I

L Managementul situatiilor de urgenta este:

a. o activitate de sine statatoare;
b. o compohenta a securitatii nationale;
c. un domeniu de activitate cu caracter militar.

2.. Managemeritul situatiilor de urgenta reprezinta un atribut al :

a. autoritatilor administratiei publice de la nivel local;
b. serviciilor de urgenta profesioniste;
c. autoritatilor administratiei publice de la nivel judetean.
3.... Situatia de urgenta este :
a. un fenomen natural;
b. o situatie generata de un dezastru natural sau un conflict.militar;
c. un eveniment exceptional cu caracter nonmilitar.

4.. Situatia de urgenta impune :

a.
b.
c.
d.

adoptarea de masuri ~i actiuni urgente ; , .

alocarea de resurse suplimentare;
managementul militar al fortelor ~i miiloacelor implicate;
luarea unor masuri exceptionale

.5... Situatia de urgenta este sinonirna cu:

a.
b.
c.
d.
e.

starea de urgenta;
starea de alerta;
situatia de protectie civila;
cu mcmna;
cu toate.

6i Exercitiul unor drepturi ~i libertati fundamentale poate fi restrans pe durata instituirii/ decretarii:
a.

situatiei de urgenta;
b. starii de alerta;
c. starii de urgenta;
d. in niciunul din aceste cazuri.

L. Fazele unei situatii de urgenta sunt:

a.
b.
c.
d.

(prevenire)
(pregatire)
[interventie (raspuns)l
[reabilitare (refacere)]

.8.. Comitetul local pentru situatii de urgenta poate declara:

a. starea de urgenta;
b. starea de alerta;
c. starea de mobilizare.

2... Starea de alerta la nivelul unei localitati se declara de:

a.
b.
c.
d.

comitetul judetean pentru situatii de urgenta;

prefect;
prim.ar, cu acordul prefe~tul~~;
com1tetul local pentru s1tuat11 de urgenta.;P.

I)

L-

r~
~

./.~.Z. ~

18... Pregatirea personalului component al serviciului voluntar pentru situatii de urgenta se executa prin:
a.

sedinta teoretic-aplicativa, cu durata de (2-3 ore) , (trimestrial), condusa de (~eful

s.v.s.u.);
b. sedinta practic-demonstrativa, cu durata de (1-2 ore), (trimestrial), condusa de (eful s.v.s.u.).

12.s Pregatirea specialistilor din compartimentul de prevenire al s.v.s.u. se desfasoara prin cursuri cu
scoatere de la locul de munca, cu durata de pana la _Q_fil_ ore, oreganizat de (i.s.u.j.).

21!.. Instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta se face la angajare si periodic ~i se realizeaza
prin urrnatoarele categorii de instructaje:
a. instructajul introductiv general;
b. instructajul specific locului de munca;
c. instructajul periodic;
d. instructajul pe schimb, acolo w1de situatia impune;
e. instructajul special pentru lucrari periculoase;
f. instructajul la recalificarea profesionala;
g. instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau institutie.
2L Populatia se instruieste prin:
a. participarea la exercitiile de alarmare publica, organizate de autoritatile administratiei publice
locale;
b. exercitiile de specialitate, organizate de i.s.u.j.;
c. intermediul mass-media;
d. actiunile derulate de organizatiile neguvernamentale.

22.. Autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice si operatorii economici, la descoperirea
unor munitii neexplodate, trebuie sa ia urmatoarele masuri:
a. (sistarea oricarei activitati lucrative ~i evacuarea personalului);
b. (asigurarea pazei si interzicerea accesului !n zona);
c. (informarea politiei sau a inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean);
d. (informarea populatiei, prin orice mijloace, inclusiv mass-media, privind masurile
protectie si pericolul pe care 11 prezinta munitiile neexplodate).
ll

de

Autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice si operatorii economici au urmatoarele

atributii la sosirea pentru interventie a subunitatii de asanare:
a. sa indice ~efului subunitatii de asanare locul unde a fost descoperita munitia ramasa
neexplodata;
b. sa asigure panourile de semnalizare, montarea acestora 111 locurile stabilite si sa informeze
populatia civila despre semnificatia acestora;
c ... .. sa stabileasca si sa amenajeze locul pentru depozitarea temporara a munitiilor;
d. sa puna la dispozitie lazile (targile) pentru asigurarea conditiilor de transport a munitiilor
asanate;
e. sa puna la diQozitie terenul uncle se vor distruge munitiile rezultate din asanari,
f. sa asigure, la cerere, forta de munca necesara pentru unele lucrari auxiliare;
g. sa asigure cadrele medicale i mijloacele pentru asitenta medicala de urgenta;
h. sa permita continuarea lucrarilor sistate temporar numai 1n zona care a fost cercetata i
asanata de munitii;
i.
sa execute lucrari de sapaturi, manual sau mecanic, numai sub supravegherea unui
pirotehnician.

24.. A. Pentru s. v.s. u.:

Formele activitatii de prevenire desfasurate de s.v.s.u.
3

sunt:

a.
b.
c.
d.

controlul;
asistenta tehnica de specialitate;
verificarea ~i informarea preventiva a populatiei;
serviciul de rond.

B. Pentru s.p.s.u.:
Formele activitatii de prevenire desfasurate de s.p.s.u. sunt:
~ t controlul;
6. -f. serviciul de rond; /.',,;/;;/~
c-.~. supravegherea si .itfGf&"a preventiva;
~-~ asistenta tehnica de specialitate
~

Planificarea activitatilor de prevenire realizeaza anual, prin:

a. ~~~~~~~~~~~~~
b. ~~~~~~~~~~~~~

Pentru s.v.s.u.:

a. Graficul de control
b. Graficul de informare publica

Pentru s.p.s.u.:
c. Graficul de control
d. Programul serviciului de rond

2.6.... A. Pentru s.v.s.u.:

Activitatile de prevenire in sectorul de competenta se desfasoara:
a. (de doua ori pe an, de regula, primavara ~i toamna), la gospodariile populatiei;
b. (premergator 1nceperii anului ~colar ~i sezonului rece), la unitatile de invatamant;
c. (o data pe an), la operatorii economici $i institutiile publice din subordinea consiliului local;
d. (anterior ~i pe timpul) adunarilor si manifestarilor publice;
e. (la solicitarea) operatorilor economici din sectorul de cornpetenta, cu care s-au incheiat
contracte de interventie;
f. (pentru verificarea petitiilor) cetatenilor in probleme privind situatiile de urgenta.
B. Pentru s.p.s.u.:
Activitatile de prevenire in sectorul de cornpetenta se desfasoara:
a. (semestrial) - control la sectiile $i instalatiile care prezinta riscuri;
b. (zilnic) - serviciu de rond, confom programului;
c. (la solicitarea efilor de lucrari, instalatii sau sectii) - supraveghere.

ll A. Pentru s.v.s.u.:
Controalele se finalizeaza astfel:
a. (prin consemnarea neregulilor in carnetele cu constatarile rezultate din controale) - cele de la
gospodariile populatiei;
b. (prin nota de control) - cele de la institutiile publice si operatorii economici din subordinea
consiliului local, de la unitatile de 1nvatamant si de la operatorii economici din sectorul de
cornpetenta cu care s-au incheiat contracte de interventie.
B. Pentru s.p.s.u.:
Finalizarea controlului se realizeaza prin (consemnarea neregulilor 'in Nota de control).

2.8... Dosarul privind pregatirea personalului cuprinde:

a. Planul de pregatire profesionala anuala i lunara, pe teme ~i exercitii;
b. Registrul de eviden~a a participarii la pregatirea profesionala ~i calificativele
c. Planificarea exercitiilor i aplicatiilor;
cl. Planul de analiza si acoperire a riscurilor.
4

obtinute;

2.2.... Pentru s. v. s. u.:

Dosarul ,,Programul de masuri in vederea acordarii asistentei pentru prevenirea situatiilor de urgenta
in gospodariile populatiei" cuprinde:
a. (Graficul controalelor la gospodariile populatiei);
b. (Carnetele cu constatarile rezultate din controale);
c. (Graficul de informare publica).

B. Pentru s.p.s. u.
Dosarul operativ cuprinde:
a. (Registrul cu note de anuntare ~i de evidenta a interventiilor);
b. (Organizarea interventiei pe ture de serviciu);
c. (Raportul de interventie).

3-0... A. Pentru s. v.s. u.:

Serviciul voluntar pentru situatii de urgenta functioneaza in subordinea:
a. Primariei;
b. Comitetului local pentru situatii de urgenta;
c. Consiliului local.

B. Pentru s.p.s. u.:

Serviciile private pentru situatii de urgenta se constituie astfel:
a. In cadrul operatorilor economici ~i institutiilor publice, ca (servicii proprii);
b. ca (societati comerciale prestatoare de servicii).

3.L A. Pentru s.v.s.u.:

Constituirea, dimensionarea si dotarea structurilor serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta se
fac pe baza urrnatoarelor criterii:
a. numarul de gospodarii/locuinte individuale din sectorul de competenta:
b. tipurile de rise identificate in profil teritorial;
c. suprafata sectorului de cornpetenta.
d. Sursele de alimentare cu apa, pentru stingerea incendiilor.
B. Pentru s.p.s. u.:
Constituirea, dimensionarea ~i dotarea structurilor serviciilor private pentru situatii de urgenta se fac
pe baza urrnatoarelor criterii:
a. concluzii rezultate din scenariile de securitate la incendiu;
b. masurile stabilite in Planul de analiza ~i acoperire a riscurilor;
c. natura ~i volumul prestarilor de servicii ce urmeaza a fi efectuate, in baza contractelor sau
conventiilor incheiate;
d. numarul de salariati.

3.2.. A. P entru s. v. s. u.:

Serviciile voluntare pentru situatii de urgenta i~i desfasoara activitatea pe baza Regulamentului
de organizare si functionare, aprobat de (consiliul local), cu avizul (inspectoratului pentru situatii de
urgenta judetean).
B. Pentru s.p.s.u.:
Serviciul privat pentru situatii de urgenta i~i indeplineste atributiile legale, intr-un sector de
competenta, cu avizul (inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean).

3..3... A. Pentru s. v.s. u.:

5

Serviciul voluntar pentru situatii de urgenta are in cornponenta, in mod obligatoriu,

structuri:
a. (un compartiment pentru prevenire);
b. (una sau mai multe formatii de interventie, salvare ~i prim ajutor).

urmatoarele

B. Pentru s.p.s. u.:

Serviciul privat pentru situatii de urgenta are in componenta, dupa caz, urmatoarele structuri:
a. (compartiment sau speciali~ti pentru prevenire);
b. (una sau mai multe formatii de interventie, salvare ~i prim ajutor);
c. (dispecerat);
d. (ateliere de reparatii ~i 1ntretinere).

3.4... A. Pentru s. v.s. u.:

Numarul specialistilor pentru activitatea de prevenire se stabileste astfel: (un specialist pentru 200 de
gospodarii cetatene~ti).

B. Pentru s.p.s.u.:
Echipele specializate au in compunere (minim 3 persoane),

in functie de specificul activitatii

desfasurate .

.3..5.. Sistemul national de adapostire cuprinde:

a. adaposturi pentru puncte de comanda destinate Sistemului National de Management
Situatiilor de Urgenta, adaposturi publice de protectie civila aflate in administrarea consiliilor locale
fondul public de adapostire realizat de operatorii economici ~i proprietarii de imobile;
b. adaposturi pentru puncte de comanda destinate Sistemului National de Management
Situatiilor de Urgenta, adaposturi publice de protectie civila aflate in administrarea consiliilor locale
fondul privat de adapostire realizat de operatorii economici ~i proprietarii de imobile;
c. adaposturi pentru puncte de comanda destinate Sistemului National de Management
Situatiilor de Urgenta, adaposturi publice de protectie civila aflate in administrarea parlamentarilor
fondul privat de adapostire realizat de operatorii economici ~i proprietarii de imobile.

al
si
al
~i
al
si

3.6.... Cu ce sunt

prevazute subsolurile amenajate ca adaposturi publice de protectie civila?

a. Subsolurile amenajate ca adaposturi publice de protectie civila ~i celor care au
suprafata de adapostire mai mare de I 00 m.p. se prevad cu:
sas;
1ncaperi de adapostit;
grup sanitar;
ie~ire de salvare.
b. Subsolurile amenajate ca adaposturi publice de protectie civila ~1 celor care au
suprafata de adapostire mai mare de 100 m.p. se prevad cu:
grup sanitar;
iesire de salvare.
c. Subsolurile amenajate ca adaposturi publice de protectie civila ~1 celor care au
suprafata de adapostire mai mare de 100 m.p. se prevad cu:
sas;
grup sanitar;
iesire de salvare.

31.. Dezastrul este definit ca fiind:

a. evenimentul datorat declan~arii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau
provocate de om, generator de pierderi umane ~i materiale
b. activitatea de transmitere a informatiilor autorizate despre prcducerea unor dezastre;

c. masura specifica de protectie a populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale

si de patrimoniu;

3& Alarmarea, conform legii protectiei civile 481/2004, modificata $i cornpletata cu Legea 212/2006,
reprezinta:
a. transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populatiei despre iminenta
producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;
b.
aducerea la cunostinta a populatiei a informatiilor necesare despre producerea
unor dezastre;
c.
ansamblul de operatiuni executate pentru inlaturarea sau distrugerea munitiei
neexplodate.

3.2... Folosirea

mijloacelor de alarmare in cazul producerii unor dezastre se executa numai cu aprobarea:

a. primarului localitatii;
b. primarului localitatii, a conducatorului institutiei publice sau a agentului economic
implicat, dupa caz, ori a 1mputemicitilor acestora;
c. a conducatorului institutiei .

.4.0i Cate impulsuri si ce durata are sernnalul "Alanna la dezastre " transmis cu sirena electrica?
a.3 sunete pe durata a 1 minut; b.5
sunete pe durata a 2 minute; c.6
sunete pe durata a 2 minute.

4.L Ce mijloace se folosesc pentru alarmarea populatiei?

a. sirene electrice si panouri luminoase;
b. sirene electrice si clansoanele masinilor;
c.
sirenele
electrice,
sirene
electronice
,motosirene,clopote,toace.

.sirene

cu

aer

compriat,

42... Unde se instaleaza de regula sirenele electrice?

a. pe coline, locuri dominante, in copaci;
b. pe cladiri dominante dispuse in centrul zonei de ala:rmat;
c. pe stalpi metalici de eel putin 50 metrii inaltime.

4.1.. A vertizarea este definita ca:

a.

transmiterea mesajelor/semnalelor
de avertizare a populatiei despre iminenta
producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;
b. aducerea la cuno~tinta a populatiei a informatiilor necesare despre iminenta producerii
sau producerea unor dezastre;
c. transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare catre autoritati despre probabilitatea
producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;

4..4... Epicentrul unui cutremur este:

a.
b.
c.

Punctul situat la suprafata pamantului, pe verticala focarului;

Punctul teoretic in care se produce ruptura ini ti ala ;
Punctul intermediar pe verticala focarului .

.45.... Cele mai importante activitati care trebuie intreprinse intr-o scoala , in cazul producerii unei situatii
de urgenta vizeaza :
a.
Intreruperea cu energie electrica a cladirii;
b.
inchiderea ferestrelor;
7

c.

de adunare .

Evacuarea rapida a cladirii in conditii de siguranta si verificarea prezentei la locul .

.4fi. Mijloacele de protectie individuala pentru prevenirea contaminarii sunt :

a. Mijloacele de protectie individuala a cailor respiratorii si mijloacele de protectie
individuala a pielii;
b. Mijloacele de protectie individuala a cailor respiratorii ,mijloacele de protectie
individuala a pielii, mijloacele de protectie individuala improvizate i miiloacele
de protectie individuala pentru combaterea contaminarii sau diminuare a efectului
de contaminare;
c.
Mijloacele de protectie individuala
a cailor respiratorii
,mijloacele
de
protectie individuals a pielii ~i mijloacele de protectie individuala improvizate .

.4.1.. La intrarea

intr-un
a.
b.
c.

adapost de protectie civila cui acordati prioritate?

persoanelor din formatiile civile , pentru a putea bloca usa;
femeilor, batranilor,persoanelor ce nu se pot deplasa singure;
militarilor ce vor pazi adapostul;

.4.8... Seara Richter este utilizata pentru :

a.
b.
c.

42....1n cazul

Masurarea magnitudinii sau cantitatii de energie degajata de un cutremur;

Masurarea cantitatii de energie degajata de o explozie solara;
Masurarea cantitatii de energie degajata de eruptia vulcanica.

alunecarilor de teren se iau urmatoarele rnasuri :

a.
evacuarea persoanelor i bunurilor materiale in locurile
evacuare, !ara a lua lucruri inutile ~i pastrand calmul ;
b. resuscitarea cardio-respiratorie ;
c.
alertarea serviciului de ambulanta .

desemnate in planurile de

.5D.. Evacuarea in cazul dezastrelor se executa :

a. cu ajutoul clopotelor, soneriilor;
b. pe baza planurilor intocmite In acest scop, conform legislatiei
c. pe baza planurilor de securitate la incendiu .

In vigoare;

.5.L. Evacuarea este o masura de protectie aplicata numai in cazul:

a. unui conflict armat si incendiu;
b. raspandirii unei epidemii sau epizootii ;
c. amenintarii iminente, starii de alerta ori producerii unei situatii de urgenta.

Sb Depoluarea consta in:

a. luarea unor masuri specifice pentru identificarea si eliminarea surselor nepoluante,
limitarea, indepartarea sau neutralizarea agentilor poluatori ai apei, aerului ~i terenului;
b. luarea unor masuri specifice pentru identificarea ~i eliminarea surselor poluante,
limitarea agentilor poluatori ai apei, aerului ~i terenului;
c. luarea unor masuri specifice pentru identificarea ~i eliminarea surselor poluante,
limitarea, indepa1iarea sau neutralizarea agentilor poluatori ai apei, aerului si terenului .

.5.1. Care sunt bolile caracteristice atat epizootiilor cat si epidemiilor?

-

a. holera, ciuma, morva, bruceloza, febra aftoasa;

b. bruceloza, febra tifoida, holera, gripa, morva;
c. bruceloza, febra aftoasa, gripa aviara, bronsita, morva .
.54. Definiti termenul de epizootie:

.' ~
8

a. raspandirea in proportii de rnasa a unei boli transmisibile la animale, unele

din ele putand fi transmise i la oameni, prin contact direct cu animalele bolnave sau prin
consumul de produse de origine animala contaminate;
b. raspandirea in proportii de masa a unei boli transmisibile la plante, unele
din ele
putand fi transmise si la oameni, prin contact direct cu animalele sau prin consumul de
produse de origine contaminate;
c. raspandirea in proportii de masa a unei boli transmisibile la plante, unele
din ele
putand fi transmise si la animale, prin contact direct cu oamenii sau prin consumul de
produse de origine contaminate.
Ce sunt incendiile de masat
a. Incendiul de masa reprezinta o ardere declanata natural sau artificial, in
urma careia se produc pierderi de vieti umane i animale, precum si pagube materiale;
b. Incendiul de masa reprezinta o ardere declansata artificial, in urma careia se
produc pierderi de copaci, precum si beneficii materiale;
c. Incendiul de masa reprezinta o declansare naturals sau artificiala, in urma
careia se
produc pierderi de vieti omenesti.

5.6... La parasirea locuintei, dupa producerea unui cutremur, fiecare cetatean trebuie sa-si ia :
a. Actele de identitate, un miiloc de iluminat independent de sursa de
alimentare, obiecte personale strict necesare, un aparat radio cu alimentare de la baterii sau
cu acumulatori ;
b.
Actele casei, obiectele de valoare ;
c. Actele de identitate, obiecte personale strict necesare, un aparat radio cu
alimentare de la baterii sau cu acumulatori.

51... Care este factorul esential in propagarea unui incendiu produs in aer liber?
a
.
v
a
n
t
u
l
;
b

. soare
fumul.

.58....
C
o
n
t
r
o
l
u
l
a
c
t
i
v
i
t
a
t
i
i

preventive desfasurate de catre SVSU/SPSU se desfasoara si sub forma

controlului de fond care este:
a) activitatea prin care se verifica in totalitate modul de aplicare a
prevederilor legale privind apararea !mpotriva incendiilor i protectie civila de catre
SVSU/SPSU. Aceasta forma de control se executa de catre ofiterii, subofiterii, functionarii
publici i personalul contractual cu atributii de resort desemnati prin Ordin de Zi pe Unitate.

b) activitatea prin care se verifica o latura a activitatii de prevenire stabilita

conform
legii in sarcina SVSU/SPSU sau a persoanelor care le-au constituit.
c) activitatea ce se organizeaza cu alte organisme si institutii abilitate
prin lege sa execute controale (Inspectoratul Judetean de Politic, Inspectoratul Judetean
de Jandarmi, Garda de Mediu, Inspectia de Stat in Constructii, Serviciul Dezvoltare
Economica si Conducerea Serviciilor Pub lice Deconcentrate din cadrul Institutiei
Prefectului,etc)

.5..2.. Precizati care dintre tipurile de dezastre enumerate mai jos sunt dezastre naturale:
a) inundatii i fenomene meteo periculoase;
b) alunecari de teren;
c) cutremure;
d) ploaia de stele;
e) incendii provocate de cauze naturale .

.6..0... In cazul unui accident chimic, zona letala este considerata

a) zona din atmosfera contaminata cu substanta toxica industriala sub forrna de gaz,
vapori sau aerosoli la concentratii vatamatoare.

1
0

b) zona de actiune a norului toxic in care concentratia substantei toxice (concentraria letala) art'(
o valoare la care prin inhalare, se produce moartea unei persoane l'ntr-un timp de eel mult 15 minute.
c) zona de actiune a norului toxic in care concentratia substantei toxice (concentratia de
into xi care) are o valoare la care actiunea sa timp de 1-15 minute poate produce intoxicarea
organismului um an, fiind necesar tratamentul medical.

.6L

Masuri de protectie in cazul unui accident chimic presupun :

a) Realizarea unor perimetre de protecrie in jurul depozitelor agentilor economici care
produc, utilizeaza sau depoziteaza produse chimice nocive;
b) Evacuarea personalului ~i populatiei din zona accidentului chimic sau de pe urma de deplasare
a norului toxic;

c) Stabilirea locului de refugiu, adapostire sau evacuare, la nevoie;

d) Folosirea miiloacelor de protectie individuale, speciale sau improvizate.
e) Interzicerea circulatiei mijloacelor auto in unele focare functie de natura substantei;

.62... Radiatiile ionizante sunt acele radiatii capabile sa scoata un electron orbital dintr-un atom cu care
interactioneaza si se clasifica in:
a) radiatii a.,~. y, microunde, rad.UV, IR, radar;
b) radiatii a, B. y, X, neutroni;
c) radiatii a,~. y, X, neutroni, rad.UV, IR, radar, TV, radio.
63... Emisia radioactiva contarnineaza atmosfera, solul si apa, de unde sunt contaminate alimentele, care
in final ajung in organism. Simptome ale contaminarii radioactive :
a) scaderea poftei de mancare;
b) greata, varsaturi;
c) sterilitate;
d) dureri de cap; mole~eala ;
e) scaune diareice dese;
) cataracta;
.6..4.... Masurile de interventie pentru Jimitarea ~i inlaturarea urmarilor accidentelor nucleare cuprind de
regula, urrnatoarele activitati:
a) 1n~tiintarea ~i alarmarea populatiei;
b) supravegherea ~i controlul radioactivitatii mediului;
c) amenajarea spatiilor de adapostire prin etansarea usilor si ferestrelor;
d) folosirea mijloacelor de protectie individuala;
e) acordarea asistentei medicale de urgenta;
:Q decontaminarea radioactiva a oarnenilor si a a zonelor afectate;

.65.. Nevoia
a.
b.
c.
d.
e.

de a intelege, anticipa sau controla criza, a generat notiuni, dornenii de interes ~i competenta

precum:
managementul crizelor,
cornpetente limitate,
comunicarea de criza,
strategii de criza
responsabilitate neasumata

Criza este o situat ie care amenint a

a. strategii,
b. obiective principale,
c. firmele,
restrictioneaza timpul de reactie si surprinde factorii de decizie.

61..
a.

Criza este o situatie care ameninta obiective principale, restrictioneaza

organizatia,
1
01

b. personalul,
c. timpul de reactie
si surprinde factorii de decizie .

.68..

Criza este o situatie care ameninta obiective principale, restrictioneaza

timpul de reactie si

surprinde
a. factorii de decizie,
-b, managementul general,
c. piata de larg consum.
~
a.
b.
c.
d.
e.

10...

Clasificari ale crizelor (tipuri de crize) aplicabile ~i in domeniul situatiilor de urgenta:

criza laptelui,
crize create de natura,
criza financiara,
actiuni intentionate,
actiuni neintentionate,

In

categoria crize violente, produse de natura, putem incadra:

a. cutremurele,
b. epidemiile,
c. seceta
d. incendiile declansate de fulgere,
e. actele teroriste,
f. fUiiunile,
g. inundatiile

1L Punctul de plecare 'in gestionarea corecta a crizelor 11 reprezinta:

a.
b.
c.
d.
e.

planul de criza,
dimensiunea crizei,
seful SVSU
strategia de criza,
viteza de reactie,

'Ji. Etape in evolutia crizei sunt urmatoarele:

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.

dimensiunea crizei,
pregatirea crizei,
strategia de criza
criza acuta,
actiuni neintentionate,
faza cronica a crizei,
comunicarea de criza,
terminarea crizei

13.... Organizatiile sunt

a. structuri,
b. grupuri de oameni,
c. ierarhii,
d. echipe
care 1~i organizeaza si 1~i coordoneaza activitatea in vederea realizarii unor obiective.

14... Organizatiile sunt grupuri de oameni care i~i organizeaza si 'i~i

a. analizeaza,
b. planifica,

c. coordoneaza
activitatea in vederea realizarii unor obiective.

li

Organizatiile sunt grupuri de oameni care isi organizeaza si 1~i coordoneaza activitatea in vederea
realizarii tmor
a. sarcini,
b. obiective,
c. atributii,
d. ordine.

1.f!..

Organizatiile se caracterizeaza printr-o structura formals de

a. functii,
b. posturi,
c. atributii,
d. roluri,
de relatii de autoritate, de diviziune a muncii la un numar limitat de membri, posturi, functii.

Yl.
a.
b.
c.
la

Organizatiile se caracterizeaza printr-o structura formala de roluri, de relatii de autoritate, de

diviziune a
sarcinilor,
atributiilor,
muncn
un numar limitat de membri.

18....

Organizatiile se caracterizeaza printr-o structura forrnala de roluri, de relatii de autoritate, de

diviziune a muncii la un numar limitat de
a. membri,
b. posturi,
c. functii,

'J.!l..
a.
b.
c.
d.
e.

Organizatii din domeniul managementul situatiilor de urgenta:

parlament,
servicii profesioniste,
asociatii de locatari,
servicii voluntare,
servicii private.

fill.. Clasificarea organizatiilor in functie de interactiunea cu mediul in care activeaza:

a. organizatii publice,
b. organizatii private,
c. organizatii deschise,
d. organizatii comunitare,
e. organizatii 1nchise,
f. organizatii birocratice
.81.. Clasificarea organizatiilor In functie de relatiile de subordonare si functionare:
a. organizatii cluster,
b. organizatii ierarhice,
c. organizatii simple
d. organizatii functionale,
e. organizatii divizionare,
f. organizatii adhocratice
12

8b Elementele structurii organizationale sunt urmatoarele:

a. managementul,
b. postul,
c. decizia,
d. compartimentul
e. functia,
f. obiectivul,
-g. relatiile organizatorice,

.83.... Este organizatia SVSU dependenta de mediul sau:

a.

Da

b.

Nu

.84...

Este organizatia SVSU vulnerabila in raport cu mediul sau:

a. Da

b. Nu

8..5... Indicati in lista de mai jos cei mai importanti factori care influenteaza hotarator managementul
situatiilor de urgenta:

a) organizare insuficienta,

b) competente !imitate,
d) responsabilitate neasumata,
e) resurse !imitate,
g) suprapuneri si paralelisme la nivel decizional si de executie

c) conditiile meteo
f) serviciile profesioniste

.8.6...
Structura locala de management al situatiilor de urgenta - componente:
a) managerul urgentei,
b) comitet local pentru situatii de urgenta
c) detasamente
d) servicii pentru situatii de urgenfa, e) centre operative pentru situafii de urgenta
f) echipe specializate
g) garda de interventie
h) personal auxiliar
.8.L Membrii comitetului local pentru situatii de urgenta:
a) primar, b) viceprimar, c) consultanti, d) ~ef SVSU, e) consilieri locali,
f) sefi echipe specializate, g) reprezentanti institutii publice, operatori economici
.8.8....
Principalele misiuni ale comitetului local pentru situatii de urgenta:
a) evalueaza situatiile de urgenta,
b) stabilesc masuri ~i actiuni specifice pentru gestionare,
c) infonneaza despre iminenta producerii de situatii de urgenta,
d) declara, cu acordul prefectului, starea de alerta,
e) analizeaza ~i avizeaza planurile necesare gestionarii situatiilor de urgenta,
f) declara, cu acordul presedintelui Romaniei, starea de asediu
.8.2....

Organigrama serviciului voluntar pentru situatii de urgenta al localitatii, cuprinde:

a) centru operati v,
b) compaitiment pentru prevenire,
c) echipe specializate,
d) grup de suport tehnic,
e) detasamente

211 Urmatoarele sunt principii de baza ale interventiei in situatii de urgenta:

a) organizare,
b) stadiul de implementare a proiectelor europene,
c) resurse,
d) responsabilitate,
e) nurnarul membrilor consiliului local,
f) competenta
.21..

lnformarea la nivelul localitatii despre iminenta producerii de situatii de urgenta este un atribut al:
a) mass-media locala,
b) comitetului judetean pentru situatii de urgenta,
c) comitetului local pentru situatii de urgenta,
d) serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta,

22.. Indicati asocierea de termeni intalnita in cadrul analizei de rise:

a) serviciu - comitet - voluntari - plan,

b) comitet - secretar - consiliu judetean - prefect,

c) dezastru - catastrofa - primar - consiliu local,
d) pericol - element de rise - rise - obiective de protectie

ll

Vulnerabilitatea reprezinta
pe care un element sau grup de
elemente (localitati, persoane, structuri, bunuri, servicii, capital economic sau social, etc.) expuse unui
anumit rise, 11 asteapta in urma producerii unei situatii de urgenta.
a) impactul,
b) asocierea,
c) nivelul pierderilor,
d) efectul

~
In managementul situatiilor de urgenta, reactia eficienta se bazeaza pe doua principii
fundamentale: a. structuri organizationale flexibile,
b. ierarhii,
c. identificarea ~i evaluarea din timp
a situatiei de urgenta,
d. plani:ficare,
f. procesul decizional organizat,
e.
coordonare
25...
Aspecte problema in procesul de raspuns in situatii de urgenta:
- autoritatile responsabile, organizatiile de raspuns la urgente (clasifica greit) o stare potential generatoare de
situatii de urgenta,
- intarzie in a raspunde sau
- se concentreaza asupra aspectelor tehnice
~
Aspecte problems in procesul de raspuns in situatii de urgenta:
- autoritatile responsabile, organizatiile de raspuns la urgente calasifica gresit o stare potential generatoare de
situatii de urgenta,
- intarzie in a raspunde sau
- se concentreaza asupra (aspectelor telmice)

21..

Procesul general de management in organizatiile de management al situatiilor de urgenta se poate

restructura, in trei etape principale:
- faza previzionala,
- faza de operationalizares
- faza de (faza de masurare ~i interpretare a rezultatelor)

28..

In cadrul procesul general de management al situatiilor de urgenta pentru faza de operationalizare

predornina:
a. realizarea cotidiana a obiectivelor,
c. stabilirea de obiective,

b. adoptarea ~i implementarea de decizii curente

.2..2..

Functiile principale ale managementului:

a. previziunea,
b. organizarea,
e. operationalizarea,
f. coordonarea,

c. comanda,
g. controlul,

d. evaluarea,
h. interpretarea

.1.llil.

Pentru a putea rezista presiunilor mediului in care functioneaza, ce pozitie poate adopta organizatia
SVSU?
a. atitudine pasiva, de asteptare a producerii unor schimbari semnificative,
b. atitudine agresiva, 1n sensul pozitiv al termenului, de influentare a comportamentului unor factori ai
mediului

101..
Managementul riscului se refera la transpunerea unui rise in toate scenariile posibile sau
(atitudine prevazatoare) si credinta in posibilitatea de materializare a unui rise .
.1Qk
Scopul general al managementului riscului este acela de a ajuta intelegerea riscurilor la care
este expusa o comunitate, astfel incat sa poata :fi
a. identificate,
b. asumate,
c. controlate,
d. Acceptate

1
41

103.

In functie de momentul la care se analizeaza riscurile, exista:

- scopuri pre-eveniment (inainte ca riscul sa se materializeze ), cand se urrnareste evitarea producerii
riscului
- scopuri (post-eveniment) (riscul s-a materializat deja), cand se urmareste asigurarea continuitatii vietii in
comunitate.
104.
0 comunitate poate avea una din urmatoarele atitudini fata de rise:
.. e- asumarea riscului,
- (respingerea riscului)
- indiferenta fata de rise

Reactii la nivelul comunitatii odata identificate ~i publicate riscurile:

- evitarea riscului
- atenuarea sau diminuarea efectelor
- (acceptarea riscului)
- transferul riscului

11lli.

Evitarea riscului: comunitatea considera ca expunerea la rise este mult prea mare si atunci
se decide modificarea conditiilor care ar putea
a. influenta,
b. cauza,
c. materializa
sau favoriza riscul.

101..

Evitarea riscului: comunitatea considera ca expunerea la rise este mult prea mare si atunci
se decide modificarea conditiilor care ar putea cauza, materializa sau
a. diminua,
b. evita,
c. favoriza
riscul.

Acceptarea riscului: reprezinta (acceptarea consecintelor) si e o metoda de raspuns mai ales

atunci cand riscurile sunt necunoscute, de necontrolat sau atunci cand avantajele obtinute in caz de
nematerializare a riscului ar fi imense.

10..2...

Beneficii ale participarii comunitatilor in managementul riscului:

- Dezvoltarea de planuri la nivelul comunitatilor care sa asigure un raspuns organizat.
- Stabilirea de relatii de (colaborare), cooperare si coordonare cu alte comunitati

110.

111..

lib

Cea mai intalnita metoda de identi:ficare a unui rise, analiza de rise: un algoritm ce considera ca la
nivelul unei comunitati functie de conditii specifice, un anumit (fenomen) trebuie sa se comporte
intr-un anumit mod .
Analiza ~i acoperirea riscurilor are ca obiective:
- asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situatii de urgenta, prin:
- evitarea manifestarii acestora,
- (reducerea frecventei) de producere
- limitarea consecintelor lor
Analiza de rise reprezinta:
- aspect de natura (practic - metodologica) privind procesul de management al riscurilor
- baza a strategiilor si programelor de reducere a riscului in cadrul comunitatilor

ll.3...

Premise ale analizei de rise:

- "nu exista catastrofa naturala pura"
- riscurile reprezinta o interactiune a proceselor naturale, sociale si (tehnologice)
- se poate asigura un management functional al pagubelor
114.

Analiza de rise ofera informatii despre felul, numarul si pozitia

a. pe harta,

b.exacta,
c. geografica
a zonelor de rise ~i permite a evaluare cantitativa a riscului.
115. Element de rise = orice imprejurare in care se pot inregistra pagube din cauza unui pericol, respectiv a
unei (expuneri la pericol).
116. Element de rise= orice (entitate) care poate inregistra pagube
117. Stabilirea domeniilor de analiza in cazul analizei de rise:
- Se stabileste in detaliu domeniul pentru care se analizeaza riscul
- Instrumente: harti, planuri, (monografii), statistici, inventare
118.
Stabilirea prioritatilor in cadrul analizei de rise:
- pe baza (hartii de rise) elaborate anterior si riscului calculat pentru fiecare domeniu, se pot stabili
prioritatile In ceea ce priveste masurile de protectie la inundatii,
- in prim plan sa se afle: indepartarea pericolelor acute
- protectia elementelor expuse grav la pericol
119. Indicati principalele functii ale conducerii si coordonarii interventiei in situatii de urgenta:
a) resurse umane,
b) avizarea planurilor de interventie,
c) declararea starii de sediu,
d)interventie,
120.

e) logistica,

f) acordarea de ajutoare sociale,

h) starea vremii

Procedurile de interventie ofera informatii rapide, specifice, actualizate despre

b) riscuri si vulnerabilitatea asociata acestora

a) bugetul alocat interventiei in situatii de urgenta,

c) masuri si activitati specifice interventiei in situatii de urgenta,

121.

g) informatii,

d) starea vremii,

Coordonarea interventiei in situatii de urgenta la nivel local este misiunea principala a:

a) serviciului financiar-contabil,
c) SVSU,

b) centrului operativ pentru situatii de urgenta,

d) comitetului pentru situatii de urgenta,

122. Urmare a primirii ordinului de evacuare, structurile ~i personalul activate in faza initiala sunt:
- CLSU cu precizarea orei, locului de adunare,
- personalul care incadreaza (dispozitivul de evacuare) si seful SVSU
123.

Sedinta extraordinara a CLSU convocat urmare a primirii ordinului de evacuare are obligatoriu pe
agenda urmatoarele:
- analiza situatiei de urgenta;
- analiza ordinului de evacuare (dupa caz)
- prognoza evolutiei situatiei;
- stabilirea masurilor de prima urgenta;
- elaborarea (dispozitiei de evacuare):
16

124. Dispozitia de evacuare contine, printre altele, norninalizarea responsabilitatilor

pentru (rnembrii
CLSU), pentru conducerea nernijlocita
a actiunilor de evacuare.
125. In cadrul activitatilor de pregatire pentru desfasurarea evacuarii, forrnatiuni
specializate din cadrul
SVSU deterrnina, prin (cercetare pe teren) efectele situatiei de urgenta asupra.
126. In cadrul activitatilor de pregatire pentru desfasurarea evacuarii, Centrul
Operativ desfascara
(recunoaterea itinerarelor) si localitatile/zonele in care se executa evacuarea;
127.

Transmiterea dispozitiei de evacuare catre institutii publice $i operatori

econornici este asigurata de catre (centrul operativ).

128.

Alarmarea populatiei in vederea evacuarii este asigurata de catre (SVSU),

institutii publice, operatori economici.

129.

Factori perturbatori pentru pregatirea

si desfasurarea evacuarii: (turitii de

dezastru)
cetatenii evacuati
functionarea defectuoasa a echipamentelor
130. Evacuarea 'in situatii de urgenta la nivelul unei localitati se hotaraste de:
a)ISU judetean,
b )primar, la propunerea comitetului local
pentru situatii de urgenta, c)consiliul judetean,
d)centrul
operativ pentru situatii de urgenta
131.

Comunicarea 'in situatii de urgenta presupune:

- rnesaj - care inseamna (informatie publica)
-credibilitate- care inseamna control al situatiei,
- reactii ale publicului, care inseamna participare, aprobare

17

132.

Intr-o situatie de urgenta, criza sau rise, pozitia publicului este una de pe care, majoritatea

" Dati-mi faptele si voi (decide)"

133.

In cazul raspunsului In situatii de urgenta, dificultatile de comunicare sunt greu de separat de

dificultatile de (coordonare) si cele mai mari probleme de (coordonare) sunt cele inter-organizationale.

134.

In fata unei arnenintari intr-o urgenta declansata brusc, oamenii, grupurile sau organizatiile pot exagera
raspunsul la nivelul comunicarii intorcandu-se la abordari mai rudimentare sau (instinctuale).

135.

Pozitia si constitutia diferita a segmentelor raspund diferit la comunicarea In situatii de urgenta, In

sensul ca un mesaj identic poate fi receptionat cu ( diferite 1ntelesuri).

136. Riscurile cu un grad ridicat al interesului din partea publicului sunt de regula:
- mai coercitive decat (voluntare),
- mai de temut decat superficiale,
- controlate independent de vointa publicului,
- gestionate de organizatii mai putin de incredere.
137. Riscurile cu un grad ridicat al interesului din partea publicului sunt de regula:
- mai coercitive decat voluntare,
- mai de temut decat superficiale,
- controlate independent de vointa publicului,
- gestionate de organizatii mai putin de Cincredere).
138.
Strategia de comunicare de unnat in situatii de urgenta:
- speculatie sau refuz de a specula
- a fi alertat sau a ft In (siguranta)
- ofensiv sau defensiv
- control propriu, democratic sau parerea altora
- precautie sau sansa
139.
Stratcgia de comunicare de unnat In situatii de urgenta:
- speculatie sau refuz de a specula
- a fi alertat sau a fi in siguranta
- (ofensiv) sau defensiv
- control propriu, democratic sau parerea altora
- precautie sau sansa