Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PROCEDURAL

REFERAT
Disciplina:Criminalistica.
Tema:Testarea poligraf valoarea probant,perspective i tehnici de aplicare n
cadrul audierii persoanelor .

A efectuat:Pduraru Valentina,studenta
an.IV,grupa 414.

A verificat:Chiril Mihail,magistru n drept,


lector universitar.

CHIINU-2016

Cuprins

Introducere...........................................................................................................3
1.Noiunea poligrafului i consideraii generale asupra acestuia
2.Audierea persoanelor (bnuitului,nvinuitului) prin utilizarea tehnicii poligraf
3. Valoarea probant a testrii poligraf..........................................
Concluzii ...................................................................................................................................
Bibliografie...

INTRODUCERE

Sinceritatea declaraiilor persoanei suspecte, a nvinuitului sau inculpatului reprezint, alturi


de fidelitate, o nsuire fr de care acestea nu pot fi aezate la baza convingerii organelor
judiciare. Am artat care sunt metodele tactice clasice de depistare a nesinceritii : examinarea
atent i logic a coninutului intrinsec al declaraiilor i raportarea acestora la celelalte mijloace
de prob existente n cauz; relevarea caracterului contradictoriu al declaraiilor; observarea
comportamentului expresiv, a reaciilor neurovegetative.
Acestor metode progresul tiinific le-a adugat, n ultimele decenii, un mijloc de investigare
a principalelor modificri psihofiziologice care nsoesc emoia n stare de stimulare, mai exact
n situaia de falsificare a adevrului printr-o exprimare verbal minciuna. Este vorba de
nregistrarea pe calea obiectiv , cu ajutorul unor aparate speciale de tip poligraf, a modificrilor
fiziologice ale organismului, provocate de diverse stri emoionale care nsoesc simularea .
n prezent, folosirea tehnicii poligraf n procesul penal este o realitate nu numai pe continentul
american, ci i n numeroase ri europene (Germania, Frana, Italia, Polonia etc.), n Japonia, n
Israel etc.
n concluzie cunoasterea adevarului n totalitate e imposibila, deci nici cu ajutorul poligrafului
nu se poate realiza acest deziderat de secole al omului. Se pot obtine n schimb importante
informatii ce vor fi extrem de utile n ghidarea investigatiilor organelor penale, n sensul
facilitarii lor. Folosirea tehnicii poligraf n ancheta penala poate fi extreme de utila daca se
pastreaza n limitele mijloacelor de investigatve, ca o metoda eficienta de detectare a urmelor
memorie.

1. NOIUNEA POLIGRAFULUI I CONSIDERAII GENERALE ASUPRA


ACESTUIA.
Poligraful, cunoscut i sub denumirea popular de ,,detector de minciuni" (lie-detector),
reprezint unul dintre cele mai performante aparate utilizate n detectarea comportamentului

simulat, fiind astfel rezultatul experimentelor efectuate de ctre Larson (1925), n Statele Unite,
ulterior fiind concepute aparate tot mai perfecionate. Se poate prezenta sub forma aparaturii
complexe de laborator (de exemplu, ,,Complete Keeler Poligraf) sau ca aparatur de tip portativ
utilizabil in teren i putnd fi alimentat cu baterii. Este un instrument care negistreaz sub
forma grafic trei indicatori de baz ai modificrilor fiziologice tipice strilor de stres psihologic:
tensiunea arterial si pulsul;
dereglrile respiraiei (cu doua trasee);
rezistena electrodermic (RED).
Poligraful nu este altceva decat un inregistrator mecanic sau electronic, ce preia pneumatic
modificarile de tensiune arteriala, puls, respiratie, suplimentat de un sistem pentru inregistrarea
rezistentei electrodermice1 i a micromiscarilor musculare.
nregistrarea se face pe o band de hrtie special, prin intermediul unor prghii prevzute
cu penie, a cror acionare se face electronic, penie care descriu trasee specifice, din
interpretarea crora se pot deduce momentele de tensiune ale persoanei ascultate. La aparatele
mai noi se inregistreaz un al patrulea indicator: presiunea muscular exercitat de minile i
picioarele celui ascultat, care se modific n momentele de stress-tensiune.
Poligraful nu detecteaza nicidecum minciuna, ca atare, cum gresit se considera de catre
unii, ci reliefeaza modificarile fiziologice determinate de emotiile care insotesc comportamentul
simulat. Intreaga tehnica se fundamenteaza stiintific pe urmatoarea aspecte : n savarsirea unei
fapte penale, subiectul participa cu intreaga sa personalitate, mobilizandu-si pentru reusita
infractionala intregul sau potential cognitiv, motivational i afectiv.Acest lucru face ca actul
infractional sa nu ramana pe a achizitie intamplatoare periferica a constiintei, ci sa se integreze n
aceasta sub forma unei structuri infractionale stabile cu continut i incarcatura afectiv-emotionala
specifica, cu un rol motivational bine diferentiat

3. AUDIEREA PERSOANELOR (BNUITULUI,NVINUITULUI) PRIN


UTILIZAREA TEHNICII POLIGRAF

indicatiile cele mai sigure cu privire la existenta conduitei simulate a subiectului le ofera chiar raspunsul
electrodermic; aproximativ n 70-80% din cazuri se poate stabili pe baza de GSR, daca subiectul spune adevarul
vezi I. Bus, op. cit., p. 76 i N. Mihofan, V. Zdrenghea, T. Butoi, op. cit. , p.207-208;

Investigatia poligraf sau biodetectia judiciara este un procedeu care respecta integral
demnitatea, integritatea fizica si psihica a persoanei examinate, ca valori juridice consacrate prin
actele naionale ct i internaionale.
Dat fiind specificitatea audierii nvinuitului sau suspectului prin intermediul tehnicii poligraf
n cadrul laboratorului de detecie a comportamentului simulat, se impun anumite precizari
referitoare la valoare probatorie a unei astfel de examinari n actuala reglementare juridica.
Audierea nvinuitului sau inculpatului prin intermediul tehnicii poligraf nu reprezinta altceva
dect o declaratie luata nvinuitului n conditii specifice,si anume dupa ce nvinuitul a facut
declaratia, i se pot pune ntrebari cu privire la fapta care formeaza obiectul cauzei si la nvinuirea
ce i se aduce".
n timpul examinarii poligraf este interzis de a se ntrebuinta violente, amenintari ori alte
mijloace de constrngere, precum si promisiuni sau ndemnuri n scopul de a se obtine probe"
ntruct investigatia asupra stresului emotional refuza orice apropiere fata de tehnicile
administrarii de scopolamina, penthotal sau alte produse narcoanalitice (serul adevarului) sau
tehnicile hipnozei prin care se anihileaza vointa subiectului supus examinarii si se scoate n
evidenta matricea infractionala prin furnizarea de catre subiect a informatiilor detinute ca urmare
a perceptiei personale a faptelor infractionale si redarea lor examinatorului.
Avnd n vedere ca prin examinarea poligraf se masoara si compara simultan mai multi
parametri psihofiziologici (puls, tensiune arteriala, reactia eledrodermica, respiratia n varianta
abdominala si toracica si uneori reactivitatea miokinetica) (reactia musculara), parametrii care cu
mare exercitiu si efort ar putea fi nselati de persoana audiata si supusa examinarii, se impune
respectarea unor conditii de fond si de forma care sa asigure o examinare corecta si deci o
audiere n cadrul legal care poate fi folosita ca mijloc de proba n procesul penal, ntruct aceasta
fiind o marturisire prin negare", ca orice declaratie a nvinuitului sau inculpatului poate servi la
aflarea adevarului numai n masura n care este coroborata cu fapte si mprejurari ce rezulta din
ansamblul probelor existente n cauza.Astfel, audierea sau examinarea poligraf trebuie dispusa p
conditii legale.
nainte de a fi audiat prin intermediul biodetectiei, nvinuitului sau suspectului, n prezenta
aparatorului ales sau din oficiu i se aduce la cunostinta acest lucru si daca este de acord se
consemneaza ntr-un proces-verbal semnat de procuror, nvinuit si aparator, precum si n
declaratia de consimtamnt a nvinuitului sau a persoanei ce urmeaza a fi examinata la poligraf.
De asemenea, n acest proces verbal sau n altul care se ntocmeste separat de comun acord cu
nvinuitul si n prezenta avocatului se consemneaza ntrebarile critice, relevante, ce urmeaza a fi
puse de catre examinator, dupa care se va efectua examinarea propriu-zisa, n anumite conditii ce
trebuie obligatoriu respedate, si anume:
persoana care va fi supusa examinarii poligraf trebuie ca anterior sa aiba asigurate
conditii de odihna si alimentatie normala;
sa fie ntr-o stare psiho-medicala normala;
sa nu fie supus unor anchete prelungite sau acestea vor fi ntrerupte cu cel putin trei zile
naintea examinarii;
sa nu fie amenintat cu examinarea poligraf, deoarece determina aparitia reactiilor parazite
care pot mpiedica formularea indicilor certi;

nu vor fi aduse la testare persoane care sunt sub influenta bauturilor alcoolice sau a
medicamentelor, ce influenteaza functiile sistemului nervos central;
mpotriva persoanelor aduse la examinare nu se vor face amenintari, constrngeri,
promisiuni sau ndemnuri - factori care pot vicia rezultatul testarii;
Nu vor fi supuse examinarii poligraf urmatoarele categorii de persoane:
a) femeile nsarcinate;
b) minorii sub 14 ani;
c) minorii sub 18 ani, fara o expertiza psihiatrica prealabila care sa valideze discernamntul;
d) alcoolicii cronici;
e) persoane cu afectiuni psihice, indiferent de diagnosticul formulat;
f) persoane aflate n tratament medical ce nu poate fi ntrerupt;
g) orice alte persoane despre care expertul apreciaza motivat ca nu sunt apte pentru efectuarea
examinarii. Examinarea poligraf a nvinuitului sau a suspectului parcurge obligatoriu patru etape
importante, si anume;
a. studiul dosarului
b. discutia pre-test, n care subiectului i se prezinta aparatul si se calibreaza aparatul pentru
fiecare caz n parte, prin testele specifice, pentru identificarea parametrilor psihofiziologici
individuali ai subiectului ca termen de comparat cu simularile ulterioare, ca urmare a
raspunsurilor nesincere si totodata i se prezinta date din dosar, precum si declaratia de
consimtamnt, daca este de acord se trece la
c. examinarea propriu-zisa, care poate fi ntrerupta oricnd la solicitarea subiectului si daca nu
este de acord nu se va face examinarea.
d. discutia post-test
n cadrul acestor etape obligatorii, se poate ntmpla ca subiectul sa prezinte o recunoastere pretest, cnd realizeaza ca nu poate nsela aparatul sau o recunoastere post-test, dupa ce i Sra adus la
cunostinta ca a avut un comportament simulat, nesincer la ntrebarile critice relevante sau poate
nega n continuare savrsirea infractiunii.
Daca accepta examinarea si nu se realizeaza nici o marturisire pre- sau post-test, atuncfi
examinatorul va redacta raportul de constatare tehnico-stiintifica cu concluziile sale privind
comportamentul sincer sau nesincer al subiectului, eliminnd sau incluznd astfel n cercul de
suspecti persoana examinata.
Aceasta recunoastere prin negare" a savrsirii infractiunii duce la conversia indicilor
comportamentului simulat n probatoriul clasic, adica procurorul, avnd n proportie de 96-98%
certitudinea ca persoana examinata este autorul savrsirii infractiunii de omor, cere sa se faca noi
investigatii prin politie, noi verificari, noi perchezitii mai atente si noi audieri pentru verificarea

alibiului creat, ajungnd astfel la identificarea si descoperirea unor prob noi clasice n acuzare,
fara a mai pierde timp pretios pe calea investigatiilor, cu verificarea si a altor persoane suspecte.
n toate cazurile, testele sunt rampuse dintr-o succesiune de ntrebari relevante, neutre si de
control: ntrebarile vor fi scurte, cimpte, directe, cu un continut clar, fara sa dea loc la
interpretari, sa nu presupuna cunostinte juridice sau termeni necunoscuti subiectului si sa fie
formulate ntr-un limbaj accesibil subiectului.
Realizate fiind conditiile de fond si de forma mentionate mai sus, se trece la examinarea propriuzisa, ce are loc numai n cadrul laboratoarelor de detectie a comportamentului simulat, amenajate
special n acest sens, iar examinarea trebuie facuta de catre specialisti n tehnica poligraf, atestati
profesional pe post si cu o vechime suficienta n practica examinarilor, asa cum sunt cei din
cadrul Laboratorului de detectie a comportamentului simulat din cadrul Institutului de
Criminalistica al Inspectoratului General de Politie, cu care Parchetul de pe lnga Tribunalul
Arges a colaborat n solutionarea ctorva dosare importante ce au avut ca obiect savrsirea
infractiunii de omor, prev. de art. 174 cp.
De asemenea, pentru obtinerea n examinari a unor rezultate ct mai concludente si pentru
evitarea epuizarii fiziologice a subiectului (oboseala) este contraindicat: sa se efectueze mai mult
de cinci teste cu un subiect ntr-o singura zi; sa se examineze mai mult de trei persoane ntr-o zi;
sa se organizeze testari dupa ora 17,00.
Pentru masuri de protectie, att a subiectului ct si a examinatorului, testarile vor fi nregistrate
dupa posibilitati, audio sau video, dar numai cu acordul subiectului examinat, n concordanta cu
practica internationala.
Rezultatele examinarii poligraf se materializeaza ntr-un raport de constatare tehnico-stiintifica
sau de expertiza, conform procedurii penale.
Concluziile examinarii pot fi: certe (pozitive sau negative), probabile sau de imposibilitatea
pronuntarii, n cazurile n care traseele biodiagramelor sunt viciate de cauze psihofiziologice
necunoscute si independente de vointa subiectului examinat.
Raportul de constatare tehnico-stiintifica sau expertiza va fi nsotit de declaratia de
consimtamnt la examinare sau de procesul verbal de refuz si de biodiagramele obtinute n
examinare. n cadrul laboratorului pot fi retinute biodiagrame care sa fie folosite pentru cercetare
sau ca material didactic, despre acestea facndu-se mentiuni exprese n raportul de constatare
tehnico-stiintifica sau de expertiza.
Orice lamurire asupra concluziilor sau comportamentului persoanelor examinate va fi solicitata
numai expertului care a efectuat testarea.
n concluzie, apreciez ca audierea nvinuitului sau inculpatului n cazul infractiunilor de omor si
a altor infractiuni de violenta prin intermediul biodetectiei este un mijloc de proba prevazut de
lege, art. 69-73 C.p.p. si ca atare, trebuie folosit att de catre procurorii criminalisti care
efectueaza urmarirea penala proprie n cazul acestor infractiuni, ct si de politie, ndeosebi n
cauzele cu autor necunoscut (AN) pentru a include sau exclude din cercul suspectilor anumite
persoane si pentru a scurta timpul investigatiilor si a intensifica descoperirea altor probe clasice
n acuzare.

n consecinta, o astfel de proba trebuie admisa de catre instantele de judecata, deoarece att n
SUA, ct si n alte tari, inclusiv n Romnia, ncepnd cu 1974 au fost verificati parametrii de
eficienta ai acestei metode, obtinndu-se un procent de exactitate al metodei de 96-98%.
n cadrul Parchetului de pe lnga Tribunalul Arges s-a folosit cu succes aceasta metoda a
examinarii poligraf n dosarul cu AN nr. 773/P/1994 si prin rechizitoriul din 09.11.1999 al
parchetului, dupa 5 ani, a fost trimis n judecata inculpatul Oprescu Ion, n stare de arest
preventiv pentru savrsirea infractiunii de omor calificat prev. de art. 175 lit. C cp. fiind
condamnat de catre Tribunalul Arges n luna septembrie 2000 la o pedeapsa de 20 ani nchisoare.
Practic, admiterea ca mijloc de proba a examinarii poligraf nu este o problema de reglementare
juridica pentru ca ea nu excede Codului de Procedura Penala ci este cuprinsa n disp. art. 72
C.p.p. si ca atare n prezent, reprezinta doar o problema de admitere sau respingere a acesteia ca
mijloc de proba de catre instantele de judecata.
Retinerea actuala a instantelor n a admite ca mijloc de proba examinarea poligraf se datoreaza
necunoasterii de catre magistrati, procurori sau judecatori, a specificului, legalitatii si a
rezultatelor foarte bune obtinute n urma unor astfel de audieri a nvinuitilor si suspectilor si
consider ca o mai buna informare si pregatire a magistratilor n ceea ce priveste examinarea
poligraf va duce n scurt timp cu certitudine la admiterea acesteia ca mijloc de proba n procesul
penal.

AVANTAJELE TESTARII LA POLIGRAF

Detectorul de minciuni desemneaza, de fapt, aparatura poligraf de


inregistrare a unor reactii psihofiziologice si anume: respiratia, tensiunea
arteriala, pulsul si RED, caracteristice starilor de tensiune emotionala.
Testul poligraf este calea cea mai sigura pentru sondarea simularii,
deoarece exploateaza aceasta posibilitate stiintifica de a inregistra
modificarile fiziologice ale subiectilor testati, concomitent starilor emotionale
corelate cu negarea adevarului si starea de frica resimtita de infractor fata de
posibilitatea demascarii sale.

Poligraful - detectorul de minciuni nu inregistreaza minciuna ca atare, ci


modificarile fiziologice ale organismului in timpul variatelor stari emotionale
care insotesc simularea. Constiinta vinovatiei, mobilizatoare a unei stari
emotive care poate fi mascata cu dificultate, il determina pe subiect sa
reactioneze emotional, ori de cate ori i se prezinta un obiect sau i se
adreseaza o intrebare in legatura cu infractiunea comisa. O minciuna spusa
constient, pe langa efortul mental pe care-l necesita, produce si o anumita
stare de tensiune emotionala.

Persoana vinovata reactioneaza cand minte, deoarece intrebarile relevante


ale testului provoaca emotii sau trairi care au existat in momentul comiterii
infractiunii.

In Romania testarea poligraf este benevola, se efectueaza numai cu


acordul scris al persoanei, refuzul examinarii poligraf nu incumba efecte
juridice.

Transparenta metodei, neutralitatea examinatorului poligraf si


confidentialitatea examinarilor poligraf permit subiectului testat sa se
elibereze de orice prejudecata sau sursa de stres exterioara, fiind asigurata

astfel o colaborare sincera, libera de orice retinere in favoarea rezolvarii


cauzei examinate.

Testarea la detectorul de minciuni este singura metoda stiintifica care


investigheaza direct informatiile stocate in memoria subiectului, informatii
deosebit de stabile in timp si inaccesibile altor mijloace de investigare
obisnuite.

Toata procedura complexa de examinare poligraf urmareste in egala


masura identificarea persoanelor sincere si nesincere, dar poate fi
considerata in principal ca fiind un ajutor pentru persoanele sincere si banuite
din diverse cauze neimputabile lor.

Rezultatele folosirii metodelor de biodetectie a comportamentului simulat


prin tehnica poligraf nu sunt afectate de trecerea timpului, astfel incat
indiferent cat timp a trecut de la derularea activitatilor investigate, subiectii
vor avea reactii la fel de puternice ca in prima zi.

Biodetectia comportamentala prin tehnica detectorului de minciuni nu-si


poate valorifica potentialul stiintific decat lucrand cu subiecti sanatosi din
punct de vedere moral si fizic, care nu au suferit traume fizice sau psihice.

Examinarile efectuate cu ajutorul tehnicii poligraf ofera concluzii stiintifice


bazandu-se pe legile fundamentale ale psihologiei si fiziologiei.

3.VALOAREA PROBANT A TESTRII POLIGRAF


Referitor la valoarea probant a testarii cu tehnica poligraf s-a scris mult atat in literatura
straina, cat si in literatura romaneasca.2 Opiniile exprimate vizeaza, in cea mai mare parte, numai
metodele tehnice de detectare a nesinceritatii, nu si mijloacele total interzise folosite in unele
tari pentru obtinerea recunoasterii, cum ar fi: hipnoza, electrosocul si narco-analiza.
Vasile Berchean - Unele consideratii privind valoarea probanta a testarii tip poligraf n activitatea
organelor de urmarire penala, publicata n Rev. Criminalistica nr. 3, pag. 14-15:
2

Desi este acceptata idea ca mijloacele tehnice de depistare a tensiunii emotionale au o baza
realmente stiintifica, rezultatul testarii tehnicii poligraf, nu este inclus si nici acceptat ca
mijloc de proba in procesul penal.
Raportat la prevederile Codului de procedura penala s-au sustinut urmatoarele:
Argumente contra:
Testarea sinceritatii cu ajutorul tehnicii poligraf nu face parte din mijloacele de proba,
nefiind enumerate in C. proc. pen., mijloacele de proba fiind limitativ enuntate de lege.
Testarea cu tehnica de tip poligraf nu este o constatare tehnico-stiintifica intrucat, potrivit
C. proc. pen., aceasta este dictata de necesitatea lamuririi urgente a unor fapte sau
imprejurari ale faptei, atunci cand exista pericolul disparitiei unor mijloace materiale de
proba sau de schimbare a unor situatii de fapt.
Testarea cu tehnica de tip poligraf nu este o constatare tehnico-stiintifica din
considerentul ca, potrivit C. proc. pen., pentru efectuarea ei organul judiciar pune la
dispozitia specialistului materialele si datele necesare si deci, persoana asupra careia
se face testarea nu intra in categoria materialelor si nici in aceea a datelor.
Desi nu este strict interzisa de lege, testarea poligraf echivaleaza cu o incalcare a
principiului prezumtiei de nevinovatie, prevazut in Constitutie si C. proc. pen., invinuitul
sau inculpatul fiind obligat sa probeze nevinovatia sa.
Testarea cu tehnica poligraf constituie o valoroasa metoda de investigare extrajudiciara,
care ofera indicii pretioase cu privire la elementele constitutive ale unei infractiuni .
Argumente pro:
Materializarea rezultatelor testarii se face printr-un inscris, in sensul legii, dupa cum
inscrisurile sunt si cele obtinute in etapa pre-test si in cadrul testarii propriu-zise.
Mijloacele tehnice de testare au un profund suport stiintific si sunt procedee prin care se
ajunge la descoperirea unei probe sau mijloc de proba.
Probele nu au valoare prestabilita si prin urmare rezultatul testarii trebuie coroborat cu
celelalte probe si mijloace de proba administrate in cauza.
Daca in urma testarii se ajunge prin desfasurarea unor activitati specifice la
descoperirea autorului, rezultatul testarii trebuie admis ca punct de plecare in identificare.

Testarea propriu-zisa si rezultatul ei ar putea constitui un act premergator urmaririi penale


si asimilat acesteia.
Testarea foloseste mijloace stiintifice necontestate.
Aceasta activitate are drept scop descoperirea autorului si probarea vinovatiei; din acest
punct de vedere, descoperirea autorului face parte, fara dubii, din activitatile de prima
urgenta care sa duca la lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei.
Trecerea timpului, fara descoperirea autorului, conduce evident atat la schimbarea
situatiei de fapt, cat si la disparitia unor mijloace materiale de proba.
Prin testarea la poligraf in nici un caz persoana nu este obligata sa-si probeze nevinovatia,
ci sunt puse in evidenta modificarile fiziologice tipice starii de stress psihologic.
Testarea se face cu consimtamantul scris al persoanei, fapt ce exclude obligarea ei la o
astfel de analiza.
Testul vizeaza obtinerea unor date de la care sa se plece in identificarea faptuitorului, deci
nu ne aflam in prezenta invinuitului sau inculpatului.
Indiscutabil, rezultatul testarii la poligraf are si o valoare extrajudiciara, concretizata in
restrangerea cercului de banuiti si canalizarea tuturor eforturilor pentru verificarea celor
care au dat reactii de nesinceritate.