Sunteți pe pagina 1din 1

Aparitia monedei moneda si credit

Teoria evo luionist


este conturat pentru prima oar n lucrrile luiAdamSmith i
David Ricardo
n sec. al XIX-lea,cel mai reprezentant exponent al ei a fost economistul german
Karl Marx
i explic cproveniena banilor este rezultatul unuiproces evolutiv care indiferent de voinaoamenilor a condus la separarea unor
obiectedin masa total a bunurilor (mrfurilor) i ocuparea unui loc deosebit n circulaia valorii.
Teoria revolutionista este expus pentru prima oar n lucrarea lui Aristotel Etica Nicomahi explic proveniena banilor ca rezultat
al unuiacord ntre oameni, care s-au convins c pentru nlesnirea transferrii valorii n procesul de circulaie al acesteia sunt
necesare instrumente speciale.
Circumstantele care au determinat aparitia monedei- aparitia proprietatilor si a a proprietarilor ce produceau marfa; trecerea de la
economie naturala la economie de producere si schimb a marfurilor.
-istoria ne furnizeaza diverse exemple de folosire in functie de mediator de schimb a celor mai diferite obiecte in forma substantialmateriala a acestora: blanuri, peste , vite, pietre de moara, bolovani scoici.
-Inventarea monedei este cinsiderata de istoria economiei o inventie tot asa de mare ca si inventia scrisului
-Aparitia monedei propriuzise primele monede pot fi considerate cele battue in sec al 11 I.Hr. In china , circulau monede metalice
in secolul al 10 , herodot ne informeaza ca prima moneda batuta dein metal in europa a fost in secoll 7 sau 6 , locul ei de origine
fiind Lidya

Fundamentul economic al apariiei monedelor este reprezentat de faptul c ntr-o societate n care diviziunea muncii
devine tot mai accentuat i, prin urmare, indivizii sunt obligai s schimbe ntre ei diferite produse, apare necesitatea
ca valoarea acestor mrfuri s fie msurat ntr-un anumit fel. Treptat, una dintre mrfurile cele mai des utilizate
obine rolul de msur a valorilor, astfel nct valorile tuturor celorlalte mrfuri sunt exprimate n funcie de ea.
Numeroase produse au ajuns s dein rolul de msur a valorii de schimb a celorlalte mrfuri, dintre care o tradiie
ndelungat au avut-o chiar animalele domestice.
Datorit calitilor fizice (rezisten, densitate ridicat etc.), metalele, ndeosebi cele preioase precum aurul i
argintul, s-au impus drept msuri ale valorilor de schimb ale mrfurilor. Foarte rapid, ele au cptat i funcia de
mijloc de schimb: oamenii nu doar c exprimau valoarea altor mrfuri n funcie de diferite cantiti de metal preios,
nlesnindu-le astfel trocul, ci preferau s i schimbe produsele cu metale preioase, astfel nct, pe baza acestora s
i poat cumpra mrfurile de care aveau nevoie, dar care nu erau disponibile imediat
Utilizarea metalelor preioase att ca msur a valorii mrfurilor, ct i ca mijloc de schimb, a cunoscut o
mbuntire continu: metalele au fost turnate n lingouri care permiteau cntrirea lor ct mai facil, iar balanele
utilizate pentru efectuarea schimburilor au devenit un accesoriu tipic pentru negustorii de profesie. n Babilonia, nc
din mileniul al II-lea .e.n. se ajunsese pn acolo nct existau sculei de in, care conineau o anumit cantitate de
metal preios, cntrit n prealabil. Sculeii erau sigilai, la gura lor fiind nscris cantitatea de metal preios
coninut. Proprietarii sculeilor puteau s foloseasc sculeii fie ca pe nite monede, fie scond din interiorul
acestora cantiti mai mici de metal pe care l cntreau apoi pentru a efectua pli de un volum mai redus