Parcul dendrologic

Hemeiusi

Parcul dendrologic Hemeiusi

Parcul dendrologic Hemeiusi este situat pe valea Bistritei, la o distanta de circa 10

kilometri de municipiul Bacau. A fost infiintat in anul 1880 si este intins pe 49 de hectare.
Specialistul german Cristian Adolf s-a preocupat de innobilarea speciilor de rasinoase, atat n
colectie cat si in padurile domeniului, Dupa 1885 au inceput sa fie introduse noi specii de
foioase dar si specii indigene, actiune care a continuat pana in 1913.
Dupa anul 1955, cand acest parc trece in proprietatea Institutului de Cercetari si
Amenajari Silvice, au fost luate masuri de intretinere si refacere, iar unitatea a devenit o baza
de cercetare mai ales pentru climatizarea speciilor exotice de interes forestier. Arboretumul
Hemeiusi reprezinta o valoroasa colectie dendrologica. Dintre rasinoase sunt intalnite 178
specii, care provin din America de Nord - 76 de specii, din Asia - 50 de specii si din Europa 48 de specii. Originalitatea acestui arboretum este data de compozitia lui, cu specii foioase
mature, de plop alb cu diametrul de peste 2 metri si inaltime de peste 40 metri sau grupul de
opt frati cu inaltimi de peste 42 metri si diametrul de peste 1 metru.
Comuna Hemeiusi face parte din Bazinul hidrografic al raului Bistrita, in prezent fiind
sistematizat prin lacurile de acumulare din sistemul hidroenergetic de pe acest rau. Localitatea
este situata in apropierea Judetului Bacau.
Principala atractie a comunei este Parcul Dendrologic ce ocupa o suprafata de
aproximativ 50 de hectare si adaposteste peste 1300 de specii de arbori si arbusti. Dendrologia
este o ramura a botanicii care se ocupa cu studiul arborilor si arbustilor.
In acest parc se regaseste cea mai mare colectie de trandafiri din Romania, dupa
cum sustine Directia Silvica din Bacau care spune ca Parcul Dendrologic detine 600 de specii
si 1500 de fire de trandafiri.
Originalitatea acestui parc este data si de stilul peisagistic, de forma, dimensiunea si
cromatica speciilor, dar si a edificiilor construite.

In acest parc poate fi vizitat si Castelul Rosu, cunoscut si dupa numele Cladirea Rosie.
Acesta a fost construit in anul 1864 si ofera mediului inconjurator un aspect medieval de o
frumusete rara.
De asemenea, aici se mai afla un al doilea parc ce dateaza de putina vreme si care
aduce renume comunei Hemeiusi - Parcul Industrial Tehnologic Hemeiusi (HIT Park).
Originalitatea parcului Hemeiui este dat de stilul peisagistic, de edificiile construite,
de compoziia, forma, dimensiunile i cromatica speciilor i mai puin de relief. Stilul n care
este realizat este cel englezesc, cu alei curbe ce includ suprafee cu arboret alternnd cu poieni
(pajiti). Cldirea principal, Cldirea roie sau Castelul Rou, construit n anul 1864, ntr-un
stil nedefinit (amestecuri de stiluri romano-gotic, veneian i brncovenesc) este zidit din
blocuri de gresie i din crmid aparent, ornat cu sculpturi pe stlpii de gresie de la
balcoane, arcadele ferestrelor i ale turnului, construcie ce d un aspect medieval mediului
nconjurtor. Cldirea este nregistrat la Oficiul de patrimoniu al Direciei de Cultur Bacu.
Datorit ridicrii nivelului apei freatice, ca urmare a construirii lacului de acumulare de pe rul
Bistria, s-a amenajat n anul 1968, un lac, ntr-o denivelare a terenului, n care i oglindesc
siluetele plopi seculari. n parcul de la Hemeiui au fost turnate cadre pentru filmul
"Dumbrava minunat", fcut dup romanul scriitorului Mihail Sadoveanu. La Hemeiui snt
locurile pe unde rtcea Lizuca, eroina filmului, mpreun cu prietenul ei, Patrocle

In parcul de la Hemeiusi, incepind cu sfirsitul iernii, zumzetul albinelor aminteste ca

primavara este aproape dupa buzunarele lor pline cu polen cules de pe gingasii amenti de alun
i arin. Apoi, galbenul florilor de corn si hamamelis imbraca padurea in raze aurii si
lumineaz poienile. Primvara a intrat n toate drepturile ei, anunndu-i prezena prin
gingasele flori ale magnoliei albe, magnoliei cu cupele violete, incarcate ca un candelabru cu
flori discret parfumate. In plantatiile de larice, pini i molid, norul galbui al graunciorilor de
polen isi cauta consoarta spre inaltul cerului, pentru a aduce rodul mult asteptat prin
transformarea florilor in conuri. Cata frumusete exprima movul florilor divers nuantate ale
speciilor de liliac si paulovnie, dar si alb-roziul florilor de castani si catalp. Ct parfum suav
te mbat la trecerea pe sub salcmi, gldie i tei. n poienile inierbate isi etaleaza siluetele
brazii si molizii argintii, chiparosul de California si de balta, criptomeria, ienuperii, zedele,
arborele vietii, pinii, stejarii, plopii. In tufisuri se aude fosnetul mierlei ce isi reinnoieste
cuibul pentru noua generatie, cucul anunta ca si ciresii au inflorit, iar privighetoarea da
concerte in cinstea naturii pline de viata. Vara, cromatica florilor de trandafiri (300 varietati in
rozarium) bucura privirea vizitatorilor, admiratori ai frumosului de Emeraude d'or, Apoge'e,
Epoca, Luchian, Foc de tabara, Schneewtchen, Peace, Golden dawn, Silver star, Simphonie
alba. Pajistea este un covor feeric presarat cu flori, care te indeamna la visare si promenada,
dar si sa respiri adanc parfumul discret al pamantului ce clocoteste de viata. Spatiile libere
dintre plante din colectie, acoperite cu vegetaie ierbacee din familia gramineelor ca: Poa,
Trisetum, Setaria, Melica, Bromus, Festuca, sant inveselite de albul florilor de aglica, ochiul
boului, paralute, trifoi, fragi, de galbenul florilor de ghizdei, galbenusi, papadie, ciubotica
4

cucului, galbenele, sanziene, de rozul garofitelor, de albastrul florilor de nu-ma-uita, inut si

oprli, de violetul florilor de mucatul dracului i clopoei, iar pe marginea pdurii, florile
de viorele si toporasi. Dar padurea si-a tesut in covorul ei fermecat floarea pastelui, viorele,
brebenei, mierea ursului si gingasele lacramioare si lacramite, ce dau un aspect de sarbatoare
parcului. Ce placuta e umbra platanilor cu cerceii lor verzi-galbui si a tulipierului cu cupele
lui galbene.
Toamna cerceilor rosii de salba, coloreaza treptat frunzele verzi in galben-roscatul
otetarului,a stejarului rosu, chiparosului de balta, ca apoi, vijelioasa, sa dezbrace toate aceste
fiine fr glas de hainele lor mprteti. Chiar i iarna, atunci cnd moare i ultima floare
tarzie de Hamamelis, imbracand cu promoroaca si blana alba, ramurile, florile i frunzele
moarte ce acoper pmntul viaa locuitorilor parcului pare a continua prin rasinoasele vesnic
verzi, a tufelor de vasc alb de pe ramurile foioaselor ce dau o nota de prospetime albului
imaculat al zapezii. Indiferent din perioada din an, statornica lui frumusete stie sa-ti cheme
privirea, sa o retina si sa o indrepte apoi spre alte frumuseti.