Sunteți pe pagina 1din 4

Lucrarea .

Adsorbia unor compui din soluie cu ajutorul unor sisteme coloidale


1. Principiul lucrrii
Adsorbia reprezint concentrarea a unuia sau mai multor componente n stratul superficial
al unei componente (de obicei un solid). Materialul la suprafaa cruia sunt adsorbite
componentele poart denumirea de sorbent.
Cantitatea adsorbit se poate calcula cu ajutorul urmtoarei relaii:
a=

V
(c 0c)
m

unde a cantitatea adsorbit (mg/g); V volumul probei/soluiei (ml); c0 concentraia


componentei n prob (mg/ml); c concentraia final a componentei dup adsorbie (mg/mL)
n multe cazuri adsorbia se face respectnd ecuaia Langmuir:
a=

amc
1
+c
b

Unde am capacitatea de adsorbie a sorbentului; b constant


Capacitatea sorbentului se poate calcula dup relaia:
c c
1
= +
a am b am
Relaia de mai sus este liniar, iar dac se reprezint grafic variia c/a n funcie de
concentraie, panta dreptei reprezint 1/am. Adsorbia depinde de suprafaa sorbentului. Suprafaa
specific a sorbentului se poate calcula dac se cunoate dimensiunea particulelor adsorbite
astfel:
A = amNAM
Unde A suprafaa specific a sorbentului; NA numrul lui Avogadro ( 6,023 1023) ;
M aria unei molecule adsorbite
Suprafaa specific a sorbentului reprezint aria total pe care solutul o are la dispoziie
pentru a fi adsorbit, dar n cazul moleculelor mari (de exemplu colorani azoici, polimeri etc.) nu
se poate acoperi ntreaga suprafa iar adsorbia se face doar parial.
n prezenta lucrare se va studia absorbia unui colorant, aflat n solu ie pe suprafa a unui
sorbent (. Solid dispersat n soluia de colorant) sub form de suspensie. Dozarea se face
spectrofotometric la nm, lungime de und la care colorantul are maxim de absorbie.

Materiale si ustensile
1. Spectrofotometru
2. Balon cotat
3. Balan farmaceutic
4. Fiole de cntrire (sau sticle de ceas)
5. Pahare Berzelius
6. Pipete
7. Agitatoare magnetice
8. . solid
9. Colorant . (M = . g/mol )
Mod de lucru
1. Preparai 100 mL soluie de . 10-3 M
2. Diluai soluia preparat anterior pentru prepararea de soluii de concentraii 510-4M, 2,5
10-4M, 10-4M, 0,510-4M.
c final
(Obs: pentru diluie se poate utiliza relaia x=100 103 , unde x nr. ml din soluia
iniial de concentraie 10-3M iar cfinal concentraia soluiei obinut dup diluie. De
exemplu pentru prepararea unei soluii 10-4M sunt necesari 10 mL soluie iniial care se
dilueaz n balonul cotat pn la 100 mL).
3. Msurai extincia la lungimea de und nm pentru fiecare soluie de colorant preparat
4. Reprezentai grafic extincia n funcie de concentraie (pe abscis concentraia iar pe ordonat
extincia)
5. Determinai coeficientul molar de extincie (panta dreptei reprezint x d, iar d=1cm)
6. Cntrii cu balana farmaceutic 0,1 g si introducei n 5pahare Berzelius
7. Adugai cte 50 mL din fiecare soluie de colorant (10-3M , 510-4M, 2,510-4M, 10-4M,
0,510-4M)
8. Adugai magneii si pornii agitatoarele magnetice.
9. Dup 30 de minute oprii agitatoarele magnetice si determinai extincia fiecrei soluii (la
nm).
10. Determinai concentraia colorantului rmas n prob dup adsorbie (utiliznd valoarea
coeficientului molar de extincie determinat din curba de etalonare) ( A= c d)
11. Completai tabelul, notai observaiile si interpretai rezultatele
12. Reprezentai grafic variaia c/a n funcie de concentraie (pe abscis c/a iar pe ordonat
concentraia)
13. Determinai din grafic valoarea 1/am (panta dreptei)

C0 (mol/L)
Extincia (la
609 nm)
Extincie
dup
adsorbie
Coeficient
molar de
extincie
Cantitate
Al2O3 (g)
Volum prob
(mL)
c (mol/L)
concentraia
dup
adsorbie
Cantitate
adsorbit
(mol/g)
c/a (g/mL)

10-3

510-4

2,510-4

10-4

0,510-4