagurate in perioada 1991-2004, demonstreaza constant prevalenta mult mai mare a anemiei prin carenta de Fe decat in tari mai dezvoltate, motiv pentru care, de peste 10 ani, a fost instituit un program special de prevenire a acesteia. Definifie Anemia este 0 boali de nutritie caracterizata prin scdderea concentratiei de hemoglobin’ (Hb) sub valoarea considerata normala in raport cu varsta; pentru i mici si prescolari, normalul este situat la Tig/dl, pentru copiii mai mari ~ la 129/41. Anemia feripriva prin carenta martiala este 0 anemie microcitara hipocroma neregenerativa, adic’ aparut’ prin defect de producere a hematiilor. Carenta in Fe antreneaza perturbarea sintezei Hb, in timp ce formarea hematiilor ramane normal; astfel rezult o anemie tipic hipocroma. Istoric inca din anul 1500 i.C., in Papirus Ebers, cel mai vechi manuscris cunoscut, este descrisa 0 boald ce evolueazd cu paloare, obosealdi dispnee si se amelioreaza dupa hrdnire cu “ierburi" verzi. Unele entitati, de exemplu “cloroza”, au fost descrise amAnuntit in secolul al saisprezecelea al erei noastre; tratamentul cu fier (Fe) a fost propus de Sydenham cu un veac mai tarziu. Prevenire Profilaxia carentei martiale in perioada prenatala: © alimentatia echilibratd a mamel este foarte importanta, ca si in prevenirea altor deficiente ale nou-nascutului; se recomanda s8 nu lipseasca legumele verzi, fructele variate, cat mai colorate, ouale, carnea; 48 * controlul sistematic al Hb, mai ales dupa a cincea luna de sarcina, conteaza mult in monitorizarea statusului Fe al mamei; * suplimentarea alimentatiei mamei cu un preparat farmaceutic administrat din al doilea trimestru al sarcinii; dacé Hb mamei este peste 11g/dl - Fe 30- 60 mg/zi a devenit practica obisnuita; in cazul in care Hb este sub 11g/dl, indiferent de varsta sarcinii, se instituie tratamentul anemiei cu Fe in doza de 60-100 mg/zi, la care se adauga si acid folic (0,4-5mg/zi, in functie de varsta sarcinii). Profilaxia carenjei marfiale in perioada postnatal * ligaturarea tarzie a cordonului ombilical, dupa incetarea pulsatiilor acestuia asigurd transferul a 40-60 mg Fe; * aliptarea precoce (din primele minute dupa nastere) si prelungita (ex- clusiv san pana la 17-27 sptamani, intarcare dupa 2 ani) favorizeazdi cresterea capitalului de Fe al sugarului; in cazul in care hranirea la san este imposibilé, se va opta pentru o formulé de lapte cu continut mai mare Fe (0,8-1,2mg/100m! lapte reconstituit pentru sugarii ndscuti la termen si 1,2-1,5 mg/100m! lapte pentru prematurii cu varsta mai mare de 4 luni), preferabil cu adaos de lactoferina plus sau minus taurina; * diversificarea alimentatiei in a sasea lund de viata va fi facut cu alimentele potrivite varstei, din care legumele si fructele variate vor avea un loc im- portant, alaturi de cerealele fortificate cu Fe; din a saptea luna, alimentatia va cuprinde carne, apoi galbenus de ou, alimente bogate in Fe; pentru alimentatia copiilor cu varsta mai mare de 18-24 luni, sunt - de asemenea - de dorit cereale si alte produse imbogatite cu Fe; * suplimentarea cu preparate farmaceutice este incd de mare insemnatate in tara noastr3. Pentru prematuri, gemeni, dismaturi, copii ai mamelor cu ane~ mie sau cu hemoragii importante la nastere, sugari cu tulbursiri digestive, cu infectii recurente, cu un ritm de crestere rapid este nevoie de inceperea acestei suplimentari din a doua luna de viata; doza utila este de 1-2mg / Kgcorp/zi Fe elemental, iar administrarea este necesara pand la 12-18 luni; in functie de particularitatile reactive ale copilului si ale modului de viata. Pentru toti sugarii normoponderali, nascuti la termen, este foarte important suplimentarea sistematica din a cincea luna de viata, in aceeasi doza de 1-2 mg/Kgcorp, aproximativ 10-25 mq/zi, pe o perioada de minimum 3 luni pana la varsta de 1-2 ani. Se recomanda preparate farmaceutice conditionate ca sirop sau picaturi, niciodata drajeuri. Administrarea optima este intre supturi/mese sau inaintea unei mese, preferabil in doza unica, preparatul cu Fe fiind asociat cu 4-5 ml de suc de fruct/leguma sau cu vitamina C 50-100 mg, Aceast modalitate asigur’ o mai buna 49 absorbtie a Fe. Mentionam totusi ca exista, inclusiv in tara noastr’, familii ai cdror copii nu necesita suplimentare preventiva cu preparat martial. Nu mai este nevoie de | _profilaxie daca medicu! familiei este convins cd mama si sugarul nu au deficit de Fe: * anamneza atest cd alimentatia mamei/a familiei este echilibrat’, bogata in legume variate care le include pe cele verzi si galbene, in ou, carne; hy -Hb este minimum 12g/dl iar hematocritul minimum 35% atat pentru iy gravida si mama care aldpteazé, cat si pentru sugarul de 4-5 luni. Aspecte practice importante F © Profilaxia anemiei carentiale a copilului este foarte importanta pe plan r international, dar cu atat mai mult in tara noastra unde este dovedita, i repetat, prevalenta crescuta. * In diagnosticarea anemici, paloarea tegumentelor si a mucoaselor este adesea inselatoare. 0 falsa paloare au copiii cu pielea foarte alba | constitutional. Conjunctivele sunt uneori hiperemiate (conjunctivite, iritatii determinate de poluare) si nu se mai poate observa paloarea. O semnificatie ' pereectl mai mare o are paloarea lobului urechii si mai ales a palmelor, aceasta este evidenta cand anemia este accentuata, Excesul de examene de laborator care necesita sange venos, mai ales in primele luni de viat’, este de natura s8 creasca riscul de aparitie a unei anemii hipocrome sau sa 0 agraveze pe cea preexistentd. Nu trebuie uitat cd 2 ml de snge contin 1 mg de Fe, adica o cantitate egala cu necesarul zilnic al sugarului de 6-12 luni © Numeroase familii au optat, mai ales in tine vreme, pentru regimul vege- tarian, pe care il ofera inclusiv celor mici. Aceasta alimentatie nu poate asigura nevoile de Fe ale copilului, indiferent de varsta sa, mai ales ale sugarului. Daca familia nu poate fi convinsa asupra neajunsurilor acestei modalitati de hranire, se impune marirea dozei profilactice de Fe la nivelul considerat maxim (25 mg/zi) si a duratei de administrare. + in cazul alimentatiei ovo-lacto-vegetariene, situatia este diferita. Nu este anemiantd o diet echilibrat, bogat’ in principii nutritive provenite din vegetale foarte variate, la care se adaugii ou’ si lactate, toate pregatite i q astfel incat si se favorizeze absorbtia Fe alimentar. Experienta Institutului pentru Ocrotirea Mamei si Copilului ‘Alfred Rusescu” (in perioada 1996- ! 2006) se inscrie in acest sens. Studierea unei populatii dintr-o comunitate care respect de mai multe generatii alimentatia ovo-lacto-vegetariana | a dovedit cd prevalenta anemiei carentiale este mult mai mica decat in populatia general’ (nu a depasit in niciun an 20% la toate grupele cu varsta de peste doi ani). * In familiile cu.un caz de talasemie, chiar minora, este deosebit de oportund investigarea sugarului (hemograma din snge capilar, cu frotiu pentru observarea aspectului hematiilor). in cazul in care copilul are semne de {alasemie, nu se va suplimenta alimentatia cu un Preparat farmaceutic care Contine Fe, ci cu acid folic (0,4-1mg/zi), iar diversificarea alimentatiei va fi atent supravegheata in sensul echilibrului alimentar ial prezentei alimen- telor bogate in Fe, in combinatii care sa creasca biodisponibilitatea (de ex.: galbenus de ou fiert tare+ piure de cartofi) : * Hemoragiile oculte sunt relative frecvente, adesea ignorate. Intoleranta la brofeine’e laptelui de vaca determing uneori semne minore, dar care nu tree neobservate daca se acorda atentie unor manifestari ce pot fi provo- administreaza in 4-5 ml de suc de morcov crud, cunoscut ca laxativ, Ince- Pand de la 6-7 sptm&ni se poate da — ca “laxativ" - sue de morcoy, nu mai mult de 5 ml, ard a se considera inceputul diversificrit im! © In tara noastra Prevalenta anemiei copilului este foarte mare. * Dovada este adusi de studii pertinente ale Institutului pentru Ocrotirea Mamei si Copilului ‘Alfred u" (1991-2004) pentru varsta mica, pre- cum si pentru copii de 6-7 i * in plus, este cunoscut faptul cd pentru fiecare Copil cu anemie patent, Imai exist ~ in aceeasi populatie - inca un copil cu anemie latent’, pusd in evident cu ocazia unei imbolndviri acute sau sangerdri * Carenta martiala este 0 tulburare cronica de nutritie care deterioreaza sanatatea fizicd si psiho-afectiva a copilului. lata suficiente argumente in favoarea practicarii preveni ae 51 Ferrum___ Hausmann este yr Fluorul * este un halogen. este incorporat in substante pe care le utilizam tot timpul, cum ar fi apa si pasta de dinti. © intra in compozitia tesuturilor dure ale organismului (cartilaje, oase, dinti) sia fluorurii de sodiu. © are un rol important in prevenirea cariei dentare prin inlocuirea gruparii hidroxil din hidroxi-apatitd, aceasta transformandu-se in fluor-apatita, substanta din compozitia smaltului dentar. Prin aceasta transformare, smaltul devine mult mai rezistent la atacul cariogen, acid. © initiazd demineralizarea dintilor si se absoarbe pe suprafata smaltului acolo unde acesta ¢ demineralizat. Prezenta fluorului pe suprafata dintelui atrage ionii de calciu, rezultnd formarea unei matrici mai solide. inhiba capacitatea bacteriilor de a forma acizi, implicit scade incidenta cariilor dentare. NLB.: Formarea dintilor are loc pana la varsta de 15 ani. Transformarea hidroxi- apatitei in’fluor-apatita se poate face numai in perioada de formare a dintilor, deci dupa varsta de 15 ani administrarea interna, sub formé de tablete cu fluor, nu mai are niciun efect asupra structurii, compozitiei smaltului dentar. Administrare * interna (pand la varsta de 15 ani, sub forma de tablete cu fluor) © externa (dupa varsta de 15 ani) Administrarea interna se face sub forma de tablete sau picdturi de Fluor incepand cu varsta de 2 saptdmani pana la varsta de 15 ani. Se recomanda dizolvarea tabletei intr-o lingurita cu apa sau se va administra direct in gur’, de preferat in timpul mesei sau cu 1 ord inainte sau dupa o masa ce contine lapte. Daca se decide utilizarea tabletelor combinate care contin si colecalciferol (Fluor-Vigantoletten), se va tine cont de doza de vitamin D administrata pentru profilaxia rahitismului, precum si de continutul in colecalciferol al altor preparate de lapte sau vitamine administrate sugarului). Dozele recomandate de fluor pentru tari ca Romania, unde apa nu este imbogattitd cu fluor, sunt: 53 a. 0.25 mg/zi de la 2 séptamani la 2 ani b. 0.50 mg/zi pana la varsta de 3 ani 0.75 mg/zi pand la varsta de 4 ani d. 1 mg/zi pana la varsta de 14-15 ani. © Dupa varsta de 12 luni, administrarea fluorului se face sub forma preparatelor simple de fluor (de exemplu Zymafluor, care se prezinti sub doud forme: de 0,25 mg si de 1 mg fluor). © Trebuie avuta in vedere posibilitatea unor surse aditionale de fluor (sare de bucatarie sau apa fluorurata) pentru a evita supradozarea, de aceea csi of wo fluorului trebuie controlata si dozata de echipa formata din medicul de familie, pediatru si stomatolog. © Tabletele nu trebuie inghitite, ci lasate sd se dizolve lent in gura deoarece dintii preiau direct fluorul continut in saliva. Administrarea Zymafluorului trebuie facuta in mod alternativ, pe partea stanga si apoi la urmatoarea tableta pe partea dreapta a cavitatii bucale, de preferat seara, dupa spailarea dintilor, ceea ce permite mentinerea unei concentratii crescute de fluor pe o perioada mai mare de timp. MoceiPcctic! importante: ~ Administrarea interna a fluorurii (tablete si picaturi) obliga la respectarea riguroasd a continuitatii; uitarea repetata a administrarii este nefavorabila. ~ Dozele de fluoruri recomandate mai sus pot fi scdzute, in unele cazuri chiar suprimate, daca spalarea dintilor se face corect cu pasta de dinti cu fluoruri (special pentru copii), inceputa de la aparitia primului dinte, repetata de doud ori pe zi. ‘ = Numeroase familii cu sugari sau copii mici igi petrec luni sau ani in tari in care apa, uneori si sarea, sunt imbogatite cu fluor; dozele provenite din prepatul farmaceutic vor fi strict individualizate. Administrarea externa se face dupa varsta de 15 ani prin urmatoarele metode: © fluorizare local (prin aplicare de lacuri sau geluri cu fluor) © clatiri cu solutii cu fluor. aa MLB. Dupa ani de studi clinice aprofundate si temeinice, ADA (American Dental Association) a ajuns la concluzia ca administrarea corecti a fluorului fa copii nu determina niciun fel de reactii adverse si, datoritd acestei administrari, incidenta cariei dentare scade cu 80% !!! Dorim sa incurajam in acest fel administrarea corectd a fluorului la micuti 54 Bibliografie selectiva ‘ "AMA. 00, Porson son Beene Opin fr Magee of neni in an nd he, Pata 2,2, ue MC ned Rs Sasl nina copia in vst de psa an tra Mui, Bc, 2006 Me ted Rese’ Potoonle nnie op WL +2, Eats Catans one ae ee Finn simertata ops amt tina dBase “esapleers varie chers cres tsa Ronan Santé aad, 2004p. wenn cart ‘oes metic de faite 208 ‘rss me te 8 Aer keadey of Peat Commie of Nato Pedic Natio Hanae, Gre Wg 198615 275 Aces Cosuche Lanes Guan Gh ter mame ecg es Set Yang RoresHeles Honan Aon Me finan RSs Rebon Seas Sa he 4-486 Barnegat neo : Bria on Deny nd EtopissNew Diss Apacs ln Che, 20818731578 Cpa Cir Ma op asa ena Cow FCC tub mane): ell peace Saenport ML, cn A: Catog AS, Peatecan Pate ef Prsing amin Supe tks els 2 3 ; Garner. Gie ER aa Stn on Beds Cmte on Nut “oetion hein or wan Dine Peas 20 M00 Geog A Gordons compen epee asd ov, ICAL 205 p 0-549 faut cit: ana fra Cana Botan i orgs A, Ct EP- hid petoslen peat: eg ext Anas 2 Laer pb Cofrnta ‘stot de ee 00 . Sorminan Mie anu A bre ise inl dar sia tr Mil ac 1987 Gremio A torte neal DeteyEp ,m Reso tnt Reis Edom Serta a e207 inane ane. Infants: Bo They Contribute to 1 amin Odie New Ger FR, Kets Nancy F,"Optomiring Bone Heath and Calum intakes of Infant 1s Pia 95 Harrson, Cv, Handbook of paediatrics in developing counties, 4 Oxford Univesity Pres Southern, Acs, Cape wn sth eftion, 2008 tpt romedirojieteMaptarea.~aimentta sn OCaractersi toetaromedicro/etfAlmentta_arifila—formae_deapte_O6M/apele- mate. formule lpt_ 16391 ‘ntpimesicpusmedia frit ut-rnirea iealaa. copii pti tpeweedicape com) vena /882634sdmhod 972 hip pressro-medcroartle-Practc-Hranea, Substituted late sta msi mica 6a 27h bt fmrespro-medicrfrticle-Practi Mie elope np itpfwnwgrespro-medierfartle--Ut-Dversfcocaalimentati suger re Sa erecta Eee See ee ret peace —y. Deg ay RL, I ema stre o Ministeral Sanatatii itetul national de promovare a aljptarit- Strategia in domeniul promovaii aliptari (2003-2012) pe cat oe ee ee ae Se : ea eee cose eee ene Sere Seer pared ec, ea ae aera LUNICEF- Reprezentanta in Romania, Mnisterul Sanatath Public, institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copiluui “Alfred Rusescu - Alc ih he Peer teres i VALCEANU A. - ESTETICA IN MEDICINA DENTARA. Ed. Brumar, Timisoara, 2004 ZARNEA L. - PEDODONTIE, Ed. Didactic’ si Pedagogicd Bucuresti, 1983 i 4 i ae 55 CUPRINS Introducere...... Argument... Glosar de termeni.. oor w® Elemente generale de nutritie a sugarului.. Avantajele alaptari...... Compozitia laptelui matern .........- Tehnici de aliptare....... Alimentatia sugarului in primele 6 luni de viata .. Nevoi nutritionale ale sugarului... Alimentatia cu formula de lapte - avantaje si dezavantaje.........:.: 28 Ce spunem patrintilor.. Evaluarea starii de nutritie . Profilaxia rahitismului carential Prevenirea anemiei feriprive ..... Fluorul-pro sau contra? . Bibliografie selectiva..... 56