Cap.

5 Calculul performantelor dinamice ale autovhiculului

5.1. Performantele de accelerare

Performantele reprezinta posibilitatile maxime ale autovehiculului in privinta vitezei,
demarajului si capacitatii de franare, precum si indicia de apreciere ai acestora. Determinarea
performantelor autovehiculului este necesara pentru stabilirea si cercetarea calitatilor dinamice,
in cazul autovehiculelor nou proiectate, sau pentru studierea comportarii lor in exploatare.
Studiul performantelor autovehiculelor se face cu ajutorul bilantului de tractiune, bilantului de
putere si ecuatiei generale de miscare, pe baza careia se obtin parametrii si indicia caracteristici
deplasarii in regim tranzitoriu de accelerare sau franare.

5.1.1 Bilantul de tractiune si caracteristica de tractiune

Caracteristica de tractiune sau caracteristica fortei la roata reprezinta curbele de variatie
ale fortei la roata in functie de viteza de deplasare a autovehiculului F R=f (v) pentru fiecare
treapta a cutiei de viteze.
Construirea caracteristicii fortei la roata se face pe baza caracteristicii exterioare a
motorului, pornind de la curba puterii sau a momentului utilizand relatiile:
M i tk t
P t
FR =
; FR =
(26),
rr
rr
k

unde

i tk

reprezinta raportul de transmitere al transmisiei, cand este cuplata treapta

cutia de viteze, cu raportul de transmitere

vk =
unde
- n

i CV k

din

n
r (27),
30 r itk
vk

este viteza de deplasare in treapta k

este turatia motorului corespunzatoare ordonatelor M sau P din caracteristica exterioara a

motorului.

45

Determinarea pe cale analitica a caracteristicii de tractiune se face pe baza urmatorului

tabel:

V2
V3
V4
V5
n
V1
Fr 1
[km/h
[km/h Fr 3
[km/h Fr 4
[km/h F
[rpm]
[km/h]
[N]
]
Fr 2 [N]
]
[N]
]
[N]
]
[N
800
8,7
5838
11,5
4415
15,2
3338
20,2
2524
26,7
1000
10,9
5955
14,4
4503
19,1
3405
25,2
2575
33,3
1200
13,1
6051
17,3
4576
22,9
3460
30,2
2617
40,0
1400
15,3
6126
20,2
4632
26,7
3503
35,3
2649
46,7
1600
17,4
6180
23,1
4673
30,5
3533
40,3
2672
53,3
1800
19,6
6212
25,9
4697
34,3
3552
45,4
2686
60,0
2000
21,8
6222
28,8
4705
38,1
3558
50,4
2690
66,7
2200
24,0
6212
31,7
4697
41,9
3552
55,5
2686
73,3
2400
26,2
6180
34,6
4673
45,7
3533
60,5
2672
80,0
2600
28,3
6126
37,5
4632
49,6
3503
65,5
2649
86,7
2800
30,5
6051
40,4
4576
53,4
3460
70,6
2617
93,3
3000
32,7
5955
43,2
4503
57,2
3405
75,6
2575
100,0
3200
34,9
5838
46,1
4415
61,0
3338
80,7
2524
106,7
3400
37,1
5699
49,0
4310
64,8
3259
85,7
2464
113,3
3600
39,2
5539
51,9
4189
68,6
3167
90,7
2395
120,0
3800
41,4
5358
54,8
4051
72,4
3064
95,8
2317
126,7
4000
43,6
5155
57,7
3898
76,2
2948
100,8
2229
133,3
4200
45,8
4931
60,5
3729
80,1
2819
105,9
2132
140,0

Tabelul 5.1.1. Determinarea pe cale analitica a caracteristicii de tractiune

46

Forma caracteristicii de tractiune este prezentata in figura de mai jos:

Caracteristica de tractiune
7000
6000
5000
4000
Fr 5 [N]
Fr [N]
3000

Fr 1 [N]

Fr 2 [N]

Fr 3 [N]

Fr 4 [N]

2000
1000
0
0

20

40

60

80

100

120

140

Va [km/h]

Fig. 5.1.1. Caracteristica de tractiune

Pentru studiul performantelor autovehiculului la deplasare pe un anumit drum,

caracterizat de o inclinare longitudinala si un coeficient de rezistenta la rulare f
caracteristica de tractiune se completeaza cu bilantul de tractiune, dat de relatia:
F R=R rul + R p + R a+ R d (28) .
In cazul de fata se considera deplasarea pe o cale de inclinare longitudinala
ceea ce inseamna ca bilantul de tractiune va fi dat de relatia:
F R=R rul + Ra + R d (29) .

47

=0 ,

Rescriind relatia (29) sub forma

forta disponibila sau excedentara

Fex

F RR a=Rrul + Rd (30)

in membrul stang se obtine

care poate fi folosita la invingerea rezistentelor

drumului si la accelerarea autovehiculului

Determinarea analitica a bilantului de tractiune si a fortei excedentare (disponibile ) se

face pe baza urmatorului tabel:
Rrul
Fr V
Ra
+ Ra
Ra
[km/h] Rrul [N] [N]
[N]
Fr 5 [N]
[N]
26,7
598
37
635
1909
1872
33,3
598
57
656
1947
1890
40,0
598
83
681
1979
1896
46,7
598
113
711
2003
1890
53,3
598
147
745
2020
1873
60,0
598
186
785
2031
1845
66,7
598
230
828
2034
1804
73,3
598
278
876
2031
1753
80,0
598
331
929
2020
1689
86,7
598
389
987
2003
1614
93,3
598
451
1049
1979
1528
100,0
598
517
1116
1947
1430
106,7
598
589
1187
1909
1320
113,3
598
664
1263
1863
1199
120,0
598
745
1343
1811
1066
126,7
598
830
1428
1752
922
133,3
598
920
1518
1685
766
140,0
598
1014
1612
1612
598

Tabelul 5.1.2. Determinarea pe cale analitica bilantului de tractiune si a fortei excedentare

48

Reprezentarea grafica a bilantului de tractiune si a fortei excedentare este prezentata in figura

de mai jos:

Bilantul de tractiune
2500
2000
1500
Rrul [N]
F [N]
1000

Rrul + Ra [N]

Fr 5 [N]

500
0
20

40

60

80

100

Va [km/h]

49

120

140

160

Determinarea fortei excedentare

2500
2000
1500
Rrul [N]
F [N]
1000

Fr 5 [N]

Fr - Ra [N]

500
0
20

40

60

80

100

120

140

160

Axis Title

Fig. 5.1.2. Bilantul de tractiune si forta excedentara

5.1.2. Bilantul puterilor si caracteristica puterilor

Caracteristica puterilor este reprezentarea grafica a bilantului de putere in functie de
viteza automobilului pentru toate treptele de viteza. Bilantul de putere al automobilului
PR
reprezinta echilibrul dinamic dintre puterea la roata
si suma puterilor necesare invingerii
rezistentelor la inaintare, respectiv rezistenta la rulare, rezistenta la urcarea pantei, rezistenta
aerului si rezistenta la demaraj, dat de relatia:
PR =P t =Prul + P p + Pa + Pd (31) , unde:
-P este puterea motorului pe caracteristica externa :

- t este randamentul transmisiei .

Vom scrie si relatia (31) sub forma

PR =Prul + P a+ P d (32) , ceea ce reprezinta bilantul

de putere al autovehiculului, pe o cale cu inclinare longitudinala

=0 . Determinarea pe cale

analitica a bilantului de putere se face pe baza urmatorului tabel:

V
[km/h]

Prul [W]

Pa
[W]

Prul
+ Pa
[W]
50

Pr 5 [W]

Pe
[W]

26,7
33,3
40,0
46,7
53,3
60,0
66,7
73,3
80,0
86,7
93,3
100,0
106,7
113,3
120,0
126,7
133,3
140,0

4432
5540
6648
7756
8864
9972
11079
12187
13295
14403
15511
16619
17727
18835
19943
21051
22159
23267

272
532
920
1460
2180
3104
4257
5667
7357
9353
11682
14369
17438
20917
24829
29201
34059
39428

4704
6072
7567
9216
11043
13075
15337
17854
20652
23757
27193
30988
35165
39752
44772
50252
56218
62695

14139
18029
21984
25964
29932
33848
37674
41370
44898
48220
51296
54087
56556
58662
60368
61635
62423
62695

15710
20032
24426
28849
33258
37609
41860
45966
49887
53577
56995
60097
62840
65180
67076
68483
69359
69661

Tabelul 5.1.3. Determinarea pe cale analitica a bilantului de putere

Reprezentarea grafica a bilantului de putere este prezentata in figura de mai jos:

51

Bilantul de putere
80000
60000
[W]
40000
P [w] Prul

Prul + Pa [W]

Pr 5 [W]

Pe [W]

20000
0
20

40

60

80

100

120

140

Va [km/h]

Fig. 5.1.3. Bilantul de putere

Determinarea pe cale analitica a caracteristicii puterilor se realizeaza cu ajutorul tabelului de mai
jos:
V1
[km/h] Pr 1 [W]
8,7
14139
10,9
18029
13,1
21984
15,3
25964
17,4
29932
19,6
33848
21,8
37674
24,0
41370
26,2
44898
28,3
48220
30,5
51296
32,7
54087
34,9
56556
37,1
58662
39,2
60368
41,4
61635
43,6
62423
45,8
62695

V2
V5
[km/h Pr 2
V3
Pr 3
V4
Pr 4
[km/h Pr 5
]
[W]
[km/h]
[W]
[km/h] [W]
]
[W]
11,5 14139
15,2 14139
20,2 14139
26,7 14139
14,4 18029
19,1 18029
25,2 18029
33,3 18029
17,3 21984
22,9 21984
30,2 21984
40,0 21984
20,2 25964
26,7 25964
35,3 25964
46,7 25964
23,1 29932
30,5 29932
40,3 29932
53,3 29932
25,9 33848
34,3 33848
45,4 33848
60,0 33848
28,8 37674
38,1 37674
50,4 37674
66,7 37674
31,7 41370
41,9 41370
55,5 41370
73,3 41370
34,6 44898
45,7 44898
60,5 44898
80,0 44898
37,5 48220
49,6 48220
65,5 48220
86,7 48220
40,4 51296
53,4 51296
70,6 51296
93,3 51296
43,2 54087
57,2 54087
75,6 54087
100,0 54087
46,1 56556
61,0 56556
80,7 56556
106,7 56556
49,0 58662
64,8 58662
85,7 58662
113,3 58662
51,9 60368
68,6 60368
90,7 60368
120,0 60368
54,8 61635
72,4 61635
95,8 61635
126,7 61635
57,7 62423
76,2 62423
100,8 62423
133,3 62423
60,5 62695
80,1 62695
105,9 62695
140,0 62695

Tabelul 5.1.4. Determinarea pe cale analitica a caracteristicii puterilor

52

Reprezentarea grafica a caracteristicii puterilor este data in figura de mai jos:

Caracteristica puterilor
70000
60000
50000
40000
Pr 5 [W]
P [kW]
30000

Pr 1 [W]

Pr 2 [W]

Pr 3 [W]

Pr 4 [W]

20000
10000
0
0

20

40

60

80

100

120

140

Va [km/h]

Fig. 5.1.4. Caracteristica puterilor

5.1.3. Caracteristica dinamica si factorul dinamic

Prezenta greutatii ca factor dimensional, caracteristic al automobilului din membrul stang
al relatiei (30) face ca performantele obtinute prin studiul diagramei din figura 5.1.2. sa nu fie
concludente ca termeni de comparare deoarece la valori egale ale fotei excedentare calitatile
dinamice ale automobilului nu sunt egale.
De aceea, aprecierea calitatilor de autopropulsare se face cu ajutorul factorului dinamic,
care reprezinta o forta excedentara specifica, deci un parametru adimensional dat de raportul
Fex
Ga
dintre forta de tractiune excedentara
si greutatea automobilului
, respectiv:
dv
G a f cos +sin +
F
F Ra
g dt
D= ex = R
=
(33),
Ga
Ga
Ga

de unde rezulta ca

dv
dv
D=f cos +sin + = + (34).
g dt
g dt

53

Factorul dinamic se determina cu expresia:

F RR a F R 0.5 c x A v 2
D=
=
(35)
Ga
Ga
Determinarea pe cale analitica a factorului dinamic pentru fiecare din cele 6 trepte de
viteza ale autovehiculului proiectat este prezentata in tabelul de mai jos:

V1
[km/h]

V2
[km/h]

D1

D2

V3
[km/h]

D3

V4
[km/h]

8,7

0,205

11,5

0,155

15,2

0,117

20,2

10,9

0,209

14,4

0,158

19,1

0,119

25,2

13,1

0,212

17,3

0,160

22,9

0,121

30,2

15,3

0,215

20,2

0,162

26,7

0,122

35,3

17,4

0,216

23,1

0,163

30,5

0,122

40,3

19,6

0,217

25,9

0,164

34,3

0,123

45,4

21,8

0,218

28,8

0,164

38,1

0,122

50,4

24,0

0,217

31,7

0,163

41,9

0,121

55,5

26,2

0,216

34,6

0,162

45,7

0,120

60,5

28,3

0,214

37,5

0,160

49,6

0,118

65,5

30,5

0,211

40,4

0,158

53,4

0,116

70,6

32,7

0,207

43,2

0,155

57,2

0,114

75,6

34,9

0,203

46,1

0,151

61,0

0,110

80,7

37,1

0,198

49,0

0,147

64,8

0,107

85,7

39,2

0,192

51,9

0,142

68,6

0,103

90,7

41,4

0,185

54,8

0,137

72,4

0,098

95,8

43,6

0,177

57,7

0,131

76,2

0,093

100,8

45,8

0,169

60,5

0,124

80,1

0,087

105,9

V5
D4
[km/h] D 5
0,087
9
26,7
0,066
0,089
2
33,3
0,066
0,090
2
40,0
0,067
0,090
7
46,7
0,066
0,090
8
53,3
0,066
0,090
5
60,0
0,065
0,089
8
66,7
0,063
0,088
7
73,3
0,062
0,087
1
80,0
0,059
0,085
2
86,7
0,057
0,082
8
93,3
0,054
0,080
0
100,0
0,050
0,076
8
106,7
0,046
0,073
2
113,3
0,042
0,069
1
120,0
0,037
0,064
7
126,7
0,032
0,059
8
133,3
0,027
0,054
5
140,0
0,021

Tabelul 5.1.5. Determinarea pe cale analitica a factorului dinamic

54

Reprezentarea grafica a factorului dinamic in functie de viteza pentru toate treptele cutiei
de viteze se numeste caracteristica dinamica. Forma caracteristicii dinamice este redata in figura
de mai jos:

Caracteristica dinamica
0.250
0.200
0.150
D1
D [-]
0.100

D2

D3

D4

D5

0.050
0.000
0

20

40

60

80

100

120

140

Va [km/h]

Fig. 5.1.5. Caracteristica dinamica a autovehiculului

5.1.4. Caracteristicile acceleratiilor si a inversului acceleratiilor

Studiul demararii autovehiculului presupune determinarea acceleratiei, a timpului si
spatiului de demarare, precum si a indicilor cu ajutorul carora se poate aprecia capacitatea de
sporire a vitezei.
Acceleratia autovehiculului caracterizeaza in general calitatile lui de demarare, deoarece,
in conditii egale cu cat acceleratia este mai mare, cu atat creste viteza medie de exploatare.
55

Pentru determinarea acceleratiei, precum si pentru studiul performantelor de demarare se

considera autovehiculul in miscare rectilinie, pe o cale orizontala, in stare buna, cu un coeficient
mediu al rezistentei la rulare f .
Carateristica acceleratiilor se construieste din caracteristica dinamica, pe baza relatiei
dv
g
a= = ( D ) (36) .
dt

Scrisa pentru o treapta oarecare a cutiei de viteze, relatia de mai sus devine:
g
ak =( Dk ) ,
iar daca acceleratia se determina pentru cazul deplasarii pe o cale orizontala
k
relatia se scrie ca

ak =( Dk f R )

g
(37)
, unde:
k

fR

este coeficientul rezistenti la rulare ;

este coeficientul de influenta al maselor in miscare de rotatie, pentru treapta k

a cutiei

de viteze ;
Coeficientul rezistentei la rulare se determina in functie de viteza de deplasare si de
anumiti coeficienti care au valori in functie de aceasta viteza. Valoarea globala a coeficientului
rezistentei la rulare este:
4
v
v
f R =f r ,0 + f r ,1
+f r , 4
(38)
100 km/h
100 km/h

f r ,0

este coeficientul rezistentei la rulare la viteza nula si se adopta ca fiind

f r, j

sunt coeficientii rezistentei la rulare, dintre care unii pot fi nuli. De asemenea se adopta

urmatoarele valori:

f r ,0 =0 ;

f r ,1=0.001, f r , 2=f r ,3=0 , f r , 4=0.0005.

Coeficientul de influenta al maselor in miscare de rotatie, pentru o anumita treapta a

cutiei de viteze, se calculeaza cu relatia:
I
i2 i2
I R 1 .(39)
k =1+ m +a CV k2 0 t +
ma
ma r 2r
rr
Cu valorile stabilite la subcapitolul 3.4. pentru momentul masic de inertie al pieselor
I m+a =0.5
I R=3
motorului si ambreiajului
, respectiv al unei roti
, se poate trece la calculul
coeficientului

pentru fiecare treapta de viteza in parte:

56

1+

I
i i
I R 1 =
1=1+ m+ a CV 12 0 t +
ma
ma r 2r
rr
0.5 3.062 4.112
43
1

0.9+

=1.2172;
2
3
2905 ( 363 10 )
2905 ( 363 103 )2

I m +a i 2CV 2 i 20
I R 1 =
2=1+

t +
2
ma
ma r 2r
rr
0.5 2.312 4.11 2
4 3
1
1+

0.9+

=1.1373 ;
2
3
2905 ( 363 10 )
2905 ( 363 103 )2

3=1+
1+

I m +a i 2CV 3 i20
I R 1 =

t +
2
ma
ma r 2r
rr

0.5 1.752 4.11 2

4 3
1

0.9+

=1.0921 ;
2
2905 ( 363 103)
2905 ( 363 103 ) 2

I m+a i2CV 4 i20

I R 1 =
4=1+

t +
2
ma
m a r 2r
rr
0.5 1.32242 4.112
43
1
1+

0.9+

=1.066 ;
2
3
2905 ( 363 10 )
2905 ( 363 103 )2

5=1+
1+

I m +a i 2CV 5 i20
I R 1 =

t +
2
ma
ma r 2r
rr

0.5
12 4.11 2
4 3
1

0.9+

=1.0512 ;
2
2905 ( 363 103 )
2905 ( 363 103 )2

Introducand relatia (38) in relatia (37) se obtine formula de calcul a acceleratiei

autovehiculului, formula pe baza careia se va face determinarea analitica a acceleratiei si trasarea
caracteristicii acceleratiilor, respectiv:

( (

ak = D k f r ,0 + f r ,1

v
v
+f r ,4
100 km/h
100 km/h

) )) g ( 40).
4

Determinarea pe cale analitica a caracteristicii acceleratiilor se face pe baza tabelului

urmator:

57

V1

a1
8,7
10,9
13,1
15,3
17,4
19,6
21,8
24,0
26,2
28,3
30,5
32,7
34,9
37,1
39,2
41,4
43,6
45,8

1,650
1,683
1,709
1,729
1,743
1,751
1,752
1,748
1,737
1,720
1,696
1,667
1,631
1,590
1,542
1,488
1,427
1,361

V2
a2
V3
11,5
1,333
14,4
1,359
17,3
1,379
20,2
1,394
23,1
1,404
25,9
1,409
28,8
1,409
31,7
1,404
34,6
1,393
37,5
1,377
40,4
1,356
43,2
1,330
46,1
1,299
49,0
1,263
51,9
1,221
54,8
1,174
57,7
1,123
60,5
1,066

15,2
19,1
22,9
26,7
30,5
34,3
38,1
41,9
45,7
49,6
53,4
57,2
61,0
64,8
68,6
72,4
76,2
80,1

a3
V4
a4
V5
a5
1,047
20,2
0,807
26,7
0,611
1,066
25,2
0,819
33,3
0,616
1,081
30,2
0,827
40,0
0,617
1,091
35,3
0,831
46,7
0,615
1,096
40,3
0,832
53,3
0,608
1,098
45,4
0,829
60,0
0,598
1,095
50,4
0,822
66,7
0,584
1,087
55,5
0,811
73,3
0,566
1,076
60,5
0,796
80,0
0,544
1,060
65,5
0,777
86,7
0,518
1,040
70,6
0,754
93,3
0,488
1,015
75,6
0,728
100,0
0,454
0,986
80,7
0,697
106,7
0,416
0,953
85,7
0,663
113,3
0,374
0,915
90,7
0,625
120,0
0,328
0,873
95,8
0,582
126,7
0,278
0,826
100,8
0,536
133,3
0,224
0,776
105,9
0,486
140,0
0,165

Tabelul 5.1.6. Determinarea pe cale analitica a aceleratiei autovehiculului

Reprezentarea grafica a acceleratiei autovehiculului in functie de viteza de deplasare,

pentru fiecare treapta de viteza in parte, este prezentata in figura de mai jos:

58

Caracteristica acceleratiilor
2.000
1.500
a [m/s2]a11.000

a2

a3

a4

a5

0.500
0.000
0

20

40

60

80

100

120

140

Va [km/h]

Fig. 5.1.6. . Caracteristica acceleratiilor autovehiculului

Caracteristica inversului acceleratiilor reprezinta dependenta grafica dintre inversul

acceleratiei

1
a

si viteza de deplasare a autovehiculului

va

. Ea se construieste pornind de la

caracteristica acceleratiilor, calculand pentru fiecare acceleratie in parte , in fiecare treapta,

inversul acceleratiei. Caracteristica inversului acceleratiilor se calculeaza si se construieste in
0.9 v max .
mod conventional pana la
Determinarea pe cale analitica a caracteristicii inversului acceleratiilor se realizeaza pe
baza urmatorului tabel:
1/a1
0,61
0,59
0,59
0,58
0,57
0,57
0,57
0,57
0,58
0,58

V2
1/a2
V3
11,5
0,75
14,4
0,74
17,3
0,73
20,2
0,72
23,1
0,71
25,9
0,71
28,8
0,71
31,7
0,71
34,6
0,72
37,5
0,73

15,2
19,1
22,9
26,7
30,5
34,3
38,1
41,9
45,7
49,6

1/a3
V4
1/a4
V5
1/a5
0,95
20,2
1,2
26,7
1,6
0,94
25,2
1,2
33,3
1,6
0,93
30,2
1,2
40,0
1,6
0,92
35,3
1,2
46,7
1,6
0,91
40,3
1,2
53,3
1,6
0,91
45,4
1,2
60,0
1,7
0,91
50,4
1,2
66,7
1,7
0,92
55,5
1,2
73,3
1,8
0,93
60,5
1,3
80,0
1,8
0,94
65,5
1,3
86,7
1,9
59

0,59
0,60
0,61
0,63
0,65
0,67
0,70
0,73

40,4
43,2
46,1
49,0
51,9
54,8
57,7
60,5

0,74
0,75
0,77
0,79
0,82
0,85
0,89
0,94

53,4
57,2
61,0
64,8
68,6
72,4
76,2
80,1

0,96
0,99
1,01
1,05
1,09
1,15
1,21
1,29

70,6
75,6
80,7
85,7
90,7
95,8
100,8
105,9

1,3
1,4
1,4
1,5
1,6
1,7
1,9
2,1

93,3
100,0
106,7
113,3
120,0
126,7
133,3
140,0

2,0
2,2
2,4
2,7
3,0
3,6
4,5
6,1

Tabelul 5.1.7. Determinarea pe cale analitica a inversului acceleratiilor

Reprezentarea grafica a caracteristicii inversului acceleratiilor este prezentata in figura de
mai jos:

Caracteristica inversului acceleratiei autovehiculului

7.00
6.00
5.00

1/a1
1/a2

4.00
1/a[s/m]

1/a3
3.00

1/a4
1/a5

2.00
1.00
0.00
0.0

20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0

V[km/h]

Fig. 5.1.7. Caracteristica inversului acceleratiilor

5.1.5 .Caracteristicile de demarare
Timpul de demarare
Timpul de demarare reprezinta timpul necesar pentru ca autovehiculul sa-si sporeasca
viteza de la valoarea minima in prima treapta pana la valoarea maxima in ultima treapta. In mod

60

conventional s-a stabilit ca timpul de demarare se calculeaza pana la o viteza de 100 km/h.
vn

dv
t
=
(41) .

d
Timpul de demarare se obtine prin integrarea numerica a relatiei
a
v
0

Determinarea analitica a timpului de demarare se face pe baza tabelului de mai jos:

v

1/a

td

8,7

0,61

10,9

0,59

13,1

0,59

15,3

0,58

17,4

0,57

19,6

0,57

21,8

0,57

24,0

0,57

26,2

0,58

28,3

0,58

30,5

0,59

32,7

0,60

34,9

0,61

37,1

0,63

39,2

0,65

41,4

0,67

43,6

0,70

45,8

0,73

46,1

0,77

49,0

0,79

0
0,3598
02
0,7140
8
1,0642
46
1,4116
24
1,7574
74
2,1030
24
2,4494
95
2,7981
3
3,1502
16
3,5071
18
3,8703
11
4,2414
23
4,6222
82
5,0149
82
5,4219
67
5,8461
47
6,2910
5
6,3652
38
6,9993
71

61

51,9

0,82

54,8

0,85

57,7

0,89

60,5

0,94

64,8

1,05

68,6

1,09

72,4

1,15

76,2

1,21

80,1

1,29

85,7

1,5

90,7

1,6

95,8

1,7

100,0

1,9

7,6550
63
8,3368
14
9,0500
42
9,8014
19
11,046
9
12,204
4
13,417
7
14,699
18
16,064
59
18,431
28
20,673
33
23,078
12
25,263
78

Tabelul 5.1.8 Determinarea analitica a timpului de demarare

de

Timpul de demarare s-a calculat prin interpolare liniara si s-a obtinut o valoare a acestuia
t d=25,26378 s .
Reprezentarea grafica a caracteristicii timpului de demarare se prezinta in

figura urmatoare:

62

18

24

30

Timpul de demarare

12

td[s]

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

km/h

Fig. 5.1.8 Timpul de demarare

Spatiul de demarare
Spatiul de demarare reprezinta distanta parcursa de autovehicul in timpul de demarare.
Determinarea analitica a spatiului de demarare se face pe baza urmatorului tabel:
v

td
8,7
10,9
13,1
15,3
17,4
19,6
21,8
24,0
26,2
28,3
30,5
32,7

0
0,359802
195
0,714079
545
1,064246
314
1,411624
232
1,757474
085
2,103023
897
2,449495
351
2,798129
847
3,150215
647
3,507117
578
3,870311

sd
0
0,2178
49
0,6502
02
1,2945
7
2,1492
64
3,2133
59
4,4866
74
5,9697
67
7,6639
47
9,5713
04
11,694
75
14,038
63

34,9
37,1
39,2
41,4
43,6
45,8
46,1
49,0
51,9
54,8
57,7
60,5
64,8
68,6
72,4
76,2
80,1
85,7
90,7
95,8
100,0

104
4,241423
013
4,622281
754
5,014981
668
5,421967
294
5,846147
004
6,291050
321
6,365238
177
6,999370
947
7,655063
151
8,336813
639
9,050042
456
9,801418
812
11,04690
091
12,20440
423
13,41770
143
14,69917
591
16,06459
412
18,43128
124
20,67332
914
23,07812
196
25,26377
638

11
16,606
15
19,404
8
22,441
22
25,724
05
29,263
71
33,072
74
33,686
17
39,290
58
45,419
99
52,095
29
59,341
66
67,189
67
80,294
97
93,218
03
107,42
58
122,99
06
140,00
11
168,91
73
197,86
66
230,18
34
259,78
44

Tabelul 5.1.9 Determinarea pe cale analitica a spatiului de demarare

64

Spatiul de demarare s-a calculat prin interpolare liniara si s-a obtinut o valoare a acestuia
s =259,7844 m.
de d
Reprezentarea grafica a caracteristicii spatiului de demarare se prezinta in
figura de mai jos:

Spatiul de demarare
300
200
sd[m]

100
0
0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

km/h

Figura 5.1.9 Spatiul de demarare

5.2. Performantele de franare

Franarea este procesul prin care se reduce partial sau total viteza autovehiculului. Ea se
realizeaza prin generarea in mecanismele de franare ale rotilor a unui moment de franare ce
determina aparitia unei forte de franare la roti indreptata dupa directia vitezei autovehiculului,
dar de sens opus ei.
Aprecierea si compararea capacitatii de franare a autovehiculului se face cu ajutorul
deceleratiei maxime absolute (af) sau relative (df), a timpului de franare (tf) si a spatiului minim
de franare (Sf), in functie de viteza initiala a autovehiculului.
5.2.1 Determinarea deceleratiei
La determinarea capacitatii de decelerare a autovehiculului pot fi studiate 3 situatii, si
anume:
- Cazul in care franeaza rotile ambelor punti
Deceleratia maxima in cazul in care se franeaza rotile ambelor punti se obtine atunci cand
toate rotile ajung simultan la limita de aderenta. Deceleratia maxima obtinuta in aceste conditii
poarta denumirea de deceleratie maxima posibila sau deceleratie maxima ideala si se exprima
prin relatia:
dv
=g ( cos sin ) [ m/s 2 ] , ( 42 ) ;
( d f )max p = dt
max p

( )

unde:

g=9.81m/s 2 este acceleratia gravitationala;

65

=0.45 este coeficientul de aderenta;

este unghiul de inclinare longitudinala a drumului (pentru drum orizontal =0 );
Inlocuind in relatia (42) se obtine o valoare a deceleratiei maxime posibile:
dv
=9.81 ( 0.45 cos 0 sin 0 )=4.41 m/ s 2 ;
( d f )max p = dt
max p

( )

- Cazul in care franeaza numai rotile puntii din fata

Deceleratia maxima, in cazul in care se franeaza numai cu rotile puntii din fata, se obtine
atunci cand rotile franate ajung la limita de aderenta in timp ce rotile puntii in spate ruleaza liber.
Deceleratia maxima obtinuta in aceste conditii se exprima prin relatia:
dv
( d f )max f = dt

b
L
=g
cos sin [ m/s 2 ] ( 43 ) ;
h
max f
1 g
L

( )

unde:
b si h g sunt coordonate ale centrului de greutate al autovehiculului;
-

L este ampatamentul autovehiculului;

g=9.81m/s 2 este acceleratia gravitationala;

=0.45 este coeficientul de aderenta;

este unghiul de inclinare longitudinala a drumului (pentru drum orizontal =0 );

Inlocuind in relatia (43) se obtine valoarea deceleratiei pentru cazul in care franeaza
numai rotile puntii din fata:
dv
0.52
=9.81 0.45
cos 0 sin 0 =2.497 m/s 2 ;
( d f )max f = dt
10.18 0.45
max f

( )

- Cazul in care franeaza numai rotile puntii din spate

Deceleratia maxima, in cazul in care se franeaza numai cu rotile puntii din spate, se obtine
atunci cand rotile franate ajung la limita de aderenta in timp ce rotile puntii in fata ruleaza liber.
Deceleratia maxima obtinuta in aceste conditii se exprima prin relatia:
a
dv
L
2
=g
cos sin [ m/ s ] ( 44 ) ;
( d f )max f = dt
hg
max f
1+
L

( )

unde:
66

a si h g sunt coordonate ale centrului de greutate al autovehiculului;

L este ampatamentul autovehiculului;

g=9.81m/s 2 este acceleratia gravitationala;

=0.45 este coeficientul de aderenta;

este unghiul de inclinare longitudinala a drumului (pentru drum orizontal =0 );

Inlocuind in relatia (44) se obtine valoarea deceleratiei pentru cazul in care franeaza
numai rotile puntii din spate:
dv
0.48
=9.81 0.45
cos 0 sin 0 =1.96 m/ s2 ;
( d f )max f = dt
1+0.18 0.45
max f

( )

5.2.1 Determinarea spatiului de franare

Dintre parametrii capacitatii de franare spatiul de franare determina in modul cel mai
direct calitatile de franare in stransa legatura cu siguranta circulatiei. La franarea ambelor punti,
spatiul minim de franare, obtinut cand reactiunile tangential ajung simultan la limita de aderenta,
poarta denumirea de spatiu minim posibil de franare, si se determina, in cazul franarii intre
vitezele V 1>V 2 , cu relatia:

S f min p=

( v 21 v 22 )
26 g ( cos sin )

sau in cazul franarii pana la oprire (

S f min p=

[m] ( 45 ) ;

v 2=0

), pe cale orizontala :

v12
[ m ] ( 46 ) ;
26 g

unde:
-

g=9.81m/s 2 este acceleratia gravitationala;

este coeficientul de aderenta;

Pe baza relatiei (46) s-a realizat determinarea pe cale analitica a spatiului de franare, dupa
cum se prezinta in tabelul de mai jos:
=0,8

0,8 =0,6

0,6 =0,45
67

0,45 =0,35

0,35

sf
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0

v
49,16
39,82
31,46
24,09
17,70
12,29
7,87
4,42
1,97
0,49
0,00

sf
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0

sf

65,55
53,09
41,95
32,12
23,60
16,39
10,49
5,90
2,62
0,66
0,00

100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0

87,39
70,79
55,93
42,82
31,46
21,85
13,98
7,87
3,50
0,87
0,00

100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0

sf
112,3
6
91,01
71,91
55,06
40,45
28,09
17,98
10,11
4,49
1,12
0,00

Tabelul 5.2.1 Determinarea spatiului de franare minim

Reprezentarea grafica a caracteristicii spatiului de franare minim se prezinta in figura de
mai jos:

Caracteristica spatiului de franare

120.00
100.00
=0,35

80.00
Sf[m]

=0,45

60.00

=0,6

40.00

=0,8

20.00
0.00
0

20

40

60

80

100

V[km/h]

Fig. 5.2.1 Spatiul de franare

5.2.1 Determinarea timpului de franare

68

120

Timpul de franare prezinta importanta mai ales in urma proceselor de lucru ale
dispozitivelor de franare si mai putin ste utilizat pentru aprecierea capacitatii de franare a
autovehiculelor. La franarea ambelor punti, timpul de franare poarta denumirea de timpul minim
posibil de franare, si se determina, in cazul franarii intre vitezele V 1>V 2 , cu relatia:
t f min p=

( v 1v 2)
3.6 g ( cos sin )

sau in cazul franarii pana la oprire (

t f min p=

[ s ] ( 47 ) ;

v 2=0

), pe cale orizontala :

v1
[ s ] ( 48 ) ;
3.6 g

unde:
-

g=9.81m/s 2 este acceleratia gravitationala;

este coeficientul de aderenta;

Pe baza relatiei (48) s-a realizat determinarea pe cale analitica a spatiului de franare, dupa
cum se prezinta in tabelul de mai jos:
=0,8
v
tf
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0

0,8 =0,6
0,6 =0,45
0,45 =0,35
0,35
v
tf
v
tf
v
tf
3,54
100
4,72
100
6,29
100
8,09
3,19
90
4,25
90
5,66
90
7,28
2,83
80
3,78
80
5,03
80
6,47
2,48
70
3,30
70
4,40
70
5,66
2,12
60
2,83
60
3,78
60
4,85
1,77
50
2,36
50
3,15
50
4,05
1,42
40
1,89
40
2,52
40
3,24
1,06
30
1,42
30
1,89
30
2,43
0,71
20
0,94
20
1,26
20
1,62
0,35
10
0,47
10
0,63
10
0,81
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00

Tabelul 5.2.2 Determinarea timpului de franare minim

69

Reprezentarea grafica a caracteristicii timpului de franare minim se prezinta in figura de

mai jos:

Caractesristica timpului de Franare

10.00

=0,35

8.00

=0,45

6.00
Tf[s]

=0,6

4.00

=0,8

2.00
0.00
0

20

40

60

80

100

V[km/h]

Fig. 5.2.2 Timpul de franare

70

120