" . important in directia a s al lui Drab 8 organizarii statale. e calecatt opar- $i a OrBe ta Mowatt primul descalecat. Destrerosatir Pee? PE = politica externa spre Poe ay = je, care in politic’ ow * Regalitatea a ei taitaro” vad din Te- fata presiunilor Ungariei, nia, te, de snbatarere® sion de jaf porm ita parte, Petra Musgat depune um jug organiza ample ine an is Pee eg, tate in fata regelui Poloni.s RiytC giunea carpato-dun'™j religioase $1 P ati, in schimbul unei sume gg ya) fost de extindoes, jeaitare Ia est de com 50, regolui polon Gin 1386), panty imo itiazd expeditit jou, pe 1a 1850, i wet stat initia agete Ludovie L€° ADION T° 1 Care drept garantie Pocutia, tere) “a Aes aaa o campanie Mm fn acest térziu intre Moldova si pyo'%) fea rE ra ragos din Maramures: 4 Mitropolia ortodox, cu sed git participa si Drag ve ar intemeiazl 0 ATC aera eae eet uly context, regele mahi TTS" cu rol mili- si-a stabilit si resedinta dom .- itate ter! nia lui Roman 1 (1391-1394), | SM ros Moldovei de la munti pani i, y°% s-a desdvargit teritorial prin ye’ ral riilor dintre Carpati, Nistru, De’ ni Neagra — ,Moldova Mare”, fab de apirare, uni tar, condusd de Dragos; cl see dewa Mica”, ‘Aceast& marca de aparare, » iar’, ‘ituie faflat’ sub suzeranitate maghiaray coun nucleul teritorial si politic de unde s-a in unificarea statala. 1u resedinta la Baia. 4, intemeierea statului medigy Dobrogea se Teritoriul dintre Dunére sian, afla sub autoritatea ImperiuluiBimg Aldoilea desedlecat. Descélecatul lui Bogdan Dependenta lui Dragos si a urmasilor sii, Sas gi Bale, de coroana ungara i-a nemulfumit pe romanii din ,Moldova Mica” gi a determi- nat hot&rarea lor de a indeparta din fruntea ei pe urmasii lui Dragos si de a inlatura suze- ranitatea Ungariei. La eforturile populatiei roménesti din Moldova s-a adiugat spri- jinul unor cdpetenii politice maramuresene, nemulfumite de politica Regatului ungar. Astfel, Bogdan din Cuhea, Maramures, cdruia regalitatea maghiara i-a restrans autonomia, ndescaleed” la est de Carpati si participa la re. in prima jumitate a secoluluial x, atestata Tara Cavarnei, recunoscutit Bizantin ca unitate politicd distindija « ritatea religioasa a Patriarhiei dekh | tinopol. Aceast formatiune politidm nucleul viitorului stat dobrogean, at! atestat drept conducator, in prima jit secolului al XTV-lea, pe Balica. Acesai# prin participare militard chiar in upit Pentru tronul Constantinopolulu. Urmagul lui Balica este Dobnit! jot Tui iar primeste de la Imperiul Bizantintil# Pot” — rang politic gi militar - $i unifice teritoriul dintre Dunires Me In 1386, la conducerea statulti®., autonom urmeazai Ivanco, fiul lui Do é ins& moare in 1388, in luptele ct Mircea cel Batran, domn al Ta ot include Dobrogea, in acelasi a». 2%, Tari Romanesti. in 1417, von Pierdut’ de Mircea in favoares I. ca stat ind t statul, 9 » Sub urmagi; ],: 5° consolidears p+ sa i ong iturin ea uni tevitorialé. Domnia ha Petes ft, esivatgire MimBtatea secolutui al XIV sat (a doun Odata intemeia Bogdan, acesta se