http://ruminref.eu/index.php?

newsid=370167
http://www.sfatulmedicului.ro/Muscaturi-si-intepaturi/malaria_6625
http://www.sfatulmedicului.ro/Muscaturi-si-intepaturi/boala-chagastripanosomiaza-americana_3928
http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/boalasomnului-a-tripanosomiaza-africana_4408
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/lambliaza_3987

I.Introducere
Protozoarele sunt organisme unicelulare cu o structur celular complex care,
n funcie de localizarea lor n interiorul organismului uman, produc o mulime de
boli intestinale (giardiaza, lambliaza etc.), hematice (malaria, tripanosomiaza,
leishmanioza etc), venerice (trichomonas) sau chiar sistemice (toxoplasmoza).

Malaria este o afectiune de natura infectioasa ce caracterizeaza zonele tropicale (sau

predominant tropicale - cel mai adesea in Africa, Asia de Sud Est, America Centrala si
America de Sud) si care poate pune in pericol viata pacientilor. Infectia face parte din
clasa parazitozelor, boli determinate de paraziti, protozoare. Malaria este cauzata de
protozoarul Plasmodium, transmis prin intermediul unei insecte vector, anume femela
tantarului anofel.
Tantarul poate infecta persoana daca este purtatorul protozoarului, insa pacientii se pot
infecta (mai rar) si prin intrarea in contact cu sange infectat. Transmiterea malariei poate
fi si verticala, de la mama infectata la fat. Malaria nu se poate lua doar daca stam in
preajma unui pacient infectat. Pacientii cu malarie acuza in mod repetat febra (acesta
fiind cel mai specific si intens simptom) precum si numeroase alte simptome generale,
unele similare gripei, cum ar fi mialgii, artralgii, frisoane. In cazurile severe si periculoase
de malarie starea pacientului se poate complica cu tulburari ale functiei renale, hepatice,
pulmonare, cardiace si cerebrale.
Exista patru speci de Plasmodiu care pot determina aparitia malariei, acestea incluzand
Plasmodium falciparum, Plasmodium vivax, Plasmodium ovale si Plasmodium malariae.
Recent a fost identificata si a cincea specie de Plasmodium, Plasmodium knowlesi si
specialistii sunt deja de parere ca si ea poate fi un important agent patogen pentru
oameni. Identificarea corecta a infectiei cu Plasmodiu este foarte importanta, mai ales

daca este vorba de Plasmodium falciparum, deoarece in aceasta situatie boala poate fi
chiar fatala iar tratamentul clasic, cu clorochina, poate fi in astfel de situatii ineficient. In
unele situatii pacientii sunt infectati cu mai multe specii de Plasmodiu, cel mai des fiind
incriminate in aparitia clinica a bolii Plasmodium falciarum si Plasmodium vivax.
Fiecare specie de Plasmodium se gaseste intr-o zona geografica reprezentativa (zona
endemica), desi, prin migrarea sezoniera a vectorilor aceste areale nu mai sunt la fel de
strict respectate. Identificarea exacta a speciilor de Plasmodium se face prin analiza
frotiului de sange periferic, fiecare avand paticularitati morfologice care ajuta medicul in
stabilirea diagnosticului etiologic cat mai exact.
Malaria poate fi o boala infectioasa endemica ce afecteaza si turistii ce viziteaza tari in
care afectiunea ramane o problema de sanatate publica importanta. In aceste situatii
(malaria la turisti), semnele clinice de boala pot sa apara la cateva saptamani dupa ce
turistul a parasit tara exotica pe care a vizitat-o. Nu de putine ori boala s-a manifestat
chiar si la cateva luni sau ani dupa incheierea vacantei, explicatia fiind legata de forma
infectanta a protozoarului, si de timpul liber de care are nevoie pentru a ajunge la stadiul
matur. Anumite stadii evolutive ale Plasmodiumului vivax si ovale pot ramane
in ficat chiar si 5 ani, fara a determina infectia manifesta.
Tabloul clinic al malariei nu este specific, insa din acest motiv, precum si datorita faptului
ca in unele situatii malaria poate fi amenintatoare de viata, specialistii ar trebui sa
suspecteze un astfel de diagnostic in cazul tuturor pacientilor cu febra si cu istoric (mai
mult sau mai putin recent) de calatorii in tari exotice. Specialistii estimeaza ca
aproximativ 40% din populatia Planetei traieste in zone endemice pentru malarie, ca
aproximativ 350 de milioane de cazuri noi sunt diagnosticate in fiecare an si ca peste 1
milion de pacienti mor datorita acestei boli. Cei mai afectati sunt copii din regiunile Africii
Subsahariene, infectati cu Plasmodium falciparum.
Persoanele expuse complicatiilor malariei sunt femeile insarcinate, calatorii cu sistem
imundeprimat, si copii cu varsta intre 6 luni si 3 ani. In ciuda gravitatii ei, malaria poate fi
tratata.Totusi, unele forme de paraziti pot supravietui tratamentului deoarece isi mentin
starea latenta, care ii protejeaza de actiunea medicamentelor. Ei se localizeaza in
aceasta forma in ficat si pot fi responsabili de reacutizari ale bolii.

III. Modurile si caile de transmitere a agentilor patogeni

Pacientii se pot infecta cu protozoarul atunci cand se deplaseaza in regiuni endemice si
sunt intepati de femela tantarului anofel. Pacientii pot fi infectati si daca vin in contact
direct cu sangele infectat, insa cazurile transmise pe aceasta cale sunt mai rare. Riscul
infectarii depinde de intensitatea transmiterii (doza infectanta, tipul Plasmodiumului), dar
si de luarea unor masuri de precautie (in vederea evitarii contaminarii), cum ar fi
utilizarea plaselor de tantari, sau a medicatiei profilactice.

Parazitul este introdus in torentul sangvin al pacientului atunci cand tantarul isi ia pranzul
hematofag inteapa si regurgiteaza continutul stomacului in vasul sangvin. Sporozoitul de
malarie ajunge din sange in ficat (infectand hepatocitul) in cateva minute si ulterior, dupa
o perioada de latenta de cateva saptamani, revine in sange. Perioada de latenta
corespunde evolutiei sporozoitului in forma periculoasa pentru eritrocit (celula rosie
a sangelui), anume merozoit.
In interiorul eritrocitului, parazitul trece prin urmatoarele faze de evolutie, acestea
succedandu-se cu rapiditate in doar cateva zile. Cand eritrocitul devine neincapator
pentru toate formele parazitului, se sparge si elibereaza in circulatie noi merozoiti care
vor infecta alte celule rosii. Procesul se va relua si astfel parazitul se inmulteste rapid si
exponential si infecteaza un numarul foarte mare de eritrocite. Ruptura eritrocitelor este
semnalata clinic prin aparitia febrei.
Prognosticul si evolutia pacientilor depinde in functie de starea imuna a gazdei.
Organismul indivizilor cu imunitate buna poate neutraliza aproape imediat parazitul,
impiedicand astfel dezvoltarea clinica a bolii si aparitia complicatiilor ulterioare. In cazul
pacientilor cu imunitate deprimata, parazitul se poate inmulti liber si nu exista niciun
mecanism propriu gazdei care sa limiteze aceasta dezvoltare. Infectia este cu atat mai
periculoasa cu cat agentul patogen este mai agresiv. Dintre speciile de Plasmodium, cel
mai periculos este Plasmodium falciparum, care poate fi fatal.
Fiecare specie de Plasmodium are particularitatile sale, prezentate in cele ce
urmeaza:
Plasmodium falciparum:
Este responsabil de malarie in zonele tropicale si subtropicale (in apropierea
Ecuatorului). Chiar dupa primele zile de la infectie, P. falciparum poate fi responsabil de
aparitia unor complicatii fatale gazdei. P. falciparum este foarte virulent si poate fi
responsabil de niveluri foarte crescute de parazitemie, care pot determina aparitia
insuficientei de organ. P. falciparum poate suferi procesul de sechestrare in vasele
postcapilare mici, datorita faptului ca are proprietati aderente.
Sechestrarea parazitului poate contribui la aparitia tulburarilor statusului mintal si
chiar coma(modificari care apar exclusiv in infectia cu P. falciparum). Complicatii apar
destul de precoce in infectiile cu P. falciparum si afecteaza in special sistemul nervos
central, plamanii si rinichii. O astfel de specie este adesea rezistenta la medicamentele
administrate in cazurile comune de malarie (colorichine) si necesita tratament specific.
Perioada de incubatie pentru Plasmodium falciparum este de aproximativ o luna, ceea
ce impune ca tratamentul profilactic impotriva malariei sa fie administrat chiar si 4
saptamani dupa ce individul s-a reintors dintr-o zona endemica pentru infectie.
Plasmodium vivax, malariae, ovale si knowlesi:
Plasmodium vivax si malariae sunt endemice in special in regiunile tropicale, P. ovale in
Africa de Vest, iar P. knowlesi in Asia de Sud-Est. Infectia cu Plasmodium vivax, malariae
si ovale nu sunt amenintatoare de viata (nu este la fel de periculoasa precum cea cu P.
falciparum), iar pacientul isi poate reveni in cateva luni, chiar si in absenta tratamentului

de specialitate.
Infectia cu P. knowlesi poate fi insa mult mai periculoasa si poate pune in pericol viata
pacientului. Aceste tipuri raspund in general bine la tratamentul de specialitate si nu au
dezvoltat inca rezistenta la tratament. P. vivax, ovale si knowlesi pot ramana in forma
dormanta in ficatulindividului infectat, ceea ce impune administrarea unui tratament
prelungit care isi propune si distrugerea acestor forme.

V. Factori favorizanti ai evolutiei procesului epidemiologic

Specialistii au identificat o serie de factori care pot creste riscul pacientilor de a fi infectati
cu malarie sau de a dezvolta o forma severa de boala.
Cei mai des intalniti si cei mai importanti sunt enumerati in continuare:
- Domiciliul stabil, sau efectuarea unor calatorii in zone endemice pentru malarie. Cele
mai periculoase regiuni, din acest punct de vedere sunt: Africa Sub-Sahariana, Papua
Noua Guinee, Insulele Solomon, Vanuatu, regiunea Amazonului si bazinul Fluviului
Orinoco din America de Sud, unele regiuni din Indonezia, Filipine, Africa de Vest;
- Nerespectarea recomandarilor de protectie impotriva infectarii, chiar daca individul este
fortat sa calatoareasca in regiunile respective: neadministrarea medicatiei preventive
impotriva malariei (aceasta trebuie administrata inaintea, in timpul si dupa intoarcerea
din zona afectata), desfasurarea activitatilor in aer liber la lasarea serii (in momentul
cand femelele de tantar anofel devin active).
Riscul indivizilor de a face malarie clinic semnificativa depinde de:
- Varsta;
- Istoricul expunerii la infectie;
- Sarcina.
Majoritatea adultilor care traiesc in zone in care malaria este endemica au dezvoltat
imunitate (cel putin partiala) fata de aceasta infectie si din acest motiv pot suferi de
malarie cronica insa aceasta este adesea paucisimptomatica si nu apare aproape
niciodata in forme severe. Copii mici sunt insa expusi mai mult decat adultii riscului de a
dezvolta forme severe de malarie, deoarece nu au imunitate.
Riscul femeilor insarcinate de a se confrunta cu complicatii grave ale malariei este mult
mai crescut comparativ cu al populatiei generale, deoarece pe toata durata
sarcinii sistemul imunitar al femeii este slabit (pentru a tolera fatul) si organismul devine
vulnerabil in fata agresorilor. Malaria are o evolutie neasteptata (in sensul de grava) in
cazul femeilor insarcinate, copiilor mici, pacientilor varstnici si pacientilor cu probleme
medicale concomitente, precum si in cazul pacientilor splenectomizati.

VII. Preventia

Prevenirea imbolnavirilor este posibila si din acest motiv specialistii insista ca orice turist
care viziteaza o tara exotica (indiferent de durata sejurului) sa se informeze cu privire la
bolile care circula in regiunile respective. Prevenirea este foarte importanta si uneori
poate salva viata individului, asigurand ca din vacanta sa se intoarca doar cu amintiri
placute si nu cu boli atat de riscante cum este malaria.
Masurile cu efect protector includ in principal protejarea impotriva atacului tantarilor si
administrarea de medicamente impotriva malariei. Specialistii recomanda insa femeilor
insarcinate si copiilor mici drept cea mai eficienta metoda de protectie evitarea
calatoriilor in astfel de regiuni. Aceste doua categorii de indivizi sunt expusi unui risc mai
crescut si din acest motiv se considera mult mai sigur un astfel de sfat.
Turistii pot afla mai multe informatii despre bolile care circula in anumite regiuni ale
Globului accesand Internetul si ulterior pot discuta cu medicul infectionist care sunt cele
mai eficiente metode de protectie imptoriva lor, metode care trebuie intotdeauna
adaptate statusului imun si conditiei fizice generale a pacientului.
Prevenirea intepaturilor de tantari
In vederea prevenirii intepaturilor de tantar, specialistii recomanda:
- Limitarea activitatilor in aer liber desfasurate la lasarea intunericului si pe parcursul
noptii (acestea sunt momentele zilei cand femela tantarului anofel, vectorul malariei,
ataca victima). Turistii sunt sfatuiti ca in acest interval sa ramana in camere protejate (cu
plase de insecte, paturi cu plasa protectoare);
- Purtarea hainelor ce pot asigura protectie: pantaloni lungi, camasi cu maneca lunga;
- Folosirea repelentului de insecte ce contine DEET (dietilmetatoluamida). Acest spray
repelent este disponibil in diverse concentratii, unele ajungand chiar si la 100%. Daca
sprayul este aplicat copiilor se recomanda o concentratie care sa nu depaseasca 24%,
deoarece substanta este absorbita in piele si daca este prea puternica poate avea efecte
toxice. Copiii expusi concentratiilor superioare de DEET pot dezvolta encefalopatie si
convulsii. Specialistii recomanda in cazul adultilor aplicarea unui spray cu concentratie
de 95%, al carei efect se mentine timp de 10-12 ore, sau de 35% al carei efect dureaza
4-6 ore. Se recomanda aplicarea doar pe zonele expuse, cele care nu sunt acoperite de
haine. Dupa ce individul nu mai este expus, sprayul trebuie spalat;
- Folosirea plaselor anti-insecte ce se agata deasupra patului, in special in timpul noptii.
Pentru o protectie suplimentara se recomanda pulverizarea plaselor cu repelent antitantari;
- Folosirea sprayul antiinsecte in interiorul camerelor;
- Pacientii cu risc crescut de infectie sunt sfatuiti sa evite zonele in care sunt tantari.
Daca turistii utilizeaza o plasa pentru pat tratat cu insecticid si folosesc si repelent aplicat
pe haine sau piele, vor reduce semnificativ riscul de imbolnavire cu malarie. Alte masuri
importante si eficiente sunt folosirea instalatiilor de aer conditionat si a ventilatoarelor
electrice, purtarea hainelor adecvate, care sa acopere cat mai mult din tegument,
utilizarea aerosolilor cu insecticide precum si administrarea medicamentelor
recomandate de medicul infectionist.

Tratament preventiv
Medicamentele cu rol preventiv sunt administrate in functie de regiunea geografica in
care se va deplasa individul, dar si in functie de starea sa de sanatate. Factori importanti
care tin de conditia fizica a turistului includ: sarcina, varsta, boli cronice de
fond, alergii sau sensibilitate manifestata la anumite medicamente, imunitate slaba,
existenta rezistentei la malarie.
Daca individul se va deplasa intr-o regiune unde malaria este o problema actuala, este
foarte important sa isi administreze corect (dupa un anumit orar) medicatia preventiva.
Majoritatea turistilor care se infecteaza nu isi iau deloc medicatia protectoare sau o iau
haotic, fara a respecta intervalul recomandat de medic.
Tratamentul protector impotriva malariei are eficienta maxima atunci cand este
administrat in doza recomandata de catre medic, precum si pe durata recomandata.
Unele medicamente trebuie luate chiar dinainte ca turistul sa plece, iar administrarea lor
trebuie prelungita si dupa ce s-a intors din tara respectiva. Daca medicamentul trebuie
administrat o singura data pe saptamana, cel mai bine ar fi ca administrarea sa fie facuta
in aceeasi zi, aproximativ la aceeasi ora.
Administrarea trebuie continuata si dupa intoarcerea acasa, pentru ca sa nu ramana nici
o forma de parazit in organism (in cazul in care a existat un contact infectant). Daca
pacientul nu continua administrarea confrom recomandarilor medicului, riscul de aparitie
clinica a bolii ramane ridicat. In unele cazuri indivizii trebuie sa continue administrarea
tratamentului chiar 1- 4 saptamani de la intoarcere din calatorie.
Vaccinul impotriva malariei
Specialistii incearca sa realizeze un vaccin cu efect protector impotriva malariei. Pana in
prezent insa datele paraclinice si studiile nu au evidentiat eficienta unui astfel de vaccin,
insa cercetarile continua.