2.

Concepia artistic
este conturat foarte bine n poezia Rug de sear i mai ales n Testament.Poezii cu
tem social. Aceast atitudine se regsete i n alte poezii din volumul Cuvinte
potrivite:Belug,Plugule,Blesteme,Caligula etc poezii care au un pronunat i variat
caracter social. Se evoc demulte ori n panflete versificate marea zguduire social
din romnia de la nceputul viacului,unde mediul este cel al pungailor, ucigailor
i pucriaului. Limba n aceste poezii este viu colorat de o expresivitate
nebnuit rezultat din curajul poetului n faa cuvintelor orgatice pecare le
mperecheaz cu arhaisme i neologisme.
3. Poezia de dragoste Arghezian .
n volumul Cuvinte potrivite ntlnim i poezii dedragoste:Melancolie, Toamna,
Desprire, Creion ; dar volumul reprezentativ pt. aceast tem este volumul Versuri
de sear. 2 atitudini se pot dezluii n trirea sentimentului erotic a.Una de
reinerea de amnare a clipei de iubire. b.A doua atitudine, cnd mplinirea erotic
esteurmrit i exprimat comfora universului cosmic din care natura vegetal i
animar nu poate lipsii.

Tudor Arghezi Teme i motive n creia sa poetic Teme

majore1Scrisul/Creaia literar

Compunerea de versuri apare la Arghezi ca fiind o

munc,
un meteug alchimic, pentru c materiaprim utilizat cuvntul/versul - se
spiritualizeaz; deci la Arghezi, raiunea joac un rol foarteimportant n actul
creaiei, spre deosebire de romantici, pentru care inspiraia divin, geniul
eraueseniale;

Funcia scrisului este una aproape sacr, prin utilitatea sa n comunicarea dintre
generaii, prin aceeac transmite
nelepciunea
, prin puterea sa de a uni i de a transfoma;

Poetul se raporteaz la scris ca la o tem esenial a umanitii;


Autorul exploreaz o palet larg de posibiliti de exprimare, limitele limbajului;

Prin volumul
Flori de mucigai (1931),
Arghezi se apleac asupra e
steticii urtului,
concept prin carese nelege luarea n considerare n creaia sa poetic a cuvintelor
i expresiilor consideratenepoetice;

Creaia poetic arghezian cuprinde numeroase arte poetice, trdnd astfel o

obsesie pentruproblematica scrisului:
Testament, Stihuri, Epigraf, Flori de mucigai, Ex libris, Cuprinsul, Reminescene,
Cuvnt, etc
2Religia i filosofia

Omul n cutarea sensului existenei, aflat n dialog cu divinitatea;

Incertitudinea relaiei cu Dumnezeu;

Rug, laud, cnt, nchinate lui Dumnezeu, dar i reprouri i ndoieli exprimate cu
brutalitate;

Luciditatea eului liric confer dramatism relaiei sale cu divinitatea;

Arghezi a scris nou poezii intitulate

Psalm,
i multe altele din aria tematic filosofico-religioas:
Pisanie, Duhovniceasc, De-a v-ai ascuns, Rug de sear, Miez de noapte
(ntlnite-n vrfulcrucii), Heruvim bolnav, Rug de vecernie, Interior de schit,
Heruvic, ntre dou nopi, etc
3Dragostea


Atitudinea de amnare a clipei erotice pe de-o parte, i mplinire erotic pe de alta.
Dar sunt tratate imomentele dramatice ale relaiei de iubire ca n
De-abia plecasei;

Melancolie, Toamna, Desprire, Creion, Morgenstimmung;

4Joaca/Ludicul intelectual

Poezie a gingiei, a lumii miniaturale, a inocenei;;

Poezii pentru copii;

Cntec de adormit Mitzura, Stihuri de abecedar, Zdrean, Prisaca, Creion, Alfabetul,

ara piticilor
Limbajul poetic (imagini, figuri de stil etc.): Metafore succesive (Fcui din
zdrene muguri i coroane). Asocieri inedite ntre cuvinte. Grad nalt de
abstractizare.

1.Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea, ca fiinta gnditoare a

omului pe pamnt. Sursa ei se afla n permanenta cautare a unui "Dumnezeu" care
refuza a se arata si care determina o stare sufleteasca de permanenta pendulare
ntre credinta si tagada. Poetul accepta si refuza succesiv existenta dumnezeirii,
trecnd prin cele mai felurite si contradictorii stari de spirit .Esecul lui Arghezi de a
ajunge la revelatia divina l-a condus pe acesta la o viziune panteistica asupra vietii
atta vreme ct cerul ramne mut.(Psalmii)

O tema bine reprezentata n poezia filozofica este aceea a confruntarii omului

cu moartea n care distingem trei atitudini:
a) spaima de nefiinta, de neant (Duhovniceasca)
b) acceptarea ca pe un dat firesc, in sens mioritic, a mortii (De-a v-ati ascuns)
c) spaima de moarte care este atenuata de gndul ca, att ct traieste,omul
se ilustreaza prin realizarile si mplinirile sale (De ce-as fi trist ?)

2.Poezia sociala n conceptia lui Tudor Arghezi este una de angajare sociala,de
participare activa la transformarea naturii si a omului nsusi, a societatii asa cum
vedem n Ruga de seara, Testament, Belsug, Plugule, Caligula, Blesteme, Cntare
omului, 1907-Peizaje.
3.Poezia erotica argheziena se resimte de influenta eminesciana. Poezii de dragoste
ntlnim n volumele Cuvinte potrivite [Melancolie, Toamna, Despartire, Creion
(obrajii tai mi-s dragi), Creion (Trecnd pe puntea-ngusta)] si volumul Versuri de
seara.
Doua atitudini se pot defini in trairea sentimentului de dragoste:
a) Una de reticenta, de amnare a clipei erotice (Melancolie, , Creion
(Obrajii tai mi-s dragi)
b) mplinirea erotica care este urmarita si exprimata n ambianta
universului casnic din care natura vegetala si animala, n toata bogatia, varietatea si
splendoarea ei, nu poate lipsi.
Femeia devine stapna acestui univers, ea fertilizeaza acest univers n care
barbatul devine sub influenta pozitiva a femeii un luptator si un demiurg (Mireasa,
Casnicie, Mirele ).
4.Tudor Arghezi continua traditia lui Emil Grleanu si a lui George Toprceanu
n descrierea universului marunt, al vietuitoarelor fara cuvnt. Nicaieri ca pna la el
lumea vietuitoarelor fara cuvnt, de la gzele minuscule, la felurimea pasarilor
(cocosi, rndunele, vrabii, lastuni, etc) si patrupedelor casnice (vaci,magari, iezi,
purcei, catei, pisici, etc) n-a capatat un contur mai unitar si mai complex zeitatea
umana, n cele mai felurite ipostaze, de la copil pna la matur.