Neptun a fost identificat ca planeta pentru prima data de catre astronomul german Johann Gottfrie

Galle in 1846. Este a patra planeta giganta gazoasa si e putin mai mica decat Uranus si a fost denumita
dupa zeul roman al marilor.
Face o miscare deplina in 16 ore. Temperatura la suprafata planetei este de aproximativ -218 C.
Desenele lui Galileo Galilei ne-au aratat ca planeta Neptun a fost vazuta pentru prima data pe 28
Decembrie 1612 si din nou pe 27 ianuarie 1613. Galileo a confundat planeta cu o stea fixa ce era la
conjunctie de fiecare data.
n 1821, Alexis Bouvard a publicat tabele astronomice, efemeride, ale orbitei lui Neptun. n 1843, John
Couch Adams a calculat orbita celei de-a opta planete care corespundea oarecat cu cea a lui Uranus. A
trimis calculele sale lui Sir George Airy, astronomul de la Curtea Regala, care a cerut explicatii, care
nu au mai fost transmise. n 1846, Urbain Le Verrier, independent de Adams, a facut propriile sale
calcule, dar a avut probleme in a incuraja entuzaismul compatriotilor sai pe aceasta tema. Tot in acel
an, John Herschel l-a angajat pe matematicianul James Challis sa caute si el planeta.
Dupa mai multe pronosticuri, Chalis a ajuns la niste rezultate mai relevante in iulie 1846. ntre timp Le
Verrier l-a convins pe Johann Gottfried Galle sa caute planeta. Desi era student doar, la Observatorul
din Berlin Heinrich d'Arrest a sugerat ca o harta mai recenta a cerului, in regiunea pe care a prezis-o Le
Verrier se potrivea cu cerul de atunci.
Urbain Le Verrier,un matematician care a participat si el descoperirea planetei Neptun.
Neptun este a 8-a planeta de la Soare, se gaseste la peste 4500 milioane de km de acesta. Este atat de
indepartata de Soare, incat traseul sau orbital dureaza aproape 165 de ani.
Neptun nu poate fi vazut cu ochiul liber, iar cu binoclul apare doar ca o stea. Chiar si prin telescoapele
performante se vede doar un cerc albastrui.
Deoarece este atat de departe de Pamant, astronomii, pana nu demult, n-au putut sa vada planeta
Neptun in detaliu. Ei sustineau ca Neptun este o planeta mohorata. Oricum, camerele de pe Voyager 2
au demonstrat ca este similara cu celelalte planete gigante gazoase. De exemplu, suprafata planetei este
bantuita de furtuni violente.
S-au dezvoltat cateva pete intunecate pe Neptun. Cea mai mare, cam de marimea Pamantului, numita
Marea Pata Intunecata, comparabila cu o furtuna uriasa, ca Marea Pata Rosie de pe Jupiter.
Marea Pata Intunecata a fost vazuta pentru prima data in 1989 de sonda Voyeger 2. In anii 1990 insa,
Telescopul Spatial Hubble nu a gasit-o. Nimeni nu cunoaste motivul disparitiei Marii Pete Intunecate si
nici daca va reaparea.

Infatisarea albastruie a planetei Neptun este data de gazul metan din atmosfera sa, gaz de culoare
albastra. Atmosfera ei contine de asemenea hidrogen, heliu si apa. Se crede ca Neptun, sub atmosfera
gazoasa, densa de nori, ar fi constituit dintr-un amestec de roca topita, apa, amoniac lichid si metan.
Manunchiuri lungi de nori inconjoara planeta Neptun. Sunt suprafete de cele mai rapide vanturi
observate in Sistemul Solar. Langa Marea Pata Intunecata vanturile sufla cu viteze mai mari de 2000
km/h.
O data la 10 ore se ridica un nor. Acestui nor, cercetatorii i-au numele de Scuter deoarece traverseaza
planeta atat de repede.
Satelitii lui Neptun - are 8 sateliti naturali. Cei mai mari sunt Triton si Nereid.
Triton, descoperit in 1846, este cel mai mare chiar decat planeta Pluto, avand diametrul de 2705 km.
Spre deosebire de alti sateliti, acesta are o miscare orbitala opusa miscarii planetei Neptun.
Cea mai mare parte a surafetei lui Triton este neteda si stralucitoare. Prezinta pe alocuri umbre
intunecate, iar in jurul polului sudic gheata roz. Are o atmosfera subtire.
Nereid a fost descoperit in 1949, iar diametrul sau nu depaseste 320 km.
In zborul din 1989 sonda spatiala Voyeger 2 a descoperit inca sase sateliti.

Inele Planetare
Neptun are un sistem de inele planetare, desi mult mai putin conturate decat cele ale lui Saturn. Inelele
ar putea fi constituite din particule de gheata captusite cu silicati sau cu un material alcatuit din carbon.
Primul din aceste inele a fost descoperit in 1968 de o echipa condusa de Edward Guinan, dar mai
tarziu a inceput sa se creada ca aceste inele ar fi incomplete. Imagini facute de Voyager 2 in 1989,
ilustrand inele slab conturate, au confirmat aceste presupuneri. Aceste inele au o structura erodata,
cauza acestui fapt fiind neinteleasa pana in momentul de fata, dar ar putea fi datorata interactiunii cu
campul gravitational al unor luni mici care orbitreaza foarte aproape de ele.

Anotimpurile pe Neptun se diferentiaza de cele de pe Pamint datorita miscarii sale - deoarece axa sa
de rotatie este inclinata de pozitia vertical la 28 de grade. Un anotimp pe Neptun dureaza 41 de ani,
astfel cind partea de sud a planetei este inspre Soare in regiunea polului sud al Neptunului timp de 41
de ani este zi polara iar in patea opusa vara(noapte polara). Ziua polara a inceput pe Neptun in 2005 si
va dura astfel pina in 2046. O zip e Neptun dureaza 16 ore si 7 min, astfel intr-un an acesta dace
89 630 rotatii in jurul axei sale, acesta fiind nr de zile intr-un an pe Neptun.