CURS 11 - Analiza si sinteza circuitelor (3 / 6)

Cuprins
1. Aspecte fundamentale privind circuitele electronice
Proprietile generale ale multiporilor / Funcii de circuit
2. Unipori
Unipori ideali elementari / Unipori uzuali serie i derivaie (LC serie si derivatie)
3. Dipori
Dipori ideali (transformatorul ideal, convertoare de impedanta, surse comandate)
Parametrii matriceali ai diporilor (Z, Y, fundamentali, hibrizi)
Conexiunile diporilor / Structuri uzuale de dipori / Echivalena diporilor
Parametrii imagine ai unui diport / Parametrii de lucru ai unui diport
4. Dipori pasivi uzuali
Filtre electrice passive
5. Dipori activi uzuali
Filtre active de ordinul unu (trece jos, trece sus, trece tot)
Filtre de ordinul doi (trece jos, trece sus, trece banda, opreste banda)
Noiuni de proiectare a filtrelor active
6. Sinteza circuitelor
Formularea problemei sintezei circuitelor / Realizabilitatea fizic a circuitelor
Sinteza uniporilor LC (Foster, Cauer); Sinteza uniporilor RC (Foster, Cauer)
7. Metode de aproximare n sinteza filtrelor
Principiul sintezei / Aproximarea Butterworth / Filtre Cebev
Concluzii

3. Parametrii specifici diportilor pasivi

3.1 Adaptarea la o poart. Coeficient de transmisie. Coeficient de reflexie.
Fie un uniport de impedan Zs, conectat la un generator de tensiune electromotoare E
i impedan intern Zg (fig.1). Impedana Zs este sarcina generatorului considerat. In
conformitate cu teorema transferului maxim de
putere, n sarcina Zs se obine puterea maxim atunci
cnd
Z s ( j ) Z g ( j )
(1)

Figura 1: Uniport conectat la un

generator

Aceast relaie definete condiia de adaptare la

poarta 1-1: fiind dat generatorul, sarcina este
adaptat la generator (deci, va primi puterea maxim)
atunci cnd este ndeplinit condiia (1). Avnd n
vedere faptul c:

Z g ( j ) Rg ( ) jX g ( )
Z s ( j ) Rs ( ) jX s ( )
condiia de adaptare const, de fapt, n egalitatea a dou funcii de frecven:
Rs ( ) Rg ( )
X s ( ) X g ( )

(2)
(3)
(4)

Analiza si sinteza circuitelor

ceea ce este dificil de ndeplinit. Dac la unele frecvene se ndeplinesc aceste condiii, iar la
alte frecvene nu, nseamn c transferul semnalului de la generator la sarcin nu se realizeaz
uniform la toate frecvenele, avnd drept consecin apariia distorsiunilor de frecven.
Definitie : Se numeste adaptare la o poarta, satisfacerea conditiei de egalitate intre
impedantele conectate la poarta : Zg = Zs.

In continuare, pentru simplificarea scrierii, se va renuna la precizarea argumentului

j, n cazul mrimilor electrice (de ex., Z s ( j ) se va scrie, simplu, Zs).
In condiii de adaptare, curentul n circuit este
I s I0

E
2Z g

(5)

iar tensiunea la bornele sarcinii este

U 0 Z s I0 Z g I0

(6)

In condiii de adaptare, puterea aparent n sarcin este

S0 P0a U 0 I 0

E2
4Z g

(7)

In condiii de neadaptare, puterea aparent n sarcin este

S s Psa U s I s

(8)

E
; U s Zs Is
Z g Zs

(9)

unde
Is

deci,

E
S s Psa
Zs
Z g Z s

(10)

Fie t coeficientul de transmisie la poart, definit prin raportul dintre produsul (U.I) la
neadaptare si produsul (U.I) la adaptare, adica prin relaia
P
U I
t 2 sa s s
P0a U 0 I 0

(11)

innd cont de (7) i (10), se obine

t2

deci,

4Z s Z g
( Z s Z g )2

2 Zs Z g
Zs Z g

(12)

(13)

Relatia arata legatura dintre coeficientul de transmisie si impedantele Zg si Zs conectate la

poarta. La adaptare t=1. In cazul unei neadaptari, t <1, exista o diferenta intre puterea maxima
(la adaptare) si puterea reala. Diferenta se numeste puterea care se pierde din cauza
neadaptarii si se numeste putere aparenta reflectata:

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

Pra U 0 I 0 U s I s U r I r
Se definete, de asemenea, coeficientul de neadaptare la poart (sau coeficient de reflexie),
, legat de coeficientul de transmisie la poart, prin relaia

2 1 t2

(14)

sau

2
Substituind t2 prin (14), se obine
2

Pra U r I r

Po U 0 I 0

4Z s Z g
( Z g Z s )2

deci,

( Z g Z s )2
( Z g Z s )2

Z g Zs

(15)

Z g Zs

La neadaptare, se poate calcula atenuarea de neadaptare numit i atenuare de reflexie,

dat de relatia

U I
1
ar 10 lg 2 10 lg 0 0 [dB];
U s Is
t

1 1 1 U I
ar ln 2 ln 0 0 [ Np]
2 t 2 Us Is

(16)

unde [ Np ] nseamn neperi. innd cont de expresia coeficientului de neadaptare la poart

(13), rezult
ar 20 lg

Zs Z g
1
[dB];
20 lg
t
2 Zs Z g

ar ln

Zs Z g
1
[ Np ]
ln
t
2 Zs Z g

(17)

In condiii de adaptare, t = 1 , = 0, ar 0[dB] 0[ Np] .

3.2. Parametrii imagine
Parametrii imagine sunt definii n situaia ideal, cnd se realizeaz adaptarea la ambele pori
ale diportului. Ei se refer la dou aspecte:
1. caracterizarea porilor, prin impedanele imagine ;
2. transferul semnalului ntre pori, caracterizat prin exponentul de transfer.
I. Impedane imagine
Definitie: Impedantele proprii diportului, care permit realizarea adaptarii la ambele porti, se
numesc impedante imagine.

Analiza si sinteza circuitelor

Fie un diport care are conectat la poarta 1 un generator cu impedana Zg, iar la poarta 2 o
sarcin, Zs (fig. 2). Impedana imagine la poarta 1 este notat prin Z 01 , iar impedana imagine
la poarta 2 este este notat prin Z 02 . Dac Z g Z 01 , atunci este ndeplinit condiia de
adaptare la poarta 1, iar dac Z s Z 02 - este ndeplinit condiia de adaptare la poarta 2. La
bornele (axele) 1-1 i 2-2, impedanele se vd n oglind, fapt care se reflect n
denumirea lor.

Figura 2 : Diport adaptat pe imagini

Impedana imagine Z 01 este definit prin relaia

U
Z 01 1
I1 U 2 Z
02

(19)

I2

i este ilustrat prin fig. 3.a. Impedana imagine Z 02 , ilustrat prin fig. 3.b, este definit prin
relaia
U
Z 02 2
(20)
I 2 U1 Z
I1

01

Figura 3 : Definirea impedantelor imagine Z01 (a) si Z02 (b)

Se constat c cele dou impedane imagine se definesc n mod unitar, una cu ajutorul
celeilalte. Ele depind strict de proprietile intrinseci ale diportului. Dac diportul este
simetric, atunci

Z 01 Z 02 Z c

(21)

unde Zc se numete impedan caracteristic.

II. Exponentul de transfer
Se numete funcie de transfer pe imagini de la poarta 1 la poarta 2, in conditii de
adaptare a diportului, radicalul raportului dintre puterile aparente la cele dou pori :

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

12

Pa1
U1I1

U 2 I 2
Pa 2

(22)

n care, n cazul general, mrimile din relaia (22) se definesc n planul s. Noiunea de funcie
de transfer pe imagine se utilizeaz rar. In practic, 12 se pune sub forma

12 e g12

(23)

unde g12 se numete exponent de transfer pe imagini de la poarta 1 la poarta 2. Din relaiile
(22) i (23) rezult
g12

U I
1
ln 1 1
2 U 2 I 2

(24)

In mod similar se definete exponentul de transfer pe imagini de la poarta 2 la poarta 1 :

g 21

1 U 2 I2
ln
2 U1I1

(25)

Dac diportul este reciproc (ceea ce se ntmpl n marea majoritate a cazurilor),

g12 g 21 g

(26)

Considernd sensul de propagare de la stnga la dreapta (fig. 3), se poate scrie

U1 Z 01I1, U 2 Z02 I 2

(27)

astfel nct exponentul de transfer pe imagini este

2
2
1 I1 Z 01 1 U1 Z 02

g ln
ln
2 I 2 Z 02 2 U 2 Z 01

Dac diportul este simetric,

U
g ln 1
U2

(28)

(29)

De regul intereseaz analiza frecvenial a diportului, caz n care pentru mrimile

reprezentate n domeniul s se face substituia s = j. In acest caz, ( U1I1 ) i ( U 2 I 2 ) capt
semnificaia unor puteri aparente, iar tensiunile U1 i U2 sunt reprezentri n complex, de
forma :

U 1 j U1 j e j1 ( ) U1 e j1 ( ) ;
U 2 j U 2 j e j2 ( ) U 2 e j2 ( ) ;

U1 U 1

(30)

U 2 U 2

(31)

Analiza si sinteza circuitelor

i relaia (29) se poate scrie astfel :

g ( j ) ln

U 1 ( j )
U 2 ( j )

Fiind o mrime complex, exponentul de transfer pe imagini se scrie sub forma

U1 e j1 ( )
g ( j ) ln
a( ) jb( )
U 2 e j2 ( )
unde :
a ( ) se numete atenuare pe imagini i se msoar n Neperi [Np],
U ( )
a ( ) ln 1
U 2 ( )
b( ) este defazajul pe imagini,
b( ) 1 ( ) 2 ( )

(32)

(33)

(34)
(35)

Observaii. 1). In teoria sistemelor, caracteristica de defazaj este ( ) 2 ( ) 1 ( ) , deci

b( ) ( ) .
2). Atenuarea pe imagini se poate exprima i n decibeli, cu expresia cunoscut:
adB 20 log(U1 / U 2 ). In raport cu amplificarea definit n teoria sistemelor, avem relaia
adB AdB .
3.4. Calculul parametrilor imagine
Fiind dat schema detaliat a unui diport, se pune problema determinrii parametrilor
imagine ai diportului: Z01, Z02, g. Pentru atingerea acestui scop, este necesar s se stabileasc
legtura dintre parametrii imagine i parametrii fundamentali.
I. Relaia dintre parametrii imagine i parametrii fundamentali
Fie

U1 A11U 2 A12 I 2
I1 A21U 2 A22 I 2

(1)
(2)

relaiile de definiie a parametrilor fundamentali. Impedana imagine la poarta 1 este

A Z A
U
A U A I
Z 01 1
11 2 12 2
11 02 12
I1 U 2 Z
A21U 2 A22 I 2 U 2 Z
A21Z 02 A22
02
02
I2

In mod similar se obine

I2

A Z A
Z 02 22 01 12
A21Z 01 A11

(3)
(4)

Prin prelucrarea relatiilor anterioare, se obin legturile dintre impedanele imagine i

parametrii fundamentali :

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

Z 01

A11 A12
; Z 02
A21 A22

A22 A12
A11 A21

(5)

Ecuaiile de lan, n care parametrii fundamentali sunt exprimai prin paramerii imagine, sunt:

U1 U 2

I1 U 2

Z 01
chg I 2 Z 01Z 02 shg
Z 02

(6)

Z
shg
I 2 02 chg
Z 01
Z 01Z 02

(7)

II Relaiile de calcul pentru parametrii imagine

Utiliznd relaiile (6) i (7), se calculeaz impedanele la poarta 1, cnd poarta 2 este n
scurt, respectiv n gol 1:
U
U
Z1sc 1
Z 01thg ;
Z1g 1
Z 01cthg
(1)
I1 U 0
I1 I 0
2

In continuare, se calculeaz impedanele la poarta 2, cnd poarta 1 este n scurt, respectiv n

gol :
U
U
Z 2 sc 2
Z 02 thg
Z2 g 2
Z 02cthg
(2)
I 2 U 0
I 2 I 0
1

Din relaiile (1) i (2) rezult relaiile de calcul pentru parametrii imagine ai unui diport
reciproc :
Z 01 Z1sc Z1g ; Z02 Z 2 sc Z 2 g
(3)
thg

Z1sc

Z1g

Z 2 sc
Z2g

Aplicaia 1: Pentru diportul din fig, s se determine parametrii imagine. Se calculeaz :

1
Ls
Ls
Cs
Z1sc ( s)
1 1 LCs 2
Ls
Cs
1 L(C C1 ) s 2
Ls
1

Z1g ( s )
1 LCs 2 C1s C1s (1 LCs 2 )

th( x) tanh( x) (e x e x ) /(e x e x ) , sh( x) sinh( x) (e x e x ) / 2

(4)

Analiza si sinteza circuitelor

1
(C C1 ) s
1
Ls
Parametrii imagine sunt :
; Z 2 g (s)
Z 2 sc ( s)

2
1
C
s
1
(
)

L
C

C
s
1
1
Ls
(C C1 ) s
.

Ls

Z01(s) Z1sc Z1g

2
L
1
L 1 L(C C1)s
; Z02 ( s ) Z 2 sc Z 2 g
C1
C1 1 L(C C ) s 2
1 LCs 2
1

th g ( s )

Z1sc
Z 2 sc
LC1s 2

Z1g
Z2 g
1 L(C C1 ) s 2

Punnd s=j, rezult :

2
L
1
L 1 L(C C1 )
; Z02 ( j )
Z 01 ( j )
2
C1
C1 1 L(C C ) 2
1 LC
1

th g ( j )

LC1 2

L(C C1 ) 2 1

3.5. Normalizarea valorilor parametrilor unui circuit electronic

In aplicaiile practice, valorile parametrilor de circuit sunt incomode pentru calculul
numeric: rezistenele au valori de la zeci de ohmi la peste 106 ohmi ; inductivitile sunt, de
regul, mici (de ex., de ordinul 10-3 H), capacitile se exprim prin valori numerice foarte
mici (de ex., 10-9 F), pulsaiile se exprim prin valori foarte mari (de ex., 106 rad/s). Firete,
valorile indicate sunt orientative, gama de variaie fiind foarte mare pentru toate mrimile
fizice menionate. Pentru uurarea calculelor numerice, se prefera normarea valorilor
parametrilor de circuit, n aa fel, nct valorile normate s fie exprimate prin numere avnd
acelai ordin de mrime. In scopul normrii, se adopt dou valori de referin :

rezistena de referin, R0. Impedanele se normeaz la aceast rezisten de

referin : z Z / R0 ; Rezistena normat este r R / R0 .
pulsaia de referin, 0. Pulsaia normat este * / 0 .
Fiind dat o inductivitate L, reactana acesteia este L , iar reactana normat este
L / R0 . Pentru ca aceast expresie s conin pulsaia normat i inductivitatea normat, ea
se transform astfel :
L 0 L

.
*l
R0 0 R0
(1)

unde

L
l 0
R0

(2)

este inductivitatea normat.

1
Pentru o capacitate, se procedeaz n acelai mod : reactana normat
/ R0 se scrie
C
sub forma

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

0
1
1
1

/ R0
0CR0 *0CR0 *c
C

(3)

unde

c 0CR0

(4)

este capacitatea normat.

Tabel centralizator pentru normare si denormare
Valoarea de
Variabila de
referinta (cu care se
Variabila normata
normat
face normarea)
0
0
* / 0
L
L
0 si R0
l 0
R0

X C 1 / C

0 si R0
R0

X L L

R0

R0

Variabila denormata

* 0
R
L l 0

c C 0 R0
1
* c
xl L / R0 * l

xC 1 / C / R0

z Z / R0

XC

0
C c / 0 R0
xC R0 * c R0

X L xl R0 * l R0
Z z R0

Exemplu : Dac se adopt 0 = 106 rad/s i R0 = 103 , atunci la o inductivitate L = 1 mH, va

corespunde o inductivitate normat l l 0 L / R0 106 .103 /103 =1 , iar unei capaciti C

= 1 nF i va corespunde capacitatea normat c 0CR0 106.109.103 1 .

Aplicaia 2 S se determine parametrii imagine ai diportului din fig.a. Se observ c

parametrii circuitului sunt normai.

Aplicarea direct a formulelor implic un volum de calcul relativ mare, pentru determinarea
impedanelor de scurtcircuit. Avnd n vedere c diportul este simetric, se poate extrage prin
bisectare o semicelul, pentru care se calculeaz :
Z sc (1/2)
g
Z 01 Z02 Z c Z sc(1/2) Z g (1/2) th
Z g (1/2)
2

Figura : Calculul parametrilor imagine prin bisectarea diportului simetric

10

Analiza si sinteza circuitelor

Se calculeaz th g \ 2 deoarece pe o semicelul, exponentul de transfer pe imagini este g/2.

Realiznd bisectarea dipolului (fig. b) se obine semicelula din fig. c, pentru care rezult :
1
2s
2
2
2
2
s2 1
1 s2 1
s s 1 2 s ( s 1)(2 s 1) 2 s
Z sc (1/2) s

; Z g (1/2)
1
s
s
s
s
s (2 s 2 1)
2s 2 1
2s
s

Z c Z sc (1/2) Z g (1/2)
g
th
2

Z sc (1/2)
Z g (1/2)

( s 2 1) (2s 2 1) 2 s 2 ( s 2 1)
s
2s 2 1

( s 2 1)(2 s 2 1)
( s 2 1)(2 s 2 1) 2 s 2

3.6. Parametrii imagine ai diporilor uzuali

Diportul n T cu schema din fig. 1.a are parametrii imagine:

Z 01 Z 02 Z c Z1Z 2 1

Z1
4Z 2

Z1
g
sh
4Z 2
2

(1)
(2)

Figura 1: Diporti in T si in
Pentru schema n din fig. 1.b, parametrii imagine sunt:
Z1Z 2
Z 01 Z 02 Z c
Z
1 1
4Z 2

Z1
g
sh
4Z 2
2
Se observ c cei doi dipori au acelai exponent de transfer pe imagini.

Figura 2: Diporti in TP (a) si in X (b)

Diportul TP cu structura particular din fig. 2.a are

(3)

(4)

11

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

Z
g
(5)
Z c R; th
2 Z 2R
Pentru diportul n X, parametrii imagine sunt:
Zb
g
Z c Z a Zb ;
th
(6)
Za
2
Se observ c dac Za i Zb sunt inverse n raport cu o rezisten R, atunci impedana
caracteristic este egal cu R (la fel ca i n cazul schemei din fig. 2.a).

3.7. Parametrii de lucru ai unui diport

In condiii reale de funcionare, un diport poate fi terminat la cele dou pori pe
impedane diferite de cele imagine. In acest caz, parametrii ce caracterizeaz porile i
transferul ntre pori se numesc parametri de lucru sau compui. Ca i n cazul parametrilor
imagine, analiza diportului se refer la dou aspecte:
1. caracterizarea porilor, prin impedane de intrare ;
2. transferul semnalului ntre pori, caracterizat prin exponentul de transfer de lucru (sau
compus)
3.7.1 Impedana de intrare

Fie diportul din fig 1.a.

Figura 1: Definirea impedantelor de intrare Zin.1 (fig. a) si Zin.2 (fig. b)

Se pot demonstra relatiile:

impedana de intrare poate fi pus sub forma

Zi n1

U1
Z Z 2 sc
Zin1 Z1g s
I1
Z s Z2 g

(1)

O alt form de exprimare a impedanei de intrare este cu functii exponeniale:

Zin1 Z 01

1 02 e2 g
1 02e 2 g

n care

02

Z s Z 02
Z s Z 02

(2)

(3)

este coeficientul de neadaptare la poarta 2. Relaia (2) arat c, atunci cnd la poarta 2 exist o
neadaptare ( Z s Z02 ), impedana de intrare la poarta 1 difer de impedana imagine Z 01 .

12

Analiza si sinteza circuitelor

Pentru un coeficient de neadaptare 02 dat, diferena dintre Zin1 i Z 01 este cu att mai mic,
cu ct g este mai mare. In realitate, ntruct g a jb , diferena menionat va fi cu att mai
mic, cu ct atenuarea pe imagini a diportului este mai mare.
Notnd 01 coeficientul de neadaptare la poarta 1, adic
Z Z
(4)
01 in1 01 ,
Zin1 Z 01
din relaia (3) se obine

01 02 e 2 g

(5)

adic, o neadaptare la poarta 2 are ca efect o neadaptare la poarta 1, cu att mai mic, cu ct g
(de fapt, atenuarea a) este mai mare.

8.2. Filtrelor electrice pasive

Filtrele electrice ideale de tip trece jos (FTJ), trece sus (FTS), trece band (FTB) i
oprete band (FOB) au atenuarea egal cu zero, n banda de trecere, i egal cu infinit n
banda de blocare. De asemenea, impedanele imagine sunt egale cu o rezisten constant
(rezistena nominal) n toat banda de trecere. Evident, filtrele pasive reale aproximeaz
caracteristicile filtrelor ideale.
Filtrele electrice pasive sunt foarte variate ca structur i proprieti. In cele ce urmeaz,
ele vor fi sistematizate si studiate n dou categorii:
1. filtre bazate pe diagramele poli-zerouri ale uniporilor din structura lor,
2. filtre n scar.
8.2.1 Filtre bazate pe diagrame poli-zerouri
I. Filtre cu structur oarecare

In general, la un diport simetric sunt demonstrate relaiile:

Z sc
Zc Z sc Z g ; thg
Zg

(1)

Intruct diporii sunt pur reactivi, avem Z sc jX sc ; Z g jX g i relaiile (1) devin:

Z c X sc X g ; thg

X sc
Xg

(2)

Dac cele dou reactane sunt de semn contrar, atunci 2

thg

Pe de alta parte

thg

g a jb;

X sc
j
Xg

X sc
Xg

sha cha j sin b cos b

sh 2 a cos 2 b

(3.a)

(3.b)

13

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

Intruct partea real este nul, rezult shacha =0. Dar cum cha (e a e a ) / 2 0 , rezult
sha = 0 i a = 0, deci diportul funcioneaz ca un filtru n banda de trecere. In acelai timp,
impedana caracteristic este real, adic are caracter rezistiv:

Z c X sc X g

(4)

In general, aceast rezisten este variabil cu frecvena.

In mod similar se poate deduce c atunci cnd cele dou reactane, Xsc i Xg, au acelai
semn, rezult a 0 i diportul funcioneaz ca un filtru n banda de blocare (nu neaparat cu
atenuare infinit). In acest caz, impedana caracteristic este o reactan.
Exemplu. Fie diportul din fig.1. Construind diagramele poli-zerouri ale reactanelor
(uniportilor) Xsc i Xg, se definesc benzile de trecere i de blocare ale unui FTJ, ca n fig. 2.

Figura 1: Filtru LC

Figura 2: Analiza filtrului din fig.1

cu diagrama poli-zerouri

II. Filtre n X

Utiliznd unipori reactivi, rezult Z a jX a ; Zb jX b . Pentru diportul in X sunt

adevarate relatiile
Zb
g
Z c Za Z b si th
(5)
2
Za
similare cu (1). Se poate aplica acelai principiu, considerand in loc de Xscc si Xgol, Xa si Xb.
Astfel, dac Xa i Xb sunt de semne contrare, rezult a = 0 i filtrul lucreaz n banda de
trecere; n caz contrar, a 0 i filtrul lucreaz n banda de blocare.
Exemplu. Fie filtrul din fig. 3. Diagramele poli-zerouri ale reactanelor Xa i Xb i definirea
benzilor de trecere i de blocare sunt prezentate n fig. 4. Rezulta un FTJ.

14

Analiza si sinteza circuitelor

Figura 3: Exemplu de filtru in X

Figura 4: Analiza filtrului din fig.3

cu diagrame poli-zerouri

III.

Filtre cu cuar

Un cristal de cuar, tiat n mod special i montat ntre 2 electrozi (fig. 1.a) se comport
ca un circuit rezonant cu un un factor de calitate (Q) foarte bun, avnd schema echivalent din
fig. 1.b. Un asemenea circuit oscilant are o stabilitate remarcabil a parametrilor. In fig. 1.b,
L1, C1 i r sunt inductivitatea, capacitatea i rezistena circuitului echivalent al cristalului de
cuar, iar C0 este capacitatea armturilor. Intotdeauna, C1 C0 . Circuitul din fig. 1.b are o
rezonan serie la pulsaia
1
1
(1)
L1C1
i o rezonan derivaie la pulsaia
1
1
(2)
C0C1
L1
C0 C1
Din (1) i (2) se obine
C
22
(3)
1 1
2
C0
1
sau
C1 22 12 2(2 1 )

C0
12
1

Figura 1: Cristal de cuar:

simbolizare (a) i circuitul echivalent (b)

Figura 2: Diagrama poli-zerouri

a cristalului cu cuar

(4)

15

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

Deoarece raportul C1/C0 este foarte mic, rezult c i diferena dintre pulsaiile de

rezonan derivaie i serie este foarte mic (diferena (2 1 ) / 1 este mai mic de 0,5%).
Diagrama poli-zerouri a cristalului cu cuar este dat n fig. 2.
Schema unui filtru n X cu cuar este dat n fig. 3, n care pulsaia de rezonan serie
(w1) a cristalului cu cuar CCb este egal cu pulsaia de rezonan derivatie (w2) a cristalului
CCa.

Figura 3: Filtru cu cuar n X

Figura: 4 Analiza filtrului n X cu cuar

utiliznd diagrame poli-zerouri

In fig. 4 se prezin analiza acestui filtru cu ajutorul diagramelor poli-zerouri. Se observ

c se obine un filtru de tip trece band (FTB). Avnd n vedere c diferena 2 1 este
foarte mic, selectivitatea acestui filtru este foarte mare (banda 2(2 1 ) este foarte
ngust).
Tema pentru acasa (facultativ). O schema de filtru trece band mai frecvent utilizat dect
filtrul n X este cel cu structura n T. Sa se faca analiza cu diagrame poli-zerouri, stabilindu-se
tipul filtrului si benzile de trecere si de blocare..

Circuite corectoare
Circuitele corectoare pot fi : circuite care corecteaz o caracteristic de
atenuare/amplificare (corectoare de amplitudine, numite frecvent i egalizoare) sau circuite
care corecteaz o caracteristic de faz (corectoare de faz).
1. Circuite corectoare de amplitudine

16

Analiza si sinteza circuitelor

Din punctul de vedere al caracteristicii de amplitudine, un sistem este considerat ideal

dac n banda de frecvene care intereseaz : [1 , 2 ] atenuarea sau amplificarea sunt
constante, adic :
as ( ) a0 const., [1, 2 ]
(1)
dac ne referim la atenuare (as este atenuarea sistemului), sau

As H ( j ) A0 const., [1, 2 ]

(2)

dac ne referim la amplificare (As este amplificarea sistemului). Deoarece n acest capitol se
analizeaz circuite pasive, n continuare ne vom referi la caracteristica de atenuare.

Figura 1: Conexiunea circuitului corector cu sistemul

In general, un sistem care nu are caracteristica de atenuare ideal, se conecteaz n cascad cu
un circuit corector, avnd caracteristica ac(). Circuitul corector se calculeaz astfel, nct
caracteristica de atenuare a ntregului ansamblu, n banda de frecvene de interes, [1 , 2 ] ,
s fie ideal, adic
as ( ) ac ( ) a0 const.
(3)
In fig. 2.a i 2.b sunt ilustrate dou aplicaii ale circuitelor corectoare de amplitudine.

Figura 2: Exemple de corectare a caracteristicii de amplitudine

Caracteristica as() din fig. 2.a ar putea caracteriza un mediu de transmisiune.
Corectorul (egalizorul) trebuie s realizeze o caracteristic invers n raport cu as(). Dac
sistemul (mediul de transmisiune) are caracteristica de atenuare variabil, atunci egalizorul
trebuie s fie adaptiv, adic s aib capacitatea de a-i modifica permanent caracteristica de
frecven, astfel nct as ( ) ac ( ) a0 .
Caracteristica as() din fig. 2.b este tipic pentru canalele de transmisiune selectate
prin filtre de tip trece band. Aa cum s-a artat, impedana imagine a filtrelor se abate de la
valoarea nominal i crete progresiv n apropierea frecvenelor de tiere. In consecin, la
capetele benzii de trecere, atenuarea compus va crete, datorit neadaptrii. Pentru
eliminarea distorsiunilor de frecven este necesar compensarea acestei caracteristicii de
atenuare.

17

Analiza si sinteza circuitelor si sistemelor

2. Circuite corectoare de faz

Din punctul de vedere al caracteristicii de faz, un sistem este considerat ideal dac
n banda de frecvene care intereseaz : [1, 2 ] faza b() este proporional cu
pulsaia , adic :
bs ( ) t g 0 , (t g 0 const.); [1, 2 ]
(4)
In general, panta caracteristicii de faz a unui sistem, bs(), nu este constant, ci crete cu
(v. fig. 3.a). Faza circuitului corector, bc(), trebuie astfel aleas, nct:

bs ( ) bc ( ) t g 0 , (t g 0 const.); [1, 2 ]

(5)

Figura 3: Principiul coreciei de faz (a) i al coreciei timpului de propagare de grup (b)
Frecvent, n locul caracteristicii de faz se lucreaz cu caracteristica timpului de propagare
de grup:
db( )
(6)
t g ( )
d
Notnd prin t gs ( ) i t gc ( ) caracteristicile timpului de propagare de grup ale sistemului,
respectiv circuitului corector, se impune condiia (v. fig.3.b):

t g s ( ) t gc ( ) t g 0 const.; [1, 2 ]

(7)

Circuitele corectoare de faz trebuie s ndeplineac 3 condiii:

1)
s realizeze o caracteristic de faz, bc(), astfel nct s fie ndeplinit condiia
(5);
s nu introduc distorsiuni de atenuare. De fapt, aceast condiie const n aceea c
2)
circuitul corector s fie un filtru trece-tot (FTT), care are amplificare unitar la
toate frecvenele;
3)
s lucreze adaptat, atunci cnd circuitul este terminat la pori printr-o rezisten
nominal.

18

Analiza si sinteza circuitelor

Exemplu: Condiiile 2) i 3) sunt ndeplinite dac circuitul corector este un diport n X, n

care impedanele Za i Zb sunt inverse n raport cu rezistena nominal R:
Z a Zb R 2

(8)

In acest caz, impedana caracteristic a circuitului este:

Z c Z a Zb R
deci, condiia 3) este ndeplinit. Exponentul de transfer pe imagini rezult din relaia:
Za
Xa
g

th
Zb
Xb
2
Avnd n vedere relaia (8), se obine 3
th

X
(a jb)
j a
R
2

(9)

(10)

(11)

ceea ce nseamn c a = 0, adic circuitul se comport ca un FTT. Defazajul este

b( ) 2arctg

X a ( )
R

(12)

iar caracteristica timpului de propagare de grup este

t g ( )

dX a ( )
2
1
R 1 ( X a / R) 2 d

(13)

Concluzii

S-a facut analiza diportilor din punctul de vedere al daptarii la porti si al transmisiei. S-au
introdus parametrii imagine: impedantele imagine si coeficientul de transfer.
S-au definit relatiile de calcul pentru parametrii imagine.
S-a discutat despre normare frecventelor si a parametrilor (R,L,C).
S-au studiat filtre pasive.

g a jb; th

g sha j sin b

2
cha cos b