Muzica i tradiiile Germaniei

Tradiii din Germania:

Ziua morilor Revelion
Cnd s-a terminat munca grea a lunilor de var i a celor de toamn, cnd se apropia iarna
cu lungile ei nopi i cu zilele ei scurte, dup prima zapada, ranul a intrat ntr-o perioad de
odihn, adunndu-i forele pentru munca ce va urma anul urmtor.
Ziua morilor (1 noiembrie)
Dup amiaza, trziu, credincioii mergeau mpreun de la Biseric la cimitir, unde preotul
inea o predic i corul cnta cntece comemorative n cinstea celor rposai. Timp de o or
ntreag bteau clopotele. Cimitirul era o mare de flori i pe fiecare mormnt ardeau lumnri,
luminnd trzia dup amiaz de toamn. Domnea linitea i se vorbea doar n oapt. Oamenii
vizitau mormintele tuturor rudelor rugndu-se pentru fiecare. Era o ora n care toi cei prezeni
contientizau mai mult dect oricnd efemeritatea vieii pmnteti.
Sfnta Katharina (25 noiembrie)
Atunci avea loc ultima sear de dans pn de Revelion.
Mo Nicolae
Mo Nicolae le trezea copiilor sentimente mixte. Acetia l chemau n casele lor pentru a
le mpri din cadourile lui. De obicei ns, acesta era nsoit de un al doilea personaj,
Krampus, care era mbrcat ntr-o dulama voluminoas, purtnd cu el un lan mare, un sac
ncptor i o legtur de nuiele. Copiii neasculttori erau btui iar prinilor lor le lasa cteva
nuiele ca ameninare pentru cei mici.
Adventul
Adventul reprezenta cele patru duminici nainte de Crciun. Harnicii credincioi se
adunau din toate prile la slujba de diminea (Roratemesse). Aceste slujbe implicau aprinderea
de numeroase lumnri i cntece specifice Adventului, fgduind subtil venirea Crciunului
Ajunul Crciunului
Era o zi de o mare importan luntric. Mama mpodobea un brad n camer cu saloane,
lumnri, beteal i paiete. n Noaptea Sfnt venea Pruncul Iisus cu sfntul Iosif i cu doi
ngeri. Cu acordul prinilor acetia prezentau o mic scenet a ieslei, iar la sfrit, sfntul Iosif
cerea cte un creiar pentru a-i petici pantalonii. Pruncul Hristos purta un vemant lung i alb ca
zpada, transmindu-le nvturi celor mici i lsndu-i s se roage. Dup plecarea celor patru,
copiii i controlau cadourile. Dup ora nou erau trimii obligatoriu la culcare, n timp ce copiii
mai mari i adulii se pregteau pentru slujba de la miezul nopii.
Prima zi de Crciun
n aceast zi se oficiau dou slujbe: dup ora opt Evanghelia copiilor iar la ora zece se
oficia Sfnta Liturghie, coninnd o frumoas predic i plin de tlc, precum i vechi cntece de
Crciun. Dup amiaza era dedicat vizitelor bunicilor de ctre cei mici mpreuna cu prinii lor.
A doua zi de Crciun
Simboliza sfritul anului de munc. Se achita orice datorie avut slujitorilor care aveau
acum posibilitatea s-i schimbe locurile de munc.
Seara de Revelion
Anul se termina cu o slujb de mulumire la Biseric. Dup predic, preotul anuna
numrul noilor nscui, al celor decedai i al cununiilor. Pe urm se vizitau bufetele din

localitate, unde aveau loc reprezentaii de dans ce se mpleteau de obicei cu reprezentaii de

teatru. Acest eveniment era organizat de pompierii voluntari.
Anul Nou nceputul postului
Noaptea dintre ani
La miezul nopii toate luminile se stingeau pentru scurt timp, clopotele ncepeau s bat
iar n slile de dans ncepeau urrile de noul an. Pompierii i fceau de asemenea apariia cu
urrile aferente evenimentului. Apoi s-a continuat dansul pn n zori, cnd li s-au fcut urri i
celor care nu au fost prezeni.
Prima zi din an
Obligaia copiilor i nepoilor n aceast zi era de a-i vizita prinii i bunicii pentru a le
ura un an nou mai bun. De asemenea i rromii din sat mergeau n grupuri din cas n cas fcnd
urri. Cu aceast ocazie primeau cte ceva din fiecare lor, de obicei prjituri sau preparate
culinare.
Boboteaza (6 ianuarie)
n dup amiaza anterioar avea loc sfinirea apei la Biserica, terminndu-se cu
binecuvntarea pinii i a tmii. n ziua de 6 ianuarie, cei trei crai de la rsrit mergeau din cas
n cas i unde erau primii avea loc un mic joc. Mama sau bunica ascundeau un creiar ntr-o
gogoa, iar cel care l gsea era numit regele.
Purificatio Mariae (2 februarie)
Reprezenta sfritul iernii i al nopilor ei lungi. Dar pn la nceperea muncilor grele de
peste an mai era timp, deoarece urma perioada icnit de carnaval care dura pentru unii pn n
postul Patelui. n aceasta perioad erau admise lucruri care altfel erau de neconceput. Tot acum,
nemii se bucurau din plin de seri de dans, de numeroase baluri
Postul Patele Rusaliile
Miercurea Cenuii
Reprezenta prima zi de post din cele 40. Simbolic se desena pe frunile stenilor o cruce
din cenua slciilor folosite n Duminica Floriilor din anul precedent. Cu mai mult timp n urm
postul se inea mult mai strict dect n ziua de azi.
Duminica Neagr
Duminica naintea Floriilor. Din aceast zi, steagurile, poza altarului i lumnrile erau
nvelite cu baticuri sau pnz mov sau neagr.
Duminica Floriilor
Cei mici aduceau crengi de salcie la Biseric pentru a fi sfinite, acestea avnd apoi rolul
unor talismane protectoare. O parte din ele erau duse la cimitir, altele se pstrau n case.
Joia Verde
Se oprea btaia clopotelor, iar n clopotni era instalat toaca. Aceasta era btut de
biei de pe fiecare strad.
Vinerea Patimilor
Era probabil cea mai strict zi de post, zi n care era interzis orice munc pe pmnt. n
Casa Domnului avea loc punerea simbolic n Mormnt a Mntuitorului prin punerea Euharistiei
pe Mormnt. Credincioii se rugau l crucea de acolo i o srutau pe cele cinci rni. Mormntul
era pzit cu rndul, fie de pompieri, fie de elevi.
Smbta Mare
n aceast zi se tia via i se fcea curenie general. Femeile i fetele gteau i fceau
mncare pe aproape toat durata zilei. Seara avea loc o procesiune a Resureciei, care parcurgea
ntregul sat i se oprea apoi la Biseric.

Duminica Patilor
Era o zi foarte ateptat, n special de ctre cei mici, care pregtiser de cu seara cuiburi
din trifoi sau iarb, n care iepurele urma s pun multe ou. Dup masa de prnz, ntreaga
familie mergea la cimitir i pe urm la bunici, unde cadourile lsate de iepure i ateptau copii.
Lunea Patilor
Avea loc stropirea fetelor. Dup slujb, bieii mergeau la fete i le stropeau cu parfum.
Acetia erau pe urm cinstii cu lichior i prjituri. Dac vremea o permitea, dup masa era
organizat o excursie peste holde spre a vedea situaia semnturilor.
1 Aprilie
Era ziua pclelilor.
Sfntul Evanghelist Marcu (25 aprilie)
Era ziua sfinirii fructelor. Credincioii, mpreun cu preotul, vizitau holdele din
apropiere i se rugau mpreun pentru prosperitatea acestora.
30 Aprilie
Noaptea, bieii obinuiau s arunce pleav, paie i frunzi n faa caselor partenerelor lor
de dans.
nlarea la cer a lui Iisus
Se mai numea i Ziua Eroilor. Localnicii se adunau mpreun cu pompierii pentru
comemorarea celor pierii n rzboi.
Rusaliile
n aceast zi, cei care dormeau mult dimineaa erau cusui de plapum i batjocorii.
nlarea la cer a Fecioarei Maria (15 august)
n cinstea Fecioarei Maria se mpleteau coronie din spice de orz, ovz, gru i flori i se
duceau la Biseric.

Muzica n Germania:
In secolul XX muzica din Germania si Austria, ambele tari vorbitoare de limba germana,
a cunoscut o separare. Scoala vieneza a urmat o cale avangardista, promovand muzica atonala si
dodecafonica, in timp ce in Berlin muzica a capatat tendinte populare, gen cabaret. In timpul
regimului nazist, epurarea si interzicerea artei asa-zis decadente au facut din muzica si arta
germana un instrument al propagandei pentru atingerea propriilor scopuri. Unii artisti au preferat
sa colaboreze cu noul regim si au continuat sa creeze si sa compuna in spiritul cerut de noile
imprejurari scociale si politice, iar altii au facut un compromis cu noul regim fara sa il slujeasca
in mod direct. Dupa razboi, a urmat evident o denazificare a culturii germane, iar unii dintre
artisti au pretins ca muzica lor nu a avut nimic de a face cu regimul politic care se instaurase. Dar
si de aceasta data a survenit o scindare, dupa impartirea noi Germanii in doua, Germania de Est
intrand in sfera de influenta a Uniunii Sovietice iar Germania de Vest in cea a Statelor Unite. In
Germania de Est directiva a fost ca muzica sa capete o directie socialist-realista si sa se evite
orientarea avangardista, in timp ce in Germania de Vest a fost adoptat un curent modernist
promovat in special de centrul Scoala de Vara de Muzica Noua din Darmstadt.
In 1955, Germania, a fost una din tarile fondatoare ale concursului Eurovision, un festival
preluat dupa modelul fesivalului italian San Remo, dar ce isi propunea o audienta la nivel
european prin intermediul retelelor de televiziune. Germania chiar a ocupat pozitii notabile in
competitiile Eurovision, la inceputul anilor '70 si inceputul anilor '80 avand doua varfuri de

succes, mai ales prin Katja Ebstein, o cantareata de origine poloneza, care a ocupat de 2 ori locul
3 (1970 si 1971) si o data locul 2 (1980), dar care nu a reusit sa castige niciodata concursul.
Primul succes la Germaniei la Eurovision a venit in anul 1981 prin Nicole cu o melodie cantata
in limba germana, iar al doilea in 2010 prin Lena cu o melodie cantata in limba engleza.
In anii '60 muzica germana era dominata de cantecele schlager, cantece pop vocale sub
forma unor balade sentimentale (un fel de muzica usoara, in termeni mai cunoscuti publicului
romanesc), dar care se delimitau de muzica pop internationala, fiind insa reprezentata de artisti
germani populari ca Gitte Hnning, Rex Gildo, Peter Alexander sau Roy Black. Totusi, in
aceasta perioada limba germana era o moda printre cantaretii italieni, francezi, spanioli sau
belgieni si veti intalni multi artisti renumiti ca Joan Baez, Julio Iglesias, Salvatore Adamo,
Dalida sau Nana Mouskouri care performau ocazional in limba germana sau scoteau albumele si
in versiune germana. Multe cantece in limba germana erau insa simple preluari ale unor hituri
americane, britanice sau franceze si foarte putine cantece erau originale in limba germana. Veti
remarca faptul ca sub influenta culturii americane multi artisti germani isi alegeau nume de scena
americanizate si cantau in limba engleza, asta si pentru ca activau la case de productie germane
ce produceau pentru cantareti americani si englezi si in al doilea rand pentru a deveni mult mai
usor cunoscuti la nivel international.
Dupa tulburarile din 1968 ce au debutat cu Primavara de la Praga din 5 ianuarie,
protestele studentilor polonezi din martie, miscarile pentru drepturi civile din Statele Unite dupa
asasinarea lui Martin Luther King in aprilie, activismul anti-razboi al studentilor americani si
englezi, greva generala a muncitorilor din Franta in mai, ecourile lor nu au intarziat sa apara si in
spatiul socio-politic german. Dupa asasinarea studentului Rudi Dutschke - purtator de cuvant al
miscarii studentesti germane - un tanar cu vederi politice de stanga (11 aprilie), studentii radicali
l-au acuzat pe publicistul Axel Springer de promovarea unei campanii anti-studentesti in ziarele
sale si au blocat birourile centrale ale Springer Press. In aceasta perioada incep sa apara si
primele cantece de protest germane, care abordau cu multa pasiune subiecte politice in spirit
critic. Incepand cu 1970 se desfasoara Festivalul de Cantece Politice in Germania de Est, la care
vor participa de-a lungul timpului si artisti-activisti renumiti ca Mercedes Sousa (Argentina),
Pete Seeger (Statele Unite) sau Billy Bragg (Anglia). La mijlocul anilor '60 apar si primele trupe
rock vest-germane in trend cu explozia culturii hippie din Statele Unite si Marea Britanie. In
timp muzica rock va deveni foarte populara in Germania, chiar si la ora actuala fiind genul
muzical dominant, pe langa renumitii Scorpions (fondata in 1965) si Rammstein (fondata in
1994) activand o serie de trupe rock, hard-rock sau heavy-metal cunoscute la nivel national:
Warlock (si lidera sa Doro Pesch), Blind Guardian, Helloween sau Rage.
Tot in anii '70 in Germania de Vest debuteaza Scoala de la Berlin, un curent ce promova
muzica electronica, initiat de Klaus Schulze, liderul trupei Tangerine Dream. Orientarea acestei
scoli va avea o influenta marcanta asupra artistilor internationali de muzica ambientala. In
opozitie cu acest curent reprezentat de Tangerine Dream, care promova un stil space music, se
vor situa Kraftwerk, o alta trupa germana renumita, care promova un stil mai ritmat. Sa nu uitam
insa ca si Tangerine Dream si Kraftwerk au fost pionierii muzicii trance.
La mijlocul anilor '70 apare miscarea muzicala Neue Deutsche Welle, cu radacini in newwave-ul si punk-rock-ul britanic, iar la mijlocul anilor '80 Scoala de la Hamburg, care combina
punk-ul, grunge si pop-ul experimental. Scoala de la Hamburg a fost si ramine o parte importanta
in cultura germana pentru ca sustinea ca este foarte in regula ca tinerii sa cante in limba germana.
Desi influenta Scolii de la Hamburg s-a manifestat pina la mijlocul anilor '90, ea a avut efectul
scontat, multi cantareti contemporani germani avand un repertoriu in totalitate in limba germana

si fiind cunoscuti doar intre granitele Germaniei (Silbermond, Juli, Tocotronic, etc.). Exceptie
face poate Tokio Hotel care are un repertoriu in mare masura in limba germana desi este o
formatie de renume international. Printre alte trupe ale anilor '80 despre care putini stiu ca sunt
germane se numara Propaganda, Camouflage si Alphaville.
Unul din cei mai cunoscuti producatori germani ramane Frank Farian, un cantautor care
nu a reusit sa gaseasca succesul ca artist-solo si a decis sa devina producator. El s-a aflat in
spatele unor formatii de renume international ca Boney M, Milli Vanilli, Eruption, No Mercy sau
cantareti ca Precious Wilson, Meat Loaf sau John Davis, iar in cei peste 40 de ani de activitate a
strans peste 800 de Discuri de Aur si de Platina.
Anii '80 au adus o explozie de artisti germani odata cu aparitia italo-disco-ului, Germania
fiind si de aceasta data in avangarda muzicii, alaturi de Italia si Olanda. Pe scena muzicala
europeana si internationala apar acum star-uri ca Dieter Bohlen, Thomas Anders, Nena, C.C.
Catch, Sandra si trupe ca Modern Talking, Bad Boys Blue, Fancy, etc. In anii '90 Germania a fost
creuzetul in care s-a format genul eurodance, multi artisti germani dar si americani, britanici sau
italieni eurodance fiind produsi aici si devenind faimosi in special revistei pentru tineret Bravo, o
revista fondata in 1956 de ziaristul Peter Boenisch, prima revista care a importat foarte multe
cuvinte engleze in limba germana formand asa-zisa denglisch (termeni importati din limba
engleza in limba germana), inainte ca acest fenomen de anglicizare sa devina foarte popular si in
alte limbi europene. Putini stiu ca trupe ca MC SAR, Snap!, BG The Prince of Rap, Culture Beat
sau Captain Jack sunt de origine germana. Alte trupe sau artisti dance germani cunoscuti sunt
Dune, Scooter, Lou Bega, Sarah Connor, Cascada.

Genuri muzicale preferate

Muzic pop: Christina Aguilera, Sinead OConner, Mariah Carey, Emeli Sand,
Lana Del Rey, Lara Fabian, Laura Pausini, Jennifer Rush, Toni Braxton, Talisman
Muzic rock: Aerosmith, Queen, John Lennon (The Beatles), Roxette, Scorpions,
The police, Sting, U2, Bonnie Tyler, Talisman, Imagine dragons
Muzic clasic:
Sonate i simfonii: Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven
Concert: Antonio Vivaldi (Four Seasons)
Frdric Chopin
House/Eurodance: Haddaway
Europop: Modern Talking