Recunoasteti ca sunteti

gelosi:
Pasul 1
Cunoasteti sentimentele. Daca
vezi sau auzi ceva care iti
declanseaza gelozia, de
exemplu pe iubitul tau vorbind cu
fosta, recunoste fata de tine ca
ceea ce simti este gelozie. Nu
incerca sa maschezi si sa spui
ca este vorba de altceva, cum este inselaciune sau furie, sau sa dai vina pe
partener pentru reactia ta. Cunoaste-ti emotiile.
Pasul 2
Analizeaza ceea ce simti obiectiv, pentru a determina daca reactia ta este
rezonabila. Gelozia este frecvent un reflex la o situatie pe care tu o gasesti
amenintatoare, dar este si nejustificata de cele mai multe ori, sfirsind prin a
indeparta persoana iubita. Opreste-te un moment si gindeste-te la emotiile tale
cu calm, pentru a evita ca situatia sa escaladeze un drum periculos si care va
deranja pe amindoi sau va face rau relatiei.
Pasul 3
Lucreaza pentru a intelege motivele din spatele geloziei tale. Gelozia este
frecvent legata strins de insecuritate. Poate ai avut o experienta emotionala
negativa in trecut sau o tradare si stfel iti este dificil sa ai incredere in oameni.
Daca ai fost ranit inainte, este de inteles ca vrei sa te protejezi. Totusi
incercarea de a controla o alta persoana prin acuzatii geloase pentru ca tu esti
nesigur este egoist si nedrept.
Pasul 4
Redirectioneaza-ti sentimentele. Controleaza-te mental pentru a ramine calm.
Aminteste-ti ca gelozia este o emotie care poate fi controlata foarte usor.
Indreapta-ti atentia spre altceva, chiar daca trebuie sa numeri pina la 10 de
exemplu.
Pasul 5
Vorbeste despre emotiile tale cu partenerul, prietenul sau cel iubit. Trebuie sa
confrunti problema deschis si onest.

Cum sa ne ferim de gelozie si sa o controlam?Pasul 1

Cereti partenerului sa faca o lista cu comportamentele care il fac gelos si
determina probleme pentru a le evita.
Pasul 2
Identificati adevarata sursa a geloziei. Gelozia este de multe ori determina de

probleme ale respectului de sine, sentimentul de vulnerabilitate si frica de

abandon. Faceti o lista cu ceea ce declanseaza gelozia la dumneavoastra.
Pasul 3
Incetati comportamentele negative, asociate geloziei cu un semn mental.
Aceasta este o tehnica comportamentala cognitiva denumita stop gindurilor.
Vizualizati un semn de stop pentru circulatie, o lumina rosie sau alt simbol.
Reamintiti-va ca aceste emotii sunt determinate de propriile frici decit de
actiunile partenerului.
Pasul 4
Lucrati asupra problemelor personale in fiecare zi. Puteti folosi tehnici de autoajutor cum ar fi sa cititi carti, jurnale si forum-uri online sau sa vedeti un
consilier. Daca rezolvati problema declansatoare, sentimentul de gelozie va
disparea.
Pasul 5
Faceti o lista cu calitatile dumneavoastra. Scrieti motivele pentru care credeti
ca sunteti iubit si de valoare pentru partener. Scrieti complimentele pe care
acesta vi le-a facut recent. Trebuie sa va amintiti de ce partenerul va ales si sa
intelegi ca il meritati.
Pasul 6
Reflectati asupra relatiilor din trecut. Ginditiva daca ati fost gelosi in trecut si
cum a afectat asta relatia. Ginditi-va cum v-ati simtit dumneavoastra si
partenerul in acele situatii, ce ati facut ca sa corectati problema si cum s-a
terminat relatia.
Pasul 7
Stabiliti reguli in relatie. Limite peste care nu se trece, ce este permis in relatie
si ce nu. Stiind ce este in afara limitelor va va ajuta sa evitati sentimentele de
gelozie din viitor.
Pasul 8
Intrebati o a treia persoana. Fiind un sentiment intern gelozia va poate face
usor sa vedeti ceea ce nu exista. Gindurile de suspiciune pot fi amplificate pe
masura ce le digerati in mintea dumneavoastra. Va puteti autoconvinge de
ceva care nu este acolo prin analiza exagerata a lucrurilor. Cereti parerea unui
prieten apropiat.

Gelozia, definita ca un sentiment chinuitor si obsedant provocat de banuiala sau

convingerea ca fiinta iubita este necredincioasa, se poate manifesta diferit la barbati, fata
de femei.
Numeroase studii vechi si noi au aratat ca gelozia barbatilor este starnita de obicei
de infidelitatea sexuala, pe cand cea experimentata de femei are la baza suferinta
provocata de inselatul emotional.

Psihologii evolutionisti cred ca aceste diferente isi au originea in rolurile istorice ale
oamenilor.
Barbatii au instinctual nevoia de a primi garantii ca partenerele lor le poarta proprii copii
in pantece, pe cand femeile isi doresc mai presus de orice siguranta ca sunt ocrotite de
un partener pe termen lung. Insa teoriile despre formele geloziei nu se opresc aici.

Cuprins articol
1. Generalitati
2. Concluzii stiintifice despre gelozia traita de ambele sexe
3. Consecintele negative ale geloziei
4. Articole similare

Concluzii stiintifice despre gelozia traita

de ambele sexe
Sus

Cel mai recent studiu dedicat geloziei si formelor sale diferite in functie de sex a fost
efectuat de cercetatorii Universitatii Chapman din California. Profesorii in psihologie au
organizat un sondaj extins, la care au raspuns 64.000 de americani. Concluziile au aratat
ca infidelitatea sexuala este cauza principala a geloziei resimtite de barbatii implicati in
relatii heterosexuale, pe cand femeile sunt mai degraba deranjate de infidelitatea
emotionala a partenerilor de cuplu.
Pentru acest studiu, psihologii au definit infidelitatea sexuala ca fiind manifestarea
unorcomportamente sexuale cu o persoana din afara relatiei oficiale si infidelitatea
emotionala ca manifestarea unor sentimente de iubire fata de cineva din afara cuplului,
fara sa se consume acte intime propriu-zise.
Rezultatele au aratat ca 54% dintre barbatii heterosexuali sunt cel mai afectati de
infidelitatea sexuala, comparativ cu doar 36% dintre femeile heterosexuale.
Reprezentantele sexului frumos s-au remarcat insa la capitolul infidelitatii emotionale,
65% dintre acestea numind-o motivul principal al geloziei, comparativ cu barbatii.
Masura in care o persoana este geloasa poate fi afectata si de experientele timpurii ale
vietii, spun specialistii, care tind sa aiba acelasi impact asupra ambelor sexe.
Cercetatorii au dezbatut ani in sir teoria conform careia barbatii si femeile reactioneaza
diferit in fata infidelitatii.
Pentru a intelege mai bine relatia dintre gen si gelozie, profesorii Universitatii de Stat din
Pennsylvania au abordat problema prin intermediul psihologiei moderne. Astfel, in
spatele teoriei evolutioniste despre rolurile istorice ale barbatilor si femeilor, se afla si
teoria atasamentului.

Aceasta din urma se refera la predispozitia oamenilor de a dezvolta relatii intime cu alte
persoane pe baza a doua tendinte principale: barbatii si femeile cu un istoric emotional
stabil devin gelosi din pricina infidelitatii emotionale, pe cand persoanele cu probleme
legate de stima de sine si cu unpsihic instabil experimenteaza acest sentiment prin
expunerea la posibilitatea unei infidelitati sexuale.
Alti psihologi promoveaza ideea ca gelozia romantica este diferita de la barbati la
femei, deoarece partenerii sexuali nu au acelasi nivel de implicare in actul reproducerii.
Un barbat contribuie "de la distanta" la succesul reproductiv si, pentru ca exista
posibilitatea sa nu fie tatal copilului conceput, este mai sensibil la infidelitatea sexuala.
In contrast, femeile nu au nicio indoiala asupra propriei maternitati, insa resimt instinctual
o dependenta de barbati in privinta resurselor de care dispun, fiind mai sensibile la
inselatul emotional. Alte studii atribuie diferentele geloziei intre sexe altor factori, asa
cum sunt influentele culturale.

Consecintele negative ale geloziei

Sus

In doze mici si controlate, gelozia este sentiment firesc, pe care toti oamenii il traiesc cel
putin o data in viata. Odata scapata de sub control, forteaza limitele iubirii dintre doi
parteneri, combinand egoismul cu lacomia, instinctele primare si teama ca intr-un
cocktail otravitor.
Potrivit psihologilor, gelozia (oricum s-ar manifesta ea in functie de sex), epuizeaza
resursele de energie ale unei persoane, lezeaza armonia dintr-o relatie, cauzeaza
suspciune si neincredere (deseori nejustificate sau izvorate din interpretari gresite ale
realitatii).
Cei care se simt coplesiti de gelozie sunt cuprinsi de ganduri si sentimente dureroase
precum teama de abandon, frica de singuratate, vulnerabilitate in fata problemelor vietii,
afectarea stimei de sine, complexele de inferioritate, insuficienta, inadecvare, umilinta,
rusine, sentimentul de esec, uneori al intregii existente etc.
Toate acestea sunt componente majore ale geloziei.
Persoanele care nu isi tin sub control gelozia ajung sa sufere din pricina
consecintelor acesteia, printre care se numara:
- nivelul crescut de anxietate;
- tulburarile de somn;
- starile accentuate si persistente de oboseala;
- iritabilitatea crescuta;
- dificultatile de concentrare;
- scaderea randamentului profesional sau scolar;

- atitudine conflictuala generalizata;

- depresia.
Treptat, relatia cu partenerul de cuplu se deterioreaza, pana in punctul in care
partenerul persoanei geloase renunta la mai faca eforturi si alege separarea. Treptat, se
declanseaza pornirile distructive si iesirile agresive de natura verbala sau fizica. Gelozia
altereaza echilibrul psihic, acolo unde exista o labilitate preexistenta, mai ales pe fondul
tulburarilor de personalitate.
Gelozia este o stare care tinde sa persiste in centrul gandirii. Persoanele afectate de
gelozia patologica o descriu ca fiind o traire foarte dureroasa si epuizanta, mai ales in
punctul in care se face eforturi de a o controla. Gelozia are efecte negative asupra
persoanei geloase, partenerului acesteia, membrilor familiei si chiar asupra tuturor
sectoarelor vietii, in unele cazuri.
Odata ce gelozia patologica debuteaza, o interventie prompta ajuta la intelegerea si
repararea relatiei eficient si intr-un timp cat mai scurt. Un rol important in tratarea geloziei
si contracararea consecintelor sale il are terapia de cuplu, desi se intampla rar ca cei
doi parteneri sa-si doreasca in acelasi timp sa intreprinda un efort comun in acest sens.

Gelozia nseamn comparaie. Noi am fost nvai de mici s comparm, am fost condiionai n aceast direcie.
Altcineva va avea ntotdeauna o cas mai bun, un corp mai frumos, mai muli bani dect noi, o personalitate mai
carismatic. Cine se compar tot timpul cu cei din jur este predispus ctre gelozie. Gelozia este rezultatul
condiionrii ctre comparaie.
Dac ncetai comparaiile,

gelozia dispare. Rmne atunci adevrul curat:

dumneavoastr

suntei

dumneavoastr, ceilali sunt ceilali, i orice comparaie este ceva inutil. Bine c nu v comparai cu copacii, cci
n caz contrar ai deveni foarte gelos: de ce nu suntei i dumneavoastr verde?
Bine c nu v comparai cu psrile, cu rurile, cu munii, cci n caz contrar ai suferi imens. Voi nu v comparai
dect cu semenii votri, pentru c aa ai fost condiionai; nu v comparai cu punii i cu papagalii. ntr-un fel,
suntei norocoi; dac v-ai fi comparat i cu alte fiine sau obiecte din natur, gelozia voastr ar crete pn la
cote insuportabile i nu ai mai putea tri deloc.
Comparaia este o atitudine prosteasc, ntruct orice om este unic i incomparabil. Dac vei reui s nelegei
acest lucru, gelozia va disprea. Fiecare fiin este unic i incomparabil, este ea nsi.
Nimeni nu a fost vreodat la fel ca dumneavoastr, i nimeni nu va mai fi vreodat. La fel, nici dumneavoastr nu
vei fi vreodat la fel ca altcineva.
Dumnezeu nu a creat copii la indigo, ci doar originale.
Sexul d natere la gelozie, dar aceasta este un efect secundar. Nu avei cum s scpai de gelozie, cci nu putei
renuna la sex. Dac ai reui ns s transformai sexul n iubire, gelozia ar disprea de la sine.

Dac iubii cu adevrat pe altcineva, iubirea dumneavoastr este cea mai bun garanie, cea mai bun siguran
pe care o putei avea. Dac persoana respectiv i va da seama c o iubii, nu se va duce la altcineva. Iar dac
se va duce, atunci nu avei ce s-i facei. Ce ai putea face? O putei omor, dar o fiin moart nu v va fi de mare
folos.
Dac iubii cu adevrat o alt persoan, avei ncredere c ea nu se va duce la altcineva. Dac totui o face,
nseamn c nu v iubete, i n aceast privin nu este nimic de fcut. Iubirea adevrat genereaz aceast
nelegere.
De aceea, gelozia nu poate coexista cu iubirea.
Dac exist totui gelozie, nseamn c iubirea dumneavoastr nu este autentic. Nu facei altceva dect s jucai
un joc n doi: v ascundei dorina sexual n spatele iubirii.
Afar e vopsit gardul, nuntru leopardul. Iubirea dumneavoastr nu este dect un cuvnt vopsit; realitatea
dumneavoastr este sexul.
Societatea a exploatat n attea feluri individul, nct este imposibil s o mai crezi. Ea a creat instrumente de
exploatare att de inteligente i de abil ascunse, nct este imposibil s-i mai dai seama c ele nu sunt altceva
dect nite instrumente.
Ele au scopul de a exploata individul, de a-i distruge integritatea, de a-i lua tot ce are, fr mcar ca el s-i dea
seama, fr s neleag ce se ntmpl.
Gelozia este unul din aceste instrumente, care are o putere uria. nc din copilrie, orice societate, orice
cultur, orice religie, i nva pe oameni s compare.
Haidei s vedem ce nseamn acest lucru. Gelozia nseamn s trieti prin comparaii. ntotdeauna exist
cineva mai presus dect tine, la fel cum exist i cineva mai prejos dect tine. Ne aflm cu toii pe o treapt de
mijloc a scrii. Cine tie, poate scara este chiar circular, cci nimeni nu i-a vzut vreodat nceputul i sfritul.
Toat lumea este blocat undeva la mijloc. Scara pare s fie o roat.
Cineva este mai presus dect dumneavoastr; acest lucru v doare, dar v i mobilizeaz, v ndeamn s
luptai, s realizai, prin orice mijloace, convins c dac vei atinge succesul, nimnui nu-i va psa cum ai reuit
acest lucru. Succesul arat ntotdeauna c ai avut dreptate, la fel cum eecul arat c ai greit. Singurul lucru
care conteaz este succesul, aa c orice mijloace sunt permise. Scopul scuz mijloacele, aa c nu suntei
preocupat de acestea, la fel cum nu este nimeni din jurul dumneavoastr. Singurul lucru care v intereseaz este
s urcai mai sus pe scar. Orice ai face ns, nu ajungei niciodat n vrful ei. i ori de cte ori vedei pe cineva
deasupra dumneavoastr, suntei gelos pe el, pentru c el a reuit, i dumneavoastr ai dat gre.
Concluziile a priori fac din voi nite habotnici, nu nite oameni de tiin. Cnd v nv s meditai asupra
emoiilor voastre, eu v ndemn de fapt s le contemplai. Fii un om de tiin cu propria voastr lume interioar.
Studiai n laboratorul minii. Observai, nu condamnai. Nu spunei niciodat: Gelozia este ceva ru, cci nu
putei fi sigur de acest lucru. Nu spunei: Mnia este ceva ru, cci nu avei de unde s tii. Da, vi s-a spus
dintotdeauna acest lucru, dar nu este propria dumneavoastr experien, ci doar cuvintele altora. Nu spunei
niciodat da sau nu, pn cnd experiena dumneavoastr personal nu v confirm acest lucru. Nu judecai n
cliee. Abia atunci, contemplarea geloziei, a mniei sau a sexului poate deveni un miracol.

Ce se ntmpl atunci cnd contempli fr s judeci?

n mod miraculos, ncepi s vezi prin obiectul contemplat. Gelozia devine transparent. i poi vedea stupiditatea,
absurditatea, dar fr s fi decis anticipat acest lucru. Dac v-ai decis deja c este ceva stupid, ai ratat ntreaga
experien. Reinei: eu nu am spus: acceptai faptul c gelozia este o emoie stupid. Dac anticipai mental, fr
s trii direct experiena, ai ratat totul.
Privii-o fr nici o prejudecat. ncercai s vedei ce este ea n realitate. Ce mai nseamn i aceast gelozie?
Ce este aceast energie numit gelozie? Privii-o la fel cum ai privi un trandafir, simplu, fr gnduri. Atunci cnd
mintea nu a tras deja concluzii, ochii vd clar. Clarviziunea nu poate fi atins dect de cei care nu trag concluzii.
Privii gelozia, contemplai-o, i ea va deveni transparent. Abia atunci v vei da seama ct de stupid este ea!
Odat ce vei realiza plenar acest lucru, ea va disprea de la sine. Nu va mai trebui s renunai dumneavoastr la
ea.
Voi suntei convini c suntei oricnd gata s murii pentru partenerul dumneavoastr de cuplu, dar dac l vedei
cinci minute fericit, simii c v apuc turbarea!
Mai bine interiorizai-v, vedei ce anume simii fa de persoana respectiv, privii-v n fa sentimentele, iar
gelozia va disprea.
n marea majoritatea a cazurilor, odat cu gelozia dispare i iubirea. Acest lucru nu este ns ceva ru, cci ce
rost are s iubeti, dac eti plin de gelozie? Aceasta nu nseamn iubire!
n schimb dac gelozia dispare, dar iubirea rmne, atunci putei spune c dispunei de ceva extrem de preios,
pentru care merit s luptai.
Gelozia este unul din domeniile psihologice n care ignorana legat de sine, de partener i de relaia de cuplu
prevaleaz mai presus de orice.
Oamenii cred c tiu ce este iubirea. n realitate, nu tiu. Din aceast nenelegere se nate gelozia. Prin iubire,
oamenii neleg un fel de monopol, o form de posesivitate, fr s neleag una din cele mai simple realiti ale
vieii: n clipa n care posezi o fiin vie, ai ucis-o.
Viaa nu poate fi posedat. Nimeni nu poate ine viaa ntr-un pumn ncletat. Dac vrei s te bucuri de ea, trebuie
s i ii palmele deschise.
Cum se nate gelozia?
Nu gelozia este rdcina. S spunem c iubeti o femeie. Vrei s o posezi, de teama c mine s-ar putea duce la
altcineva. Teama zilei de mine distruge fericirea zilei de azi, i aa se nate un cerc vicios. Dac fiecare zi este
distrus din cauza zilei de mine, mai devreme sau mai trziu, partenera va cuta ntr-adevr pe altcineva, cci tu
devii insuportabil. Iar cnd va pleca de la tine, te vei amgi, spunndu-i c ai avut dreptate s fii gelos. n
realitate, gelozia ta a dus la acest deznodmnt.
De aceea, primul lucru pe care trebuie s-l reinei este urmtorul: nu v temei de ziua de mine; bucurai-v de
ziua de azi. Cineva v iubete Este suficient pentru a considera aceast zi o zi de srbtoare, s o celebrai.

Iubii astzi din toat inima dumneavoastr, iar partenerul de cuplu nu v va prsi, cci va nelege iubirea pe
care i-o purtai.
n schimb, gelozia dumneavoastr l va alunga. Numai iubirea l poate pstra lng dumneavoastr. La fel, gelozia
sa v va alunga pe dumneavoastr; numai iubirea sa v poate reine.
Nu v mai gndii la ziua de mine. Atunci cnd v gndii la ziua de mine, clipa prezent nu este trit integral,
din toat inima. Trii acum, lsai ziua de mine. Cnd va veni rndul ei, vei mai vedea i nu uitai: dac ziua
de azi a fost o binecuvntare, o experien minunat, din ea se va nate i ziua de mine. Atunci, de ce v facei
griji inutile?
Chiar dac ntr-o zi, brbatul pe care l iubii (sau femeia pe care o iubii) i gsete pe altcineva, gndii-v c
este fericit(). Nu conteaz dac este fericit() cu dumneavoastr sau cu altcineva. Ceea ce conteaz este c
este fericit(). De ce s-i distrugei fericirea?
Cine iubete cu adevrat va fi ntotdeauna fericit dac partenerul/partenera sa de cuplu este fericit(), chiar i cu
altcineva. Dac o femeie i gsete pe altcineva, iar dumneavoastr avei tria s i spunei: Eti complet liber.
M bucur c eti fericit. Nu conteaz alturi de cine eti fericit, important este c eti fericit, sentimentul meu
este c nu va rmne mult timp departe de dumneavoastr; mai devreme sau mai trziu, se va ntoarce la
dumneavoastr.
Cine ar putea sta mult timp departe de un asemenea om?
Gelozia distruge totul. La fel i posesivitatea. Aceasta este o problem universal. Mai mult, ea nu poate fi
rezolvat; nu poate fi dect transcens. Oamenii din toat lumea ncearc s rezolve asemenea probleme:
gelozia, posesivitatea, dar ele nu sunt adevratele probleme. Ele nu sunt dect simptomele faptului c nu tii ce
este iubirea. Voi plecai de la premisa automat c tii ce este iubirea, dup care v trezii c suntei geloi.
Undeva trebuie s fie o greeal. Problema apare din cauza faptului c iubirea nu a aprut nc. Deocamdat, ea
lipsete. Aa c nu avei cum s rezolvai problema.
Este important s uitai de gelozie, cci aceasta este o lupt negativ, o lupt cu himerele nopii, absolut fr nici
un rost. Mai bine aprindei o lumnare. Asta nseamn iubirea.
Dup ce iubirea se aprinde cu adevrat, gelozia i posesivitatea dispar pur i simplu. Vei fi surprini s constatai
c au disprut, la fel ca atunci cnd aprinzi o lumnare i te ntrebi unde a disprut ntunericul din camer.
ntunericul nu poate fi gsit cu ajutorul luminii, pentru c dispare pur i simplu. El nu era altceva dect absena
luminii. La fel, gelozia este absena iubirii.
Aceasta este viziunea mea asupra geloziei: nu v lsai tulburai de ea, cci n caz contrar vei cdea ntr-o
capcan din care nu vei mai putea iei. Uitai pur i simplu de ea! Ea nu este dect un simptom, un indicativ. Asta
este partea ei bun: v indic faptul c iubirea nu a aprut nc. nvai lecia ei i ncepei s iubii. Bucurai-v
mai mult de iubire i vei suferi mai puin de gelozie. Aprofundai lecia iubirii, topii-v n ea; n flacra ei, gelozia
va fi fcut scrum. Nici un ndrgostit adevrat nu tie ce nseamn gelozia.
De aceea, sfatul meu nu este s facei ceva mpotriva geloziei. Dimpotriv, mulumii-i, cci v-a artat faptul c
ceea ce trebuia s se ntmple nu s-a ntmplat nc. n rest, investii-v energia n iubire!

n loc s v investii energia n analizarea geloziei i n lupta mpotriva ei, mai bine investii-o n iubire! n caz
contrar, vei fi indus n eroare: vei ncepe s clcai pe urmele geloziei, iar aceasta este un deert. Nu vei ajunge
niciodat la captul lui. Aceasta este capcana n care a czut psihanaliza: ea a confundat simptomele cu
problemele, dup care a intrat adnc n aceste simptome, analizndu-le, strat dup strat, precum cojile de ceap.
Ai cunoscut vreodat o persoan care s fi fost psihanalizat pn la capt? Nu exist nimeni pe pmnt a crui
psihanaliz s fie complet! Este imposibil! V ducei an dup an la psihanalist, i acesta gsete de fiecare dat
un nou domeniu de explorat. Direcia este greit; ea v conduce pe ci lturalnice. Mai bine mergei drept
nainte; ptrundei direct n iubire!
Aadar, sugestia mea este urmtoarea: facei din iubire o mare celebrare. Investii-v ntreaga energie n ea, i nu
v mai gndii la ziua de mine. Atunci cnd suntei ndrgostit de cineva, nu dai napoi. Dac v sperie trirea
intens a momentului, el se va transforma n gelozie. Dac trii intens momentul atunci cnd facei dragoste, fr
s pstrai nimic ascuns, v vei pierde n el, corpul i sufletul dumneavoastr vor deveni orgasmice, vei ipa, vei
cnta, vei plnge i vei rde, iar pacea care va urma nu va permite nici unei alte emoii s v tulbure linitea.
Facei din iubire un festin, i toate aceste emoii negative vor disprea.
Gelozia nu are nimic de-a face cu iubirea. De fapt, nici aa-zisa voastr dragoste nu are nimic de-a face cu
iubirea. Acestea sunt doar cuvinte frumoase, pe care le folosii fr s tii ce nseamn, fr s le experimentai
semnificaia. Voi continuai s folosii cuvntul dragoste, pn cnd uitai c nu tii ce nseamn el. Acesta este
unul din pericolele folosirii prea frecvente a unor cuvinte precum: Dumnezeu, dragoste, rugciune. Sunt
cuvinte frumoase, pe care le repetai ntr-una, autoconvingndu-v singuri c tii ce nseamn.
Ce tii voi despre dragoste? Dac ai ti ceva despre ea, v-ar fi imposibil chiar i s punei ntrebri despre
gelozie, cci gelozia nu are nimic de-a face cu iubirea. Ori de cte ori gelozia este prezent, iubirea nu este.
Gelozia nu face parte integrant din iubire, ci din posesivitate. Posesivitatea nu are nimic de-a face cu iubirea.
Ceea ce dorii voi este s posedai, pentru a v simi astfel puternici, pentru a avea un teritoriu mai mare. i dac
altcineva v ncalc teritoriul, v nfuriai. La fel, dac altcineva are o cas mai mare ca a voastr, devenii geloi.
Iar dac cineva dorete s v deposedeze de proprietatea voastr, devenii deopotriv geloi i mnioi.
Cnd iubeti, gelozia devine imposibil; absolut imposibil.
Cineva mi scrie: Tu vorbeti tot timpul de urenia geloziei. Da, este urt. Nu, nu avei habar! Dumneavoastr
nu facei dect s repetai ce am spus eu. Dac ai ti cu adevrat ct de urt este, gelozia dumneavoastr ar
disprea, pornind chiar de la aceast cunoatere. n realitate, nu tii. M-ai ascultat pe mine, i-ai ascultat pe
Iisus, pe Buddha, i ai tras o concluzie. Dar nu tii. Faptul c gelozia este urt nu reprezint cunoaterea
dumneavoastr direct. Dac ai ti cu adevrat acest lucru, cum ai mai putea continua cu ea? Renunarea la
gelozie nu este un lucru uor; ea presupune o investiie foarte mare.
Gelozia este ca o piatr; este foarte dur. Posesivitatea este la fel de dur; ea este o otrav pur. Distruge iubirea,
o zdrobete, o calc n picioare. Iar aceti montri i domin pe oameni. Pentru a supravieui, iubirea trebuie
eliberat de ei. Nu exist alt cale dect anihilarea cauzei de la rdcin.
Dac vei distruge gelozia, dac o vei ucide din fa, vei constata c n fiina voastr se nasc energii minunate.
Pe terenul astfel curat, iubirea rsare imediat; altminteri, gelozia sufoc iubirea. Dac v vei distruge ura,
iubirea voastr va fi att de abundent nct va deveni necondiionat. Nu vei mai fi preocupai de cealalt

persoan, dac merit sau nu iubirea voastr. Cui i pas de acest lucru, dac are foarte multe de druit? El
druiete pur i simplu i se simte recunosctor c iubirea lui este acceptat.
Cnd Adam i Eva au mncat din copacul cunoaterii binelui i rului, Dumnezeu i-a aruncat afar din paradis,
temndu-se c acum ar putea ncerca i fructele celuilalt copac. Dac ar mnca acele fructe, ei ar fi devenit
nemuritori, precum zeii. Altfel spus, Dumnezeu s-a simit gelos. Primii oameni au devenit pe jumtate la fel ca
Dumnezeu, cci acum tiau c nu sunt nemuritori, caz n care ar fi fost la fel ca Dumnezeu. Aadar, n mintea lui
Dumnezeu a aprut o mare gelozie, care i-a alungat pe oameni din paradis. Aceast viziune asupra lui
Dumnezeu nu este una foarte sntoas.
Zeii votri nu pot fi diferii de voi. n fond, cine i-a creat? Cine le-a dat form, culoare? Voi i creai; ei au ochii la fel
ca ai votri, nasurile la fel ca ale voastre i minile la fel ca ale voastre! n Vechiul Testament, Dumnezeu spune:
Eu sunt un Dumnezeu foarte gelos! Dar cine l-a creat pe acest Dumnezeu att de gelos? Dumnezeu nu poate fi
gelos. Dac Dumnezeu este gelos, atunci ce este ru n a fi gelos? Dac Dumnezeu ar fi gelos, de ce mai credei
c facei ceva ru atunci cnd suntei geloi? Gelozia ar fi atunci o virtute divin.
Gelozia nseamn c altcineva are mai mult dect avei voi. Este absolut imposibil s fii primul n toate. Poate c
avei cei mai muli bani din lume, dar nu avei o fa frumoas. Un simplu ceretor v va face atunci gelos, din
cauza feei lui, a corpului, a ochilor Un ceretor l poate face pn i pe un mprat s fie gelos.
Voi ai fost geloi ntreaga via. Dar ce ai nvat din acest lucru? Dac nu nvai nimic din aceste experiene,
va trebui s repetai din nou aceast via. nvai din fiecare experien, indiferent dac este una minor sau nu.
Atunci cnd suntei geloi, voi simii o arsur; inima voastr arde, i tii foarte bine c v facei singur ru. Da,
dar tii acest lucru numai pentru c vi l-au spus alii, nu pentru c l-ai neles personal. Integrai aceast
cunoatere, astfel nct data viitoare cnd vor aprea aceleai condiii s putei rde de ele, nu s repetai acelai
tip de comportament. Nu exist obinuin la care s nu putem renuna.
Aproape toate religiile din lume se afl n aceeai barc. Ele v nva: Nu fi mnios. Dar cum trebuie procedat?
Mnia exist. Nu fi gelos. Dar cum s scapi de gelozie? Nu intra n competiie cu alii.
Porunci stupide! Este frumos s taci, dar cum poi nva meditaia care i aduce tcerea? Nu fii gelos dar cum
poi afla altfel c gelozia i arde propria inim? Ea nu rnete pe nimeni altcineva dect pe tine. Cum poi scpa
de competiie, cnd toate religiile te nva s fii cineva? Ele i dau un ideal: Fii la fel ca Iisus, dar exist
milioane de cretini, deci va trebui s intri n competiie cu ei. Religiile spun: Nu fi gelos, dar chiar ele i foreaz
pe oameni se fie geloi, obligndu-i pe oameni s fie monogami. Dup ce izvorul seac i iubirea dispare,
brbatul ncepe s caute cile lturalnice; la fel i femeia.
Cine v-a spus s fii geloi pe cineva care este mai inteligent, mai puternic, mai bogat dect voi? De ce ai optat
pentru gelozie? Gelozia v va distruge energia de care dispunei, ntr-un mod absolut inutil. Dect s fii geloi,
mai bine descoperii ce putei face cu aceast energie, ce anume putei crea.

Ce este gelozia? Cauzele emotionale ale geloziei!

Una dintre cele mai mari probleme psihologice cu care se confrunt oamenii, att
femeile, dar mai ales brbaii, este gelozia. Sentimentul de gelozie, att timp ct este inut sub control i
rmne n limitele bunului sim poate fi benefic, el fiind, de altfel, o dovad a dragostei fa de cellalt.
ns, atunci cnd gelozia este scpat de sub control, devenind o obsesie, mbrac forme patologice, iar
acest fapt poate avea consecine extrem de grave asupra unei relaii. Din pcate, foarte multe dintre
relaiile de cuplu s-au sfrit din cauza geloziei patologice a unuia dintre parteneri.
Se spune c Cine nu este gelos, nu iubete!. Aceast afirmaie este perfect adevrat. Mai mult dect
att, o gelozie n limitele bunului sim i controlat poate fi extrem de benefic unei relaii, de cele mai
multe ori chiar poate revitaliza o relaie. Tot psihologii sunt de prere c o relaie conjugal ce este
animat de gelozia unuia dintre parteneri poate alunga rutina. Pn la un anumit punct, gelozia poate
menine aprinse sentimentele de dragoste. De asemenea, gelozia poate motiva oamenii s aib mai mult
grij de aspectul lor fizic i s se implice mai mult n relaie, din dorina de a-i risipi celuilalt nesigurana.
Astfel, crete ansa de consolidare a unei csnicii, iar studiile chiar demonstreaz c relaiile n care unul
sau ambii parteneri sunt geloi (fr ca aceasta s devin o obsesie) sunt mai lungi i, chiar mai fericite.

Cauzele geloziei
De cele mai multe ori, confundm iubirea pentru cellalt cu obsesia de a-l ti al nostru, de a-l controla la
fiecare pas, sau, ntr-un mod mai plastic, de a-i numra fiecare respiraie i fiecare gnd. Credem c asta
nseamn dragostea, ns procednd astfel, nu facem altceva dect a-l trata pe cellalt ca pe un obiect, dei
acest tip de atitudine nu face dect s sufoce i s ndeprteze de noi partenerul/partenera.
Definiia tiinific a geloziei este acel sentiment, emoie chinuitoare i obsedant provocat de
bnuial sau certitudinea c fiina iubit este necredincioas. n fapt gelozia reprezint nesigurana att
n partenerul pe care l iubim, dar mai ales n noi nine i asta din cauza faptului c mergem pe ideea c
partenerul nostru ne aparine ntotdeauna, dar nu suntem siguri c l putem pstra lng noi. Uneori,
persoanele geloase au impresia c partenerul/partenera lor este mai frumos/frumoas, mai
atrgtor/atrgtoare i astfel stau tot timpul cu team c, dac iese singur/singur n lume, s-ar putea s
nu se mai ntoarc la noi. Persoanele geloase cred c nu sunt suficiente de bune pentru cellalt i, din
disperarea de a-l pstra, devin din ce n ce mai posesive i mai suspicioase. ns, realitatea a demonstrat
c atunci cnd i este interzis ceva, doreti acel lucru cu mai mult ardoare. La fel, cu ct ei mai sufocat
de cineva, cu att i doreti mai mult s evadezi.

Concluzionnd, principal cauz a geloziei este nesigurana i nencrederea n noi n ine.

Ce se ntampl n mintea celor ce au o gelozie obsesiv?

Pornind de la cauza principal a geloziei, respectiva nencrederea n noi n ine, se dezvolt ideile obsesive
n relaia cu partenerul de via. Astfel, n timp ce partenerul/partenera nu se afl lng noi ntr-un anumit
moment, spre exemplu particip la o anumit ntlnire legat de job sau de de orice altceva, iar noi
rmnem singuri acas, mintea celui gelos ncepe s creeze diverse scenarii. Persoana geloas i
imagineaz diverse situaii i ipostaze n care se afl partenerul/partenera sa, care, dac, nu sunt stopate la
timp de ctre contientul nostru, ele se amplific, ptrund n subcontient i se transform n convingeri.
Astfel, scenariile pe care le-am tot rulat prin minte referitor la partenerul/partenera noastr, cum c ne-ar
nela, prind contur i ncepem s credem cu ardoare n ele, iar n momentul n care partenerul/partenera
ajunge acas, ne com comportm cu acesta ca i cum ceea ce ne-am imaginat att de mult n minte, este i
adevrat, iar reaciile i comportamentul vizavi de acesta devine unul agresiv i total neadecvat.

Contientizarea geloziei este primul pas spre vindecare!

Unii psihiatrii afirm c gelozia este ereditar. Acest lucru este, ns, greu de crezut. Mai plauzibil este
opinia altor specialiti care afirm c gelozia este o stare emoional dezvoltat pe parcursul vieii, n
urma unor relaii mai vechi care ne-au marcat.
Opinia mea este c gelozia ine mai degrab de modul de gndire i are strns legatur cu ncrederea pe
care o avem n noi. De fapt, lipsa de ncredere in propriile fore, n propriile calit i ne face s devenim
geloi pe omul de lng noi, de teama s nu ne prseasc.
Indiferent, ns, care ar fi cauzele geloziei, este bine s tim c aceasta are leac. Primul pas spre vindecare
este contientizarea geloziei, iar cel de-al doilea este acela de a fi deschii i dornici de a cere ajutor de
la specialiti.

Care sunt tipurile de gelozie?

Oamenii de tiin clasific gelozia n 3 categorii, respectiv:
1.

Gelozia reactiv este atunci cnd exist motive solide s te manifeti gelos
pe partener, spre exemplu atunci cnd acesta te-a nelat, ceea ce a dus la
diminuarea ncrederii n el;

2.

Gelozia suspicioas apare atunci cnd i surprinzi partenerul flirtnd cu

altcineva, dar fr a se ntmpla ceva concret ntre ei;

3.

Gelozia patologic este gelozia obsedant, bolnvicioas, cea care

provoac halucinaii i care preia controlul total asupra gndurilor celui n cauz,
cpnducnd pn la nebunie. Aceasta poate duce la un comportament iraional al

celui gelos, care se manifest chiar i prin violen, accentund totdat stresul
extrem al celui n cauz i odat cu acesta ritmul cardiac i tensiunea arterial,
afectundu-i relaiile sociale, munca, starea psihic, ntr-un cuvnt: calitatea vieii.

Cum controlm gelozia?

1.

Identificai sursa geloziei. Aa cum menionam mai sus, gelozia este de cele
mai multe ori cauzat de nencredere i de lipsa respectului de sine, ceea ce
creaz un sentiment de vulnerabilitate i o teama de a fi abandonat. Pentru a
identifica cauzele geloziei, trebuie s faceti o lista cu ceea ce credei c v
declaneaz gelozia.

2.

ncercai s v inei sub control gndurile i imaginaia, asociat geloziei.

Cnd v vin astfel de gnduri sau imagini, amintii-v c acestea sunt determinate de
propriile temeri i nu de atitudinea partenerului.

3.

ncercai s v cretei ncrederea de sine, amintindu-v, n permanen, care

sunt calitile dvs., care sunt punctele dvs. tari. n acest sens, facei o lista cu
calitile dv. Notai-v motivele pentru care partenerul v consider valoros i v
apreciaz.

4.

Amintii-v de relaiile trecute i n special cum ai gestionat n trecut gelozia.

Amintii-v dac aceasta v-a cauzat probleme n relaiile trecute i dac relaiile
trecute s-au terminat din cauza geloziei. Dac da, atunci este un semn c gelozia
dvs. a depit limita normal i c avei mult de lucrat la acest capitol.

5.

Consultai i alte persoane n legtura cu temerile dvs legate de gelozie sau

cele referitoare la poteniala infidelitate a partenerului. Aceste persoane, n cazul n
care sunt cu intenii bune, v pot ajuta s vedei mai uor dac semnele geloziei dvs.
sunt reale sau dac sunt de natur obsesiv.
NU uitai c obsesile i gndurile de suspiciune vor fi amplificate pe msur ce le ve i rula i repeta n
minte. Este foarte uor s v convingei de ceva ce, de fapt, nu exist, prin simpla repetare.
Nu uitai c subcontientul nostru nu face distincia ntre realitate i imaginar. Cee ce repeta i n mod
constant n minte, fie c v dorii acel lucru sau nu, acesta fiind doar rodul imagina iei scpat de sub
control, mai devreme sau mai trziu vei ajunge s tri acele evenimente, emoii, triri n realitate.

Vrei sa stii care pot fi motivele geloziei pentru ca ai un partener/partenera

de cuplu excesiv de gelos/geloasa? Foarte bine pentru a incepe sa lucrezi,
sa gasesti solutii pentru gelozia sa, trebuie in primul rand sa stii de unde
provine aceasta emotie, ce poate fi uneori atat de intensa, incat strica totul!
Atentie, totusi o persoana extrem de geloasa nu se poate vindeca

complet, insa poate reusi sa isi controleze emotiile, atat timp cat il/o ajuti sa
depisteze cauzele acestora!
Inainte de a vorbi despre motivele geloziei, un aspect important este ca
gelozia se manifesta oarecum diferit pentru femei si barbati. In general,
barbatii sunt sensibili la posibilitatea de a fi inselati pe plan sexual si la
situatia in care partenera admira mult un alt barbat! Ei devin foarte gelosi
atunci cand se intampla ceva practic intarzii, vorbesti cu un alt barbat, nu
raspuzi la telefon In schimb, femeile manifesta gelozia fara ca nimic special
sa o declanseze ele sunt mult mai sensibile la posibilitatea de a fi inselate
pe plan emotional adica partenerul ei sa creeze o legatura (chiar platonica)
cu o alta femeie.

Insa, chiar avand in vedere aceasta

diferenta care nu este universala o persoana foarte geloasa se va
comporta la fel si va exagera fara motive concrete, indiferent daca este
femeie

sau

barbat.

Asadar,

pentru

incerca

sa

discuti

cu

partenerul/partenera de cuplu despre aceasta problema, e bine intai sa iti dai

seama care sunt motivele geloziei sale. Inca un lucru chiar daca la inceputul
relatiei, gelozia sa ti se pare dragalasa si o interpretezi ca un semn al
dragostei, nu accepta sa fii verificat(a) si arata ca nu iti place gelozia excesiva
de la primele semne. Altfel, va fi mult mai greu sa ii explici celuilalt de ce te
deranjeaza atat de mult comportamentul sau! Nu uita ca gelozia poate
distruge relatii care din alte perpective sunt grozave!
Care sunt motivele geloziei:

Explicatia biologica. Desi unii psihologi nu prea accepta explicatia

biologica, este util sa o dam aici: se pare ca fiintele umane sunt

programate biologic sa resimta gelozia. De ce? Pentru femeie,

gelozia are un scop practic: o face sa se asigure ca partenerul ei este
doar al ei si ca el va avea grija de ea si de copiii sai! Pentru barbat,
este la fel de simplu: gelozia il face sa se asigure ca este singurul
partener sexual al femeii sale si deci ca el este in mod sigur tatal
viitorilor copii (deci isi asigura urmasi)! Desi in ziua de astazi,
lucrurile sunt diferite, aceasta determinare se manifesta in mod
natural. Deci, gelozia este intr-o oarecare masura un dat: insa un
om rational ar trebui sa fie in stare sa si-o controleze.

Infidelitati in trecut. O persoana, femeie sau barbat, poate sa nu

fie excesiv de geloasa la inceput. Insa daca incepe o relatie de cuplu
in care este inselat, infidelitatea si tradarea fostului partener ii
ramane intiparita in minte si pe suflet: asadar, cand va incepe o
noua relatie care inseamna ceva pentru el/ea, va fi excesiv de
gelos/geloasa, in incercarea irationala de a evita repetarea faptului
din trecut. Chiar daca realizeaza ca gelozia nu poate opri o posibila
infidelitate, o persoana inselata nu isi poate controla eficient
emotiile.

Pierderi in trecut. Dar nu este vorba doar despre infidelitati

trecute. Daca o persoana a iubit intens, s-a daruit altei persoane,
dar a pierdut acea persoana (a fost parasit sau persoana a decedat),
gelozia se va manifesta ca o incercare subconstienta de a tine noua
persoana iubita legata de ea/el. Cand cineva isi pierde o persoana
draga parinti, frati, fosti iubiti, prieteni legaturile intre oameni i
se vor parea mult mai fragile si vulnerabile. Teama de nu pierde
iarasi o persoana iubita poate declansa gelozia excesiva si chiar
posesivitatea: daca il tin mereu langa mine si stiu mereu unde este,
nu am cum sa il/o pierd. Acesta este unul dintre motivele geloziei cu
care e greu de lucrat: este greu ca persoana sa constientizeze si sa
accepte ca de aceea este gelos si este la fel de greu sa recunoasca
ca gelozia sa este excesiva.

Incredere in sine scazuta. Unul dintre cele mai intalnite motive

ale geloziei este increderea scazuta in sine si nesiguranta. Cand o

persoana are o imagine de sine mai degraba negativa, o stima de

sine scazuta si gandeste si negativist, atunci gelozia apare ca o
incercare de salvare. Cum? O persoana care se crede prea
urata/proasta/neinteresanta/ratata, va crede ca nu isi merita
partenerul de cuplu. Mai mult, va ajunge sa creada ca partenerul de
cuplu va cunoaste curand o persoana mai
frumoasa/desteapta/interesanta/de succes decat el insusi si ca va fi
parasit. Unele persoane ajung pana acolo incat sa creada ca celalalt
chiar merita pe cineva mai bun aici gelozia este intrecuta de
autosabotare. Oricum, daca partenerul nu se crede indeajuns de bun
pentru tine, gelozia va fi incercarea de salvare a relatiei: temandu-se
ca vei intalni pe altcineva mai bun, va incerca sa te tina mereu langa
el/ea si sa te controleze.

Nesiguranta. Orice tip de nesiguranta declanseaza gelozia! De

exemplu, nesiguranta in legatura cu pozitia sa, rolul sau in cuplu.
Atunci cand un barbat se simte nesigur pentru ca partenera are
mai mult succes profesional, de pilda si pozitia si rolul sau de
barbat sunt puse sub semnul intrebarii, gelozia se combina cu
invidia. Dar nesiguranta se poate manifesta doar pe plan teoretic: de
exemplu, cand o persoana nu este sigura, nu se increde in ideea de
fidelitate (cel mai des, cei care au vazut infidelitatea la parinti).

Un partener prea popular. Pana acum, motivele geloziei au

tinut strict de persoana geloasa. Insa, pentru a fi corecti, uneori
gelozia nu arata vreo nesiguranta sau problema a celui gelos, ci
arata o nemultumire provocata de partener(a). Cand ai un
partener/o partenera populara, comunicativa, cu un anturaj mare,
care iese des in oras si se intelege cu toti, care e extrem de
sociabil(a), admirat(a) de toti atunci este greu sa nu simti gelozie.
Este normal sa vrei sa ai doar pentru tine persoana iubita (in limite
acceptate), iar cand aceasta isi imparte constant timpul si atentia
unui grup mare de persoane, partenerul de cuplu va fi gelos!

Aroganta si posesivitate. Exista si o extrema distrugatoare a

geloziei, care daca e accepata de catre partener(a), poate sa duca la

o relatie nesanatoasa de dependenta. Aceasta extrema este

posesivitatea, controlul. Este atunci cand celalalt considera ca
partenerul de cuplu este pe drept al lui, ca orice alt obiect! Este
atunci cand verifica, controleaza, domina si il supune pe plan
emotional pe celalalt. Acest tip de persoane sunt arogante,
puternice, iau ceea ce cred ca li se cuvine fara discutii, dominatoare

(dar de multe ori sub toate

aceste straturi se afla un complex de inferioritate). Cum ajung ele sa
domine partenerul de cuplu si cum accepta acesta posesivitatea?
Persoanele posesive distrug subtil increderea in sine a partenerului,
facandu-l sa creada ca nu este destul de bun si acesta ajunge
dependent, crezand ca are nevoie tocmai de persoana care l-a
sabotat! Posesivitatea de acest tip nu trebuie niciodata tolerata intrun cuplu. Cum recunosti persoanele care devin posesive? Exista
cateva semne care te pot pune in garda: cand iti spune cum vrea sa
te imbraci, cand face toate planurile, cand te educa in legatura de
cum sa te porti in public. Prima data, aceste aspecte pot sa treaca
neobservate, insa trebuie sa stii ca nu este normal ca unul dintre
parteneri sa incerce sa il controleze si sa il domine pe celalalt.
Gelozia intre limite este normala, gelozia excesiva poate fi, cu ajutor,
controlata, insa posesivitatea e o problema mult mai complexa!
Gelozia este un sentiment atat de ravasitor pentru persoana care-l traieste si are cauze
atat de diverse, adanci si complexe, incat este aproape imposibil de tratat, dezbatut intrun singur articol.
Gelozia este o traire afectiva sub imperiul careia persoana dezvolta o teama de a pierde
ceea ce poseda, dragoste sau putere, dar si o atentie exacerbata fata de un posibil rival
sau situatie de rivalitate. In dragoste, asa cum stie toata lumea, gelozia este acel
sentiment care ne cuprinde atunci cand simtim ca persoana iubita prefera pe altcineva
sau chiar pierdem persoana iubita in favoarea altcuiva, sentiment ce este adesea insotit

de durere, manie sau rusine.Poate exista un motiv real sau unul imaginar. Daca gelozia
este imaginara, ea indica o tulburare de personalitate, adesea datorata unui complex de
inferioritate. Teama ca persoana iubita ar putea sa ne insele porneste de la increderea
insuficienta acordata partenerului de viata si implica sentimentul suparator si chiar
distrugator, al posesiei.
Gelozia apare fiind cea mai dureroasa dintre emotiile umane. Daca gelozia infantila este fatisa, agresiva si
instinctuala, la pubertate gelozia este insotita de melancolie si depresie. Aparuta foarte timpuriu in istoria
omenirii, gelozia este o constiinta de sine, al carei continut este determinat de rivalitatea instinctiva mostenita de
la regnul animal, si de influentele mediului ambient social. Ea se dezvolta transformandu-se in forme complexe si
rafinate, paralel cu diferentierea constiintei de sine.
Freud vorbeste despre gelozie asemanand-o cu doliul. La indivizii la care ea nu se manifesta a tras concluzia ca
ea exista in viata psihica inconstienta insa este supusa unei refulari puternice. Acolo unde ea se manifesta intens
si anormal se poate clasifica pe trei nivele: concurentiala sau normala, proiectata si deliranta.
Gelozia normala este compusa din doliu din durerea pentru persoana iubita pierduta, din umilirea narcisica, din
sentimente dusmanoase fata de rivali, autocritica in care propriul eu devine vinovat pentru pierderea iubirii.
Desi numita normala, ea nu este o gelozie rationala fiindca nu porneste din relatii actuale, nu este proportionala
cu situatia reala si este inradacinata in inconstient din afectivitatea copilariei si provine din complexul Oedip sau
din complexul fratern al primei perioade sexuale. Caracterul triunghiului geloziei se intelege, pe de o parte, copilul
concureaza cu unul din parinti pentru dragostea celuilalt, iar, pe de alta parte, fratii rivalizeaza pentru dragostea,
atentia, favorizarea sau exclusivitatea cu parintii. Asemanator se intampla si in conflictele de iubire ale adultilor.
In teoria lui Freud gasim explicat si cazul unor persoane care au o traire bisexuala a geloziei: de ex. la barbat, in
afara de durerea pentru femeia iubita, apare si ura impotriva rivalului masculin care ii rapeste iubita.
Gelozia proiectata provine din propria infidelitate avuta deja sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub
refulare. Prin proiectie aici se intelege ca sentimentele, insusirile, dorintele resprinse sunt transferate in afara, la o
alta persoana. Se proiecteaza propriul impuls spre infidelitate:Nu eu sunt infidel, ci ea, respective el este. Gelosii
de la acest nivel, obisnuiesc sa se serveasca de formula: Se poate ca si eu sa fi vrut/sa fi fost infidela, dar la
mine este altfel.
Dupa cum arata Freud, este mai usor sa-i atribui celuilalt infidelitatea si sa te simti ranit de ea, decat sa ti-o asumi
si s-o prelucrezi. Pentru a putea face acest lucru, ar trebui sa fii constient de faptul ca oricarui om ii este greu sasi respecte promisiunea de fidelitate.
Realitatea cotidiana ne arata ca fidelitatea, chiar si cea pretinsa in casatorie, nu poate fi pastrata impotriva unor
ispite constante. Fiecare din noi percepem aceasta ispita si ne comportam diferit. Cel care neaga ispita este
pentru ca a gasit o usurare, o eliberare de constiinta morala apeland la un mecanism inconstient care presupune
proiectarea propriilor porniri intr-o infidelitate din partea celuilalt, astfel reusind sa ramana el fidel.
In societate s-a tinut cont de aceasta tendinta proiectiva lasand un spatiu de joc pentru dorinta de a fi placuta/de a
placea, a femeilor si pentru dorinta de a cuceri a barbatului, asteptandu-se astfel la o toleranta a tendintei catre
infidelitate facand-o mai inofensiva. Regula stabileste ca femeia si barbatul sa nu dea seama unul altuia de acest
mic pas in directia infidelitatii. Gelosul nu recunoaste aceasta conventie sociala, nu realizeaza ca flirtul social
poate fi si o asigurare impotriva unei infidelitati reale. El vede astfel intr-o exagerare nerealista ceea ce exista
realmente dorintele relationale multilaterale ale tuturor oamenilor.
Gelozia care se naste din proiectie este greu de analizat in procesul terapeutic, care duce la descoperirea

fantasmelor inconstiente ale propriei infidelitati.

Gelozia deliranta este cea mai grea, fiindca aici gasim gelozie la toate cele trei niveluri. Si aceasta apare din
tendinta la infidelitatea refulata, dar obiectul fantasmei este de acelasi sex cu persoana in cauza. Aceasta gelozie
corespunde unei homosexualitati in fermentatie si este o forma clasica a paranoiei. Ea se transcrie astfel, de ex.
la barbat: Eu nu il iubesc pe el, ea il iubeste. Delirul de gelozie poate sa-l faca pe cel afectat incapabil de munca
si-l transforma intr-un real pericol vital pentru altii, ca si pentru sine insusi.
Groaza geloasa, furia violenta, aprinsa apare mai des in gelozia masculina decat la femei. Daca la barbati
intalnim teama, in cazul conflictului de gelozie, femeile sufera mult mai multa vreme si mai intens.
Teama de pierdere a iubirii este strans legata de sentimentele feminine de vinovatie. Femeile inclina spre acest
sentiment prin apartenenta la cultura, educatie si dezvoltare afectiva in care privarea de dragoste este vazuta ca
o consecinta a comportamentului ei. Modul traditional de comportament in fata infidelitatii sotului, pretins de la o
femeie este sa nu faca prea mult tapaj, sa nu-si manifeste gelozia, sa-si caute propriile greseli care l-au trimis
spre alte femei si, sa astepte pana ce el renunta.
Potrivit lui Freud, oamenii deosebit de predispusi la gelozie sunt cei care au fost ei insisi sau ar fi vrut sa fie
infideli, ca si cei cu impulsuri homosexuale puternice, dar refulate.
Gelozia este cea mai mare dintre toate patimile, nu are mila fata de cel pe care pretinde ca-l iubeste, sustine La
Rochefoucauld. Fiecare agresiune contine un element narcisic, de autoaparare, insa la gelos este greu de inteles
agresiunea impotriva partenerului care este intoarcerea nu impotriva dusmanului, ci impotriva unei persoane
iubite peste masura. Nemarginirea unei astfel de iubiri, ostilitatea si pretentia de control ingrozesc, condamnand
iubirea gelosului ca fiind inumana, imatura.

In timp ce barbatii au inclinatii spre furie, violenta si au tendinta de a se razbuna pe

celalalt barbat care a intervenit,femeile devin slabe si depresive, delasatoare, plang
continuu. Gelozia este o tendinta foarte des intalnita si, in anumite limite, aceasta
este fireasca. Aceasta diferenta de comportament, considera unii cercetatori, are
radacini ancestrale si este strans legata de necesitatile de reproducere. Barbatii nu sunt
gelosi pe o probabilitate, ci pe un fapt real: a fi tata presupune o anumita doza de
incertitudine (exista posibilitatea ca acel copil sa nu fie al lor, ceea ce nu este cazul in
situatia femeilor) si posibilitatea nedorita de a creste copilul unui rival. Femeile sunt
geloase numai la gandul posibilitatii de a se intampla ca partenerul lor sa fie atras de
altcineva, pentru ca asta ar insemna mai putine resurse pentru odrasla lor. Reactiile
variaza in functie de dependenta fata de partener (adevarat si in cazul femeilor si al
barbatilor), de ura fata de competitor sau fata de partener (mai mult barbatii),
curiozitatea de a afla faptele si gandurile partenerului, criticarea propriei persoane,
depresie, durere si resentiment, rusine, dorinta de a te intoarce la partener, regret pentru
renuntarea la planurile facute, etc.Unii specialisti sunt de parere ca gelozia este
o dovada de imaturitate, de posesivitate si ca nu ar trebui sa restrangem libertatea
partenerului nostru. Astfel, ei sustin ca multi oameni confunda gelozia cu iubirea, crezand
ca aratandu-se gelosi le demonstreaza partenerilor iubirea pe care le-o poarta. Ei nu stiu
ca a iubi inseamna a-ti castiga binemeritata independenta si autonomie, pentru a sti sa-i
respecti cu incredere si lui/ei aceeasi independenta si autonomie. A-ti dori sa-l posezi cu
totul pe celalalt, inseamna a-i ingradi nu numai lui/ei libertatea, dar si a-ti limita tie
dreptul la libertate interioara. Parti din tine vor fuziona cu parti din celalalt, astfel incat
relatia ajunge sa se sufoce si in final sa moara.
De unde isi ia un gelos forta sau puterea de a pretinde sa dispuna total de persoana iubita, ajungand, in caz
extrem, pana la omor? Raspunsul gelosului suna astfel: Tu si Eu ar fi trebuit sa fim un singur tot, nu doar in

momentele de contopire sexuala, erotica sau spirituala ci intotdeauna. Tu nu trebuie sa ridici nici un fel de
pretentii proprii sau doar pe cele care ii convin lui Eu; daca ridici altele, teama va fi extraordinar de amenintatoare,
insuportabila, incat singura. gelozia ca mecanism de aparare nu va fi suficienta, ci inlaturarea partenerului
recalcitrant va aparea ca unica iesire sigura.

O astfel de tendinta de posesiune se naste din acel sentiment de

inferioritate, care nu este altceva decat stima de sine scazuta. O persoana cu o slaba
incredere de sine isi va dori sa se intareasca posedand parti din celalalt, iar pentru asta
va cauta sa afle tot despre el si sa-i traiasca viata cu totul.
Prin agresarea partenerului cu intrebari de genul "Unde ai fost?", "De ce ai intarziat?",
"Cu cine ai fost?", "Ce ati vorbit?" "Ai fost vazut in cutare loc, la ora cutare, cu cutare
persoana. Ce faceai?", nu faceti altceva decat sa va indepartati partenerul/a, care va
simti nevoia sa fuga.
Chiar daca accepti rational o astfel de afirmatie, cum ca gelozia nu este altceva decat o
dovada de imaturitate, de posesiune asupra celuilalt, daca esti indragostit gelozia
intervine instinctiv.
Gelozia prezinta 2 stadii:

Suspectarea
Cand nu suntem siguri de relatie dar, in acelasi timp, si dependenti de partenerul nostru
atunci atunci exista toate sansele sa devenim gelosi. Semnele dezastrului apar chiar si acolo
unde nu exista. Ele se bazeaza insa pe un pericol care ar putea sa existe intrucat jumatate
dintre oameni obisnuiesc sa aiba aventuri si in acelasi timp sa pretinda ca sunt fideli.
Evaluarea pericolului
Atunci cand suntem gelosi stam si analizam la nesfarsit ceea ce se intampla sau ceea ce sar putea intampla in lipsa noastra. "Il/o iubeste sau nu?", "Cine a facut prima miscare?",
"Oare toata lumea in afara de mine stie deja de aceasta situatie?"
Femeile cel mai adesea se simt amenintate de alte femei care sunt mai atragatoare sau mai
inteligente si sunt preocupate de pierderea dragostei partenerului. Barbatii se simt amenintati
de altii care pot oferi mai multa securitate sau o implicare mai mare, acestia sunt preocupati
de recastigarea increderii in ei.

Cand gelozia se bazeaza pe argumente clare, fapte reale, persoana inselata are posibilitatea
de a alege: sa ramana o victima plangacioasa si cicalitoare, sau sa-si asume cu maturitate
ca in viata o poti lua oricand de la capat intr-o alta relatie.
In cazul geloziei patologice, adica imaginare , avem de-a face cu o tulburare de
personalitate pe fondul unui complex de inferioritate. Problema fiind mai delicata, ea se
poate rezolva cu ajutorul psihologului.
Ce e de facut?
Sunt doua lucruri pe care le poti face: sa te chinui sa salvezi relatia sau sa iti salvezi egoul
ranit. Barbatii sunt mai inclinati decat femeile sa devina combativi si sa aiba reactii de manie.

Cu cat competitorul este mai atragator cu atat barbatul inselat are tendinta de a face sex cu
cat mai multe femei. Acest lucru nu se intampla si in cazul femeilor. De cele mai multe ori ele
nu mai doresc sa aiba de a face cu nici un barbat.
Gelozia nu poate fi eliminata total, insa poate fi controlata. Pentru ca acest lucru sa fie pozibil
este necesar sa avem incredere in noi si sa acceptam posibilitatea de a pierde persoana
iubita in favoarea altcuiva. Nu trebuie sa ne limitam tot universul in jurul unei singure
persoane pentru ca acest fapt duce la slabirea increderii in propria persoana. Ceea ce
conteaza este reactia pe care o avem in momentul in care simtim coltii geloziei, cat de mult
ne lasam consumati, iar daca ajungem sa actionam astfel incat sa distrugem relatia de cuplu,
inseamna ca gelozia a pus stapanire pe noi.
Indiferent ca pornim de la teza unui singur vinovat
sau teza implicarii multilaterale nu se poate avansa fara o intelegere fundamentala a proceselor intrapsihice a
individului, dar ea trebuie pusa in relatie de reciprocitate cu comportamentul, istoricul si cu cei din jurul sau. In
sistemul familial cei doi parteneri sunt supusi unei influente reciproce a carui rezultat nu este mereu previzibil.

Nu putem gandi doar linear, considerand vinovat o singura persoana fiindca ceilalti, chiar daca in mod
constient vor ca gelosul sa se vindece, inconstient contribuie la mentinerea problemei. De aceea, circularitatea in
cazul geloziei este bine analizata. Comunicarea dintre parteneri mentine reteaua relationala in care solutiile
problemelor pot fi cele care rezulta din solutii eronate, repetate la nesfarsit insa pot fi identificate unele noi care
vor sparge secventele insusite. Astfel, gelozia apare ca rezultat al unor incercari de solutionare gresite, alaturi de
rigidizare ca simptom fundamental.
Completarea reciproca, indispensabila in orice casnicie, nu este modelata productiv, ci fiecarui partener ii sunt
repartizate acele segmente pe care celalalt nu indrazneste sa le cunoasca. De exemplu, unul are voie doar sa
ingrijeasca si sa ocroteasca, celalalt doar sa fie neajutorat si dependent. Daca se schimba pozitiile sau rolurile,
atunci se ajunge la criza.
In gelozie-infidelitate, regasim lupta conjugala pentru putere in care jocul este formulat: sunt atat de
gelos/geloasa doar fiindca tu esti infidela/infidel iar la celalalt: sunt atat de infidel/infidela pentru ca esti tu atat
de geloasa/gelos. Pe de o parte, actiunea dorintelor de libertate si temerile de despartire, pe de alta parte,
dorintele de apropiere si aspiratia despartirii trebuie privite ca ceva ce stau la baza foarte multor procese
relationale legate de gelozie.

In cazul unei gelozii delirante nu ne putem intreba cine este mai dement sotia, care-si imagineaza o
fascinatie de indragostire inexistenta a sotului ei pentru o femeie anume, sau barbatul care ani de zile si clipa de
clipa LASA SA I SE CONTROLEZE intreg comportamentul si incearca mereu sa-si convinga cu dragoste sotia ca
ii este credincios, se scuza daca odata s-a infuriat si multe altele.

Gelozia, alaturi de sentimentele de ura si invidie intra in campul de interes al psihoterapiei , care se confrunta
in mod curent cu ele. Gelozia este partea intunecata a iubirii iar in exces, ea devine dificultate pentru ambii
parteneri de iubire si poate distruge relatia si sentimental valori proprii ale celui care o traieste. Gelozia nu poate fi
depasita fara confruntare, intelegere si schimbare.

Victim sau persecutor reacii la gelozie

Imaginai-v, pentru a nelege mai bine, un bulgre de zpad cruia i dai drumul
s alunece la vale. Acesta reprezint sentimentul de gelozie n momentul apariiei
sale. Pe msur ce se rostogolete pe pant, bulgrele devine din ce n ce mai mare,
adunnd n jurul su din ce n ce mai mult zpad, pietre, crengi Dac nu este
oprit la timp, acest bulgre poate deveni att de mare, nct s spulbere din calea sa
tot ce ntlnete. n acelai mod, primele stri i gnduri de gelozie, dac nu sunt
discutate, mprtite la timp, pot aduna n jurul lor alte gnduri, reacii, remarci,
gesturi, priviri, tceri, care, chiar fr o baz real, pot ajunge s confirme i s
ntreasc temerea iniial. Acest tvlug de stri afective n care se poate
transforma sentimentul iniial de gelozie l poate lua prin surprindere pe partener i
poate afecta negativ relaia de cuplu. Negnd propriul sentiment de gelozie, putem
intra ntr-un joc de nvinoviri, autonvinoviri, justificri i ndreptiri, care menin
suferina, mpiedic recunoaterea i rezolvarea problemei reale. Putem s ne
poziionm fie n postura victimei, trind n specialsentimente de team i tristee
apstoare. Aceast atitudine poate fi alimentat de convingeri interioare profunde,
dar neadevrate, precum nu merii s fii iubit/iubit, nu eti bun/bun de nimic. O
alt atitudine rezultat ca urmare a negrii, reprimrii sentimentului de gelozie, este
aceea de persecutor, alimentat de convingerea c ceilali sunt vinovai, sunt
cauze ale suferinei mele. Din aceast ipostaz, sentimentele trite sunt n general
cele de mnie, revolt. Aceste atitudini menionate anterior victim i persecutor
pstreaz discuia n termeni de vinovie eu sunt vinovat() sau ceilali sunt
vinovai de ceea ce triesc eu i conduc la scderea ncrederii ntre soi. Cauzele
acestor sentimente pot fi multiple: de la lipsa de ncredere n propria persoan,
senzaia de nstrinare pe care o putem tri la un moment dat n relaia cu soul/soia,
senzaia c nu mai suntem pe primul loc n viaa sa, pn la o reacie sntoas fa
de o situaie care poate pune cu adevrat n pericol csnicia.
Pn la urm, gelozia este sntoas ori nesntoas?
Dac este vorba despre o gelozie sntoas, ea reprezint o reacie fireasc fa
de o situaie real amenintoare pentru csnicie. Atunci, ea te va ajuta s i ari
soiei/soului c eti implicat() i c i pas mult de relaia voastr. De asemenea,
aceast reacie i poate proteja cstoria de ameninri ce vin din exterior, poate
ajuta la rezolvarea micilor probleme, nainte ca acestea s devin foarte mari,
crescnd gradul de ncredere i de comunicare. n astfel de situaii este important ca
soul/soia s acorde toat atenia acestor semnale venite din partea celuilalt, s

neleag motivul care st n spate i s ncerce s ia msuri, sporind n acelai timp

vigilena fa de potenialele provocri din exterior.
Iat i cteva indicii pentru a recunoate gelozia nesntoas care erodeaz,
degradeaz din interior cstoria: te ndoieti n mod eronat de buna credin a
soului/soiei i l/o ndeprtezi n mod constant, te simi neimportant(), lipsit() de
valoare, te simi frustrat(), copleit() de situaie, ai o dorin puternic de a
controla i avei mai puin intimitate sexual.
Avnd n vedere c aceast stare l afecteaz n egal msur att pe cel care simte
toate acestea, ct i pe cellalt so, vom prezenta pe scurt cteva sugestii pentru
ambii, menite s le mbunteasc relaia.
Dac ai un so gelos, este important n primul rnd s evaluezi pentru a vedea ce
anume din comportamentul tu i provoac reacia. Oprete pentru o perioad
activitatea respectiv i explic-i faptul c i acorzi prioritate n faa celorlalte activiti;
exprim-i n permanen dragostea fa de el/ea, discut n mod deschis despre
problem, ncercnd s gsii amndoi o soluie.
Dac cea/cel geloas/gelos eti chiar tu, iat ce ai putea s faci pentru reducerea
tensiunii i mbuntirea relaiei: ncearc s discui cu persoane de ncredere s-ar
putea s i dai seama c gelozia este problema ta; fii sincer() cu tine pentru a
vedea care este cauza sentimentelor tale, evit s fii manipulativ(), ncearc s
te apropii mai mult de Dumnezeu, roag-te pentru csnicia ta, ncearc s vezi
prile pozitive ale omului alturi de care ai primit Taina Cununiei, i pe care
suspiciunea ta cel mai probabil le-a ntunecat, i exprim-i n mod deschis
sentimentele

La Freud, iubirea este ntotdeauna ambivalent, ceea ce uzual numim

iubire, conine ntotdeauna i ur, una dintre funciile iubirii fiind aceea de
a face ca ura s par inofensiv. De cele mai multe ori, confundm iubirea
pentru cellalt cu obsesia de a-l ti al nostru, de a-l controla la fiecare pas,
de a-i numra fiecare respiraie i fiecare gnd. Credem c asta nseamn

dragostea, ns sfrim prin a-l trata ca pe un obiect i avem pretenia

egoist s-l manevrm numai noi, zi de zi, lun de lun, o via ntreag
dac se poate, dei acest tip de atitudine nu face dect s-l sufoce i s-l
ndeprteze de noi.
Credem c dac dm ordine i emitem pretenii, dac supraveghem i
controlm totul cu minuiozitate bolnvicioas, totul va fi perfect n
urmtorii 40 de ani i vom tri fericii pn la adnci btrnei, ca n
povetile cu final fericit cu care ne-am mbtat n drumul spre maturitate.
Ne transpunem n stpnul lui, n mnuitorul de telecomand prin care i
controlm existena, iar pe el am vrea s-l prefacem ntr-un roboel a crui
cheie s o manevrm numai noi, ca un stpn despotic.
Nu nelegem c i brbatul/femeia pe care (credem c) l/o iubim este o
persoan vie, cu gndire proprie, individual, singular, asemeni nou, i
are unicul drept asupra vieii sale. Medicii spun c gelozia nu apare n
urma unui anumit scurtcircuit n creier, ns, totui, ar avea originea n
stnga cortexului frontal al creierului, tot acolo unde ia natere i ruinea,
n acest proces complex al geloziei fiind implicat i sistemul dopaminergic
cerebral, implicat, printre altele, n estimarea recompensei i pedepselor,
n asumarea riscurilor, dar i n naterea sentimentului fericirii. n
psihiatrie, medicii au studiat mai nti gelozia maladiv sau obsesiv, care
a fost inclus n cercetarea paranoiei, iar n 1905 se face prima cercetare
asupra fenomenului general de gelozie. Gelozia apare ca fiind cea mai
dureroas dintre emoiile umane. Dac gelozia infantil este fi,
agresiv i instinctual, la pubertate gelozia este nsoit de melancolie i
depresie.
Contientizarea problemei, primul pas spre vindecare
Unii psihologi spun c gelozia ar fi ereditar, ns greu de crezut c tririle
surori cu nebunia pe care le manifestm asupra aproapelui nostru ar fi
transmise prin gene, de la prinii notri. Ali medici care trateaz bolile
sufletului susin c gelozia ar fi o problem contractat pe parcursul vieii,
un bagaj cu care venim, poate, din alt relaie n care noi am jucat rolul
celui inut sub lup, iar femeile sunt, conform statisticilor, cele mai
afectate de aceast afeciune. Primul pas spre vindecare este
contientizarea problemei i s fim dispui s cerem ajutor atunci cnd ni
se ofer fr ca mcar noi s-l cerem n mod expres. i el exist. Ori n
strfundul contiinei noastre, ascuns undeva n cele mai ntortocheate
cotloane ale sufletului nostru, ori la cabinetul psihologului. Nu, prietenele

care ne dau ap la moar i ne sunt complice n autombolnvirea noastr

nu ne sunt de ajutor.
Psihologii clasific gelozia n trei mari categorii: gelozia reactiv, atunci
cnd ai motive ntemeiate s o manifeti fa de partener, cnd, spre
exemplu, te-a nelat i acest lucru a dus la pierderea ncrederii pe care o
aveai n el; gelozie suspicioas, care apare atunci cnd i surprinzi
partenerul schimbnd priviri sau gesturi cu o alt persoan, fr s se
ntmple ceva concret ntre ei; gelozia halucinant este cea care provoac
halucinaii victimei i care preia controlul total asupra gesturilor i
gndurilor acesteia pn la stadiul obsesiei i chiar nebuniei. Cea din urm
form de gelozie duce la comportament iraional, vecin cu fanatismul i
nebunia, care se manifest prin supraveghere, urmrire, violen i chiar
automutilare. n plus, gelozia vine la pachet cu stresul extrem, ritm cardiac
i tensiune arterial crescute, ntreg organismul victimei fiind inundat
constant cu hormoni de stres care i afecteaz calitatea vieii i, implicit,
natura relaiilor cu cei din jur.
O gelozie bine plasat poate resuscita o relaie
Tot psihologii sunt de prere c o disput conjugal animat de gelozia
unuia dintre parteneri poate alunga rutina prfuit a relaiei i i poate
transmite victimei c nc reprezint interes i strnete sentimente de
dragoste. O uoar nesiguran plasat atunci cnd trebuie i poate
deschide ochii brbatului care te-a neglijat n ultima vreme, te poate
transforma n femeia fatal de care el s-a ndrgostit i care ntre timp a
mbrcat orul de buctrie, uitnd de lenjeria sexy i parfumul ameitor
care l fcea s se dezbrace nc de la intrare. Adulmecarea unei schimbri
n comportamentul ei sau al lui i poate trezi celuilalt unele simuri, poate
renvia relaia i poi fi din nou amanta perfect care l nnebunea pe
vremuri i care din comoditate i-a luat vacan prelungit. n plus,
psihologii sunt de prere c gelozia proprie sau a partenerului chiar
motiveaz oamenii s aib mai mult grij de aspectul lor exterior i s se
implice mai mult n relaie, din dorina de a-i risipi celuilalt nesigurana.
Astfel, crete ansa de supravieuire a unei csnicii, iar studiile chiar
demonstreaz c relaiile n care unul sau ambii parteneri sunt geloi sunt
mai lungi i, paradoxal, mai fericite.
Gelozia nseamn nesiguran

Definiia tiinific a geloziei este acel sentiment, emoie chinuitoare i

obsedant provocat de bnuial sau certitudinea c fiina iubit este
necredincioas. Pe scurt, nesiguran att n brbatul pe care l iubim, dar
mai ales n noi. Mergem pe ideea c el este al nostru ntotdeauna, dar nu
suntem sigure c l putem pstra lng noi. Uneori, geloii au impresia c
partenerul este mai frumos, mai atrgtor, mai armant, mai pe placul
hienelor care stau la pnd. Stau tot timpul cu team c, dac iese
singur n lume, s-ar putea s nu se mai ntoarc. Cred c ei nu sunt
suficient de buni pentru cellalt i, din disperarea de a-l pstra, devin din
ce n ce mai posesivi i mai suspicioi. ns realitatea a demonstrat n
repetate rnduri c atunci cnd i este interzis ceva, l doreti acel lucru i
cu mai mult ardoare. Pe aceeai idee, atunci cnd eti inut sub lup, i
doreti s-i demonstrezi c poi evada fr tirea celuilalt i simi nevoia
s-i demonstrezi c l poi fenta i pe cel mai aprig Sherlock Holmes al
relaiilor. Aadar, gelozia poate resuscita o relaie prfuit, ns ce-i prea
mult stric i nite reprouri duse la extrem, total nefondate i o team
necontrolat nu fac dect s ucid chiar i un amor perfect sntos.

Si sentimentele au o istorie si fata de gelozie stiinta are o pozitie pe care a luat-o odata
cu dezvoltarea cunostintelor si teoriilor de medicina. In psihiatrie medicii au studiat mai
intai gelozia maladiva sau obsesiva, care a fost inclusa in cercetarea paranoiei. In 1905
se face prima cercetare asupra fenomenului general de gelozie. Descrierea
sentimentului facuta de Gesell ne arata cat de putin s-au schimbat oamenii in relatiile lor
psihice si sociale in ultima suta de ani.
Gelozia apare fiind cea mai dureroasa dintre emotiile umane. Daca gelozia infantila este
fatisa, agresiva si instinctuala, la pubertate gelozia este insotita de melancolie
si depresie. Aparuta foarte timpuriu in istoria omenirii, gelozia este o constiinta de sine,
al carei continut este determinat de rivalitatea instinctiva mostenita de la regnul animal, si
de influentele mediului ambient social. Ea se dezvolta transformandu-se in forme
complexe si rafinate, paralel cu diferentierea constiintei de sine.

Ce este gelozia?
Sus

In 1911 Friedmann da geloziei o definitie: sentimental care apare intr-o concurenta sau in
implicarea altcuiva intr-un domeniu de activitate intens marcat sentimental si se percepe
ca un sentiment penibil de iritare asociata cu dorinta de a-l alunga pe concurent.

La Freud, iubirea este intotdeauna ambivalenta. Ceea ce uzual numim iubire, contine
intotdeauna si ura, una dintre functiile iubirii este de a face ca ura sa fie inofensiva.
Iubirea singura este oarecum o abstractie nerealista. In 1922 Freud vorbeste despre
gelozie asemanand-o cu doliul. La indivizii la care ea nu se manifesta a tras concluzia ca
ea exista in viata psihica inconstienta insa este supusa unei refulari puternice. Acolo
unde ea se manifesta intens si anormal se poate clasifica pe trei nivele: concurentiala
sau normala, proiectata si deliranta.

Clasificarea geloziei
Sus

Gelozia normala este compusa din doliu din durerea pentru persoana iubita pierduta, din
umilirea narcisica, din sentimente dusmanoase fata de rivali, autocritica in care propriul
eu devine vinovat pentru pierderea iubirii.
Desi numita normala, ea nu este o gelozie rationala fiindca nu porneste din relatii
actuale, nu este proportionala cu situatia reala si este inradacinata in inconstient din
afectivitatea copilariei si provine din complexul Oedip sau din complexul fratern al primei
perioade sexuale. Caracterul triunghiului geloziei se intelege, pe de o parte, copilul
concureaza cu unul din parinti pentru dragostea celuilalt, iar, pe de alta parte, fratii
rivalizeaza pentru dragostea, atentia, favorizarea sau exclusivitatea cu parintii.
Asemanator se intampla si in conflictele de iubire ale adultilor.
In teoria lui Freud gasim explicat si cazul unor persoane care au o traire bisexuala a
geloziei: de ex. la barbat, in afara de durerea pentru femeia iubita, apare si ura impotriva
rivalului masculin care ii rapeste iubita.
Gelozia proiectata provine din propria infidelitate avuta deja sau din impulsuri spre
infidelitate care cad sub refulare. Prin proiectie aici se intelege ca sentimentele,
insusirile, dorintele resprinse sunt transferate in afara, la o alta persoana. Se proiecteaza
propriul impuls spre infidelitate:Nu eu sunt infidel, ci ea, respective el este. Gelosii de la
acest nivel, obisnuiesc sa se serveasca de formula: Se poate ca si eu sa fi vrut/sa fi fost
infidela, dar la mine este altfel.
Dupa cum arata Freud, este mai usor sa-i atribui celuilalt infidelitatea si sa te simti ranit
de ea, decat sa ti-o asumi si s-o prelucrezi. Pentru a putea face acest lucru, ar trebui sa
fii constient de faptul ca oricarui om ii este greu sa-si respecte promisiunea
de fidelitate.
Realitatea cotidiana ne arata ca fidelitatea, chiar si cea pretinsa in casatorie, nu poate fi
pastrata impotriva unor ispite constante. Fiecare din noi percepem aceasta ispita si ne
comportam diferit. Cel care neaga ispita este pentru ca a gasit o usurare, o eliberare de
constiinta morala apeland la un mecanism inconstient care presupune proiectarea
propriilor porniri intr-o infidelitate din partea celuilalt, astfel reusind sa ramana el fidel.

In societate s-a tinut cont de aceasta tendinta proiectiva lasand un spatiu de joc pentru
dorinta de a fi placuta/de a placea, a femeilor si pentru dorinta de a cuceri a barbatului,
asteptandu-se astfel la o toleranta a tendintei catre infidelitate facand-o mai inofensiva.
Regula stabileste ca femeia si barbatul sa nu dea seama unul altuia de acest mic pas in
directia infidelitatii. Gelosul nu recunoaste aceasta conventie sociala, nu realizeaza ca
flirtul social poate fi si o asigurare impotriva unei infidelitati reale. El vede astfel intr-o
exagerare nerealista ceea ce exista realmente dorintele relationale multilaterale ale
tuturor oamenilor.
Gelozia care se naste din proiectie este greu de analizat in procesul terapeutic, care
duce la descoperirea fantasmelor inconstiente ale propriei infidelitati.
Gelozia deliranta este cea mai grea, fiindca aici gasim gelozie la toate cele trei niveluri.
Si aceasta apare din tendinta la infidelitatea refulata, dar obiectul fantasmei este de
acelasi sex cu persoana in cauza. Aceasta gelozie corespunde unei homosexualitati in
fermentatie si este o forma clasica a paranoiei. Ea se transcrie astfel, de ex. la barbat:
Eu nu il iubesc pe el, ea il iubeste. Delirul de gelozie poate sa-l faca pe cel afectat
incapabil de munca si-l transforma intr-un real pericol vital pentru altii, ca si pentru sine
insusi.

Gelozia la femei si gelozia la barbati

Sus

Groaza geloasa, furia violenta, aprinsa apare mai des in gelozia masculina decat la
femei. Daca la barbati intalnim teama, in cazul conflictului de gelozie, femeile sufera mult
mai multa vreme si mai intens.
Teama de pierdere a iubirii este strans legata de sentimentele feminine de vinovatie.
Femeile inclina spre acest sentiment prin apartenenta la cultura, educatie si dezvoltare
afectiva in care privarea de dragoste este vazuta ca o consecinta a comportamentului ei.
Modul traditional de comportament in fata infidelitatii sotului, pretins de la o femeie este
sa nu faca prea mult tapaj, sa nu-si manifeste gelozia, sa-si caute propriile greseli care lau trimis spre alte femei si, sa astepte pana ce el renunta.
Relatiile sexuale deschise par sa aduca mai multe dificultati si mai putine avantaje
pentru femei decat pentru barbati. Gelozia este inevitabila iar la persoanele nevrotice
exista pericolul ca ele sa se retraga in ele insele, sa nege conflictele legate de relatia
amoroasa sau sa incerce sa le rezolve pentru sine, ceea ce desparte partenerii.
Vaukhonen ajunge la concluzia ca barbatii se imbolnavesc de gelozie mai des, mai grav
si mai devreme decat femele, acestea fiind inclinate mai mult spre gelozia nevrotica.
Psihiatria relateaza mai des despre cazuri masculine. Indiferent de ce arata statisticile,
deosebirile dintre femei si barbati la un moment dat se anuleaza.

Teorii psihologice legate de gelozie

Sus

Potrivit lui Freud, oamenii deosebit de predispusi la gelozie sunt cei care au fost ei insisi
sau ar fi vrut sa fie infideli, ca si cei cu impulsuri homosexuale puternice, dar refulate.
Teza psihanalizei spune ca nimeni care este gelos ca adult nu traieste aceasta stare
pentru prima oara. In copilarie, odata cu complexul Oedip, fiecare copil are experienta
dureroasa, in care parintii nu pot fi pe lunga durata doar pentru copil, disponibili total,
ceea ce duce la renuntarea pretentiilor nerealiste. In cazul ideal, copilul este sustinut de
dragostea rezistenta a ambilor parinti care nu-i vor lua in nume de rau pretentiile sale,
staruintele la exclusivitate, ci il vor ajuta sa parcurga aceasta perioada in unele privinte
grea, patimasa, considerand-o o experienta normala si necesara pentru asimilare in
bagajul inconstientului. Caci aici sunt depozitate toate rezultatele copilariei iar ele ne
influenteaza viata de adult.
Amintirile infantile ale relatiei cu parintii strabat din inconstient si pot deveni focare daca
sunt atatate de furtunile varstei adulte. In toate cazurile de gelozie, recursul la relatia cu
parintii este edificatoare si utila. Sa nu intelegem gresit, nu din toate triunghiurile primare
dificile mama, tata, copil apar persoane geloase, dar toti adultii gelosi au avut de-a
face in copilaria si tineretea lor cu parinti (sau inlocuitori ai acestora) problematici, chiar
daca, ei isi percep copilaria ca una fericita, cu incetul se pot apropia de ranirile si
fantasmele timpurii pastrate acum in inconstient. Pentru a le depista, intotdeauna e
nevoie de un travaliu individual si anevoios. Iar vindecarea nu inseamna doar amintire, ci
si constientizare, repetare, perlaborare, inainte de a fi posibile noi solutii.
Freud descopera indivizi cu un tipar care se caracterizeaza prin acela ca au nevoie
pentru iubirile lor de conditia unui tert prejudiciat: ei se indragostesc doar de acele
persoane care au deja soti, logodnici sau prieteni stabili, repetand o experienta din
copilarie in care mama era intr-un mod total indisolubil. In felul acesta, situatia din
copilarie, va fi tot mereu evocata si se va incerca rezolvarea ei. In spatele geloziei stau
intotdeauna dorinte, care sunt exprimate, blocate sau sanctionate prin angoase.
Sentimentul de inferioritate morala sta mereu la panda, in cazul persoanelor inclinate
spre gelozie. Pentru a evita o asemenea situatie si pentru a nu da frau liber acestei
constiinte de sine, ele au nevoie sa fie iubite.
Asa se explica rolul nevoii narcisice si caracterul indoielnic al dragostei la gelosi. Ceea
ce caracterizeaza dragostea gelosilor este ca nu e vorba de iubire, ci de dorinta
chinuitoare de a fi iubit. Pentru a-si implini aceasta dorinta, gelosul face asemeni unui
drogat, cele mai absurde eforturi, caci doar ca persoana de sine statatoare el nu se
poate considera demn de a fi iubit sau apreciat. Realizam prin urmare, ca gelozia este
un semn de slabiciune si nu de tarie in dragoste; originea ei se afla mai degraba in
teama si in sentimental inconstient de vinovatie.
O alta teza se refera la sentimentul de a fi pozitionat ca al doilea, ca si in experienta

copilariei: mai intai la mama, dupa tata. Daca un individ nu reuseste sa se perceapa el
insusi, independent sau eliberat de experienta relatiei cu parintii, el va solicita
insistent, incepand cu pubertatea, sa fie primul pentru o partenera proprie, care sa fie cat
mai autentica.
Se intampla uneori, ca cei care acuza perceptia locul doi si se afla intr-o relatie in care sa nascut un copil, sa se planga ca a fost folosit ca furnizor pentru implinirea celuilalt ca
parinte si, din nou, avand in vedere enorma importanta a copiilor, el va fi al doilea ca
valoare. Gelozia pe copii este des intalnita in psihoterapie, mai ales acolo unde se stie
ca pentru un copil este vital ca in primii ani de viata sa ii fie luate in serios necesitatile
sale.
Daca sotul si-a interiorizat normele rezultate din copilaria sa, va putea mai usor sa
renunte un timp la propriile satisfactii in favoarea urmasilor. Dar el se va simti lezat, si pe
buna dreptate, cand sotia va profita de ocazie pentru a se sustrage unei relatii adulte
intre un barbat si femeie. Plangerile provocate de importanta interioara mult prea mare a
copiilor si cele referitoare la aversiunea sexuala a femeilor dupa prima nastere si mai
ales dupa a doua sunt prilej de suferinta pentru barbati.
Lipsa de timp si epuizarea rezultata din noile sarcini in casa si regresul importantei
relatiei femei cu barbatul aduc multe cupluri in terapie. Daca gelozia sexuala este cat de
cat permisa, gelozia pe copii sau parinti este inconstienta si nepermisa.
Edmund Bergler, in 1939, in teza sa vorbeste despre alegerea obiectului agresiunii in
functie de felul iubirii. In dragoste, sustine el, are loc o repartizare a rolurilor a doua
instante sentimentale: Eul si idealul Eului. Daca persoana care iubeste are o
reprezentare superioara, ideala despre sine, dragostea sa va fi activa, grijulie, darnica,
protectoare. Daca gelosul vede in persoana iubita idealul Eului sau jumatatea mai
buna el va dori sa se subordoneze acestuia, sa admire, sa ceara, sa se delecteze, sa
fie iubit pasiv. Chinul geloziei se explica prin implicarea propriului Eu. In
cazulinfidelitatii, cel care iubeste activ va deveni agresiv fata de rival. El este atat de
narcisic incat rivalul sau devine mai important decat persoana iubita, fiindca il vede mai
degraba egalul sau. Fata de acesta are consideratie si agresiune, iar fata de persoana
iubita dispret si neglijare.
In cazul dorintei de a fi iubit, gelosul este lovit de infidelitate in idealul Eului si isi exprima
amagirea prin furie si ura impotriva partenerului infidel. Rivalul ramane mai degraba in
afara campului de disputa. In cazul alcoolicilor gelosi, patima lor arata cat de mult are
nevoie propriul Eu de o intarire din afara, ei nu-si agreseaza aproape niciodata rivalul.
Sa ne amintim de caracterul absorbant si devorator al iubirii geloase. Este important sa
ne gandim la teoria relatiei dintre Sine si obiecte, la tensiunile compulsionale din cea mai
precoce faza de dezvoltare psihosexuala, aceea in care copilul cunoaste placerea si
refuzarea placerii in special in procesele hranirii, prin supt, adica faza orala. Nu poti
manca ceva, fara a-l distruge. Nu exista o contopire mai radicala decat cea prin
mancare, dar nici o distrugere mai radicala. Folosim deseori in relatia cu persoanele

dragi afirmatia: Imi vine sa te mananc!

Prin urmare o anvergura foarte mare a ambivalentei apare prima oara in dezvoltarea
umana alibidoului si apoi o gasim des ca si caracteristica a geloziei. Joan Riviere, in
1932, a publicat un raport de caz in care este prezentata gelozia ca mecanism de
aparare, adica impotriva dorintelor de inghitire si pradare.
Masochismul satisfacerea autotorturanta greu de perceput si de recunoscut de catre
gelosi se manifesta mai ales prin necesarul lor vizual, de a privi, de a se gandi la, a-si
reprezenta ceea ce se petrece intre partenerul lor si rival. Compulsia masochista a
privitului in relatia cu partenerul este cea de a-si vedea mereu partenerul, de a-l interoga
mereu si in felul acesta a-l tortura. Rezultatul duce la despartire sau la distantare atunci
cand partenerul se retrage din jocul sadomasochist, insa gelosul vrea sa continue,
fiindca se simte amenintat in lipsa satisfactiei jocului vesnicelor interogari.
Componenta exibitionista poate fi observata des la gelosi, nu numai ca privesc intruna, ci
si vorbesc intruna despre acest subiect si astfel se arata neobositi in toata nefericirea lor.
Componenta narcisica, orientata spre ei insisi este si mai evidenta in acest caz. Dupa La
Rochefoucauld, gelozia contine mai mult amor propriu decat amor si astfel putem
intelege lipsa de atractivitate a persoanelor preocupate cronic de gelozie, fiindca cine
cauta un contact cu ele va fi tot timpul lezat, caci gelosii sunt lor insisi mult mai importanti
decat toti ceilalti.
Gelozia este cea mai mare dintre toate patimile, nu are mila fata de cel pe care pretinde
ca-l iubeste, sustine La Rochefoucauld. Fiecare agresiune contine un element narcisic,
de autoaparare, insa la gelos este greu de inteles agresiunea impotriva partenerului care
este intoarcerea nu impotriva dusmanului, ci impotriva unei persoane iubite peste
masura. Nemarginirea unei astfel de iubiri, ostilitatea si pretentia de control ingrozesc,
condamnand iubirea gelosului ca fiind inumana, imatura.
Psihanaliza vede in puterea arogata de un adult asupra unui alt adult, consecinta unei
delimitari vagi intre propriul Sine si persoana iubita. Drepturile acesteia, independenta si
libertatea de miscare a acesteia nu sunt recunoscute; sentimentul de atotputernicie si
delirul de grandoare sunt fenomene prezente in iubirea gelosului.
De unde isi ia un gelos forta sau puterea de a pretinde sa dispuna total de persoana
iubita, ajungand, in caz extrem, pana la omor? Raspunsul gelosului suna astfel: Tu si Eu
ar fi trebuit sa fim un singur tot, nu doar in momentele de contopire sexuala, erotica sau
spirituala ci intotdeauna. Tu nu trebuie sa ridici nici un fel de pretentii proprii sau doar pe
cele care ii convin lui Eu; daca ridici altele, teama va fi extraordinar de amenintatoare,
insuportabila, incat singura. gelozia ca mecanism de aparare nu va fi suficienta, ci
inlaturarea partenerului recalcitrant va aparea ca unica iesire sigura.
Putem intelege caracterul amenintator, daca ne amintim ca mama si sugarul sunt
perceputi in faza simbiozei normale ca dubla unitate in interiorul unei granite comune.
Daca gelosul regreseaza la o astfel de stare, atunci el se percepe pe sine si persoana

iubita, ca doua persoane intr-o singura piele, cea exterioara determinand exclusiv
contactul cu lumea inconjuratoare.

Ce facem cu gelozia?
Sus

Indiferent ca pornim de la teza unui singur vinovat sau teza implicarii multilaterale nu se
poate avansa fara o intelegere fundamentala a proceselor intrapsihice a individului, dar
ea trebuie pusa in relatie de reciprocitate cu comportamentul, istoricul si cu cei din jurul
sau. In sistemul familial cei doi parteneri sunt supusi unei influente reciproce a carui
rezultat nu este mereu previzibil.
Nu putem gandi doar linear, considerand vinovat o singura persoana fiindca ceilalti, chiar
daca in mod constient vor ca gelosul sa se vindece, inconstient contribuie la mentinerea
problemei. De aceea, circularitatea in cazul geloziei este bine analizata. Comunicarea
dintre parteneri mentine reteaua relationala in care solutiile problemelor pot fi cele care
rezulta din solutii eronate, repetate la nesfarsit insa pot fi identificate unele noi care vor
sparge secventele insusite. Astfel, gelozia apare ca rezultat al unor incercari de
solutionare gresite, alaturi de rigidizare ca simptom fundamental.
Completarea reciproca, indispensabila in orice casnicie, nu este modelata productiv, ci
fiecarui partener ii sunt repartizate acele segmente pe care celalalt nu indrazneste sa le
cunoasca. De exemplu, unul are voie doar sa ingrijeasca si sa ocroteasca, celalalt doar
sa fie neajutorat si dependent. Daca se schimba pozitiile sau rolurile, atunci se ajunge la
criza.
In gelozie-infidelitate, regasim lupta conjugala pentru putere in care jocul este formulat:
sunt atat de gelos/geloasa doar fiindca tu esti infidela/infidel iar la celalalt: sunt atat de
infidel/infidela pentru ca esti tu atat de geloasa/gelos. Pe de o parte, actiunea dorintelor
de libertate si temerile de despartire, pe de alta parte, dorintele de apropiere si aspiratia
despartirii trebuie privite ca ceva ce stau la baza foarte multor procese relationale legate
de gelozie.
Gelozia are un aspect pozitiv semnificativ si este interesul fata de continuarea relatiei.
Exista insa si infidelitate, care nu provoaca gelozie, ci este traita cu indiferenta sau cu
satisfactia de a face posibila despartirea. La gelozie si in special la conservarea ei
indelungata contribuie atat persoana geloasa, cat si partenerul, desi ambii vor in mod
constient sa scape de gelozie.
In cazul unei gelozii delirante nu ne putem intreba cine este mai dement sotia, care-si
imagineaza o fascinatie de indragostire inexistenta a sotului ei pentru o femeie anume,
sau barbatul care ani de zile si clipa de clipa lasa sa i se controleze intreg
comportamentul si incearca mereu sa-si convinga cu dragoste sotia ca ii este credincios,
se scuza daca odata s-a infuriat si multe altele.
Gelozia, alaturi de sentimentele de ura si invidie intra in campul de interes

al psihoterapiei , care se confrunta in mod curent cu ele. Gelozia este partea

intunecata a iubirii iar in exces, ea devine dificultate pentru ambii parteneri de iubire si
poate distruge relatia si sentimental valori proprii ale celui care o traieste. Gelozia nu
poate fi depasita fara confruntare, intelegere si schimbare.

Gelozie, Foto: aufeminin.com

Gelozia la copii se manifesta deseori, deoarece copiii sunt oarecum
egocentrici insa niciodata mai intens decat atunci cand copilul afla ca va
avea un frate/o sora, ca nu va mai fi singurul copil. Gelozia intre frati este
una dintre provocarile cele mai dificile pentru parintii care aduc pe lume al
doilea nascut.
Un nou bebelus in familie schimba multe si pentru primul nascut poate
reprezenta o amenintare sau o schimbare nedorita el nu si-a dorit aceasta
si nu a avut nici un cuvant de spus! Trebuie sa stiti ca gelozia la copii in
aceasta situatie si rivalitatea intre frati este absolut normala ceea ce nu
inseamna ca nu aveti cai de a incerca sa o evitati sau macar diminuati. Este o
emotie normala, insa trebuie sa va implicati si sa ii aratati primului nascut ca
nu are motive sa se simta amenintat.
Gelozia la copii cand apare un bebelus cum se manifesta:
Rivalitatea intre frati este mai mare in general atunci cand exista doi baieti
sau doua fetite poate si pentru ca parintii fac greseala de a ii da nounascutului obiectele, hainele si jucariile pe care le-a avut primul nascut La
fel, se manifesta mai intens atunci cand primul nascut are o varsta mica, sub
6-7 ani dupa aceasta varsta, copilului ii este mai usor sa inteleaga si are
alte ocupatii in afara familiei (odata cu gradinita si mai ales cu scoala, copilul
nu mai este atat de legat de parinti, avand prieteni si alte interese, deci nu va
mai fi atat de gelos).

Este important de stiut ca gelozia la copii, cand vorbim despre frati si

nasterea unui bebe, este legata de concursul, de lupta pentru atentia si
afectiunea parintilor deci al doilea nascut se simte in pericol de a isi
pierde locul privilegiat in familie, amenintare care se intensifica odata ce
copilul vede cata atentie si timp si se acorda nou-nascutului. Copilul va simti
nevoia sa isi recastige drepturile furate, privindu-si noul fratior/surioara ca pe
un rival.
Cum reactioneaza copilul cand apare un nou bebe in familie, cum se
manifesta gelozia la copii? In general, prin cai de a recastiga atentia
parintilor. Care pot fi diverse uneori, el regreseaza, devine mai nevoias,
redevine dependent de parinti; des, copilul care a invatat, de exemplu, sa se
imbrace si sa manance singur, odata cu aparitia unui frate, va regresa si va
cere iarasi ajutorul parintilor. Este ca si cum copilul a mers inapoi cu cateva
luni, chiar ani si are iar nevoie de ajutorul parintilor e o reactie normala prin
care el isi cere drepturile, cere atentia pe care o merita insa nu e o reactie
constienta! Aceasta regresie poate fi comportamentala, emotionala si chiar
intelectuala copilul are dificultati cu sarcinile cognitive pe care le facea usor
inainte.

alta

cale

de

reactiona

este agresivitatea pasiva sau activa. Agresivitate pasiva inseamna ca

copilul se retrage in sine, nu mai comunica, este mereu nemultumit si nu
doreste sa il vada pe noul bebelus. Se izoleaza si deseori refuza sa isi mai
indeplineasca sarcinile. Agresivitatea activa este indreptata spre parinti
copilul devine obraznic cu parintii, incalca reguli, strica obiecte, refuza sa
asculte. Mai tarziu, agresivitatea poate fi indreptata spre frate/sora: ii ia
jucariile, se cearta, refuza sa ajute, batjocoreste si chiar loveste (arunca cu
obiecte, impinge, ciupeste etc.). Copilul mic, sub 3 ani, poate chiar sa muste

sau ciupeasca pe nou-nascut nu doreste sa ii cauzeze cu adevarat rau de

obicei, insa e gelos. Copilul stie ca chiar si un comportament negativ atrage
atentia parintilor si acesta poate fi modul sau de a-si comunica frustrarea.
Gelozia la copii ce puteti face cand apare un nou bebe:

Anuntati din timp copilul ca va avea un frate/o sora. Pregatiti-l

din timp si spuneti-i ca in curand va avea companie. Nu il intrebati
ti-ai dori un frate/o sora, pentru ca sunt sanse sa spuna nu, ceea
ce va pune in dificultate. Insa cititi-i inainte diferite povesti frumoase
despre frati, povestiti-i despre copilaria voastra impreuna cu fratii si
dupa aceea, spuneti-i ca va avea si el un frate cu care sa se joace.

Incurajati copilul sa vorbeasca cu bebe din burtica. Explicati-i

pe intelesul sau ca noul bebe creste incet in burtica, cum a facut si
el. Lasati-l sa simta cand bebe loveste si spuneti-i sa ii vorbeasca, sa
ii citeasca povestile lui preferate.

Implicati-l de la inceput! Foarte important implicati-l pe primul

nascut in toate pregatirile, faceti-l parte in toata schimbarea. Nu il
lasati sa se simta exclus. Cereti-i parerea despre numele
bebelusului; implicati-l in amenajarea camerei; spuneti-i sa isi
aminteasca ce jucarii a avut el cand era bebe si sa faca o lista cu ce
i-ar trebui fratelui/surorii sale. Cand cumparati jucarii sau obiecte
pentru nou-nascut, luati-l la cumparaturi, cereti-i sfatul si eventual
cumparati-i si lui o noua jucarie! Nu luati nici o jucarie de-a
copilului veche, chiar daca nu se mai joaca cu ea, sa i-o oferiti
nou-nascutului! Este o greseala mare care naste gelozia la copii; e
bine doar daca el vrea sa ii ofere fratelui o veche jucarie, daca nu,
niciodata nu i-o luati este a lui si numai a lui (pentru copil, ce este
al lui este o parte din sine). La fel, nu folositi vechile hainute ale
copilului pentru nou-nascut, nici obiecte care au fost

importante, cum ar fi caruselul sau

paturica sa!

La nastere. Dupa ce s-a nascut bebelusul, lasati copilul sa va

viziteze in spital, sa isi vada fratele/sora. Faceti o sarbatoare din
asta, faceti poze cu bebelusul si primul nascut, daca este destul de
mare, lasati-l sa il tina o clipa in brate. Nu faceti nici un fel de
comparatie, pozitiva sau negativa: tu erai mai mare cand te-ai
nascut, tu plangeai mai mult etc.. Comparatiile de orice fel sunt
primul pas spre rivalitate! Cand ajungeti acasa cu nou-nascutul, ii
puteti oferi copilului mai mare o jucarie, ca un dar de sarbatoare

Implicati copilul in ingrijrea nou-nascutului. Asta il ajuta sa se

simta important, sa se simta cel mare! Spuneti-i ca o perioada,
micutul va avea nevoie de multa grija si ca aveti nevoie de ajutorul
sau! Este mult mai bine asa decat sa va vada mereu in jurul
bebelusului si el sa nu aiba ce face! Cereti-i sa faca mici sarcini: sa
aduca obiectele necesare la baie, la schimbat scutece, sa ii citeasca
sau cante micutului. Faceti-l sa creada ca are un rol important in
familie si ca bebelusul depinde si de el: spuneti-i, de exemplu, ca
bebe prefera sa il auda pe el cantand, ca numai la el zambeste mai
mult etc.! Daca insa refuza sa se implice, daca nu vrea sa fie in
preajma nou-nascutului, nu insistati si lasati-l sa accepte situatia.

Nu aratati ca preferati micutul si nu uitati ca si primul nascut

are nevoie de voi!Este dificil, mai ales pentru ca un nou-nascut

cere atat de multa atentie constant, insa incercati sa nu uitati ca si

copilul mai mare are nevoie de parintii sai. Nu uitati sa vorbiti cu el,
sa il alintati si sa ii aratati afectiune si mai ales sa respectati micile
obiceiuri, ritualuri, rutina de zi cu zi: ce faceti dimineata, ce faceti
inainte de culcare (cand bebe doarme, dedicati cate o ora primului
nascut). Oricat de greu este, e important sa ii aratati ca schimbarea
nu este chiar asa de mare si sa dedicati timp pentru el. Cand aveti
cum, lasati bebelusul in grija bunicilor si petreceti o zi in oras cu
primul nascut. Si chiar cand copilul se poarta obraznic, amintiti-va ca
este o manifestare a geloziei la copii deci nu il pedepsiti aspru si
incercati sa discutati cu el (invatati ascultarea activa). Tineti minte:
gelozia la copii se naste deoarece copilul pierde din: atentia si
afectiunea parentala; viata sa obisnuita, cu toate ritualurile; si
obiectele lui personale, care trebuie sa ramana ale lui.

Admirati copilul pentru maturitatea sa. Oricand va ajuta sau are

grija de frate/sora, admirati-l pentru maturitatea lui. Daca
regreseaza si merge inapoi, nu il faceti sa se simta prost, insa
incercati sa il stimulati tocmai cerandu-i ajutorul, spunandu-i ca el
este mare si aveti nevoie de el!

Daca este agresiv? Uneori, mai ales daca primul nascut are sub 45 ani, poate adopta unele comportamente agresive: il poate ciupi,
musca sau poate arunca cu obiecte in nou-nascut. Cand face asta,
important este sa NU ii acordati atentie, nici macar sa il certati: asta
doreste, atentie, chiar daca negativa! In schimb, acordati atentie
bebelusului. Daca observati asemenea comportamente, va trebui
totusi sa vorbiti cu copilul dupa ce va ingrijiti de bebe ii spuneti ca
stiti ca bebelusul poate fi enervant, insa a il lovi este gresit pentru ca
il raneste. Nu faceti copilul obraznic, ci spuneti-i ca face rau
micutului. Cand se repeta, treceti la pedepse, insa incercati si sa
discutati cu el. Aveti grija ca bebelusul sa nu fie singur cu
fratele/sora sa, insa fara a-i arata copilului mai mare ca nu aveti
incredere in el!

Iat cteva tipuri de gelozie

1. Gelozia invidie.
Apare ntr-o relaie n care unul din parteneri are un complex de inferioritate. Cellalt
este perceput ca mai bun, mai competent, superior i prin aceasta ca amenintator
pentru stabilitatea realatiei. Acest tip de gelozie rezult dintr-o preocupare exagerata
pentru sine i un respect de sine diminuat. Cnd m accept i m iubesc aa cum
sunt, calitile partenerului meu sunt motive nu de invidie ci de bucurie i admiraie.
Sunt fericit s am o relaie apropiat cu el/ea, deoarece nsuirile lui/ei remarcabile
pot dinamiza propriile mele caliti corespondente, ajutndu-m s evoluez.
De exemplu, inteligena superioar a partenerei mele nu m complexeaz ci m
stimuleaz s gndesc mai atent i mai profund, i admir aceast aptitudine i m
bucur s o amplific n mine nsumi, n prezena ei. Nu o invidiez pentru c ntre noi nu
exist competiie. Singura competiie n care, eventual, sunt angrenat este cea cu
mine nsumi iar premiul se numete ACTUALIZAREA PROPRIULUI POTENIAL. n
aceast curs, la capitolul inteligen, partenera mea este antrenorul i suporterul
meu, n nici un caz adversarul meu.
2. Gelozia competiie
Este legat de primul tip, cu diferena c realizrile intelectuale, profesionale sau
sociale ale partenerului sunt percepute ca amenintoare pentru imaginea de sine a
celuilalt. Evident, dac lucrul acesta se ntmpl imaginea de sine este neclar,
instabil sau distorsionat. Ea poate fi nerealist desenat sau gonflat, pentru a
compensa tririle de inadecvare, neajutorare sau lipsa de valoare de la nivel
incontient.
3. Gelozia posesivitate
Pleac de la premisa ciudat c ntre oameni exist relaii de proprietate, ca ntre un
om i periua lui de dini, identitatea psihologic a partenerului este nerecunoscut
sau exclus. Valoarea partenerului este pur instrumental: are o cas intr-un cartier
rezidenial, este bun la pat, are o main marf, gtete bine, e chipe, e sexy, se
mbrac modern, se pricepe la copii, are rude n strintate .a.m.d. Citit analitic,
aceast relaie dezvluie autodevalorizarea incontient a proprietarului.

Raionamentul lui este Nu sunt bun de nimic, sunt singur i nu valorez nimic fr
tine. Am nevoie de atenia i dragostea ta permanent i de aceea nu-i dau voie s
te ndeprtezi .
Dac invidia poate deveni stimulativ pentru atingerea unui scop Sunt invidios pe
condiia ta fizic i m voi antrena serios pentru a te depi, posesivitatea contribuie
la ratarea lui. Cu ct e mai compulsiv nevoia de a fi iubit, cu att devine mai putin
probabil satisfacerea ei. Nimeni nu are chef s rmn lng cineva care l
controleaz, i dicteaz conduita i l trateaz ca pe un obiect.
EL: A vrea s fim tot timpul mpreun. Simt c nnebunesc dac pleac pentru o
zi. Vreau s fie cu mine si s facem totul mpreun. Plecrile ei m nfurie. Tririle
astea se tot acumuleaz i cam o dat pe lun explodez. Cearta este atunci
groaznic. Cnd ne certm, n mod curios, sunt sigur c m iubete. Trebuie s simt
c m iubete, am nevoie s-mi arate permanent asta.
4. Gelozia excludere
Este hrnit de sentimentul de a fi neglijat sau exclus si are rdcini clare n
dinamica relaional din familia de origine. Bieii neglijai de .mam sau fetele
neglijate de tat aduc cu ei, n relaia de cuplu, tririle infantile de ndeprtare,
singurtate i abandon.
EA: Tata era un ins imprevizibil i la fel este i EL. Am nceput odat s curm
grdina cnd a sunat telefonul i a trebuit s plece urgent la birou. M-am simit
complet neimportant pentru el, ca i cum n-ar fi existat dect blestemata lui de
slujb bine pltit. Exact aa era i tata. ncepeam s ne jucm amndoi i deodat
gsea altceva mai important de fcut.
Tririle de acest tip sunt alimentate de atentia, timpnl i interesul pe care partenerul
le consacr preocuprilor profesionale, relaiilor cu alte persoane sau activitilor
recreative. Ai toate motivele s fii suprat dac n fiecare weekend merge cu
prietenii lui pe stadion. Dar s-i faci o scen pentru c, din an n Pate, privete un
meci la televizor n loc s vin cu tine la cumprturi, e deja altceva.
5. Gelozia suspiciune
Apare n relatia interpersonal, atunci cnd unul din parteneri este mai senzitiv, nu
are incredere in sine i nici n ceilali. n cazurile mai grave (mai apropiate de
patologie), gelosul de acest tip are o structur de personalitate de tip paranoic (i

suspecteaz pe ceilali c ar fi ru intenionai n ceea ce-l privete, pune la ndoial

loialitatea altora, caut asiduu dovezi n sprijinul bnuielilor sale, se simte repede
ofensat, nu are simul umorului, este ncredinat c are dreptate i rezist oricror
argumente).
Alteori, suspiciunea unei persoane legat de partenerul ei (cred c m neal) este
proiecia propriei dorine incontiente de a-l nela. Dorina este inhibat ns
presiunea ei este att de mare nct ptrunde totui n cmpul contiinei, cu
diferena c pare c a venit din afar (este perceput ca o dorin a partenerului).
Atunci cnd nu se transform n gelozie, suspiciunea poate fi interpretat, dintr-o
perspectiv pozitiv, ca abilitate de a opera cu variante de comportament, de a
observa atent i a face presupoziii inteligente. Dac partenerul i petrece mai puin
timp cu tine, dac nu mai este la fel de activ sexual, dac are mai puini bani i dac
este cutat mai des de o persoan de sex opus, suspiciunea ta pune n gard asupra
unei posibile deteriorri a relaiei voastre. Ea nu se convertete n gelozie dect
atunci cnd evii s ai o discuie deschis cu partenerul tu pe aceast tem sau nu
acorzi nici un credit explicatiilor lui, fr ai putea dovedi contrariul.

8.2. Aa sunt eu din fire: mai gelos

Cei care, n copilrie, au fost tratati nedrept sau cu o perceptie acut a lipsei de
loialitate a oamenilor sunt mai susceptibili s dezvolte n relaia de cuplu triri de
gelozie fr nici un fundament n comportamentul partenerului. Ca aduli, ei se
ateapt s fie nedrepttii sau nelai, ca atunci cnd erau copii.
ACESTE ATEPTRI SUNT DE NATURA INCONTIENT. Un flirt nevinovat al
partenerului sau o mbriare amical pot declana furia intens i un torent de
acuzaii i interpretri.
Persoanele lipsite de ncrederea n propriile capaciti relaionale, critice cu ele nsele
i avnd complexe de inferioritate pe linia masculinitii sau feminitii, n faa unui
potenial rival, vor fi mai predispuse s cread c partenerul este atras de acesta.
Trirea de inadecvare nerecunoscut le face s atribuie potenialului rival nu calitatea
real de obiect de invidie pentru ele ci calitatea presupus de obiect de atracie
pentru partener.
Geloii incapabili s se druie, i s se investeasc n parteneriat uzeaz de trairea
lor ntr-o rnanier manipulativ, nu pentru a elimina ameninrile ci pentru a se

asigura de dragostea partenerului. Raionamentul incontient din spatele acestui

comportament este: Eu nu m pot drui i n ceea ce privete druirea nu sunt sigur.
Trebuie s fac ceva pentru a rn asigura de dragostea ta . Un alt gnd, Eu nu m
pot drui i cred c nici tu nu te poi drui, cnd e urmrit cu perseveren, l
determin pe partener s cedeze n cele din urm, din cauza lehamitei: M-am
sturat s i tot dovedesc dragostea mea . Moment n care gelosul exclam: Aha,
tiam eu! .
Partenerii foarte geloi, fie c actioneaz din neincredere i teama de abandon fie
din nevoia de a poseda i controla, sfresc, prin a-l face pe cellalt s se simt
prins n capcan, asaltat, devalorizat sau nerespectat. Atenia constant i
constrngerile autoinpuse, pentru a nu da prilejul suspiciunilor conduc nu doar la
pierderea independenei, ci i a simului integritii personale. Pe de alt parte,
acuzaiile repetate de infidelitate pot deveni sui-generis programe negative n soft-ul
psihologic al celui acuzat, astfel nct acesta ajunge ntr-adevr la trdare (fenomen
de tipul profeie automplinit) sau i repolarizeaz sentimentele, nlocuind iubirea
cu ura.
Toate aceste trsturi de personalitate, alturi de narcisism i imaturitate emoional
semnaleaz aptitudini incerte (ca s m exprim elegant), pentru relaia de parteneriat
erotico afectiv. Un partener echilibrat i stabil emoional, capabil a se orienta i spre
alte optiuni nu va tolera mult timp comportamentul celui gelos i, n cele din urm l
va respinge.
Egoismul trebuie distins de interesul propriu. Sunt egoist atunci cnd nu-mi pot
reprezenta reciprocitatea, cnd sunt centrat pe propriile nevoi i dorine i nu in cont
de cellalt.
Este un aranjament psihic specific copiilor care nu tiu s mpart cu alii, s in
seama de dorinele celorlali, care vor s aib acum, fr nici un fel de amnare.
Copiii de acest fel au buletin de identitate, carnet de asigurat i uneori talon de
pensie.
Promovarea propriului interes, n comparaie cu egoismul, este o atitudine sntoas
i perfect rtzonabil. Din cnd n cnd, e necesar s m plasez deasupra intereselor
celorlali. Dac cineva strig dup ajutor n larg iar eu nu tiu s not, interesul
personal mi dicteaz s NU plec vitejete spre el, pentru a muri mpreun. Dac
familia partenerei mele mi ofer o friptur apetisant iar organismul meu nu
tolereaz carnea de porc, interesul personal mi cere s NU mnnc, cu riscul de a
prea nepoliticos sau indiferent la strdaniile culinare ale soacrei.

O persoan care rspunde propriului interes este dispus s fac sau s ntoarc o
favoare, s mulumeasc sincer pentru un serviciu i s acorde celuilalt un privilegiu
similar celui pe care l solicit. Un egoist nu are aceast disponibilitate.
Persoanele imature afectiv nu-i pot controla izbucnirile agresive i tolereaz greu
(uneori deloc) frustrarea, ameninrile sau respingerea. Nu i recunosc partenerului
DREPTUL DE A GREI i i transform dorinele n revendicri nevrotice. Ca un
copil care nu a primit ciocolata, au un acces de furie. Ciocolata sau ngheata din
copilrie sunt acum dragostea, atenia sau druirea sexual partenerului.
Un imatur se enerveaz, i dramatizeaz emoiile i depete msura nu atunci
cnd nu obine CEEA CE DORETE, ci cnd nu obine CEEA CE REVENDIC. n
timp ce o persoan mai echilibrat prefer ca, la o petrecere, soia lui s se distreze
alturi de el, dar NU-I IMPUNE aceste dorine, un imatur insist i chiar face o criz
dac aceast cerere expres nu este satisfcut.
Nu este rar, pentru multe persoane geloase, s nu-i asume responsabilitatea
pentru tririle lor. Dac partenerul meu danseaz cu altcineva, sub ochii mei, gelozia
pe care o resimt MI APARINE. Eu sunt singura responsabil pentru ea. El nu face
dect s apese un buton pe care scrie: Cnd partenerul meu danseaz cu altcineva,
el m neal . Dar butonul i mesajul lui SUNT ALE MELE. La fel de bine ar fi putut
scrie: Cnd partenerul meu danseaz cu o alt femeie, el este un brbat atrgtor
de care sunt mndr .
NIMENI, NICIODAT NU NE FACE GELOI. Cauza tririlor de gelozie nu se afl n
comportamentul partenerilor notri, ci n felul n care noi interpretm comportamentul
lor. Cnd interpretarea este corect, trirea afectiv nu este gelozia ci tristeea/furia:
M gndesc la faptul c m neli i asta m ntristeaz/m nfurie . Este ns mult
mai uor s-l facem pe cellalt responsabil pentru tririle noastre. Cellalt caz
reclam efortul de a ne cunoate i transforma i cine are chef de o asemenea
munc?
Spre deosebire de tristeea sau furia menionate mai sus, care sunt triri emoionale
pure, necontaminate de nimic, gelozia este un amalgam de afecte, emoii i idei trite
frustrant, o constelare ideo afectiv ce implic teama de abandon, sentimentul de a
fi prejudiciat, ostilitatea pentru partener sau rival, autodevalorizarea i nencrederea
n sine.
Nonasumarea responsabilitii este detectabil n constrngerea sau manipularea
celuilalt astfel nct EL/EA S ACIONEZE i NU EU. Pentru ca eu s nu mai fiu

gelos, tu trebuie s faci ceva: s nu ntrzii, s nu fii cald/ cu altcineva, s faci ceea
ce i cer, s m asculi, s pui nevoile mele mai presus de nevoile tale. (Sclipitoare
manevr, trebuie s recunoti.). Mesajul pe care-1 transmit, indirect, este c gelozia
mea nu este problema mea, ci PROBLEMA TA! Adic, dac tu te- ai comportat altfel,
gelozia nu ar exista i relaia noastr ar fi extraordinar.
TRIRILE NOASTRE, N MSURA N CARE SUNT NEGATIVE SAU
PERTURBATOARE, SUNT PROBLEMELE NOASTRE. Ceilali sunt doar stimuli,
condiii, fundal. A-l face pe cellalt responsabil sau vinovat este ca i cum am nvinui
cerul pentru c plou. Ploaia vine, ntr-adevr, de sus dar este responsabilitatea
noastr s ne adpostim sub o umbrel.
A-l face pe cellalt responsabil sau vinovat este ca i cum am nvinui cerul pentru c
plou.
Non asumarea responsabilitii, ca modalitate de a dinamita o relaie iniial
promitoare, rivalizeaz cu comportamentele autodistructive. Din acest punct de
vedere, persoanele geloase orict de colite sau inteligente ar fi, par oarbe.
Ele se comporta astfel nct s-i ndeprteze chiar pe cei dup a cror dragoste
tnjesc. Sunt asemenea unor copii care scncesc, plng, ip, dau din picioare sau,
ntr-un limbaj mai frust, fac ca toi dracii pentru a avea ceea ce i doresc, cu orice
pre. Devin o povara pentru parteneri, si intr-un chip foarte curios, se ateapt s fie
iubii pentru conduitele lor infantile, meschine sau josnice.
In sfrit, nu vreau s nchei acest subcapitol fr a aminti de mentalitatea stpn
sclav specific anumitor persoane geloase. Prelund aceast concepie de la
propriile lor familii, asemenea unui bun de mare pre, ele isi considera partenerii
obiecte comerciale, mrfuri asupra crora dein drepturi de proprietate.
Stpnul are un fel de drepturi de sorginte divin asupra sclavului. Ii poate pretinde
orice i la nevoie i impune orice, chiar ntr-un mod violent, fr a se simi vinovat.
Stpnului nu-i pas de setimentele sclavului si uneori este incapabil s i le
reprezinte.

Oamenii de tiin au realizat un studiu pentru a afla care este adevrata rdcin a geloziei.

Studiul susine ideea conform creia gelozia a fost creionat de evoluie. Mai exact, ipoteza
susine c brbaii au tendina de a se teme de infidelitatea sexual pentru c ei vor s fie siguri
c urmaii fcui de partenera de via sunt ai lor, n timp ce femeile i fac griji cu privire la
infidelitatea emoional, obicei rmas de pe vremea n care i fceau griji c partenerul nu aloc
destule resurse relaiei.
Dac lum n considerare aceast teorie putem spune c brbaii bisexuali care sunt implicai
ntr-o relaie cu o femeie i vor face mai multe probleme n legtur cu infidelitatea sexual dect
brbaii bisexuali care se vd tot cu brbai, deoarece acetia din urm nu pot purta urmai n
pntec.
Cercetri anterioare au sugerat c persoanele de acelai sex care formeaz un cuplu au tendina
de a se teme mai mult de aspectele emoionale ale infidelitii, dect de cele sexuale.
n noul studiu, cercettorul Cory Scherer i colegii si de la Pennsylvania State University
Schuylkill au recrutat 134 de bisexuali pe care i-au rugat s completeze un chestionar. Tema
chestionarului presupunea ca subiecii s i imagineze c sunt nelai, urmnd s afle dac este
vorba de un partener de sex feminin sau masculin. Apoi, pe parcursul chestionarului ei urmau s
arate dac erau mai deranjai de aspectele emoionale sau de cele sexuale ale infidelitii.
Din totalul participanilor, 48 erau femei bisexuale care aveau ca parteneri brbai, 36 erau femei
bisexuale care se vedeau tot cu femei, 27 erau brbai bisexuali care se ntlneau cu femei i 23
erau brbai bisexuali care formau cupluri cu alte persoane de acelai sex cu ei.
Pe baza rspunsurilor la chestionare s-a constatat c brbaii bisexuali care se ntlnesc cu femei
erau mult mai stresai de infidelitatea sexual, comparativ cu ceilali participani la studiu. Dintre
brbaii bisexuali care formau cupluri cu femei, 49% au declarat c cel mai mult i-au deranja
aspectele sexuale ale infidelitii. Prin comparaie, doar 16% dintre brbaii bisexuali care aveau
ca parteneri tot brbai au declarat c sexul i-ar deranja mai mult dect comportamentul
emoional n cazul infidelitii.
n schimb, ngrijorrile femeilor privitoare la infidelitate nu variau att de mult n funcie de sexul
partenerului. Dintre femeile care se ntlneau cu brbai, 25% au declarat c ar fi deranjate mai
mult de infidelitatea sexual a partenerului, dect de cea emoional, n timp ce doar 17% dintre
femeile care se ntlneau cu brbai au dat acelai rspuns.
Rspunsurile participanilor bisexuali susin ideea conform creia gelozia a aprut ca urmare a
unei ameninri la adresa reproducerii. Un brbat care are ca partener de via un alt brbat nu
trebuie s se team c va crete fr tire copilul altuia, n schimb, un brbat aflat ntr-un cuplu
cu o femeie nu poate fi sigur c urmaul este al lui, motiv pentru care el este mai anxios atunci
cnd vine vorba de fidelitatea sexual.

Exist mai multe

teorii ce ncearc s explice gelozia. Prima este

cea evoluionist, care spune c este mai probabil ca un brbat s simt gelozia n faa

unei poteniale infideliti sexuale, fapt exprimat prin imposibilitatea masculului de a avea
certitudinea c puiul pe care-l crete este al lui. n acelai fel, femeile avnd certitudinea
maternitii, nu ar fi att de receptive n faa infidelitii sexuale, ci par a fi predispuse la
gelozie n faa infidelitii emoionale, ntruct femeia ancestral se temea ca masculul ei
s nu duc resursele necesare traiului unei ale femei.
Cercetrile mai recente ns pun mai puin accentul pe diferenele ntre masculin sau
feminin, ns aduc n prim plan factori care in de personalitate sau tipul de ataament.
Gelozia poate fi normal sau mai bine zis, cu funcie adaptativ, atta vreme ct
produce efecte benefice asupra cuplului i a partenerilor ca indivizi sau poate fi
anormal, iar aici ne referim mai ales la gelozia morbid, patologic.
Gelozia poate fi considerat adaptativ cnd produce un semnal de alarm asupra
partenerilor, care i vor schimba atitudinea i comportamentele n beneficiul cuplului.
Astfel, un partener care simte c cellalt prefer compania altor oameni pentru a
ntreprinde anumite activiti, ar putea ncerca s participe la acele activiti la care era
absent pn atunci, cei doi ajungnd astfel c petreac mai mult timp mpreun i deci,
s elimine pericolul unei despriri. Pentru unele persoane, gelozia naiv a partenerilor
este chiar o dovad de dragoste din partea acestora, astfel nct ele primesc
confirmarea c sunt apreciai i dorii de partener.
Dac vorbim de gelozia anormal, Hansen & Zeng au realizat o clasificare: ngelozia
morbid, avem n vedere o team profund care conduce la dezamgire, depresie, furie
extrem; gelozia suspicioas este aceea n care un partener suspecteaz c ar exista
o ameninare la adresa relaiei sale; gelozia simptomaticapare mai ales n cadrul unor
tulburri psihice severe, cum ar fi schizofrenia; gelozia patologic are legtur cu stima
de sine sczut sau cu experienele anterioare de infidelitate.
Manualul de diagnostic al tulburrilor mentale (DSM IV) surprinde gelozia n cadrul
tulburri delirante, atunci cnd tema central a delirului persoanei o constituie faptul c
soul sau soia sau amanta/ amanul este infidel/. La aceast convingere se ajunge fr
cauz cuvenit i se bazeaz pe inferene incorecte susinute cu mici frme de probe
care sunt colectate i utilizate spre a justifica delirul. Individul cu delir i confrunt de
regul partenerul i ncearc s intervin n presupusa infidelitate (restrnge autonomia
partenerului, l urmrete n secret, investigheaz presupusul amant sau amant, i
atac partenerul).
Psihiatrii australieni Gordon Parker i Elaine Barrett sugereaz c gelozia morbid ar fi o
form a personalitii de tip obsesiv- compulsiv i argumenteaz prin faptul c au obinut
rezultate bune n tratamentul geloziei morbide cu aceleai substane ce dau rezultate
bun i n cazul tulburrii obsesiv- compulsive.
O teorie foarte larg rspndit n ultima perioad este cea a explicrii geloziei prin tipul
de ataament care caracterizeaz relaiile. Teoria ataamentului a fost formulat
de John Bowlby i pornete de la rolul prinilor, mai ales n primii ani de via, n
determinarea modului n care copiii se vor dezvolta. Cele trei tipuri principale de

ataament prezentate prima dat de Ainsworth i colaboratorii ei n 1971

sunt:ataamentul caracterizat de siguran (n care individul are ncredere c printele
su va fi disponibil i i va oferi ajutorul dac se va confrunta cu situaii
potrivnice);ataamentul caracterizat de anxietate i rezisten (copilul nu are
certitudinea c printele va fi disponibil sau c-l va ajuta n cazul n care va i va solicita
i de aceea este predispus n permanen la anxietatea de separare, tinde s se agae i
s manifeste reticen n explorarea mediului) i ataamentul caracterizat de anxietate
i evitare (n care individul nu are ncredere c dac va cuta protecie i se va rspunde,
el se ateapt a fi refuzat categoric. El ncearc s-i triasc viaa fr iubirea i sprijinul
celorlali).
Prelund bazele teoriei ataamentului, Levy a studiat conceptul n cadrul relaiilor i a
constatat c exist din acest punct de vedere ataament de respingere i sigur. O
persoan cu ataament de respingere nu valorizeaz faptul de a fi ntr-o relaie, el
prefer n schimb i ine foarte mult la a independena sa. O persoan cu ataament de
tip sigur se simte confortabil n cadrul relaiei, n interdependen. Se pare c exist o
posibilitate mai ridicat ca cei cu ataament sigur s fie mai deranjai de infidelitatea
emoional, iar cei cu ataament de respingere s fie deranjai mai degrab de
infidelitatea sexual.
Un alt cercettor - Guerrero (1995) a studiat i a enumerat acele expresii care
caracterizeaz gelozia, acele comportamente cu valoare comunicativ. Astfel, cele mai
frecvente comportamente generate de gelozie sunt:
- Supravegherea partenerului i restricionarea acestuia de a participa la diverse activiti
independente;
- Comportamente compensatorii, ce au menirea de a restabilii relaia, de a repara;
- ncercri de a manipula partenerul prin contra-gelozie sau inducerea sentimentului de
vinovie;
- Confruntarea rivalului, n vederea avertizrii acestuia cu scopul evitrii contactelor
ulterioare cu partenerul su;
- Comportamente violente, violen prin lovirea obiectelor; pot lua forma unor accese de
furie au n mijlocul conflictului deschis cu partenerul;
- Prezentarea unor gesturi ce semnific posesiunea n public, cu scopul de a-i marca
teritoriul s a-i avertiza pe ceilali c persoana de lng i aparine;
- Defimarea adversarului, realizarea diferitelor afirmaii negative la adresa rivalului n
faa partenerului sau a altor persoane;
- Ameninarea relaiei, afirmarea c va prsi relaia i partenerul de via sau c va
comite, la rndu-i, infidelitate.
n concluzie, nu putem vorbi de noblee n cazul geloziei, ntruct ea provoac cel puin
unei persoane din relaie sentimente negative, de disconfort. S consideri c gelozia
este doar o dovad de dragoste sublim, care te mgulete ar sublinia o problem de
stim de sine la propria persoan. Cu alte cuvinte, putem ncadra gelozia n dou
categorii mari: normal i anormal. Gelozia morbid poate fi periculoas pentru oricare
membru al relaiei, inclusiv pentru individul- rival; n numeroase studii, gelozia este
considerat a fi n topul trei al motivelor pentru comiterea crimelor premeditate.

Gelozia se hraneste din suspiciune , se transforma apoi in nebunie sau dispare

imediat ce banuiala ni se transforma in certitudine. La Rochefoucauld
In gelozie predomina iubirea de sine , si nu dragostea fata de altcineva.
La Rochefoucauld
Gelozia este cel cel mai infricosator pacat involuntar. Iris Murdoch
Gelozia este iadul iubirii ranite. John Milton
Gelozia este umbra iubirii. Liviu Rebreanu
Gelozia e cea mai stupid, cea mai neroad, cea mai crud, cea mai imbecil dintre
pasiunile omeneti. Paolo Mantegazza
Gelozia e fiica iubirii pe care ns de multe ori o ucide cu veninul ei. Lorenzo
Stramusoli
Gelozia e o boal iremediabil, un cancer al sufletului mpotriva cruia nu exist
leac, nu exist medic, nu exist ameliorare, nici mcar acalmii datorite istovirii. Ea
nghite cu lcomie toate zvonurile, i nu lipsesc furnizorii pentru acestea. J.
Wassermann
Gelozia este o patim care caut cu tot dinadinsul motive de suferin. F. D. E.
Schieiermacher
Gelozia este un lucru teribil; seamn cu iubirea, dar e contrariul ei; nu vrea binele
obiectului iubit, ci dependena lui i triumful asupra lui. Iubirea este uitarea de sine;
gelozia este forma cea mai pasionat a egoismului, exaltarea eu-lui, despot, exigent,
vanitos, care nu poate s se uite i s se subordoneze. Henri-Frederic Armiel
Gelozia e un monstru zamislit prin el insusi si nascut din el insusi. William
Shakespeare
Exista oameni foarte nefericiti pe care nu-i mangaie nimeni: acestia sunt sotii gelosi;
altii pe care ii uraste toata lumea: acestia sunt sotii gelosi. Sunt si unii pe care toti
barbatii ii dispretuiesc; astia sunt tot sotii gelosi. Charles de Secondat
Vorbele veninoase ale unei femei geloase, sunt mai otravitoare decat coltii cainilor
turbati.William Shakespeare
Gelozia este pur i simplu teama c nu ai valoare Jennifer James
Putina gelozie e precum sarea din supa. Se stie insa ca poti scapa mai multa sare in
supa. Alberto Sordi

A fi gelos nu inseamna sa te indoiesti de sotia ta ci de tine insuti. Honore de Balzac

Femeia fara farmec este intotdeauna geloasa pe sotul ei. Femeia fermecatoare nu
este niciodata geloasa. Oscar Wilde

Tnra i-a scris o scrisoare n care i-a spus c s-a sturat de el i c l-a prsit, a lsat-o la
vedere, apoi s-a ascuns sub patul din dormitor. Brbatul a ajuns acas, a citit scrisoarea, a scris
ceva, apoi a nceput s cnte i s danseze. i-a luat telefonul i a sunat pe cineva.
"Bun, iubito, tocmai mi schimb hainele i vin la tine. Ct despre proasta cealalt, s-a prins n
sfr it c mi bteam joc de ea i a plecat. Am fcut o gre eala imens cnd m-am nsurat cu ea.
mi doresc s te fi ntlnit mai devreme. Ne vedem n curnd, iubito!", a spus so ul femeii, apoi a
prsit camera.
Plngnd, femeia a ie it din ascunztoare i a citit ce i-a scris so ul ei: " i se vedeau picioarele,
idioato. M duc dup pine"...

elozia implic un ntreg episod emoional, incluznd o naraiune complex: circumstanele care duc
le gelozie, gelozie n sine ca emoie, ncrcrile de auto-reglare, aciunile i evenimentele ulterioare
(Parrot, 2001). Naraiunea i poate avea originea n fapte, gnduri, percepii i amintiri, dar se poate
baza i pe imaginaie i presupuneri.
O explicaie posibil a originii geloziei este aceea furnizat de psihologia evoluionist: ca emoie care
a evoluat pentru a maximaliza succesul nostru genetic (Buss i Zarsen, 2004). Comportamentul gelos
la brbat are scopul de a evita trdarea sexual astfel nct s nu risipeasc resurse ngrijind
progenitura unui alt brbat.
O alt explicaie cultural sau social este aceea c gelozia i are originile n mod special n
imaginaie, imaginaia fiind afectat de cultura n care triete persoana.
Dei psihologia tradiional consider excitaia sexual ca urmare a geloziei o parafilie, unii autori
susin c gelozia poate avea un efect pozitiv asupra funciei sexuale i satisfaciei sexuale. Studiile
arat c uneori gelozia duce la creterea pasiunii pentru partener i intensitii sexului pasional.
Gelozia la copii i adolesceni a fost observat mai ales la aceia cu stim de sine sczut, putnd
evoca reacii agresive.

Pe de alt parte atitudinile fa de gelozie depind mult de cultur.

Gelozia la adolesceni apare mai ales privitor la prieteni teama de a pierde prieteni, n asociere cu
stima de sine sczut.

Teoria meninerii auto evalurii (Tesser, 1988)

Teoria meninerii auto evalurii se refer la discrepanele ntre dou persoane aflate n relaie. Dou
persoane au scopul de a continua s se simt bine psihologic n relaie atunci cnd se compar cu
cellalt. Auto evaluarea este definit ca mod n care persoana se percepe. Acest proces de cretere
i progres este stimulat sau mpiedicat de comportamentul persoanelor apropiate psihologic, astfel c
oamenii sunt mai ameniai de prieteni dect de dumani.
Auto evaluarea unei persoane similar de fapt cu stima de sine este crescut atunci cnd
persoanele apropiate se poart bine. Pe de alt parte succesul unei persoane apropiate psihologic
poate scdea auto-evaluarea subiectului n cadrul procesului de comparaie.Aceasta deoarece
succesul celuilalt invit la comparaie cu propriile capaciti, afectnd astfel auto-evaluarea.
Exist studii care leag gelozia de modelul teoriei meninerii auto-evalurii. Gelozia este crescut
atunci cnd realizrile rivalului se situeaz de asemenea ntr-un domeniu cu mare relevan pentru
subiect. Ca urmare se pare c sunt importante caracteristicile rivalului: de exemplu caracteristici
profesionale deosebite, abiliti sau talente speciale, etc. Gelozia este astfel conceptualizat ca proces
specific de meninere a auto-evalurii.
Gelozia este simit mai ales atunci cnd facem comparaii n domenii care sunt importante pentru
modul n care ne definim pe noi nine. Gelozia este mai probabil atunci cnd relaia este ameninat
de un rival cu care considerm c nu ne putem compara ntr-un anumit domeniu. Oamenii sunt
motivai pentru a-i crete stima de sine, respectiv se vor purta astfel nct s promoveze un punct de
vedere pozitiv despre ei nii. Multe din ocaziile de a obine feed-back astfel nct persoana s i
menin o stim de sine crescut i are originile n interaciunile sociale cu persoanele similare. n
plus stima de sine crescut poate fi mentinut de persoan i prin faptul c cunoate persoane care
au abiliti / capaciti deosebite i succes, ceea ce este cunioscut n mod popular ca a se sclda n
gloria altora. Totui sunt situaii n care succesul altora duce la scderea stimei de sine a persoanei
respectiv atunci cnd domeniul de succes al celeilalte persoane are relevan crescut pentru noi,
respectiv situaii care invoc comparaii. Auto-evaluarea este ameninat atunci cnd persoana face
comaparaii care pot fi n defavoarea sa. Gelozia este astfel resimit mai ales atunci cnd avem
tendina de a ne compara cu rivalul.

TEST: Cum stai cu gelozia

Autor: Georgiana Rache | 27 noiembrie, 10:35 | 3 comentarii | 426 vizualizari

Cine nu a fost gelos, mcar o dat n via? ns cnd gelozia

ajunge s i ghideze existena, atunci este cazul s iei msuri.
Afl ce rol ocup gelozia n viaa ta, cu ajutorul urmtorului
test.

ARTICOLE SIMILARE:
DIN ACEEASI CATEGORIE:
Horoscopul sntii pentru 2016
Afl care sunt cele 9 faze ale unei csnicii
Creierul, diferit n funcie de sex?

1.Cum reacionezi cnd eti la o petrecere i partenerul tu st de vorb minute

n ir cu o persoan pe care nu o cunoti?
a) Nici nu observ asemenea detalii.
b) Atept s termine discuia, apoi l/o ntreb cine era persoana respectiv.
c) M supr, dar atept s termine discuia i l ntreb tot ce a discutat cu acea
persoan.
2. Cnd te priveti n oglind, primul gnd care i trece prin minte...
a)...zmbesc, plin/ de ncredere n mine.
b) ...mi spun c ar trebui s mai slbesc un pic, ca s art i mai bine de att.
c)...nu mi place deloc cum art.

3. Partenerul/partenera te-a anuat c ajunge un pic mai trziu acas, fiindc

iese cu colegii de serviciu, ns a ntrziat cu mult mai mult dect era prevzut.
Cum reacionezi?
a) Nu mi fac griji, chiar m bucur pentru el/ea. Probabil se simte minunat mpreun
cu colegii.
b) Sunt un pic frustrat/. Chiar nu putea s sune s m anune?
c) Sunt furios/furioas i l/o sun, ca s vin imediat acas.
4. Partenerul tu are o vedet preferat, despre care i tot spune c arat
extraordinar. Cum reacionezi?
a) Cui i pas? i eu am un actor/actri de care mi place.
b) Nu e mare lucru, att timp ct nu mi afecteaz relaia.
c) M simt inconfortabil i i spun c m deranjeaz acest lucru.
5. Observi c partenerul/partenera ta se uit insistent la o persoan de sex
opus. Tu...
a)... crezi c l/o cunoate de undeva.
b)...te simi un pic gelos/oas, dar faci o glum, ca s detensionezi atmosfera.
c) ...te enervezi i i reproezi acest lucru.
6. Partenerul tu te anun pe ultima sut de metri c va pleca n weekend ntro delegaie. Ce-i spui?
a) Este o ocazie s mai petrec i eu timp singur/.
b) E puin frustrant pentru mine, pentru c trebuia s mi spun din timp.
c) i in moral, de m va ine minte. n plus, l voi suna foarte des.
7. Cnd iei n ora cu partenerul, mereu sunt cteva priviri admirative aintite
asupra sa. Ce senzaie i creeaz?
a) M simt mndru/mndr.
b) M amuz.
c) mi fac griji c ar putea s l/o pierd.
8. Crezi c este bine s rmi n relaie de amiciie cu fotii parteneri?
a) De ce nu, nu vd nimic neobinuit n asta.

b) Att timp ct nu mai exist sentimente de iubire ntre cei doi, mi se pare n regul.
c) n niciun caz!
Cum interpretezi rezultatele
Majoritatea A: nu eti gelos/oas

Nu eti o persoan geloas, ceea ce nseamn c acest sentiment nu i umbrete

relaiile de iubire i nici pe cele de prietenie. Ai grij numai s nu cazi n extrema
cealalt, iar cei de lng tine s perceap aceast lips de gelozie drept indiferen.
Din cnd n cnd, nu uita s i faci o declaraie de dragoste partenerului tu.
Majoritatea B: ai o doz modert de gelozie

Gelozia este destul de mult prezent n viaa ta, ai tendina s fii nesigur/ pe tine. F
tot posibilul s nu te mai compari cu alte persoane i s i pese mai puin de prerea
celor din jur. n acelai timp, vezi gelozia i ca pe o dovad de dragoste pentru
persoana iubit, care i confirm c iubirea dintre voi nu a murit.
Majoritatea C: eti foarte gelos/oas

Eti o persoan care se las condus de gelozie i eti tot tmpul n gard, de team
ca partenerul de via s nu te nele. Cnd te simi cuprins de acest sentiment,
ncearc s te calmezi, cci nu aduce nimic bun. Acord mai mult ncredere
partenerului, dar nva s ai i mai mult ncredere n tine, ca s scapi de acest
sentiment negativ.

Esti gelos? Fa-ti testul si afla daca e

cazul sa-i lasi mai multa libertate
partenerului ca sa nu-l pierzi
Share On Facebook

ARTICOL PUBLICAT 1 DEC 2011

Credinta ca iubitul te insala sau ar fi tentat sa calce stramb, l-ar putea indeparta de tine.
Parcurge cu atentie urmatorul test si vezi daca e cazul sa mai raresti crizele de gelozie, sau nu.
Conditia este sa raspunzi la intrebari cu maxima sinceritate.
1. Ce inseamna gelozia in opinia ta?
a) Cea mai de pret dovada ca il iubesc cu adevarat;b) Cel mai distructiv element in relatia
noastra.

2. Crezi ca iubirea si gelozia sunt sentimente care se contopesc intr-o relatie?

a) Bineinteles;b) In niciun caz.
3. Iei in calcul faptul ca gelozia ta excesiva il poate determina sa te paraseasca?
a) Nu. Atat timp cat il iubesc sincer si lupt sa avem o relatie frumoasa;b) Da. Cu siguranta crizele
de gelozie evapora iubirea adevarata.
4. Te pun pe jar pana si cele mai nevinovate discutii ale partenerului cu persoane de sex opus?
a) Evident. Daca i se aprind calcaiele dupa altcineva? b) Din contra. Ma bucur ca are posibilitatea
de a-mi descoperi calitatile pe care nu le regaseste la o alta persoana.
5. Cand te-ai implicat in actuala relatia i-ai oferit partenerului toata increderea ta?
a) Nici el nu mi-a oferit mie incredere totala in el, asa ca nici eu nu-i pot oferi lui acest lucru;b) Da.
Altfel nu m-as fi putut implica in relatia cu el.
6. Ti-ai inselat vreodata iubitul?
a) Nu sunt genul. Fidelitatea ma caracterizeaza cel mai bine;b) Da. Pur si simplu s-a intamplat.
Interpretarea rezultatelorMajoritatea de A:
Las-o mai moale cu suspiciunile si crizele de gelozie. Nu numai pentru faptul ca il pui pe el pe
fuga, dar esti pe calea de a-ti face rau tie. Deja nu-ti mai controlezi furia si risti sa dezvolti un
comportament auto-distructiv. Esti la un pas de a dezvolta anxietate si depresie. Daca nu vei
reusi sa-ti controlezi nelinistile, obsesia ta il va determina sa se indeparteze de tine oricat de mult
te-ar iubi. Gelozia excesiva nu e dragoste. Mai mult il impingi in bratele altui partener. NU te
gandesti ca se va satura de crizele tale si va cauta compania altei persoane?
Majoritatea de B:
Si tu ai momente cand traiesti sentimentul de neincredere, dar esti capabil sa iti tii in frau
implusurile emotionale. Nu se poate spune despre tine ca esti o persoana geloasa. Nu-i
conditionezi libertatea iubitului, iar micile suspiciuni in niciun caz nu vor genera violente, excese
sau furie. Atat timp cat partenerul iti ofera explicatii plauzibile totul este Ok. Esti un bun prieten al
iubitului tau si intelegi cu usurinta nevoia de libertate.

Test de personalitate: Eti gelos?

Te afli la o petrecere unde sunt muli oameni atrgtori i nu i-ai vzut

partenera(ul) de peste o or. Eti:

a) Deloc suprat()
b) Puin suprat()
c) Destul de suprat()
d) Foarte suprat()
e) Extrem de suprat()

Un fost iubit necstorit al partenerei tale o sun i vrea s se ntlneasc cu ea

ntr-o sear la un pahar de vorb. Eti:

a) Deloc suprat()
b) Puin suprat()
c) Destul de suprat()
d) Foarte suprat()
e) Extrem de suprat()

Partenera(ul) ta (tu) are un hobby pe care nu i-l mprteti. Are loc de munc
cu norm ntreag i, n plus, petrece dou seri pe sptmn i marea parte a
smbetelor cu acest hobby, n vreme ce tu stai acas sau faci alte lucruri. Eti:

a) Deloc suprat()
b) Puin suprat()
c) Destul de suprat()
d) Foarte suprat()
e) Extrem de suprat()

Partenera(ul) ta (tu) i un (o) coleg() de munc sunt prieteni buni, iau ocazional
masa mpreun i i ofer reciproc sprijin emoional n chestiuni personale. Dei
partenera(ul) ta (tu) i vorbete frecvent de acest (aceast) prieten(), tu nu-l (n-o)
cunoti bine. Eti:

a) Deloc suprat()
b) Puin suprat()
c) Destul de suprat()
d) Foarte suprat()

e) Extrem de suprat()

Tu i partenera(ul) suntei foarte ndrgostii unul de altul, dar cu toate acestea

ea(el) s-a ntlnit de dou ori cu un (o) fost() iubit(). Partenera(ul) i explic c
mai ine la el(ea), c l (o) consider stimulat () din punct de vedere intelectual i
c vrea s-l (o) vad ocazional. Eti:

a) Deloc suprat()
b) Puin suprat()
c) Destul de suprat()
d) Foarte suprat()
e) Extrem de suprat()

La o petrecere, descoperi c partenera(ul) ta(tu) se afl ntr-un loc izolat,

srutnd un brbat (o femeie) pe care l-a (a) ntlnit(-o) cu cteva ore mai devreme.
i explic c a but cam mult i c nu a fost nimic serios. Cum te-ai simi?

a) Deloc suprat()
b) Puin suprat()
c) Destul de suprat()
d) Foarte suprat()
e) Extrem de suprat()

Ai ncercat mai bine de o or s-i suni partenera(ul), dar linia fost mereu ocupat.
Ulterior, partenera(ul) i spune c a vorbit cu o cunotin comun, un brbat (o
femeie) despre care tii c este destul de promiscuu(). Cum te-ai simi?

a) Deloc suprat()
b) Puin suprat()
c) Destul de suprat()
d) Foarte suprat()
e) Extrem de suprat()

La o petrecere, partenera(ul) ta(tu) petrece cam o or dansnd cu un brbat

(femeie) divorat () atrgtor(oare). Tu nu prea ai chef de dans i preferi s stai la
taclale cu prietenii. Cum te-ai simi?

a) Deloc suprat()
b) Puin suprat()
c) Destul de suprat()
d) Foarte suprat()

e) Extrem de suprat()

Pentru a-i afla scorul, acord-i cte 1 punct pentru fiecare rspuns a), 2 puncte pentru
fiecare rspuns b), 3 puncte pentru fiecare rspuns c), 4 puncte pentru fiecare rspuns
d) i 5 puncte pentru fiecare rspuns e).
Un scor ntre 0-19 puncte: Nu devii gelos(oas) cu una, cu dou. Ai credin ferm c
partenera(ul) nu te va nela. Ar trebui s ai totui grij s nu te ncrezi prea mult n
stabilitatea pasiunilor umane n situaii tentante.
Un scor ntre 20-27: Ai un potenia mediu de gelozie. Dac locurile ar fi nversate n
situaiile de mai sus, probabil c ai rmne fidel() partenerei(ului) tale (tu).
Un scor peste 27 de puncte: Tinzi s fii o persoan geloas. ncearc s nelegi de ce.
i-e team s nu fii prsit()? Nu eti sigur() c poi menine interesul partenerei (ului)
de via?
E. Aronson i A. Pines au studiat foarte mult gelozia din punct de vedere psihologic i au
ajuns la concluzia c gelozia este dobndit, nicidecum motenit. Ei au elaborat un
chestionar de 200 de ntrebri pe tema geloziei sexuale, care a fost ulterior distribuit unui
eantion alcuit din cteva sute de subieci. Aronson i Pines au descoperit c
persoanele geloase au raportat o nemulumire general mai mare n privina vieii lor,
cumparativ cu alii. n plus, acestea aveau n general un nivel sczut al educaiei,
sentimente de inferioritate mai intense i o imagine de sine defavorabil.

TEST: Cum stai cu gelozia?

Unele persoane sunt mcinate de o gelozie feroce, altele, la extrema cealalt, sunt
ca nite cuburi de ghea, impasibile la orice semn. Dumneavoastr unde v situai
pe aceast scar? Alegei din variantele de mai jos, apoi calculai totalul punctelor
obinute i citii interpretarea rezultatului.
1. Am tendina de a m ndoi de loialitatea sau de cinstea jumtii mele, uneori
chiar fr motiv;
2. Sunt retincent() n a face destinuri persoanei iubite, deoarece m tem ca

amnuntele aflate s nu fie folosite mpotriva mea;

3. Port ranchiun celei/celui pe care o/l suspectez c mi-ar fi pricinuit un neajuns;
4. M simt stingherit() atunci cnd ea/el este n centrul ateniei n societate, i nu
eu;
5. Cnd mi doresc ceva vreau s obin acel lucru ct mai repede; nu suport s fiu
amnat();
6. Conteaz foarte mult s pot trezi atenia i admiraia prin aspectul meu fizic;
7. Am de multe ori sentimentul c anumite lucruri mi se datoreaz n cuplu i mi se
pare normal s beneficiez de favoruri;
8. Nu sunt un bun psiholog; fac eforturi deosebite pentru a afla sentimentele
persoanei iubite;
9. Nu m las convins de argumentele lui/ei, chiar dac acestea sunt mai bine
organizate sau sunt evidente;
10. Sunt foarte susceptibil() la critic; destest s fiu contrazis();
11. M strduiesc s-mi folosesc banii i timpul pentru a-l ajuta pe cel de lng mine
doar atunci cnd acest lucru nu-mi afecteaz ctigul;
12. Am tendina de a pstra obiecte vechi sau uzate chiar i atunci cnd ele nu au o
valoare sentimental, iar partenerul nu le agreeaz;
13. Sunt ncredinat() c fac mai multe eforturi dect apreciaz ea/el;
14. Reacionez violent ori de cte ori am sentimentul c sunt luat drept naiv;
15. Cred c totul are un sens n cuplu, c hazardul nu exist.
Cotarea rspunsurilor
1 2 3 4 5 6 7 8

9 10 11 12 13 14

15

Sigur NU

1 1 1 1

1 1 1 1 1

Uneori NU

2 2 2 2 2 2 2 2 2

Cred ca DA

3 3 3 3 3 3 3 3 3

Sigur DA

4 4 4 4 4 4 4 4 4

Interpretarea rezultatelor
ntre 15 i 27 de puncte: Gelozia este aproape inexistent
Ori suntei foarte naiv() sau indiferent(), ori partenerul(a) este convins() de
superioritatea dumneavoastr. Chiar n faa unei dovezi evidente de nclcare a

credinei conjugale, ncrederea n partenerul de via nu este tulburat. Dovezile de

admiraie ale altei persoane fa de jumtatea dumneavoastr v mgulesc sau v
las indifereni mai curnd dect s v irite.
ntre 28 i 40 de puncte: Gelozia se ncadreaz n limite normale
Rareori v nfuriai, v manifestai gelozia doar ocazional (mai ales cnd suntei
provocat(), cnd exist probe certe de infidelitate). Nu suntei sclavul(a)
prejudecilor i al normelor rigide n csnicie, dar nici nu admitei nclcarea
legturilor conjugale, pe care le sancionai fr drept de apel.
ntre 41 i 50 de puncte: Gelozia atinge pragul nevrozei
Sentimentul de gelozie este liantul cotidian al legturilor dumneavoastr amoroase.
Pe scara geloziei mergei de la ndoial la suspiciune, i numai arareori la certitudini.
Cnd v lsai copleit() de bnuieli, devenii opac() la orice argumente i recurgei
la presiuni morale asupra partenerului(ei), ameninndu-l/o c l/o vei prsi, c l/o
vei nela sau, in extremis, c v vei sinucide.
ntre 51 i 60 de puncte: Gelozia atinge limita tulburrilor patologice
A tri cu dumneavoastr este un infern. Vznd doar rul, reprondu-i necontenit
infidelitatea celuilalt, sfrii, adesea, prin a-l provoca, a-l arunca n braele
altuia/alteia. Obosii i sfiai partenerul(a) cu permanente suspiciuni nentemeiate,
absurde i cu o tiranic dorin de posesiune absolut. Astfel, distrugei orice
legtur de iubire i v automutilai sufletete.

1.

Nu eti deloc o persoan geloas. Reueti s nvingi gelozia cu ajutorul

ncrederii n sine i a stilului de via activ. i place s conduci relaia, dar rmi
raional i te concentrezi pe lucrurile cu adevrat importante n via. Toat
lumea devine la un moment geloas, dar tu nu lai gelozia s-i controleze viaa.
2.
Eti o persoan oarb cnd vine vorba de infidelitate. Gelozia nu te
caracterizeaz, eti o persoan extrem de relaional care caut motivele pentru
care te-ar nela, dect s simt sentimente de frustrare, mnie sau grij.
3.
Nu te caracterizeaz gelozia, dar s-ar putea s devii pe viitor. Trieti cu
intensitate fiecare moment al relaiei i nu vrei s te gndeti c partenerul te-ar
putea nela. Reueti s ignori i s refuzi s simi gelozia.
4.
Eti o persoan geloas n anumite circumstane. Cteodat gelozia te
poart n nite locuri ntunecate, dar datorit optimismului tu reueti s
recapei ncrederea n sine. Ai ncredere n partenerul de via, dar anumite
situaii sociale te fac s devii sceptic i un pic gelos.