Sunteți pe pagina 1din 2

Conexiunile Arhitecturii

Popa Mihaela Grupa 54A

Arabesc. Construind pe traditii. Pericolul dezradacinarii

Cultura islamica a dat lumii, fara indoiala, unele dintre cele mai frumoase capodopere
arhitecturale. Un stil unic, a carei maretie rezida din abilitatea de a combina elementele
autohtone cu sinteze ale artelor bizantine, romane, copte si sasanaide, are, dupa parerea mea, un
mister intrinsec.
Arhitectura islamica, fie ca vorbim de moschei, madrasa si alte asezaminte parareligioase,
mausolee, minarete, bai publice si arhitectura civila, este caracterizata de pragmatismul ce
raspunde conditiilor de mediu in care s-a dezvoltat pe de o parte, iar pe de alta parte de elemente
precum: arcul (arcul persan, arcul cu lambrechin sau arcul potcoava), cupola, rafinamentul si
migala decoratiei abstracte, ablaq-uri, extraordinare musharaby-uri, adevarate broderii realizate
in lemn sau marmura precum i utilizarea coloritul viu al mozaicului, ceramicii, sculpturilor si
picturii.
Mi se pare interesant de abordat modul in care aceasta a evoluat, modul in care mari arhitecti
precum Jean Nouvel, IM Pei, fac apel la traditie, extragand
fiecare in maniera proprie, ceea ce considera esential si
definitoriu pentru a portretiza specificul arabeasca fara insa a
cadea in pericolul realizarii unor pastise. In paralel, modul
nepotrivit in care se face arhitectura la scara larga, din punctul
meu de vedere, total nespecifica locului, existand pericolul de
distrugere, ruptura fata de traditie, exemplu elocvent fiind
Dubai-ul, al carui profil actual nu mai pastreaza nimic din
specificul local si nu se deosebeste de silueta unui oras
occidental.
M-am oprit asupra a trei proiecte reprezentative pentru a ilustra
ideea exprimata anterior, Institutul Lumii Arabe (Paris, Franta)
si zgarie norul Burj Doha (Doha, Qatar), ambele creatii ale lui
J. Nouvel si Muzeul Artei Islamice (Doha, Qatar) a lui I.M. Pei.
In cazul IMA, J. Nouvel sintetizeaza elemente traditionale
evocatoare ale Orientului Mijlociu intr-un design modern. El
acorda o importanta deosebita tratarii fatadei, unde combina
utilitas-ul unui sistem de protectie solara cu atributul venustas,
prin crearea unui sistem original ce are la baza motivul
Institutul Lumii Arabe, Paris

Burj Doha, Qatar

arhetipal al musharaby-ului. In aceeasi maniera de


imbinare a atributelor vitruviene, J. Nouvel proiecteaza
Burj Doha, un element cilindric iconic, un turn ce
culmineaza cu un dom, ce completeaza silueta orasului,
avand ca element specific ce ii confera unicitate structura
ce placheaza fatada, asemenatoare dantelariilor traditionale.
Pe de alta parte IM Pei proiecteaza Muzeul Artei Islamice
dupa ce in prealabil, pentru a intelege diversitatea artei
islamice, viziteaza mai multe edificii si locuri edificatoare
stilului:
Marea Moschee din Cordoba, Fatehpur Sikri- un oras din
India, Marea Moschee Umayyad din Damasc, fortarete din
Monastir si Sousse, nici unul dintre aceste locuri
neevocandu-i adevarata esenta. Elementul ce il va inspira, o
fantana de secol XIII, avea sa il gaseasca in Cairo, in cadrul
Moscheei Ahmad Ibn Tulun. In austeritatea si simplitatea
elementului, Pei afirma ca a gasit o arhitectura severa, care

Fantana Moscheii Ahmad Ibn Tulun, Cairo

Muzeul Artei Islamice,Qatar

prinde viata in lumina soarelui, prin umbre si jocuri de culoare, o expresie aproape cubista a
evolutiei geometrice ce ii evoca o viziune abstracta a elementelor cheie ale arhitecturii
islamice. Desavarsit!
In antiteza acestor exemple pozitive, de preluare a elementelor traditionale, pastrarea specifictatii
locului sau evocarea unei culturi (cazul IMA), imi vin in minte imagini ale Dubaiului de dupa
boom ul constructiv. Trecand peste wow-ul experientei urbanizarii rapide a ultimilor 20 de
ani, a tehnologiilor si rapiditatii constructive, experienta vizitarii acestui oras mi-a lasat impresia
neplacuta a unei dorinte de afirmare, de egalare a ceva nespecific locului si vin si ma intreb, de
ce?!
Ca arhitecti avem responsabilitatea de a proiecta cu relevanta contextuala. At trebui sa fim
capabili ca prin design sa valorificam si celebram identitatea culturala locala.