Sunteți pe pagina 1din 17

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

AUDIT
1. Comitetul de audit al bancii este:
2.
a) o structura a bancii care functioneaza in baza unui regulament propriu aprobat de Banca Nationala
b) un comitet permanent, independent de conducatorii bancii, subordonat consiliului de administratie si care are o
functie consultativa
c) un comitet permanent cu rol consultativ si care este condus de un
auditor financiar membru al Camerei
Auditorilor Financiari
2. Tinerea corecta si la zi a registrelor contabile ale bancii aceasta reprezinta pentru auditor:
a ) o responsabiltate de baza
b) o responsabiltate secundara
c) o responsabiltate aditionala
3. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?
1.- titlul;
2.- destinatarul;
3.- identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate /sintetizate;
4.- o referire de la data raportului de audit asupra situatilor financiare prezentate pelarg si asupra tipului de opinie
exprimata in acel raport
5.- o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse n situatiile financiare condensate sunt n concordanta cu
situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut;
6.- o declaratie, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, n care se mentioneaza /
recomanda ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite mpreuna cu situatiile financiare n ansamblul lor si
cu raportul de audit asupra acestora;
7.- data raportului;
8.- adresa auditorului;
9.- semnatura auditorului.
4. Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.
Integritatea implica onestitate, sinceritate si desfasurare corecta a activitatii.Principiul onestitatii impune
auditorilor financiari obligatia de a fi corecti, onesti din punct de vedere intelectual si neimplicati in conflicte de
interese.
Obiectivitatea in analiza si decizie poate fi afectata de factori ce trebuiesc evitati:
exercitarea de presiuni asupra auditorilor financiari;
relatiile care ar putea permite aparitia de prejudicii sau influentarea din partea altor persoane;
cadouri de orice natura primite sau oferite.
5. Protejarea independentei prin norme legale si profesionale
Principiul independentei defineste exercitarea mandatului de catre auditori care nu au raporturi judiciare de
munca sau civile si nici un alt fel de interes material direct sau indirect cu beneficiarul raportului de audit.
Natura msurilor de protejare care urmeaz a fi aplicate va varia n funcie de mprejurri.Aceste msuri se impart
n trei categorii:
msuri de protejare create de profesie, legislaie sau reglementri;
msuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor
profesionale;
msuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme i proceduri ale cabinetelor/societiilor.
Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul.
Msurile de protejare stabilite n contractul cu clientul constau n:
- aprobarea sau ratificarea de ctre Adunarea general a clientului, a numirii cabinetului/societii prestatoare de
servicii profesionale atunci cnd alte peroane mputernicite de client au semnat contractul;
nominalizarea angajailor competeni ai clientului, mputernicii a lua decizii manageriale;
- stabilirea de ctre client a politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar corect;
- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegrii obiective a angajailor pentru buna gestionare a

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

bunurilor i valorilor;
- structura conducerii corporative a clientului, printer care i comitetul de audit care asigur supravegherea
procesului de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu cabinetul/societatea care presteaz
servicii profesionale pentru client.
Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului.
Astfel de msuri constau n:
- importana independenei acordat de conducerea cabinetului/societii i modalitatea de implicare a membrilor
echipelor de profesioniti contabili n audit;
- politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitii nivelului de asigurare al
angajamentului cu clientul;
- politici de independen privind identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluarea importanei
acestor ameninri i identificarea msurilor de protejare;
- politici interne i proceduri de supraveghere a respectrii aplicrii politicilor i procedurilor privind
independena;
- politici i proceduri care s permit identificarea intereselor sau relaiilor dintre cabinete/societi i membrii
acestora cu clienii;
- politici i proceduri privind monitorizarea evitrii obinerii veniturilor cabinetului/societii de la un singur
client;
- modalitatea de folosire a diferiilor parteneri i echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezint
pri dintr-un contract ncheiat cu un client;
- politici i proceduri care s interzic membrilor cabinetului/societii i altor persoane, care nu fac parte din
echipa de audit i servicii conexe, s influeneze rezultatul nivelului de asigurare angajat;
- comunicarea sincronizat a politicilor i procedurilor cabinetului/societii, inclusiv orice schimbri ale acestora,
tuturor colaboratorilor i angajailor, incluznd instruirea corespunzatoare i formarea lor continu;
- desemnarea unui membru cu experien al managementului cabinetului/societii drept delegat responsabil
pentru supravegherea functionrii adecvate a sistemului de protejare a independenei;
- mijloace de a informa partenerii i personalul de conducere al clienilor i al entitilor lor raportoare c trebuie
s rmn independeni fa de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;
- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile i procedurile stabilite;
- politici i proceduri pentru a nsrcina colaboratorii i angajaii cabinetului/societii s comunice nivelurilor
superioare orice chestiune privind independena i obiectivitatea care i preocup; acestea include i informarea
membrilor cabinetului/societii asupra procedurilor deschise mpotriva lor;
- includerea suplimentar n echip a unui profesionist contabil care s supravegheze lucrrile efectuate sau pentru
a da recomandrile necesare cerute. Aceast persoan ar putea fi angajat din afara cabinetului/societii/grupului
sau s fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit i servicii conexe;
- consultarea unei tere persoane, cum ar fi un comitet de administratori independeni, un organism profesional de
reglementare sau un alt profesionist contabil;
- rotirea personalului cu funcii de conducere;
- comentarea problemelor privind independena cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea
clientului;
- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate i a
mrimilor onorariilor percepute;
- politici i proceduri care s protejeze membrii echipelor de audit i servicii conexe s nu ia decizii manageriale
sau s-i asume responsabiliti care, de drept, revin clientului;
- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al
angajamentului;
- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesit un nivel de asigurare
acordat clientului, n msura n care acesta i asum responsabilitatea serviciilor prestate;
- eliminarea unei persoane din echipa de audit i servicii conexe, cnd are participri financiare personale care pot
crea o ameninare la adresa independenei.
Cnd msurile de protejare a independenei, artate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la
un nivel acceptabil ameninrile la adresa independenei sau cnd cabinetul/societatea consider necesar s nu
elimine activitile, situaiile sau interesele care creeaz ameninarea, atunci singura msur util va fi aceea de a
refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

6. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional


Controlul de calitate reprezint un ansamblu de msuri luate de organismele profesionale, care vizeaz analiza
modului de organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a
standardelor internaionale i a normelor profesionale emise de aceste organisme.
Obiective urmrite prin controlul de calitate se refer la:
- oferirea ctre public a unei bune percepii despre calitatea serviciilor;
- armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
- contribuirea la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru;
- aprecierea modului de aplicare a reguluilor i normelor profesionale;
- dezvoltarea solidaritii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea i respectul
profesionitilor fa de organismul profesional.
Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidenialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului i urmrirea.
Activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou metode: controale colegiale i controale
prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.
7. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
O opinie cu rezerve (calificat) trebuie exprimat atunci cnd auditorul ajunge la concluzia c nu poate fi
exprimat o opinie fr rezerve (necalificat), dar c efectul oricrui dezacord cu conducerea sau limitarea ariei de
aplicabilitate nu este att de semnificativ i de profund, nct s necesite o opinie contrara sau o imposibilitate de
exprimare a opiniei.
O imposibilitate de exprimare a opiniei trebuie s fie exprimat atunci cnd efectul posibil al limitrii ariei de
aplicabilitate este att de semnificativ i cuprinztor, nct auditorul nu poate exprima o opinie asupra situaiilor
financiare.
O opinie contrar trebuie exprimat, atunci cnd efectul unui dezacord este att de semnificativ i de profund
pentru situaiile financiare, nct auditorul concluzioneaz c nu este oportun o opinie cu rezerve determinate de
prezentarea incomplet sau neltoare a situaiilor financiare.
Ori de cte ori auditorul exprim o opinie alta dect una fr rezerve, n raport trebuie inclus o prezentare clar a
motivelor i, mai puin, dac este imposibil, o autentificare a efectului(lor) posibil(e) asupra situaiilor financiare.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel:
Exemplu de opinie cu rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior
acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin
alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua
controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la
31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme
cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de opinie cu rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast
practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale.
Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje,
trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin,
amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la .
mil. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful
precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200,
ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale
i statutare.
EVALUARE
1. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o intreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnicoeconomice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul:
a) micsorarii;
b) majorarii;
c) nu are nici o influenta

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

2. Obiectivul diagnosticului functiei organizarii, conducerii si gestionarii personalului are drept scop:
a) incadrarea intreprinderii (mica, mijlocie, mare);
b) analiza structurii umane si a capacitatii sale de a contribui la realizarea obiectivelor si functiilor intreprinderii;
c) stabilirea calitatii conducerii si a salariatilor intreprinderii.
3. Care este valoarea activului net corijat al unei intreprinderi care, dupa reevaluarea bunurilor, prezinta
urmatoare situatie patrimoniala: capital social 3.000.000; imobilizari 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante
15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitati 500.000;
obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:
a) 43.500.000;
b) 18.500.000;
c) 28.500.000.
4. Bilantul economic se prezinta cu un:
a) activ net corijat de 23.000 mii lei;
b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei;
Valoarea patrimoniala a intreprinderii va fii de:
a) 18.000 mii lei;
b) 20.000 miilei;
c) 19.000 mii lei.
5. Definii valoarea actuala a unui bun
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi
generate de derularea normala a activitii ntreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate

6. In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?


Metoda aditiva presupune influentarea capitalului propriu cu diferente din ajustari, reevaluari.
Activul net corectat prin metoda aditiva se determina dupa formula:
ANC = Activ net contabil +/- Influente din reevaluari/ajustari
= capitaluri proprii+/-diferente din reevaluare.
7. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu cheltuielile salariale?
La calculul rezultatului financiar net din bilant se are in vedere si impozitul pe profit, impozit pe profit la care se
aduc anumite modificari-ajustari cu privire la deductibilitatea unor cheltuieli conform codului fiscal. La calculul
impozitului pe profit in legatura cu cheltuielile salariale se are in vedere urmatoarele:
- Cheltuielile sociale sunt cheltuieli deductibile limitat, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificarile si completarile
ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru
inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea
corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor; gradinite, crese, servicii de
sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate
sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care
le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de
angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si
salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna,
inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care
au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor,
ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament; Incepand cu 2010 avem o largire a ariei cheltuielilor sociale
(deductibilitate 2% aplicat fondului de salarii) privind alte cheltuieli efectuate doar in cazul in care acestea sunt
prevazute in baza contractului colectiv de munca.

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

- cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor
de masa prevede acordarea catre un salariat a unui numar de tichete de masa cel mult egal cu numarul de zile in
care salariatul este prezent la lucru in societate. Astfel, nu se acorda tichete de masa pentru zilele de concediu
medical sau de odihna si nici pentru zilele in care salariatul s-a aflat in delpasare. Valoarea nominala actuala a
unui tichet de masa este de 8,72 lei.
- cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative in limita unei sume reprezentand
echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.
- cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate (efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma
in domeniul sanatatii nr. 95/2006), in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an
fiscal, pentru fiecare participant.
EXPERTIZA
1.Ce contine cap II al Raportului de expertiza contabila (Desfasurarea expertizei contabile)?
Continutul cap. II al Raportului de expertiza contabila contine cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv
(intrebare) a expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul
contabil cu privire la structura materialului utilizat , obiectiile ridicate de parti sau explicatiile luate in calcul de
expertul contabil. O alta descriere al acestui capitol ar fii: continutul se reda in paragrafe distincte: obiectivele
expertizei, explicitarea modului de solutionare si raspunsul dat de expertul contabil pentru fiecare obiectiv in
parte.
2.Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?
Sediul reglementarilor legale privind expertiza contabila este Codul de procedura civila art. 201-214.

Art.201 - Cnd pentru lamurirea unor mprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea
unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin ncheiere
punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul n care trebuie sa efectueze expertiza.
Termenul va fi stabilit astfel nct depunerea expertizei la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art.
209.
Cnd este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de
specialitate. n domeniile strict specializate, n care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea
oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati
ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat n camera de consiliu sau n
sedinta publica, partile fiind ndreptatite sa puna si ele ntrebari.
Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea
cu amenda si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile n mod corespunzator n cazurile
prevazute la alin. 2 si 3. La efectuarea expertizei n conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de
parti, daca prin lege nu se dispune altfel.
Art. 202 - Daca partile nu se nvoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin
tragere la sorti, n sedinta publica, de pe lista ntocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza,
cuprinznd persoanele nscrise n evidenta celor autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize
judiciare. ncheierea de numire va stabili si plata expertilor.
Art. 204 - Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.Recuzarea trebuie sa fie ceruta
n termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; n celelalte cazuri
termenul va curge de la data cnd s-a ivit motivul de recuzare. Recuzarile se judeca n sedinta publica,
cu citarea partilor si a expertului.
Art. 205 - Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc
sunt deopotriva aplicabile expertilor. Daca expertul nu se nfatiseaza, instanta poate dispune nlocuirea
lui.
Art. 207 - Daca expertii pot sa-si dea de ndata parerea, vor fi ascultati chiar n sedinta, iar parerea lor se
va trece ntr-un proces-verbal, ntocmit potrivit art. 198.
Art. 208 - Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta dect dupa
5

Grigoriciuc Centea Elis


stagiu an III - CECCAR
citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratnd zilele si orele cnd ncepe
si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.Partile sunt obligate sa dea
expertului orice lamuriri n legatura cu obiectul lucrarii.
Art. 209 - Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile nainte de termenul fixat
pentru judecata.
Art. 210 - Cnd sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata
a fiecaruia.
Art. 211 - Expertii sunt datori sa se nfatiseze naintea instantei spre a da lamuriri ori de cte ori li se va
cere, caz n care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin ncheiere executorie.
Art. 212 - Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune ntregirea expertizei sau o
noua expertiza.Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
Art. 213 - Expertii care vor cere sau vor primi mai mult dect plata statornicita se vor pedepsi pentru
luare de mita.
La cererea expertilor, tinndu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita prin
ncheiere executorie data cu citarea partilor.
Art. 214 - Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea
platii ce li se cuvine se va putea lasa n sarcina acestei instante.
3. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?
Comunicarea concluziilor expertizelor contabile se face in capitolul III Concluzii al Raportului de expertiza
contabila si contine cate un paragraf distinct cu concluzia (raspunsul) pentru fiecare punct al expertizei contabile.
4. Cum se mentine calitatea de expert contabil si calitatea de contabil autorizat?
Prin nscrierea n Tabloul Corpului. nscrierea se realizeaz n baza ndeplinirii condiiilor privind acordarea
calitii de expert contabil si contabil autorizat. nscrierea confer dreptul la exercitarea profesiunii pe ntreg
teritoriul rii. Anual se obine licena de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenei sau nelicenierea atrage
radierea din Tablou sau suspendarea exercitrii profesiei, a dreptului de a exercita. Conditii pentru viza: achitare
obligligatorie la Corp, plata impozitului la Buget, asigurarea.pt.risc profesional, cazier judiciar sa die curat, nu a
incalcat ROF, etc., depunerea fisei si conditia de libera practica (sa nu fie si in alta parte angajat )
5. Care sunt raspunderile expertilor contabili?
Experii contabili rspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil i penal, dup caz, potrivit legii
5.1. Rspunderea disciplinar a experilor contabili
Rspunderea disciplinar este generat de fapte svrite cu vinovie n ceea ce privete nerespectarea normelor
generale de baz i specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili, nerespectarea regulilor de
etic, conduita discreditabil sau dezonorant.
Sanciunile disciplinare care se aplic experilor contabili i contabililor autorizai, n raport cu gravitatea
abaterilor svrite, sunt urmtoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de
timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Punerea n micare a aciunii disciplinare i aplicarea sanciunilor disciplinare este n sarcina Comisiilor
de disciplin de pe lng Consiliile filialelor i a Comisiei Superioare de disciplin, n conformitate cu
reglementrile din Regulamentul de organizare i funcionare a comisiilor de disciplin de pe lng consiliile
filialelor i Consiliul Superior al Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia.
Investigaiile asupra unor abateri disciplinare sunt generate n principal de plngeri formulate n scris, structurilor
centrale i locale ale Corpului revenindu-le obligaia de a lua n consideraie toate plngerile. Investigaiile pot,
totui, s fie introduse din oficiu de CECCAR sau de ctre o entitate administrativ fr s fie fcut o plngere.
Este obligatory instiinarea membrului mpotriva cruia se face plngere , precum i cel care a fcut plngerea.
Investigaiile pot fi fcute verbal sau prin coresponden.
Abaterile n funcie de care se aplic sanciunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

i funcionare al CECCAR. Acesta prevede c fapta svrit de un membru al Corpului, indiferent de funcia
deinut n structurile alese i funcionale, prin care se ncalc dispoziiile legii, ale Regulamentului de organizare
i funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, ale Codului etic naional al
profesionitilor contabili, hotrrile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinar.
Sunt considerate abateri disciplinare urmtoarele fapte:
a) comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului Economiei i Finanelor
sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului;
b) absena nemotivat de la ntrunirea adunrii generale a filialei sau de la Conferina naional;
c) nerespectarea dispoziiilor Codului etic naional al profesionitilor contabili i a normelor Corpului
referitoare la publicitate;
d) absena nejustificat de la aciunile de pregtire i dezvoltare profesional reglementate prin normele emise
de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fr viza anual de exercitare a profesiei sau fr contract scris ncheiat cu
clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: expert
contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizaiei prevzute n
prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care aparine, declaraiile
anuale; pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de administraie sau
administratorului unic, dup caz;
i) nclcarea dispoziiilor cu privire la incompatibiliti sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispoziia organelor de control i auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind
activitatea profesional;
k) nedepunerea declaraiilor sau declaraiilor neconforme cu realitatea, n relaiile cu Corpul sau cu terii;
l) nscrierea n rapoartele de expertiz contabil sau n alte lucrri efectuate pentru teri de aprecieri la adresa
altor membri ai Corpului, fr consimmntul acestora sau fr s fi fost consultai;
m) nerespectarea normelor i standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efecturii lucrrilor pentru
teri;
n) nendeplinirea obligaiilor prevzute n Regulamentul privind auditul calitii serviciilor profesionale;
o) orice alte nclcri ale normelor i hotrrilor luate de organele de conducere ale Corpului.
Stabilirea i aplicarea sanciunilor disciplinare se coroboreaz cu gravitatea nclcrii i cu consecinele
acesteia.
Exemplificm cteva dintre faptele svrite n legtur cu expertizele contabile i care pot atrage rspunderea
disciplinar a experilor contabili:
e1) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fr contract scris de prestri servicii sau pe baza unui
contract n care nu a fost nscris calitatea profesional de expert contabil.
e2) Nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional.
e3) Nerespectarea Normei profesionale a CECCAR nr. 35 Norma i comentariile misiunilor privind expertizele
contabile.
e4) efectuarea de expertize contabile judiciare i/sau extrajudiciare fr viz anual pentru exercitarea profesiei ,
legal acordat.
e5) nclcarea, cu intenie, prin aciune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate
de organismul profesional, dac fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.
Aplicarea unei sanciuni disciplinare definitive trebuie s fie adus la cunotina publicului prin:
a) afiarea unui extras al hotrrii de sancionare la sediul filialei Corpului, nsoit de publicarea acestuia n
revista Corpului;
b) comunicarea msurii, n scris, direciei generale a finanelor publice judeene, respectiv a municipiului
Bucureti, i tribunalului, n cazul aplicrii sanciunilor prevzute la art. 17 alin. (1) lit. c) i d) din Ordonana
Guvernului nr. 65/1994, republicat.
n cazul aplicrii sanciunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei printr-o hotrre definitiv, cel n
cauz este obligat s depun, sub luare de semntur, la filiala de care aparine carnetul de expert contabil sau de
contabil autorizat i parafa; acestea i vor fi restituite la expirarea termenului de suspendare.
Aceeai obligaie exist i n cazul aplicrii msurii de interzicere a dreptului de exercitare a profesiei.
Membrul care refuz s se conformeze va fi radiat din Tabloul Corpului, efectundu-se publicitatea
corespunztoare.

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

5.2. Rspunderea civil a experilor contabili


Rspunderea civil a expertului contabil poate fi instituit n temeiul art. 998 din Codul civil, potrivit cruia
orice fapt care cauzeaz un prejudiciu oblig partera responsabil s repare greeala. Datorit ariei extrem de
ample creia i devin aplicabile principiile de rspundere invocate prin textele articolelor 999-100 din Codul
civil, acestea devin opozabile oricrui angajament care genereaz rspundere juridic
Potrivit Legii speciale care reglementeaz activitatea de expertiz contabil, limitele rspunderii civile a
experilor contabili se stabilesc prin contractele de prestri de servicii ncheiate n condiiile legii, n funcie de
uzanele interne i internaionale ale profesiei contabile. Experii contabili garanteaz rspunderea civil privind
activitatea desfurat, prin subscrierea unei polie de asigurare sau prin vrsarea unei contribuii la fondul de
garanii. Experii contabili pot conveni cu clienii lor limitarea rspunderii civile a acestora pentru oricare dintre
activitile i serviciile pe care acetia le furnizeaz, n condiiile legii. Nu poate fi prevzut n contract
limitarea rspunderii civile a expertului contabil n cazul n care obiectul contractului n constituie furnizarea
serviciilor de audit statutar.
Poliele de asigurare acoper, n limita sumei asigurate, despgubirile pe care asiguratul este obligat s le
plteasc unei tere pri pentru un prejudiciu de natur material i financiar survenit ca urmare a urmtoarelor
acte svrite pe parcursul exerciiului profesional:
a) Neglijen, superficialitate, omisiune sau nendeplinirea obligaiilor i atribuiunilor specifice profesiei
n efectuarea urmtoarelor activiti: inerea contabilitii; ntocmirea verificarea i certificarea situaiilor
financiare; efectuarea de analize economico-financiare sau tehnice; audit pe diferite domenii; expertizri
contabile/tehnice; acordarea de consultan economico-financiar, contabil, fiscal, tehnic, etc.; ntocmirea de
declaraii fiscale; activiti de cenzorat i audit financiar-contabil; evaluri administrative; lichidri ; alte activiti
exercitate de liber-profesionist.
b) Pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor originale sau a suporturilor magnetice primite de
asigurat, n vederea nregistrrii i prelucrrii datelor financiar-contabile sau evalurilor tehnico-economice.
Experii contabili au obligaia de a informa operativ societatea de asigurare asupra oricrei plngeri
formulate mpotriva sa, sau asupra oricrei situaii care poate avea drept consecin formularea unor cereri de
despgubire.
5.3. Rspunderea administrativ (contravenional) i penal a experilor contabili
Rspunderea administrativ i penal se supun legilor speciale. Onorariile stabilite pentru expertizele contabile
dispuse din oficiu n cursul procesului penal, conform art. 116,124 i 125 din Codul de procedur penal sau n
legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele
Ministerului Justiiei, Ministerului Public sau Ministerului Internelor i Reformei Administrative , dup caz,
urmnd ca sumele s fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunarea hotrrii judectoreti definitive.
Este interzis efectuarea de ctre experii contabili de lucrri specifice profesiei pentru operatorii economici sau
pentru instituiile unde sunt salariai sau pentru cei cu care acestea sunt n raporturi contractuale sau se afl n
concuren.
De asemenea, le este interzis s efectueze lucrri pentru operatorii economici, n cazul n care sunt rude sau
afini pn la gradul al patrulea inclusiv sau soi ai administratorilor.
n procesul civil i penal, expertul contabil poate fi sancionat administrativ prin:
a. nlocuirea sa de ctre organul de cercetare abilitat.
b. Aducerea sa cu mandat, n caz de pricini urgente sau atunci cnd i se cer lmuriri.
c. Amend judiciar. Sancionarea cu amend judiciar se aplic n cazurile de lips nejustificat , atunci cnd
este citat, sau n cazul tergiversrii ntocmirii i depunerii raportului de expertiz contabil.
d. Trimiterea expertului contabil n faa autoritilor penale, n caz de bnuieli puternice de ascundere a adevrului
sau de luare de mit, caz n care instana va nchei un proces verbal n acest sens.
n situaii mai grave, cnd se ntrunesc elementele constitutive ale svririi unei infraciuni, sanciunile penale
pot lua urmtoarele forme:
- nchisoare de la 3 la 12 ani i interzicerea unor drepturi pentru infraciunea de luare de mit. Banii, valorile sau
orice bunuri care au fcut obiectul lurii de mit se confisc, iar dac acestea nu se gsesc, condamnatul este
obligat la plata acestora n echivalent bnesc.
- nchisoare de la 1 la 5 ani pentru mrturie mincinoas. Mrturia mincinoas nu se pedepsete dac, n cauzele
penale, mai nainte de arestarea inculpatului, ori n toate cauzele, mai nainte de a se fi pronunat o hotrre sau de
a se fi dat o alt soluie ca urmare a mrturiei mincinoase, martorul i retrage mrturia. Dac retragerea mrturiei
a intervenit n cauzele penale dup arestarea inculpatului , sau n toate cauzele, mai nainte dup ce s-a pronunat

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

o hotrre sau dup ce s-a dat o alt soluie ca urmare a mrturiei mincinoase, instana va reduce pedeapsa.
Articolul 76 din Codul penal vizeaz aplicarea pedepselor penale n cazul existenei circumstanelor atenuante.
Astfel, cnd minimul special al pedepsei nchisorii este de un an sau mai mare (pn la 3 ani exclusiv) , pedeapsa
se coboar sub acest minim, pn la minimul general.
- nchisoare de la 3 luni la 7 ani, pentru svrirea infraciunii de favorizare a infractorului. Pedeapsa aplicat
favorizatorului nu poate fi mai mare dect pedeapsa prevzut de lege pentru autor.
Cele trei ncadrri juridice au fost date cu titlu exemplificativ , dup caz, expertul contabil putnd fi sancionat
penal i pentru alte infraciuni, dac se ntrunesc elementele constitutive.
5.4. Alte responsabiliti i sanciuni opozabile experilor contabili i contabililor autorizai
Potrivit reglementrilor legale i profesionale n vigoare, exercitarea oricrei atribuii specifice calitii de expert
contabil i de contabil autorizat de ctre persoane neautorizate sau care se afl n situaie de incompatibilitate
constituie infraciune i se sancioneaz potrivit legii penale.
Profesionitii contabili membri CECCAR care exercit atribuii specifice calitii de expert contabil i de contabil
autorizat fr viza anual se sancioneaz disciplinar potrivit Regulamentului de Organizare i Funcionare al
CECCAR.
Neplata cotizaiei profesionale de ctre membrii CECCAR pe o perioad de un an atrage radierea din Tabloul
Corpului. Condamnrile care interzic dreptul de gestiune i administrare a societilor comerciale , svrirea
unor abateri grave de alt natur, prevzute n regulament, precum i nedepunerea n contul bugetului statului , n
termenul i la nivelul prevzut de lege, a impozitului asupra onorariilor ncasate de la persoane fizice, atrag
radierea din Tabloul Corpului.
CONTABILITATE
1. Sa se stabileasca fluxurile de numerar pentru activitatile de exploatare ale unei societati in conditiile
urmatoare: rezultatul contabil inaintea impozitarii si a elementelor extraordinare 10.000 lei, cheltuieli cu
amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, venituri din plasamente 300 lei, cresterea stocurilor
de materii prime 1.500 lei, scaderea stocurilor de marfuri 300 lei, scaderea conturilor de creante clienti
1.300 lei, cresterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe profit platit 1.000 lei.
CF operational = 10000 + 2000 500 300 (1500 300 1300 200) 1000 = 10.500
2. Societatea Alfa detine un utilaj achizitionat la costul de 2.500u.m. si care la 01.01.N are o amortizare
cumulata de 1.500 u.m. Cota de amortizare anuala este de 15%, iar valoarea amortizabila a utilajului este
egala cu costul. La 1 iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident. Deoarece nu sunt disponibile
piesele necesare pentru a-l repara acesta este utilizat, dar la o capacitate redusa. Ca urmare a accidentului
durata de utilizare ramasa se va reduce la 3 ani. In aceste conditii, valoarea de utilizare a utilajului este de
300 u.m. Utilajul poate fii vandul la 100 u.m. Alfa dispune de o oferta de a ceda utilajul pentru suma de 320
u.m. la schimb cu un utilaj nou al carui cost este de 3.000 u.m. Managementul societatii Alfa nu doreste sa
schimbe utilajulcu unul nou deoarece nu crede ca pe termen lung va exista cerere pentru produsele
obtinute cu ajutorul acestuia. Care sunt inregistrarile efectuate de societatea Alfa in anul N conform IAS
16 si IAS 36?
Costul utilajului = 2500 u.m.
Valoarea reziduala = 100
Valoarea bilantiera a cladiri la sfrsitul anului N:
Amortizarea anuala = 2500*15/100=375
Valoarea contab. neta = Cost de achizitie amortizare cumulata inregistrata=2.500-1000=1.500
Valoarea recuperabila= max (pret net vanzare,valoarea de utilizare) = 300
Depreciere = valoare contabila valoare recuperabila= 1.500-100 = 1400
681

= 212 1.400

IAS 16 Imobilizri corporale precizeaz c valoarea amortizabil este costul activului sau o alta valoare
substituit n situaiile financiare, din care s-a sczut valoarea rezidual.
IAS 36 Deprecierea activelor se aplic n principal imobilizrilor corporale, precum i imobilizrilor
necorporale, inclusiv fondului comercial. Standardul detaliaz principiul stabilit conform cruia activele nu ar
trebui nregistrate la o valoare mai mare dect valoarea lor recuperabil. Valoarea recuperabil a unui activ este
valoarea cea mai mare dintre preul su net de vnzare i valoarea sa de utilizare. Valoarea de utilizare este

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

valoarea actualizat a fluxurilor de numerar ce se preconizeaz a se obine n urma folosirii activului respectiv.
Fluxurile de numerar trebuie fixate innd cont de starea actual a activului. Standardul conine informaii
ajuttoare privind alegerea unei rate de actualizare potrivite.
3. O societate livreaza marfuri unui client in valoare de 6188 lei, TVA inclus. Clientul constata ca o parte
din marfuri prezinta defecte si intenteaza firmei un proces judecatoresc. La sfarsitul anului N, societatea
estimeaza ca probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfarsitul anului N+1, procesul nu este
terminat, iar probabilitatea de pierdere se estimeaza a fi 30%. In anul N+3, procesul este terminat si
societatea este obligata la plata unei amenzi in valoare de 5.800 lei. Precizati inregistrarile contabile
aferente anilor N, N+1, N+2 si N+3.
-livrarea de marfuri
411 = %
6188
707
5200
4427
988
In exercitiul N:
Se constituie un provision pt litigii in val de 2475
+ cH
+D___________________________________
6812
=
1511
2475
ch de expl privind
provizioane
proviz pt riscuri si
pt litigii
chelt
In exercitiul N+1
Are loc o schimbare de estimare ce face necesara scaderea provizionului pt litigii cu 619
1511

7812

619

In exercitiul N+2
Solutionarea cazului determina recunoasterea cheltuielilor cu despagubirile in suma de 5.800
6581
=
5121
5.800
Despagubiri amenzi
conturi la
Si penalitati
banci___________________________________
Concomitent va fi reluat provizionul pt litigii:
6812
=
1511
Provizioane pt
ven din proviz
Litigii
pt riscuri si chelt

3.944

4. Se considera o vanzare in valoare de 30.000 lei, achitabila dupa 60 de zile sau imediat, cu un scont de
decontare de 2%. Care este solutia contabila conform OMPF nr. 1752/2005in situatia in care clientul
plateste la scadenta vanzarea obisnuita (fara a se beneficia de scont)?
Conform OMFP
411
= 707 30.000
-vezi TVA 4.790
5121 = 411 30.000

Conform IAS 18 Venituri


411 = 707 29.400
Si dupa 60 de zile : 411 = 766
600
5121 = 411 30.000

5. Pentru a realiza un contract ce vizeaza furnizarea a 270.000 piese in 3 ani, o intreprindere a pus la punct
un echipament special al carui cost de productie este de 18.000 lei. In acord cu clientul, scadentarul
livrarilor de piese a fost fixat dupa cum urmeaza:
- in primul an: 54.000 piese
- in al doilea an 81.000 piese
- in al treilea an 135.000 piese

10

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

Care este amortismentul anual daca intreprinderea opteaza pentru amortizare in functie de numarul de
unitati de productie?
Daca se aplica metoda liniara sau degresiva pe 3ani, metodele in cauza nu conduc la un ritm real de depreciere.
De aceea amortiszarea trebuie sa se bazeze pe cantitatile produse:
I.
18.000*(54.000/270.000)=3600lei
II.
18.000*(81.000/270.000)=5400lei
III.
18.000*(135.000/270.000)=9000lei
6. La 30.12.N, societatea X detine in stoc urmatoarele acticole:
Artticole
Cost de achizitie
Valoare realizabila neta
Marfuri M1 20.000
18.000
Marfuri M2 16.000
17.000
Marfuri M3 60.000
65.000
Marfuri M4 10.000
9.000
TOTAL
106.000
109.000
Sa se stabileasca la ce valoare trebuie evaluate stocurile la inventar, in conformitate cu IAS2, si sa se
contabilizeze eventuala depreciere constatata.
Conform IAS 2, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.
Daca pentru determinarea costului stocurilor exista anumire reguli clare, de regula bine stiute, determinarea
valorii realizabile nete (VRN) se realizeaza apeland la estimari.
Astfel, valoarea stoc. La inventar
1. Marfuri M1 18.000
2. Marfuri M2 16.000
3. Marfuri M3 60.000
4. Marfuri M5 9.000
6814
=
394
3.000
ch de expl privind proviz
proviz pt deprec marfurilor
pt deprecierea activelor circulante

7. O societate vinde in prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., pret de vanzare unitar 12
u.m., costuri fixe 10.000 u.m. Se estimeaza o crestere a costurilor variabile cu 10%. Cu cat trebuie sa
creasca vanzarile pentru ca profitul sa ramana constant?
Raspuns 1.000 lei
Argumentare: Pb1 = 12.000 10.000 = 2.000 lei
= venituri ct variabile
O crestere cu 10% a ch variabile = 10.000*10% = 1.000 lei
8. Datele de evidenta si calcul se prezinta astfel: costuri totale ale procesului de productie cuplat 700.000
lei; costuri pentru pregatirea si desfacerea produselor dupa inchiderea procesului de productie cuplat
20.000 lei produsul secundar si 70.000 lei produsul principal; valoarea la pret de vanzare a produsului
secundar 150.000lei; venituri din vanzarea produsului principal 750.000 lei. Determinati costul si marja
produsului principal.
Cpr=Ccupl-(Vsi-Csi)
Cpr-costul produsului principal
Ccupl costurile totale ale prod cuplate
Vsi-valoarea de vanzare relativa a prod secundar
Csi costul specific atasat produsului secundar
Cpr=700.000-(150.000-20.000)
Costul produsului cuplat =570.000

11

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

Costurile totale ce revin produsului principal: 570.000 lei + 70.000 lei = 640.000 lei
costuri ce revin din procesul de producie al produsului principal cuplat + costurile pentru pregtirea i desfacerea
produselor dup nchiderea procesului de producie cuplat pentru produsul principal =
Marja produsului principal: 750.000 lei 640.000 lei = 110.000 lei
veniturile din vnzarea produsului principal- costul produsului principal
9. Efectuati inregistrarile contabile conform OMFP nr. 1752/2005 pentru urmatoarele
tranzactii/evenimente:
a) acordarea unui avans unui antreprenor pentru realizarea unei constructii in suma de 8.000 u.m, TVA
19%;
b) lucrarea este realizata de catre anteprenor in 2 ani. In primul an costul lucrarilor facturate este de 5.000
u.m, TVA 19%. Costul total al constructiei este de 17.000 u.m.;
c) plata datoriei catre antreprenor dupa retinerea avansului acordat.
1 Achitarea avansului cu fct

% = 404 9.520
409
8.000
4426
1.520
404 = 5121 9520
2 Inregistr. cladirii in curs de executie % = 404
231
4426
3 Inregistr. cladirii in curs de executie % = 404
231
4426
4 Regularizarea avansului % = 409 8.000
404
9.520
4426
-1.520
4 Decontarea facturii tinand cont de avans
404 = 5121 9.520

5.950
5.000
950
14.280
12.000
2.280

10. Societatea M a achizitionat 40% din actiunile societatii SA la data constituirii societatii (01.01.N) la
costul de 40.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societatii SA se prezinta astfel:
Elemente
Valori
Capital social
100.000
Rezultat
30.000
Efectuati punerea in echivalenta a titlurilor SA.
Cap proprii = Cap social + Rezultat
= 100.000+30.000
= 130.000
nregistrarea achiziiei titlurilor la data de 01.01.N:
263/503 = 269/593 40.000
Plata contravalorii acestora
269/593 = 5121 40.000
nregistrarea la data de 31.12 N a punerii n echivalen a titlurilor:
263 = %
56.000
262 40.000
121 16.000 (rezultatul grupului)
Titluri la data achizitiei = 40.000
Capitaluri proprii la data achizitiei = 40.000 +40% x 40.000 =56.000

12

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

CONTABILITATE
1. Se cumpara marfuri in suma de 1.000 lei, rabat 3%, remiza 2%, ristum 2%, scont 4%. Societatea
practica un adaos comercial de 20% si vinde toate marfurile din depozit la pret de vanzare cu amanuntul.
Calculati valoarea acestui pret.
Marfuri
Rabat 3%
remiza2%
ristum 2%
net comercial
scont 4%
net financiar
TVA
Net de plata

1000
30
970
19
951
19
932
37
895
170
1065

Pret cu amanuntul = Cost achizitie+adaos comercial+Tva din pret de vanzare


= 932+186+212=1330
Pretul de vanzare cu amanuntul = 100000000 * 97% * 98% * 98% * 1.2 * 1.19 = 1330.31
2. Societatea M acorda filialei sale F pe 01.07.N un imprumut de 10.000 lei pe o perioada de 4 ani,
rambursabili in 4 transe egale, cu o data anuala a dobanzii de 10%. Cum va fii afectat contul de profit si
pierdere al anului N atat pentru societatea M, cat si pentru filiala sa?
M:

F:

2671=5121 10.000
10.000*10%/12luni*5luni=416.67
2672=766 416.67
5121=2672 416.67
5121=1662 10.000
666=2672 416.67
2672=5121 416.67

3. Inregistrati urmatoarele tranzactii conform OMFP 1752/2005:


865
- se vand 1.000 de actiuni (interese de participare) la pretul de vanzare de 4 u.m./actiune, costul de
achizitie al actiunii este de 1 u.m./actiune;
se incaseaza contravaloare titlurilor vandute;
- se achizitioneaza 1.000 de actiuni (titlu de plasament) la pretul de 0.5 u.m./actiune;
- se vand 500 de actiuni (titluri de plasament) la pretul de vanzare de 700 u.m./actiune, costul de achizitie al
actiunulor este de 0.5 u.m./actiune;
- se vand 400 de actiuni (titluri de plasament) la pretul de vanzare de 0.4 u.m/actiune, costul de achizitie al
actiunilor este de 0.5 u.m./actiune.
Achizitionarea actiunilor
263 = 5311 1.000
Scoaterea din evidenta a actiunilor vandute 461 = % 5.000
si incasarea contravalorii actiunilor
263 1.000
7641 4.000
Achizitionarea actiunilor 508 = 5311 500
Vanzarea a 500 de actiuni 461 = % 700
508 250
7641 450
Vanzarea a 400 de actiuni % = 508
200
461
160
6641
40

13

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

4.
Se dau urmatoarele informatii in conturi (solduri finale) la sfarsitul anului N:
- vanzari produse finite 6.000 lei;
- vanzari de marfuri 1.800 lei;
- costul marfurilor vandute 1.200 lei;
- variatia stocurilor (sold debitor) 800 lei;
- venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei;
- productie imobilitaza 5.000 lei.
Conform OMFP 1752/2005, calculati cifra de afaceri neta si total venituri din exploatare.
Cifra de afaceri este alcatuita din urmatoarele componente:
- productia vanduta: include veniturile din vanzarea de produse finite, semifabricate, produse reziduale,
executarea de lucrari, prestari de servicii, venituri si studii si cercetari, venituri din redevente, locatii de gestiune
si chirii, venituri din activitatile anexe. Productia vanduta este evaluata la pret de vanzare, exclusiv taxa pe
valoarea adaugata
Se includ integral in CA:
- venituri din vanzarea produselor
- venituri din subventii de exploatare aferente CA
- venituri din lucrari si servicii prestate
CIFRA DE AFACERI NETA = Productia vanduta + Venituri din vanzarea marfurilor + Venituri din subventii de
exploatare aferente cifrei de afaceri neta
(701+702+703+704+705+706+708)+ (707)+ (7411)
CAn = 6.000+1.800+700 = 8.500
V din exploatare = CA- Variatia stocurilor + V din prod de imob corporale + V din subventii de investitii
= 8.500-800+5.000
= 12.700
5. In exercitiul N, intreprinderea Alfa plateste intreprinderii Beta chiria aferenta exercitiului curent si
urmatorilor 2 ani pentru un depozit inchiriat. Chiria anuala este de 10.000 lei. Care este incidenta aplicatii
principiului independentei exercitiilor in contabilitatea societatilor Alfa si Beta?
Principiul independentei exercitiului : presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente pe
masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera. Rezulta ca aplicarea acestui
principiu este legata de impartirea activitatii intreprinderii pe perioade contabile denumite exercitii financiare. In
mod normal, exercitiul financiar are o perioada de un an, dar pot fi intalnite si cazuri cand perioada este mai mica
de un an, cazurile de inceput a activitatii si de sfarsit. Aplicarea principiului are ca rezultat urmatoareale
consecinte:
-practicarea unei contabilitati de angajamente, care implica inregistrarea veniturilor in momentul vanzarii
bunurilor, executarii lucrarilor si prestarii serviciilor si al cheltuielilor in momentul efectuarii acestora.
- utilizarea conturilor de regularizare. Conturile de regularizare imbraca doua forme:
- cheltuieli si venituri constatate in avans (conturile 471, 472)
- cheltuieli de platit si venituri de primit. Cheltuielile de platit sunt consecinta datoriilor pentru
imprumuturile primite, pentru bunurile primite in anumite conditii (fara factura) si pentru datoriile diverse (fata de
buget, de personal). Exemple: contul 168 datorii aferente si datorii asimilate, 408 furnizori, facturi de primit,
5186 datorii de platit. Daca o intreprindere a contractat un imprumut in anul n, cu rambursarea in rate anuale, la
finele fiecarui an, ea calculeaza dobanda pentru perioada de folosire a imprumutului. Dobanda se contabilizeaza
prin operatia: 666 = 168 (cheltuieli privind dobanzile dobanzi aferente imprumuturilor). Veniturile de primit
sunt consecintele creantelor pentru creditele acordate, pentru bunurile vandute fara facturi si pentru creantele
diverse. Exemple: contul 2678 dobanzi aferente creantelor imobilizate, 418 clienti, facturi de intocmit, 5187
dobanzi de incasat. Daca presupunem ca la finele exercitiului o intreprindere vinde produse fara factura, vanzarea
se contabilizeaza prin operatiunea: 418 = 701 ( clienti, facturi de intocmit venituri din vanzarea produselor).
6. O intreprinde achizitioneaza un echipament la pretul facturat de 2.000 lei, TVA 19%. Transportul este
asigurat de o societate specializata si este facturat la 200 lei, TVA 19 %. Pentru montaj si probe tehnologice
s-au angajat urmatoarele cheltuieli:
consum materiale 100 lei;
- consum de energie 200 lei;
- s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului, iar aceasta a facturat
serviciul la 500 lei, TVA 19%.
Care este valoare initiala a echipamentului tehnologic, conform IAS 16 Imobilizari corporale? Cum se

14

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR

contabilizeaza elementele de mai sus?


Conform IAS16 Imobilizari corporale:
Costul unei imobilizari corporale este format din pretul de cumparare, taxele vamale,
taxele nerecuperabile, precum si toate celelalte cheltuielile direct legate de punerea n
functiune a activului; toate cheltuielile direct legate de punerea n functiune a activului;
toate reducerile comerciale sunt scazute pentru calculul pretului de cumparare. Exemple
de costuri direct atribuibile sunt:
(a) costul de amenajare a amplasamentului;
(b) costuri initiale de livrare si manipulare;
(c) costuri de montaj;
(d) onorariile arhitectilor si inginerilor etc.
(e) costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului, respectiv, costurile de
restaurare a amplasamentului, n masura n care costul este recunoscut ca un provizion pe
baza IAS 37, Provizioane, active si datorii contingente.
Astfel conform IAS 16 avloarea echipamentului tehnologic este:
= 2000+200+100+200+500
= 3.000 lei
% = 401
2380
213
2000
4426
380
%=401
238
624
200
4426
38
Presupunem ca materialele au fost achizitionate anterior
6xx = 3xx
100
%=401
238
605
200
4426
38
4427
7. Se achizitioneaza un stoc de marfuri. Factura cuprinde 200.000 buc, pretul de cumparare fiind de
10lei/buc., iar cheltuielile de transport 500 lei. Este corecta urmatoarea solutie contabila?
%
=
401
24.395
371
20.000
624
500
4426
3.895
Argumentati raspunsul.
Inregistrarea este corecta din punct de vedere contabil deoarece la achizitia marfurilor de la furnizor se va
inregistra datoria fata de furnizor precum si intrarea de marfuri (dar si TVA-ul aferent acesteia). In ceea ce
priveste taxa de transport, daca este prevazut in contract ca aceste costuri vor fi suportate de catre cumparator,
carausul este platit de catre furnizor care ne include costul acestui transport in factura se va inregistra in
contabililatea clientului si suma aferenta transportului de marfuri si TVA-ul aferent acesteia.
8. O societatea a inregistrat urmatoarele costuri: materii prime 10.000 lei, salarii manopera directa
14.000lei, salarii pentru personalul de distributie 12.000 lei, amortizarea vehiculelor de distributie ale
societatii 15.000 lei, amortizarea masinilor productive 18.000 lei, amortizarea vehiculelor managerilor
10.000 lei, chirie 4.000 lei (din care pentru productie 60%), grad de utilizare a capacitatii de productie
85%. Determinati suma cheltuielilor care vor afecta contul de rezultate al societatii.
Elemente
Materii prime
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu amortizarea

Valori
10.000
14.000
12.000
18.000
15.000

15

Grigoriciuc Centea Elis

stagiu an III - CECCAR


10.000
2.400
1.600
83.000

Cheltuieli cu chiria
Total

Identificarea i alocarea elementelor de venituri i cheltuieli:


1. Chelt cu materii prime
2. Chelt. cu redevene, chirii
3. Chelt. cu personalul
4. Ajustarea valorii imobilizrii
- Cheltuieli
5. Cheltuieli de exploatare total

10.000
4.000
26.000
43.000
83.000

9. Cifra de afaceri a unei societati este in prezent de 100.000 lei; cheltuieli variabile corespondente sunt de
60.000 le, iar cheltuielile fixe sunt de 20.000 lei. Cu cat va creste procentual rezultatul societatii in conditiile
cresterii cu 10 % a cifrei de afaceri (cheltuielile fixe vor ramane nemodificate)?
Se includ integral in CA:
- venituri din vanzarea produselor
- venituri din subventii de exploatare aferente CA
- venituri din lucrari si servicii prestate
CIFRA DE AFACERI NETA = Productia vanduta + Venituri din vanzarea marfurilor + Venituri din subventii de
exploatare aferente cifrei de afaceri neta
(701+702+703+704+705+706+708)+ (707)+ (7411)
Deoarece la calculul cifrei de afaceri se au in vedere doar unele venituri si nu cheltuielile putem confirma ca
cheltuielile fixe (amortizare instalatii, intretinere echipamente s.a) vor ramane nemodificate. In ceea ce priveste
rezultatul societatii putem confirma ca veniturile din exploatare vor creste cu acelasi procentaj in ceea ce priveste
cifra de afaceri (in cazul in care nu se modifica sumele variatia stocului s.a.) Cat despre razultatul net al societatii
va avea acelasi procent de crestere doar in cazul in care cheltuielile variabile (salariiindirecte, materiale indirecte)
raman identice.
10. O untitate acorda la 01.01.N doua impumuturi pe termen de 5 ani, unul in valoare de 50.000 lei unei
filiale si altul in valoare de 100.000 lei unei alte societati. Dobanda anuala de incasat se calculeaza la o rata
de 15%, iar rambursarea se va face la sfarsitul celor 5 ani.
Se cer inregistrarile contabile legate de:
a) acordarea imprumuturilor pe termen lung;
b) dobanda anuala si incasarea lor;
c) incasarea imprumuturilor la scadenta.
1. nregistrarea acordrii filialei a mprumutului la data de 1.01.N:
Val. Imprumut 50.000
2671 Sume datorate de filiale = 5121
. inregistrarea dobnzii pentru perioada 01.01.N 31.12.N:
50 000 * 15% * 365 zile / 360 zile = 7.604 lei
2672 = 766
7.604 lei
- incasarea dobanzii 5121 = 2672
7.604 lei
- incasarea dobanzii si a imprumutului rate la scadenta:
5121 =
%
57.604 lei
2671
50 000 lei
2672
7 604 lei
2. . nregistrarea acordrii filialei a mprumutului la data de 1.01.N:
Val. Imprumut 100.000
2673 Imprumuturi acordate pe termen lung= 5121
. inregistrarea dobnzii pentru perioada 01.01.N 31.12.N:
100 000 * 15% * 365 zile / 360 zile = 15.208 lei
2674 = 766
15.208 lei
- incasarea dobanzii 5121 = 2674
15.208 lei
- incasarea dobanzii si a imprumutului rate la scadenta:
5121 =
%
115. 208 lei
2673
100. 000 lei

16

Grigoriciuc Centea Elis


2674

stagiu an III - CECCAR


15. 208 lei

11. Se cunosc urmatoarele informatii aferente exercitiului N (valori in milioane u.m.):


Si 301 = 20
RC707=450 Si 411=17
RD 601= 620 Sf301=45
Si 371=38
RD607=40
Si 401=20
RC704=575 RD 691=25
Sf411=23
Sf 371=26
Sf401=140
Si 4423=8
Si 441=2
Sf441=5
Si 421=20
Sf 4423=5
Sf 421=40
Rd 641=700
Toate achizitiile si vanzarile sunt impozabile TVA. Materiile prime si marfurile intrate au fost
achizitionate. Calculati fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare.
Cont
301 mat prime
371 marfuri
401 furnizori
411 clienti
421 salarii
441 impozit profit
4423 tva de plata
601 ch mat prime
607 ch marfuri
641 ch cu salarii
691 ch cu imp profit
704 v servicii
707 v vz marf

Si
20
38
20
17
20
2
8

RD

RC

Sf
45
26
140
23
40
5
5

620
40
700
25
575
450

FnTzE= 575+450-120+6-620-40-700-20-25+12-25= - 510


Metoda directa
ncasri din relatiile cu clientii
- Plati n favoarea furnizorilor si personalului
- Dobnzi si dividende pltite*
- Plati privind impozitele asupra beneficiilor**
+/-Elemente extraordinare
= Flux net de trezorerie relativ la activitatile de exploatare
a) Fluxurile de numerar provenite din activitile de exploatare-metoda indirecta:
ncasrile n numerar din vnzrile de bunuri i prestrile de servicii;
ncasrile n numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i alte venituri (care se pot estima pe
baza mrimii cifrei de afaceri realizate, corectate cu modificarea soldului creanelor comerciale din exerciiul
financiar);
pli n numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii (materii prime i materiale consumabile, ct. 601 +
602 7412; alte cheltuieli materiale, ct. 603 + 604 + 606 + 608; alte cheltuieli din afar, cum sunt cele cu energia
i apa, ct. 605 7413; cheltuieli privind mrfurile, ct. 607; cheltuieli privind prestaiile externe, ct. 611 + 612 +
613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 7416). Mrimea acestora se ajusteaz cu variaia
soldului stocurilor de materii prime, materiale consumabile i mrfuri prin adugarea diferenei dintre stocul final
i cel iniial, respectiv cu variaia soldului datoriilor comerciale (ct. 401+403) prin scderea diferenei dintre
soldul final i cel iniial al exerciiului financiar;
pli n numerar ctre i n numele angajailor (cheltuieli cu personalul ajustate cu variaia soldurilor
conturilor necorespunztoare);
pli n numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dac nu pot fi identificate n
mod special cu activitile de investiii i de finanare (se refer la cheltuielile privind
impozitul pe profit, ct. 691791, dac se presupune c ntregul impozit pe profit este
aferent activitii de exploatare).
Dac FNTE este negativ, ntreprinderea poate fi n incapacitate de a rambursa datoriile financiare si de a plti
dobnzile aferente sau de a face fat nevoilor de autofinantare. Aceast situatie poate fi consecinta unui excedent
brut de exploatare insuficient (unei rentabilitti economice insuficiente) sau a unei cresteri exagerate a nevoilor de
finantare a activittii de exploatare.

17