CR

EDITURA CARTEA ROMANEASCA

www.dacoromanica.ro

MIRCEA MICU
SEMNUL $A.RPELU1

www.dacoromanica.ro

MIRCEA MICU

SEMNUL SARPELUI
roman

EDITURA CARTEA ROMANEASCA

www.dacoromanica.ro

Coperta de A. Perussi

www.dacoromanica.ro

PARTEA INTII

PATIMA

www.dacoromanica.ro

PRIMA INTIMPLARE

Dupd rdzboi, mi-am petrecut vacantele de yard intr-o

comund de pustd, cu pi/mint negru i gras, la un unchi
a/ meu dupei mama, unchiu/ Biscu, Americanui, cum i
se spunea, care plecase in '29 spre continentul miraculos, s facd avere.

S-a intors irminte de razboi, glorios, dar sdrac pund,

cu un splendid gramo fon cu pilnie i doud duzini de pldci

romdnegi cumpdrate acolo, plus un aparat de ras cum

desigur nu mai exista, cdtu/ in jur.

Toate aceste lucruri au fost aduse intr-un enorm geamantan cu pielea de calitate superioard, stirnind mirarea
# invidia intregului sat, geamantan metamorfozat /And
la urmd in cele mai trainice pingele bdtute vreodatd de
cizmarul vecin cu unchiul meu.

Prima intimplare s-a consumat in p/ind stradd, ziva

In amiaza mare, in imediata apropiere a fintinii arteziene
cu apa mirosind a pucioasd ,si teavd ruginitd.

Venisem cu unchiul Biscu set" participant la o mica

ceremonie de cinstire a eroilor ceizuti pe front. De fapt,
?notivul principal al venirii noastre acolo era cu totul
altul, i unchiul mi l-a marturisit vorbind cu infrigu-

rare despre posibilitatea de a intilni cu acest prilej pe

doamna Handrabur. Aceasta, dupd spusele lui, era o
femeie foarte respectatd .in sat, care, printre alti cincizeci de plozi, m botezase ,si pe mine.

Ce fe/ de speculatii ascunse fdeect unchiul Biscu, cat

mintea lui de aventurier ratat, n-am inteles niciodatd.

.F t i u doar cd mi-a repetat cu perseverentd felul in care
trebuia sti md port in aceastd ocazie. Adicei

www.dacoromanica.ro

prost set' met* vir in primul rind, si cind va veni doamna,

Beitrina, cum if spunea el, sd-i cad in genunchi,
sdrut
mina i, dacei se poate, chiar sei piing, strigind cit pot

de tare : Seiru'mina, neisico, eu sint Simeon, finul durnitale, pe care l-ai botezat !"
Nu mei cheamei Simeon i, areitindu-mi nedumerirea,

unchiul mi-a repetat sti nu fiu gageiufd si sei spun cd

asa m cheamei, fiindcei Beitrina botezase multi prunci

la toti, sau aproape la toti, le pusese numele de Simeon.

Ce pe mine mei denumise 1VIircea, asta se datora fap tului cei fusesem botezat izuzinte. L-am intrebat cum adicei
inainte, dar el a dat nerabdeitor din mind, sfeitruindu-mei
sei nu mai pun in,trebeiri la care nu-mi poate da un it's-

puns /timurit acum. Sustinea cu tarie ci cu pasiune de

bolnav s cad in genunchz si s strig de citeva ori : Ma
cheamei Sinmeon i sint finrul dumneavoastrei". Apoi, splco-

tind discutia incheiatd, incepu sei se imbrace cu o meti-

culozitate i incetinealei rare.

Dei era yard ca/d, o ceildurei seacei, de pustei, cu
aerul linced i nelimpezit de vint, si-a imbracat pa/tonu/

din stofd ertglezeascd", garnisit cu un enarm guler de

bland, ros pe jumeitate de motu, punindu-si pe cap o veritabild peildrie de cow-boy, cu borupile pleostite. In mina
dreaptd si-a luat, purtind-o ca pe un stindard, o umbrel
ponositei, cu minerulinnegrit i ars, care nu se mai putea
deschide de Oliva ani.
Voia sei fie imbreicat americdneste, sei stea in rindul
intii pind ce eu m voi prelbusi in genunchi, urlind prostia
aceea. Apoi va sti el ce face.
Mie imi deidu o ceinzasel cadrilatei, plusatei pe dos, ce-mi

venea peste genunchi, .si o pereche de panta/oni bufanti,

pe care mi-i potrivi pe mijloc cu ajutorul unei curele

galbene. Mi-era o ceildurei nebund i simteam cum mi se

prelinge sudoarea pe sira spineirii.
Imi amintesc i azi hohotul de ris stirnit de aparitia

noastrel. Sd nu credeti cumva c riserei teiranii sau ceilalti coate-goale adunati sd caste gura in jurul bazinului
cu apa ce urma sei fie sfintitd. Nici pomenea/d.

Pot spune chiar cd acestia ne-au prima cu o uimire

respectuoasei atunci and unchiul Biscu i-a sa/utat triumfd8

www.dacoromanica.ro

tor, filfiind peildria .,si murmurind ceva ce putea fi numai

pe englezeste.

Atunci am auzit hohotul acela de ris care m-a jignit

de moarte i m-a fdcut s rosesc pind-n albul ochilor.
Unchiul nu pdru prea impresionat de o asemenea primire. Probabil ca se astepta /a asa ceva. Md prinse de
mind si m trase spre locul de unde venea risul acela biciuitor.

Se opri in fata a doi ini imbreicati ora. ene,ste : unut

solid, indesat, cu ochii inecati de greisime, cu miini unte,
de criminal, celeilalt slab, cu picioarele craceiruite, care

pufaia incet dintr-o pipd scurtei. Se opri, cum ziceain,

in fata lor i, lard' sei-i pese de superioritatea .,si dispretul
afisate pe chipurile proaspat beirbierite, intrebei, uitindu-se pe rind la fiecare :
Ce rizi, m Broscoiale, ca un prost, ha ? Dar dum-

neata, domnule vame.,s, de ce rizi ? De la dumneata nu

met a.steptam, zise el, adresindu-se in exclusivitate omului cu pipa, di esti om cu carte. De la el, da. Ce stie taranul ce-i .sofranul ! M, striga el intorcindu-se spre cel
pe care-1 numise Broscoiul, asta-i modei de Amierica,
nu de Otlaca, asa sei tii ! Nu te uita asa, cei nu mei sperii.

Am propte sus, si numai un semn fac, si te ja benga ! o

intoarse el pe tigeineste.

Se deidu Oliva pasi mai in spate, pentru mai multa

sigurantd, si de acolo opti niste cuvinte care-1 facurei pe

adversarul lui sei pdleascei de minie.

Vine Bdtrina i ea ti-e nasul, cd te gatd si te baga

la tuhaus sau in criptei, sa-ti cinte cucul prohodul.

profitind de buimeiceala celuilalt, cum si de faptul

cei pe ceirarea dinspre bisericei se ardta popa, urmat de
citiva copii imbreicati in niste camesoaie lungi, se prefacu
c scuipei in praful drumului i nimeri amkricanesee"
bombeu/ lustruit al cizmei Broscoiului, care nici meicar
nu MO de seamei.

Popa se instalei lingd bazin i, dupei ce binecuvinta

cu gesturi largi multimea adunatei in jur, ceru consimtdmintul omului in cizme, intrebind dacel se poate incepc
slujba. Acesta rdspunse :

Nu, di mai astepteim un pic, sei vind un musafir

drag i scump, doamna Ecaterina Handrabur.

www.dacoromanica.ro

Cuvintele lui m uimir si ardeam de nerabdare s-o

vdd pe fiinta la picioarele ceireia urna s mei arunc, strigind ca un apucat cd Tad chearad cum nu mei cheamd.
Tntorsei capul dupel privirile Broscoirului, ghicind directia de unde urma set- apard Batrina. De fapt nu numai
el, ci aproape toat lumea privea intr-acolo deodat ea
apdru pe neasteptate dupti coltul postului de jandarmi,
inaintind ca/md, cu pasi mari, spre arteziand.

Era nemaipomenit de inaltd sau, poate, mi se pdrea

mie din pricina costumului ciudat cu care era imbreicatd.
Avea in mers o hoteirire .# o autoritate care impuneau,
pe msurei ce se apropia, o priveam tot mai uimit, simtind cum md cuprinde frica. Nu-mi puteam dezlipi privirile de la jata ei asprei, indureratti # mai ales de /a ochii
neobisnuit de mari # de strlucitori.
Chid o vilzu venind, Broscoiul fticu semn preotului,
acesta incepu sd murmure ceva, acompaniat de vocile
pitigdiate ale diecilor.

Se opri la o midi distantei de mine, inaltei i severd,

jurai in gind sCi nu indeplinesc nici mort dorinta neroadd a unchiului Biscu. Acesta mei im,boldea din spate
vdzind cd nu mei clintesc, incepu sii-mi tragei Oliva

ghionti, pentru ca in cele din urmei s met pite cu

puitere. Eram gata-gata s-o zbughesc de lingei el, cind

se petrecu lucrul acela la care nimeni nu se asteptase
pe care nu l-am imp/es decit mai tirziu.

Popa terminase slujba, sfintise apa aceea verzuie,

acum urma, dupd cum sin gur anuntase, sti citeasc lista
celor dizuti pe cimpul de luptd. Ageptard citeva momente
privind spre omu/ cu cizme. Acesta viri mina in buzunar
# scoase o hirtie imptituritd.

Popa o 114 ii puse oche/arii, tu0 scurt 0 se pregeiti

de lecturei.

Broscoiul se intoarse cu vdditd satisfactie spre doamna

Hand rabur, privind-o intr-un fel ciudat, sfiddtor

se ind/td deodatd pe virfuri,

obraznic. Aceasta tresdri
nelini.stitei. Popa incepu sei insire tot felul de nume, ros-

tindu-le rapid, .# and ajunse in dreptul unuia, ezitei

in cele din urn:A, il rosti cu oarecare fried : Simeon !"
Ce-a urniat m-a umplut de spaimei i nedumerire.
10

www.dacoromanica.ro

Btitrina se repezi inainte, smrulgindu-i hirtia din mind,

cu odtijdii cu tot in apa puturoasti, dar sfintita". Apoi rupse hirtio. in bud/1i mici, aruncind-o in capul
preotului, care se chinuia sei escaladeze marginea bazinului.
Se fcicu liniste. Oamenii incremenird, negiind ce atitudine s'd ja.

Bdtrina trecu printre ei cu acela# mers egal, oprindu-se pentru citeva minute in fata Broscoiului, care se
dadu citiva pag inapoi.
Respirai usurat, gindindu-mei cu groadi ce-ar fi urmat

dace,: md repezeam ca prostul s strig nerozia pe care

mi-o sugerase Biscu.

Nopti intregi am visat-o pe doamna Handrabur, i-am

visat mai ales ochii ntiprasnici
arzdtori, i and /-am
intrebat pe unchiul ce semnificatie are gestul ei, a dat
din minii a lehamite.

Eram supdrat de faptul c mei purtasem ca un bleg

cladusem planurile peste cap. Mai tirziu aveam

s inteleg misterul acestei

www.dacoromanica.ro

Se intunecase.
Asezatd pe lemnul din fata casei, Bdtrina privea cerul.

Cerul era inalt, deprtat si rece, ca o bucatd de gheat'a

strlucitoare. Semana cu un ciur prin gurile cdruia cernea Dumnezeu fina stelelor. Sta Dumnezeu, sracul,
gindea Btrina, sus in moara cerului si macind stelele
si le stinge. ti creste barba de bteinete si moartea nu
se apropie de el..."

0 stea ca un bob de cear topit czu risipindu-se spre

tihna pmintului. Ssss... si apoi nimic. Asa e si viata

omului. Stelele cad, toate cad, mari sau mai mici, numai
una nu .cade. Steaua lui Dumnezeu. Si steaua lui e luna.
Nici luceferii nu cad, pentru c ei skit ochii lui cei neadormiti cu care se uit pe pmint si ne numara pcatele.
Prostii..."
Nu credea nimic din tot ce gindea. Nici mcar In Dum-

nezeu nu mai credea. Se juca asa, din durere, de-a stelele, de-a viata omului. Se juca in mintea ei si ridea pe
Intuneric sau plIngea, sa n-o vad. lumea.

Trecea rar cite cineva, saluta respectuos si se pierdea

in aburul noptii de yard. Undeva, la capdtul satului,

spre tigani, la Holumburi, se auzea cintind un acordeon

si, din cind In cind, rzbdtea In linistea susuratoare cite
un chiot ascutit. Holumburile erau trei movile de pmint
rdmase de pe vremea turcilor si bteinii ziceau c aci
fusesera ingropate, de-a valma, capetele mortilor, in
graba mare si frd alegere. Un turc, un crestin, un turc,
un crestin...
12

www.dacoromanica.ro

Tiganii aveau casele lar, mai bine zis colibele lor,

clddite din pmint i bdlegar. Trdiau acolo intre Holumburi si nu le pdsa de moth. Erau veseli i petreceau.

Bani aveau, multi, putini, dar aveau, copii si neveste

insd aveau, c nimeni nu mai stia care a cui este. Daca
murea un puradel, rdmineau cinci in loc. Erau multi si

niel nu mai stiau cum sd-i numeascd. Popa Sonu utiliza,

dupd un strvechi obicei, calendaruI, dar pdrintilor le
venea greu s memoreze numele acelea ndstrunice
indicate de sfintul sobor potrivit zilelor anului : Teocrist,
Paisie, Eustachie, Eufrosina...

Barina botezase vreo doudzeci, si la toti le ddduse

numele de Simeon. Finilor Ins& numele li se pdrea preten-

tios de rostit i In consecintd Il prescurtaserd In Simu.

Satul se ldbrta Intr-o avezare Ienesd in mijlocul
pustei, pe o intristtoare intindere. In coasta dinspre
apus, o apd miloasd care se inviora primdvara, ocolea
ca o centurd verde casele dinspre margine. Apa se numea Buderiul si curgea aproape nevazutd printre malurile lipsite de vegetatie. De-o parte si de alta a riului
rdsreau, stinghere i izolate, hoddile de pustd. Casa
Bdtrinei, asezatd In mijlocul satului, in unghi, pe coltul
a cloud ulite, ca o mica' fortdreatd de piatrd, se compunea din sapte Incdperi spatioase, din care cloud addposteau
pr'vdlia-cooperativa si circiuma. Curtea, pavatd cu dale
de cArdmidd rosie, curgea intr-o grddind nelucratd, ndpddit de buruieni i trandafiri slbatici. De-a lungul

curtii, pe jurndtate ruinatd, se intindea popicdria, care

acum nu mai era folositd.

...Bdtrina sttea pe lemnul din fata casei, asa cum

fdcea in fiecare seard, sttea teapnd ca o umbra% cu
gindurile si durerile ei, i asculta cum cintd broastele
in bltile indepdrtate ale Chei-Crisului. Trecea rar cite
cineva, saluta respectuos si se pierdea In intunericul
alburiu. In lumina ldptoasd se conturd o siluet subtire.
Bund hodind, doamnd !
Care esti ? intreba Btrina.
Io, doamnd, Flender.

Sezi, don primar, Il invit Bdtrina cu o nuantd de

mild' in glas.
13

www.dacoromanica.ro

Sed, ca-s ostenit. Md doare inima, doamnd. Tdcu

si se asez oftind.

Apoi scoase o tabacherd de metal si, in timp ce pre-

sdra tutunul pe foita subtire, rosti incet

Ce mai faceti ?
Numdr stelele...

Hi, hi, rise schimonosit Flender, nu asta am vrut

s. stiu.

NumAr stelele si mA gindesc la viata omului... Ce-i

viata omului, Flendere ?
Nu stiu, doamnd, ce-i!

Cum de nu stii ? Zici c esti comonist, si como-

nistii le stiu pe toate. i tu esti comonist vechi.

Nu-s comonist vechi, asa cum zicetd, sublinie el

cuvintul pe care Bdtrina il stilcea intentionat, skit co-

munist si atit.
vicu" ?

Da' atunci de ce-ti zic oamenii a' lui bolse-

Asta mi-e ciufaia. Porecld datd de oameni fiindcd

am fost prizonier In Rusia.

Nou sau vechi, esti comonist, si ar trebui sd stii.

Voi stiti multe.

Nu stiu. Viata, doamnd, ii lucru despre care noi,

oamenii, afldm tare tirziu ce Inseamnd.

Cit de tirziu, Flendere ?

Atita de tirziu, c de multe ori aflrn degeaba.

Bdtrina intoarse capul spre el privindu-1 cu interes
si continud sd-1 ispiteascd cu acelasi glas milos si ostenit :

Flendere, tu esti beteag, ai oase slabe, n-ai singe

In tine si nici nu mai esti tindr. Spune-mi, temi-te de

moarte ?

Flender nu rdspunse. Scdpdrd chibritul, aprinse tigara si, la lumina galbend a flAcdrii, ea ii vdzu chipul
botit, cu un suris de durere tdiat In coltul buzelor ; tinu
chibritul astfel pind ce flacAra ii arse degetele, apoi 11
aruncd In praf, acoperindu-I cu talpa piciorului. Cobori
fruntea chircindu-se si vorbi privind jarul violet :
Nu stiu dacd Ind tem... Nu stiu, dar...

Trase adinc si sufld uri val de fum tusind hirsiit, ca

si cum in pieptul lui s-ar fi frecat cloud foi de tabld ru14

www.dacoromanica.ro

ginita. Un miros iute de mahorca parfuma eerul. Flender raspindi fumul ca pe o ap si continua:
...dar mi-ar parea ru s crap acum.
De ce sa-ti para. rau ? Viata nu ti-o dat nimic. Nici

mcar prunci. Dup cite stiu eu, ai prdbalit trei neveste.

Esti sterp, zise ea, si glasul ii deveni rau.

Asa-i, incuviinta cellalt cu resemnare, fara

pese de insulta. Mi-s sterp... Da' dumneavoastr, doamna,

v-ar prea rau sa muriti ?

Batrina se infasura in salul de lira si strinse buzele

pe intuneric.

Auzi lar cum se tinguie broastele, invaluind satul

intr-un vaier tremurtor, simti in crestet lumina alba
a lunii si se indrepta din spate :
N-as vrea s mor acum, imi astept pruncu !

Toti asteptam ceva, doamnd. Moartea insa nu te

intreab de asta.
Tu ce astepti, Flendere ?
Viata, doamn. O viata mai bun ca asta de purcar.
Nu mai esti purcar, te-or pus primar.
Cine m-o pus ? vru sa stie Flender.

$tiu eu... Comonistii ceia care ti-or bagat in cap

ideile astea.

Nu mi-o bgat nimeni nimic in cap, doamn. Eu

asa am gindit de cind m-am nscut. $i tot asta am vrut.
O viata oleaca mai bung.
$i asta o fi mai bund ?
Care asta ?
Asta pe care vreti s-o faceti voi.
Pentru noi o sa fie mai !Duna. Trebuie.

Am auzit ca vreti s luati inapoi pminturile care

dat la reform.. Dreptu-i ?

Dac ziceti ca. le-am dat", ce rost mai are sa le

luam ? Pamintu Ii a' tranului. El il lucreaza, a' lui e.

Da' de la bogatoi 1-ati luat.
Tot nu-1 duceau cu ei In morminti...

Nu mi-ai spus, Flendere, deed te terni de moarte ?

Nu v-am spus, dar cred cA ma tem. Nu stiu...

De ce sa te temi, cind stii de cincizeci de ani c tre-

buie s mori ? De chid te-ai nascut stii c trebuie

mori.

15

www.dacoromanica.ro

Asa-i, aprobd Flender gray.

Si atunci ? De ce sa te temi ?
Da' dumneata, doamnd, te temi ?

Urind o pauz4 lungd. De la o vreme Batrina se ridicd

In picioare.

Nu m-as teme dac n-ar trebui s astept atita.

Flender Intelese cd ea i asteapta pruncul. Ea insd se
gindea la cu totul altceva. Stia cd Simeon e mort, numai
ea stia lucrul acesta, primise hirtia aceea btutd la masin uncle se vorbea despre glorie", vitejie" si mingiiere". Broscoiul, el era de vin pentru toate acestea. El
ii trimisese pruncul la rkboi, pruncul ei, lumina si soarele vietii ei si dumnezeul btrinetelor ei. Si el rdmsese mobilizat pe loe" s umble tantos prin sat impreund
cu Odoleanu, vamesul acela betiv, i s-o Intrebe mereu
fac si lui loc In conducerea pravaliei.
deed nu vrea
Dar nimeni, absolut nimeni nu trebuia s stie de moartea
pruncului ei. Atita vreme cit el trdia, avea un mostenitor si nu va face cu nimeni parte la capital. Poate, mai
tirziu, le va spune.
Numai

Flendere, vorbi Bdtrina cu ur, de ce nu-1 bdgati

In temnit pe Broscoi ?
Cine s-1 bage ?

Cei care au puterea. Tu si jandarmul cela, Mi-

troiu.

Doamnd, vorbiti de pared n-ati ti. JAndaru

omul lor si eu nu pot dovedi nimic. Se fereste si contrabandd nu mai face. Si dacO face, nu stim cind si cum.
Il ascunde Odoleanu. Apoi, eu mi-s beteag i oricind
Broscoiu Ii In stare sd-mi facd seama. Aici trebuie un
om tIndr i fOrd frica.
cine-i acela ? zise Bdtrina atentd.
Stiti dumneavoastrA cine-i.

Alimandru ! arunc ea, si numele rsund ca o pocnitur in linistea noptii de vara.

El ! se bucurd Flender si tusi
Si dac-1 prinde el ?
Atunci... are legea grijd. Legea si noi.

Si el de unde s tie clnd trece Broscoiul granita ?

16

www.dacoromanica.ro

El poate ca nu stie. Mai demult, &Id lucra la el,

stia. Dar trebuie s stie vamesul.

Odoleanu ? zvirli BatrIna cu dispret.
Asa ! intari Flender.

Tacura... Stteau nemiscat, unul in fata altuia. ad--

trina

lnalta i osoas, cu chipul ascutit i sever ; Flen-

der
mic i incretit ca o armonica, strIns parca de o
durere continua.

Intr-un traiu, BatrIna intreba cu aceeasi nuanta

miloasa In glas

Eu, Flendere, pot sa m inscriu In partidu vostru ?

Nu, doamn, nu poti, zise Flender cu glas hotarit.
Si de ce nu pot ? vru s tie Batrina i tonul i se

inspri, cdptind iarasi nota de rautate ascunsa.

Nu poi fiindca nu esti de-a noastr. Ai pravalie,

avere. Si apoi dumneata niel nu stii ce-i acela comunism,

nici nu crezi in. el.
De unde stii ea nu cred ?

Simt, simt asta, doamn, si, zise el ridicIndu-se,

vrei sa te inscrii pentru c ai simtit ca puterea i legea
sint de partea noastra. Asta-i!

Asa-i, raspunse Batrina simplu. Nu esti prost.

Imi pare rau ea* nu ma pot inscrie. Dar nu-i nimic... Nu-i
nimic, repeta ea urmrind un gind.
Flender vru s'a' mai zica ceva, dar Btrina porni bruse

spre poarta fr sa dea t'una seara". El crezu c-o suparase cu sinceritatea lui si-i paru rau.

Pe Alimandru Batrina il cunoscuse mai bine la putin

vreme dupa iesirea lui din inchisoare. Auzise multe despre el, oamenii nu-1 urau, dar il priveau cu teamd i invidie. Fusese omul" Broscoiului, puternic si de-un curaj
nebunesc, cel care infaptuia inainte de razboi toate trece17

www.dacoromanica.ro

rile clandestine de vite i oameni. Venise in sat din

prile muntoase i, dupd o ucenicie nu prea lungd, timp

in care cunoscut toate cotloanele granitei, firea lui mindra

incepu sa-si manifeste independenta i dreptul la parte

egaia. Broscolul, simtind pericolul, intelese c cel mai

bun lucru e, deocamdatd, s facd juma-juma", ca intre
doi asociati la fel de iscusiti si netemdtori. Il 'Asa' astfel
un timp, pind cind, intr-o seard, hotdri sd se descotoroseascd de el. Organiza o contrabandd cu tutun i fixd
ora si locul unde trebuia predatd marfa. Alimandru nu
bnui nimic, stiindu-se asigurat din partea vamesului, care

lucra mina-n mina cu ei. Porni noaptea cdlare prin nesfirsitul pustei spre granitd, ajunse la locul dinainte cu-

noscut, descarca baloturile cu tutun si asteptd. Era o

noapte de toamn, cu vintul subtire i tdios ca un brici,

desfrunzind copacii. Cerul inalt, intunecat i mohorit, se

curba deasupra ca un cort amenintator. De la o vreme

auzi pasi, se intoarse i intelese cd e pierdut. La citiva
metri de el vdzu umbrele grdnicerilor inconjurindu-1.
somara sd se predea. Cumpdni o clipd si, cu o sdriturd

de pisicd, se repezi asupra celui din fata lu, doborindu-1.

In timp ce se ridica, incerdind sd ajungd la calul ldsat

in marginea unui drumeag, simti peste frunte o arsurd

grozavd, ca si cum un bici de foc i-ar fi insemnat timplele.

Nu se opri si duse mina nstinctiv la odhi. Incdlecd si dddu
pinteni calului. In urind se auzird citeva impuscdturi razlete. Cdldri astfel cu mina la ochi, simtind cum i se zbate
in podul palmei ceva moale i cald. Nu-I durea nimic,

avea doar o usoard ameteald, ca dupd un vin bdut in

grab.

Ajuns in fata casei Broscoiului, bdtu in poarta masivd

de stejar i asteptd. In casd era intuneric. Mai bdtu o data.,

infuriindu-se, lovind cu cizmele in scindura groasd.

atunci pricepu. Vru s se intoarcd, s fugd, dar din

intunericul dens se ardtard umbre inaintind spre el.
Grdnicerii 11 duserd la pichet, un felcer ii pansd ochiul,
asezindu-i peste orbita scursd un pansament alb. Fu judecat in pi-JO. fdr dovezi, fdrd martori. El nu se vat-A,
nu protesta, nu ceru avocat. Thcea incruntat, privind cu
singurul ochi andtos undeva peste capetele judecdtorilor.
Ii d'adurd zece an, apo cneva, un necunoscut, tocmi un
18

www.dacoromanica.ro

avocat, ceru revizuirea procesului i reducerea termenului

la jumdtate. Alimandru nu se strddui s afle cine intervenise. La inceput bdnui ca Broscoiul, dar mai tirziu,
In lungile nopti de detentie, alungd gindul acesta.

Intors in sat, mai slab si mai matur, cu un bandaj

negru asezat de-a curmezisul obrazului, Neu primul drum

la casa Broscoiului. Acesta il primi paralizat de teamd,

simtind cum i se usued gura. Alimandru Ii spuse calm c
a venit sd-si la partea ce i se cuvine i, pe deasupra,
banii pentru ochi. Broscoiul izbuti s: ingaime cit" si
celdlalt rdspunse cd nu mult". Rodaja din pustd drept
pret al ochiului pierdut, partea lui de bani care se ridi2d
la atit i spuse cu precizie o cifr, iar restul datoriei",
addugase Alimandru soptit, o va cere el odat i odatd.
Broscoiul intrebd pierit care rest", dar Alimandru rise

ardtindu-si dintii strlucitori intr-un fel de rinjet.

Se instald in pust i incepu s creased' vitei, ingrdsindu-i i predindu-i pentru tdiere. Intr-o seard, chemat

de Bdtrina, veni in sat, curios si nerdbdator. Ea Il primi

cu chi calzi si, dupd ce Il invit s add, rdsfird in fata
lui un malddr de hirtii, intrebindu-1 dacd stie s'd citeased.
Alimandru rdspunse c tie i trecu grdbit peste filele
pline de stampile si de timbre. Citi cuvintul recurs", revizuire", cheltuieli de judecatd" si pricepu. Se ridicd
demn, indbusindu-si duiosia, banuitor, si fu rindul lui
s intrebe : Cit ?"
Bdtrina rise, zbircindu-si pielea nasului, i rdspunse
simplu : Nimic".
Alimandru nu intelese i intrebd : De ce nimic ?" A5a",
zise Bdtrina. Si atunci ?"... addugd el. Broscoiul", rosti
Bdtrina cu scirbd. El se strimbd, cuprins de furie, i ridicd

mina desfdeind degetele. Bdtrina, infriguratd, se asezd

aproape de el i incepu
vorbeascd cu glas ptimas
si soptit. In noaptea aceea tesurd planul rdzbundrii pe
care Bdtrina o pregdtise celor care-i duseserd pruncul la
rdzboi i acum voiau sd-i desfiinteze prdvdlia, cerind
alb& si el parte la capital. Amindoi
i Broscoiul si
Odoleanu
aveau sA plAteased pentru asta. Primul mai

mult, pentru ochiul lui Alimandru si pentru viata lui

Simeon, oeldlalt pentru scirbosenia cu care se inhditase
cu Broscoiul i pentru setea lui de bani.

19

2*

www.dacoromanica.ro

Dupd citeva luni se auzi In sat cd Alimandru

adusese o nevast sau o tiitoare din alte pdrti, cu un copil

indrisor fdcut de un altul.
Nimeni n-o vdzuse insd ; Alimandru n-o scotea din
pustd i, in curind, Incepurd sA vorbeascd despre ea ca

despre o vrdjitoare care se aratd noaptea pe lung dezbrdcatd, umblind aiurea peste cimp, In timp ce Alimandru, prins de farmece, Ii cintd la clarinet.

adtrina Il iscodi o data, intrebindu-1 dacd e adevdrat

ce spun oamenii i dacd e frumoasd.

E femeie", rdspunse el intunecat, evitind discutia

posomorindu-se.

Noaptea ostenise cuinii, i acum peste sat nu se auzea

decit corul ritmat al broastelor rdzbind cind mai tare,

cind mai incet dinspre mocirlele bdltilor aproape secate.

Stpinea o lurid galbend, asezatd ca un craniu pe tava

cerului gduritd de stele, si totul in jur era alb, un am

Minos, ireal i iritant, albul noptilor de pustd toropind
tulburind somnul oamenilor.

Bdtrina se trezi fdrd motiv i rdmase teapand, rstignit. pe patul cu salteaua umflatd de paie, fosnind misterios la fiece miscare, rdspindind un miros Inecdcios de
pleavd i praf. Se trezi i rdmase nemiscatd, ascultind
finguirea care venea pared' din altd lume, cintecul acela
vibrind In pereti, si deodat i se Om cd de undeva din
grdind creste spre ea, abia auzit, strigdtul care de
citeva nopti Ii Impietrea inima. Il auzea tdind linistea ca
o chemare dureroasd, trecind spre urechea ei obisnuitd cu

pinda. Se repeta la intervale scurte, de doud-trei ori,

venind de departe, Infundat, ca din pdmint. Vibra halutinant, nscut din fantezia ei neostenitd, paralizind-o cu

duiosia lui, rdscolindu-i singele ostenit de bdtrinete si

asteptare.
20

www.dacoromanica.ro

Md-mu-tddd !...

Era glasul lui Simeon, il cunostea dintr-un milion de

glasuri, glasul pe care ure2hile ei lacome 11 pindeau de
citev a toamne.

Se ridied usor, cu grij nesfirsitd, abia respirind, si

pdsi descultd pe podea, cu pasi de vatd, s nu-1 sperie pe

cel ascuns in grddind, pluti ca o fantomd in cdmasa ei

alba de in, strbdtind camerele. Rdmase in virful scdrilor

de piatrd i intoarse capul ascultind.
Dinspre cotete se auzea geamdtul porz,.ilor adormiti in
grsime si, undeva, in frdgarul cu frunzele rare, o gind
ciriia, speriatd, prin somn.

Luna se ardtd albd, rsdrindu-i deasupra crestetului.

135trina o simti si o v'dzu, strinse pumnii, ridicd capul
o scuipd in obrazul ei de mort. Merse incet cdtre grddind,
ascultind cu incordare, si simti ndpdind-o mirosul greu
al socului. Luna se mut pe cer dupd ea, alunecind ca un
melc scirbos deasupra florilor socului, albe, nducind-o cu
lumina ei rece si sfid.toare.

adtrina nu iubea socul acela care imputea aerul cu

parfumul lui greu, inecdcios, dar nu-1 tdia pentru c lui

Simeon ii pldcuse s stea ore intregi sub umbra cu mi-

resme ametitoare, cu ochii pironiti spre cer.

Rdmase departe de sec, oeolinidu-1 ea pe un lucru

primejdios, ascultind linistea noptii toropit in lene si
lund. Intr-un tirziu, dinspre nesfirsitul pustei se auzi
rdzbind tdirdgdnat un clarinet.

Se iubeste Alimandru cu strigoaica lui, gindi adtrina.

Se iubesc noaptea pe lund, and nu-i vede nimeni si

ciocirlanii dorm cu ciocurile in tdrind. Se spune

frumoasd ca fata lui Dumnezeu. N-a vdzut-o nimeni, dar

asa se zice. Oare de ce o tine ascuns de ochii oamenilor ?"

Bdtrina i aminti o altd noapte, la fel de alb&

si

cind veghease pentru ultima oard somnul agitat

al pruncului echipat de rdzboi, noaptea aceea in care

jurase sub icoana Precistei s plAteased cu virf i indesat

celar care-i luaserd parte din Mima ei, pe Simeon, sd-1
ducd in lumea-lumilor, la bdtaie. Ea 11 scutise mereu, c
era slab si strveziu ca o fatd mare, rugindu-se Celui-de-

Sus sd se termine odatd rdzboiul acela blestemat. Si

21

www.dacoromanica.ro

daca n-ar fi fost Broscoiul, putoarea

i preacurvitul,
mincinosul lumii si al pamintului, pruncul ei ar fi rdmas
acasd si ea n-ar mai iesi acum ca o ndlucd, noaptea,
batd grddina, amgitg de strigatul care-i oprea rdsuflarea.
Si nora ei, Parasca, ar fi fdcut un copil, pe care ea, adtrina,
1-ar fi imbrdcat frumos in costum de marinar, ducindu-1

sd se dea in lanturi.

Auzi iar tinguirea clarinetului In pustd, i fata ei

impietrit se destinse, luminatd de duiosie. Se intoarse
spre curte si se opri in dreptul fintinii.
Se aplecd privind in intunericul sticlos.

Apa de stanial pdrea inghetat. Pe luciul ei mat,

incretit de zbircituri usoare, isi deslusi chipul palid, ascutit, i gemu stins
Simeoane, pruncul mamii, Simeoane...

Bdtrina strinse pleoapele, simtind ca-i dau lacrimile,

dar, in incremenirea rece, nu deslusi altceva decit fata ei,
ochii arzind ca cloud stele, si aldturi, albd ca un cap de

mort, nepermis de albd i luminoasd, luna.

Se ridicd rusinatd si intrd in casd. Deschise un dulap

negru, incrustat cu sidef, si trase un geamantan de piele cu

incuietoare de metal. Acolo, printre scrisorile lungi

plingrete, erau fotografiile lui Simeon, inatisIndu-1 la
diferite virste, diploma lui de calla' comerciant, un ciuf
de pr moale i mdtdsos, iar sub o foaie de ziar, hirtia
aceea bdtutd la masind, primit imediat dup rzboi, cu

citeva rinduri scrise conform tipicului, cu iscdlitura

ltindu-se ca o patd de singe, hirtia aceea pe care n-o

vdzu.se nimeni 1 pe care degetele ei se fereau s-o atingd.
N-o ardtase nimAnui, nici mcar nor-sa nu stia de exis-

tenta ei si continua sd astepte intoarcerea brbatului pe

care abia il cunoscuse. Bdtrina socotea hirtia ca pe o
tain a inimii celei pline de sperantd i nimeni nu va sti
cd ea stie" cd Simeon nu mai este, c oasele lui, adunate

poate intr-o 'add de fier, zac undeva la capdtul lumii

si-al pmintului. ti prea ru de nora ei, de anii ei

tineri, de viata ei care se irosea seac i monotond. Dar

dacd i-ar fi spus adevrul, ar fi fost obligatd
redea
libertatea, i atunci Broscoiul ar fi cerut iar partea la
capital In lipsa mostenitorului.
22

www.dacoromanica.ro

Asa, o chinuia alaturi de ea, o incinta cu vorbe, o domina cu fiinta ei mare si hotaritd, picurindu-i zilnic in
suflet ura impotriva Broscoiului ca pe-o otrava rea si
periculoasd. Ii vorbea de Alimandru si de puterea lui, si
de cite ori avea prilejul, Ii lasa singuri, fcindu-se ca are
treabd, rugindu-se In sinea ei s se placa.' unul pe altul,
oferindu-i astfel nurorii sale citeva cupe de bucurie amdgitoare.

Statea privind hirtia aceea, fra s-o ating, si incepu

s plinga incet, gemind lung, ca la o durere violenta. Se
opri deodata ascultind, strinse pumnii, se ridica in picioare

in furia navalnica ce o cuprinse, apuca un scaun de

repezi cu o putere nebnuita in oglinda cu
rama ovala, mare cit un stat de om. Se auzi un zgomot
sec si, in mijlocul sticlei, se cased o gaural cit o nuca, cu
marginile colorate, de la care porneau crapaturi frinte
spatar

ca niste raze.

Se linisti si rise rau, strimbindu-se parca, si

pumnul amenintind spre noaptea care o fascina cu lumina ei alb si

Flender se indrepta spre casal pdsind rar in noaptea

de yard care-1 invaluia ca o manta calduta. Tusea lung,
oprindu-se In rastimpuri s rasufle, i atunci isi apasa cu
mina crucea pieptului. Stdruia acolo o durere veche care-1
sgeta uneori nemilos si-i tdia respiratia, sufocindu-1. Se

gindi la Batrina, la ura ei impotriva Broscoiului, la dragostea pentru pruncul neintors din razboi si se intreb
daca acesta mai traieste asa cum sustine si cum spune
tuturor.
Saraca de ea, cum se chinuie cu pravalia asta ! Pina'
la urma ori da faliment, ori o cumpara Broscoiul, ori o ja
statul. Ii muiere buna, dar nu-i de-a noastra, dei inima
23

www.dacoromanica.ro

ei o fost Cu cei saraci." Se hotri s-o ajute In lupta ei

ascunsa impotriva Broscoiului. S-o ajute pe cit putea el
cu mintea si cu oamenii care-i avea aproape. Broscoiul
II umilise i pe el de citeva ori, cit fusese porcarul
satului. Intr-o dimineatd, asta se intimplase Inainte de
rdzboi, era duminica, ieise, ca de obicei, cu goarna lui,
.,duda", cum Ii ziceau oamenii, s: adune porcii pentru
psune. Asezat In mijlocul drumului, la rascruce, buciuma
lung si ascutit. Din josul ulitei se arata Broscoiul, Insotit

de vames si de seful de post, chercheliti ; veneau de la

cine stie ce chef sau partida de pocher. Vazindu-1,
Broscoiul le spuse ceva, aratind cu degetul. Apoi se
apropie, mic i indesat, cu picioarele scurte i cracanate,

cerindu-i, cu glasul ragusit de bauturd si tutun,

dea duda, ea' are un pie de treaba cu ea.

Flender Ii raspunse c degeaba i-o d, c tot nu stie

sa sufle si el nu are vreme de pierdut, ca-i tirziu i trebuie

s scoata turma. Broscoiul ins: Ii smulse goarna din mina

impinse cu putere, suduindu-1 de mama. Apoi se

departa citiva pasi, apropiindu-se de un gard, se descheie la pantaloni i urina In goarn, privind peste uirr
la ceilalti, care se prpadeau de ris. Cind termina, i-o
azvirli la picioare si-i striga s sufle acum in ea, ca-i
mai bung si mai srata. Flender ldsa goarna In mijlocul
drumului, umilit i rusinat. i atunci, In usa prdvaliei,
il vazu iesind pe Simeon, pruncul Batrinei, domnisorul,
cum Ii spuneau oamenii, care striga Broscoiului sa-i
fie rusine,
om in toata firea si se poarta ca un copil !
Broscoiul Ii arata pumnul, facindu-1 putoi i mucos
cd2Acios de Vita.

Dupa rdzboi, Flender se intoarse acasa cu alte idei,

chid fu ales in comisia reformei agrare, oamenii incepura
sa-1 socoteasc: unul de-al lor si sa-1 stimeze. Atunci

Broscoiul, mirosind de unde bate vintul, prinse sa se

gudure pe lingd el, lingusindu-1, poftindu-1 sa-1 cinsteasca

la circiuma. Lui Flender Ii era great de el, vazindu-1

simtea ca-i vine sa vomite sau sa-1 plesneasca peste obrajii rumeni ca niste buci de copil. Se gindea la toate aceste
lucruri i iar ii venea In minte glasul Btrinei si chipul
ei inchis i aspru, incrincenat de durere si ur.
24

www.dacoromanica.ro

Mergea spre casb." hotdrit s se certe cu nevast-sa,

care. Intrecind once msura si in ciuda rugmintilor repetate, continua sa mearga la bisericd in fiecare duminic,

btind mtnii, mdturind podelele cu rochia ei larga,

aprinzind lumindri pentru pomenirea tuturor mortilor din
familie. Oamenii incepuserd sag la peste picior, intrebind

ce fel de comonist" e el daca nevasa-sa e crisnic si nu

alta la biseric, sau poate popa Sonu ii pusese cumva gind

rdu. Despre al doilea lucru nu putea fi vorba. Popa era

atit de gras, c nici nu se putea inclta singur.

Flender locuia departe, la marginea satului,

cimitir, intr-o cas de pdmint, acoperit cu paie. Traversd

curtea i pdtrunse in grajd, sa. puna In iesle fin proaspt
pentru vaca. O privi cum rumegd calm, clipind rar din
ochii ei brumati
fixau blind, Ii trecu mina peste
prul unsuros si oft.
Nevastd-sa nu se culcase incd. Punea murdturi pentru
lama si, auzindu-I intrind, 'Mud In primire
M, imi pare c tu ai o curvoanc pe undeva de vii
numai noaptea acasd. Dacd n-as sti ce poti...

Flender nu rspunse. Se asez, scotindu-si paldria,

o intreb calm, cu voce stdpinit :

Cine te pune pe tine sd te tot duci la biseric, s

tuci icoanele pe care le ling toll zbdlosii ? Ride lumea de

mine si m intreabd ce fel de comunist mi-s !

Ea se tidied surprins, indreptindu-se de sale, puse

miinile in solduri si se minun. :

M, tu ai bdut ceva, ori de ce esti asa de grozav ?

Vezi c amu-ti cirpesc una, s-ti ardt ce f el de bolsevic
esti !

Flender isi zise c asa nu se mai poate i 2. odat tot

va trebui s-o cirpeascd, si mai bine mai devreme decit...

Fcu citiva pasi spre ea cu miinile pe ling corp si

deodat ii trase o palm puternica peste obraz,

Nevastd-sa ramase cu gura cdscatd de uimire i incepu

s tipe pe un ton ascutit :
Tulai, tulai, Doamne, dai In mine, m. lovesti ?

Taci si nu mai striga, c tot nu scoli vecinii. Is

morti. Gata ! Te-am lasat pind azi. N-am zis nimic,
25

www.dacoromanica.ro

mi-e drag de tine, se justifica el, dar m faci de risul

lumii.

Ea inchise gura si incepu sd se tinguie stins, continu-

lucrul, dei, in sinea ei, se bucura de aceast

izbucnire neasteptatd si bdrbdteascd.

Abia astepta pind mime la ziud, sd se plingd vecinelor

cd, in sfirsit, a btut-o bdrbatul ca pe hotii de cal si

ea, daca mai dd o data in ea, se multa la md-sa. (Schimbd

In gind intentia cu mutatul la mama" amintindu-si

aceasta murise si cd in conse2int se va muta la sord-sa,

care sttea In satul vecin.)

Flender iesi pe prispd s fumeze si simti cum U.

nApOdeste pdrerea de rdu. Poate cd se grdbise, n-ar fi

trebuit sd dea in ea. Era nevasta lui, care-1 spdla
fcea de mincare i care-1 asteptase patru ani cit sttuse
prizonier. Vru sd se intoarcd,
spun citeva vorbe de
consolare si mingiiere, dar i aminti de risetele oamenilor

renuntd. Se culcd, nemincat, in camera din spate.

Inainte de a adormi, vdzu usa deschizindu-se si o simti

pe nevastd-sa strecurindu-se aldturi, luindu-1 in bratele
ei odrnoase, moi ca niste perini, ca pe un copilas.
Adormir astfel, falsa sd-si vorbeascd, doboriti de oboseald,

ascultind cum tiriie greierii in noaptea tdcutd de vard

cum cad perele coapte in iarba crudd si umedd.

Odoleanu, vamesul satului, se inatis la ora fixatd,

si Bdtrina se hotdri sd-1 primeascd in 2amera muzicantilor", o incdpere destinatd chefurilor restrinse i jocurilor
de noroc. O astepta stind intr-un jilt de nuiele, cu corpul
infundat pind la umeri, i cind o vdzu, i scoase pipa
negricioas si se repezi cu galanterie de bufon inainte-i.
Bdtrina Ii intinse mina. Dddu s-o sdrute, dar ea il smuci
de citeva ori bdrbdteste, apoi Ii dddu drumul. Ramas
astfel, la o depArtare respectuoasd, mic si scheletic, cu
26

www.dacoromanica.ro

fata infloritd de vinisoare rosii, cu chelia stralucind in

zimbea cu prefacutd pldcere, undeva, peste capul

Bdtrinei.

Ochii lui mici si rotunzi, ca de soarece, se invirteau

neraddtori, o iscodeau, calutau sA pdtrundd dincolo de
platosa neagrd a rochiei inchise la git, asemeni unei
rase de cdlugr. Era speriat de aceastd invitatie neasteptatd ; o cunostea pe Bdtrind i se temea de ea, stia cd-1
are la mina, iar el nu indrznea, nici putea s'a reactioneze,
se marginea s-o urascd pe tdcute, preflcindu-se atent
indatoritor. Bdtrina Il invit s'd sadd, Il privi tintd citeva
cupe i intrebd cu voce moale, inexpresivd
Ce mai faci dard, domnule Odoleanu ?...

Rise silit, ferindu-se s'a deschidd gura, inghiti saliva

care i se adunase in virful limbii i ridicd miinile a neputintd, gindind : Pe dracu fac, hoascd btrind, parcd
nu stii ce fac". Rosti, insd, lustruind cuvintele, de teamd
sd nu i se audd proteza clampanind
Reumatismul, doamn. Reumatismul i slujba. Nici
nu mai pot spune care din ele e mai greu de dus.
Slujba, domnule Odoleanu, slujba, cA reumatism au
si tiganii. Reumatism si bani, filozofd ea. Dar sluj135.,

mai ales slujbd ca a ta... Facu o pauzd, frecindu-si mina,

vrind s-o Inelzeascd, si continua': Am auzit c la reumatism face foarte bine aurul.
Aurul ? se mird Odoleanu, stringindu-se in el.

Aurul, aurul, ntri Bdtrina si rise. li pui pe locul

bolnav si-ti trece durerea ca luatd de Vint.

Ce fel de aur ? bligui
Apdi, sd zicem... cocoseii...

Vai de cdmasa mea, doamn, se revoltd el. Glumiti ?

Cine tine in zilele astea tulburi asa ceva ? Asta-i puscdrie
curatd.

Pwrie ai zis ? Hm! Nu-mi place cum sund vorba

asta, si nici tie, Odolene. Dar dacd nu-s cocosei, is buni
si dolarii. Fac la fel de bine.

OdoIeanu nu rdspunse. Intelese aluzia, dar, in secret.

spera cd se insela i cA Btrina adusese vorba despre asta
tremure intre dinti
cu totul intimpldtor. Pipa incepu
intrebd cu voce pieritd
Pot s-o aprind ?
27

www.dacoromanica.ro

Cum sa nu, Odolene. si scapara un chibrit, intinzindu-i-1.

Odoleanu bijbli cu mina prin aer ca un chior, prinse

chibritul si-1 duse spre pipa. Trase adinc in piept, ca
niciodata, si tui. Inecindu-se.

Iti tremura mina, Odolene. Vezi sa nu te loveasc

guta, ii suger. ea. Se ridic deodata, deschise usa de la

camera alaturata si chernd : Parasca !

Nora intra grabita, cu privirile In pmint. Puse tava

pe masa si astepta.

Sarut minusitele, se precipita Odoleanu galant, ri-

dicindu-se. Ce mai faceti ?

Bine, multumesc, cu casa...

Ce vesti de la domnul Simeon ?
Ce te intereseaza pe tine ce vesti ? 11 repezi BA.-

trina. Niel o veste. Prizonierii nu prea scriu. E bine si

snatos si o sa vina. Esti cumva holtei ?

Nora iesi rosind, si Batrina destupa sticla adusa, o mirosi indelung, plescai cu pldcere si umplu paharele.

E prea mult, scumpa doamn, protesta Odoleanu

f Ara convingere.
Noroc ! zise Btrina si. ciocni paharul de masa.

Odoleanu intinse mina care-i tremura vizibil, prinse

paharul eu, grija, plimbindu-1 pe sub nas, adulmecindu-1.

Pe masura ce-i simtea aroma, chipul i se imbujora, ochii
li sclipeau pofticiosi si din gura deschisa i se prelinse o

(lira de saliva. 0 sterse cu dosul miinii, fall rusine, si

duse paharul la buze. Ramase asa, intr-un extaz neascuns,
si apoi 11 a:1u peste cap cu o miscare brusca.

Jamaica", rosti el infundat.

Este, aproba Batrina si-i umplu al doilea pahar, privindu-1 cum soarbe bautura aceea de peste 60 de grade
ca si cum ar fi baut apd.

Betivul, scirba si limbricul ! Pared n-ar avea gitlej.

Suge ca un vitel."

Odoleanu termina romul din pahar, 'isi linse buzele si

se inchina :
Laudat fie Isus !
Amin, ironiza' Batrina destupind din nou sticla. Bea,
Odolene, ca o viata are omul.
28

www.dacoromanica.ro

Rise sec, iar Odoleanu gilgii cu vul,garitate, inviorat,

ridicind din nou paharul.
Ti-ai luat teava cu care te usurezi ?
El injur In gind :
pe asta o stie", dar nu se arata
a fi surprins si suparat, ci, dimpotriva, se prefacu ca vrea

sa scoat din buzunar instrumentul acela de metal cu

care se ajuta uneori din pricina proastei functionari a

Nu fi porc-de-cine ! Il domoli Btrina. Bine c-o ai

la tine ! Asa ca bea !

Odoleanu se executa. Sorbi si al patrulea pahar pina

la fund, se inveseli cleodata, simti ea i-a trecut frica, c
puternic i inviolabil, ca el, vamesul satului, este totusi
autoritate locala de care se tine cont. Incepu s se infoaie in pene si crezu potrivit
serveasca Batrinei
citeva contre". Vru sa se scoale, sa discute din mers, socotind c atstf el va avea mai multa prestanta, dar cum
romul ii plumbuise picioarele, toate eforturile sale de a

se ridica se dovedira nule.

Incepu cu voce joasa., urmarind efectul cuvintelor
Dumneata, doanina, esti o f emeie desteapta. Dar si

eu slut, sublinie el, si de aceea e mai bine sa vorbim

deschis. E adevarat c tii cite ceva despre mine. Vrei
sa m infunzi, sustinind ea eu ti-am trimis pruncul la
razboi. Ma rog, asa crezi dumneata, asa s fie. Dar ce
stii e putin, i acum nu conteaza, pentru ca eu, azi, mime,
nu mai slut oficial". les la pensie. Ce-am facut eu, mici

gainarii, ca toat lumea, nu e mare lucru. Sint curat in

fata lui Dumnezeu.

In fata lui Dumnezeu, 11 maimutari Watrina. Dar in

fata legii cum esti, Odolene ? Tot curat si spalat ca un

copil de tita ? Ha? Ai uitat poate ea spovedania se poate
face si inainte de moarte, atunci cind ti-o fac altii ? Esti
reumatic, Odolene, i descleiat, dar ai noroc. Aurul alind
durerile, i daca-i vorba despre asta, nu te poti plinge.
Sa nu zici nici... pis !

Bijuterii, ca once om, gemu el. Citeva inele,

un lant...
...cercei, bratri, citeva sute de dinti... Gata, Odolene. S nu mai intindem ata, ca se rupe. lata de ce te-am
29

www.dacoromanica.ro

chemat. Veni aproape aplecIndu-se ca o pasre neagra

deasupr-i : i mi-1 dai prins pe Broscoiul, zise ea. Apoi

se intoarse si se aseza privind In gol.

De ce ? Ce-ai cu el ? scInci celdlalt. Nu te pune,

doamna, cu omul asta. Nu te pune. Ce-a fost a fost.
Pruncu ti-e sanatos... El vrea s-ti fie asociat...
Asociat ?... N-apuca ziva.
i daca and cd 1-am vindut ?
N-are de la cine sa afle.
i cine sa-1 prind. ?
Alimandru !
Hotul ?

Gura ! Hot esti tu, cu tot neamul tau de mamali-

gari ! Sa-mi spui cind trece granita !

Nu stiu, doamna. Nu mai stiu demult.

Btrina zvicni In picioare, se napusti spre el cu bratul drept 1ntins ea o gheard, Ii prinse cravata lInga nod
incepu Oa' tipe

Nu stii, Odolene ? Dar cind ti-o dat o parte din

cocosei sa treci dincolo" pe cine stiu eu, ai stiut ? Da'
cind te-ai umplut de dolari, clnd te-ai facut beteag
n-ai mers n ziva aceea la vam, ai stiut ? Da' cel pe
care 1-ati tinut aseuns si ziceati c.-i calugar ? tiu ea'
nu era calugr. Neamt era, ca. 1-am auzit vorbind. Ce-ati
fcut cu el ? Scapat de sub escort
poc ! Gata neamtul, gata trecerea, gata frica ! O ramas geamantanul cu
bijuterii i podoabe. Cine mi-o dat atunci un pocal de

mir sa-mi tin gura ? Cine ? Adu-ti aminte, ea nu-i asa

de mult de-atunci !

Pe masura ce vorbea, stringea cu putere nodul cravatei, gata-gata sa-1 sugrume. Ii dadu drumul si rmase
In picioare privindu-1.
Ei ! 11 Indemnd ea.

and aflu, va dau de stire, dar 1mi promiteti

Nu-ti promit nimic, vamese. i daca nu afli tu,
aflam noi.

Odoleanu mai bau un pahar i deodat barbia Ii cazu

In piept si nu mai vazu nimic. Nora intra speriata de

30

www.dacoromanica.ro

strigate i, cind Pl Vazu, ramase cu ochii pironiti pe fata

lui palid, ca de mort.
Ce te uiti ? Doarme, o linisti Batrina i iesi din
camera trintind usa.

Odoleanu se trezi Intr-o durere de cap ingrozitoare.

Deschise ochii incet, cu teamk i recunoscu camera In
care jucase de atitea ori pocher si farb.", un joc ardelenesc, stupid si monoton, pe care el Il detesta. Ridic
privirile spre peretele din fat., de unde-i zimbea, In foto-

grafie, BatrIna, cu chipul ei misterios. Injur In gind

amintindu-si discutia avut, simti o puternic teama vlguindu-1

i Intelese

ea va trebui sa-1 dea prins pe

Broscoiul. Batrina era incaptinata i avea In Alimandru

un aliat de temut. Acesta il ura pe Broscoiul la fel ca

Batrina. Din pricina lui zacuse Oliva ani la Inchisoare

pierduse ochiul. Se gindea ca principalul e s se

scape pe sine din aceast poveste. Nu credea defel In

onestitatea celor doi. Privi fotografia : nasul drept, ridicat

mult deasupra fetei, energic i hotarit, un adevrat nas
de barbat, ochii mari, vistori, strajuiti de sprIncene stufoase, si brbia ascutita, impinsa inainte in chip de indartnicie. In jurul gurii, cu buza rsfrinta a dispret, plutea

surlsul acela misterios care n-o prsise nici astazi

care dadea intregului chip o anume not& de farmec. Era,

de fapt, gindi Odoleanu, un suris perfid i periculos, care

nu stiai niciodat ce ascunde, tainic si amenintator, ca

toat fiinta ei cu putere draceasca.
Se scutur Infiorat la gindul ca Batrina n-ar ezita nici
un moment sa-ldistrug. acum, la batrInete.

Se ridic incet, tusi si simti ca-1 apuc greata. Isi

aminti c buse cam mult din romul preparat de Batrin

si se strImbk Se vinturau o seam& de zvonuri despre

31

www.dacoromanica.ro

aceast combinatie de alcool i. esenta pe care Batrina

o servea cu predilectie... prietenilor". Broscoiul Muse si
el cu citdva vrerne in urm si era gata-gata s dea ortu
popii. Se linisti insa amintindu-i e i Batrina Muse din

aceeasi sticl. Se uit la bufetul din camera, cautind

ceva de baut s se dreag. Nu gasi nimic. Printre pahare
si cesti aruncate In neofinduiala, mina sa grabita intilni
un obiect rece si alunecos, de o forma deosebita.

Ii trase

lumina. Era un pahar de mir care se rdstaietura elegant, amintind forma unei
lalele. Jur imprejurul gurii cu marginile intoarse se
cascau negre si goale g'urile in care straluciser cindva
pietrele pretioase. Recunoscu potirul si se mir de curajul Batrinei. Biserica ei de magdreata, e in stare sa
fringea

bage la puscrie !" Trinti cu ciudd potirul printre porela-

i pahare si iei furios, indreptindu-se spre casa.

O gsi pe nevasta-sa stind nemiscat, dormitind in

nun

fotoliul ei rosu, lustruit, patat de mute si mincat de

molii. Isi legase o fund rosie in virful capului, se boise

din belsug si, stind astfel, palid. i imobila, parea o
enorm papua de ceara prsita de niste copii capriciosi.
De zece ani ea incetase sa mai existe pentru cei din jur.
Era un obiect fr important, o mobil ca oricare alta,
cu prezenta careia se obisnuise. Borita nu-1 privi. Nici

un muFhi nu tresri pe fata ei neatinsa de vreme, cu

pielea fraged, intins si ailed. Ai fi zis, dupd nepsarea
cu care Il infimpind, c e oarba.

Se scutura castanii, Alexandre, ingaim ea aiurea.

Se scutur, confirm Odoleanu absent, obisnuit cu
asemenea ineptii.

Isus va veni, Mesia, in luna a patra cea frigureasa.

Tine minte numele fiarei. Numele ei e 777, cine are

urechi s audd.

Da, rise el, vine Mesia i ne duce la mama dra-

cului, s neincerce norocul.

Ion Botezterul cu lcustele va veni si cu crucea

din Iorden. Alexandre, Alexandre... se tingui nebuna.

Ia mai taci data ! Taci, ca n-am chef sa te aud

toata ziva spunind vrufe si nevrute. M-am saturat de
Mesia si de Irod si de feat biblia asta pentru nebuni !
32

www.dacoromanica.ro

Ea nu se sperie. Rise, se apleoa fulgerdtor, ca si cum

ar fi gasit ceva pe podea, si continua cu glas cintat :

Plinge pruncul, Alexandre, in pintecele fecioarei.
Doamne, cum mai punge!
Cine-i Alexandru ? intrebd vamesul curios si mirat
ea nu mai auzise pina acum un asemenea nume
din gura ei.

Alexandru ? sopti nebuna. Alexandru e nume ales

de cei de la primarie. Numele fiarei e 777...

777 si jumatate, glumi el. Doamne, ce poate scorni

o minte ostenit. Ma mir de unde le scoti.

Intr. Elisabeta, menajera", cum o prezenta Odoleanu

cu subinteles si oarecare mindrie. Era o femeie viguroasd, rosie ca o patlagea, cu ochi mari de vita resemnata,

pe care el o adusese in casa ca sa-1 ajute in treburile

gospodariei. Era mai tinard ca Borita, dar, din pricina
trupului matandlos si a fetei cu zbircituri coborind de
la coltul sprincenelor, 'Area bdtrina si trecuta. La fiecare
pas, sinii enormi i se balabaneau, miscindu-se caraghios.
Uncle fast asa mult ? stilci ea cuvintele, spre supararea vamesului.
In rai am fost, preciza acesta morocanos. Am stat
de vorba cu Dumnezeu. Cu isten" ! tipd el pe ungureste
vzindu-i expresia timpa.

Ea bufni nervoasa, se apropie de nebuna si-i smulse

funda prins In par. Nebuna scinci slab si-si duse mina
la cap. Odoleanu se rasti
Las-o in pace, idioato ! Ce ai cu ea ?

Nu pot sa sufer. SA ducem pe el la balamuc. Asta

amoar la noi.

Esti pmasta. 0 taranicd proastA si atit. Nu-i in stare

sa omoare nici o musca.

Elisabeta se temea de nebuna si n-o putea suferi in

preajma. In primele zile ale venirii ei in casa, nebuna o
urmarise tacutd cu privirea din coltul unde vegeta, cercetind-o cu curiozitate si teamA. Intr-o noapte, pe end
dormea aldturi de Odoleanu, se trezi speriata din somn
33
3

Semnul arpelui

www.dacoromanica.ro

vzu la capdtul patului o forrnd albd, ea o stafie, stind

nemiscatd i privindu-i. Intelese cd e nebuna i ipd ingrozitd, trezindu-1 pe Oduffeanu. De atunci, clnd acesta bea

peste mdsurd si avea poftd de dragoste, o aducea pe

Berita in dormitar, o aseza pe un scaun si o privea amintindu-si chipul ei din tinerete. Jocul acesta 11 atita,
biciuia simturile ostenite de alcool i bdtrinete, 11 fcea
s redevind pentru citeva clipe tindr. Elisabeta, pdtimasd,
se lsa cu aceeasi pldcere in voia lui. Nebuna privea totul

cu o nepsare de lemn, si din cind in cind zimbea unor

imagini numai de ea vzute.

Jocul celor doi, trupurile conturate in lumina sckutd

a ldmpii n-o interesau. Privea cind la unul, cind la altul
ca la cloud obiecte transparente. De cele mai multe ori
iesea din camera' fdcindu-le un semn cochet cu mina,
plictisitd i absent.. Ferneia sustinea cd nu e nebun
si cd se preface doar, propunind mereu s inchidd peste
noapte usa dormitorului cu cheia. El insd refuza Cu incdpdfinare, afirmind c nebuna e inofensivd.

*i au sunat cocosii de ziud, de trei ori au sunat

si tu te-ai lepdat de mine cu sdrutul cel minemos,

nebuna.
Ce spune el ? intrebd menajera".
Spune cd esti o proast.

Dache nu place, sd gdsiti altul, se-nfurie femeia.

S vedem cine suporteaz un mosule ca tine si-un fomeie
nebun...

Iesi afard, tirf. ordinard, izbucni Odoleanu infu-

riat, iesi dud, cd-ti crap capul

dau un picior in

spate.

Menajera se-ndepdrtd ofensatd, miscindu-si in mers

soldurile ca o iapd grasd i lenesd.

Nebuna, impasibil, cinta incetisor, cu voce tremurd:

toare, de copil, si deodatd lui Odoleanu i se fdcu
Podul de piatr s-a sfdrimat,
a venit apa i 1-a luat,
vom face altul pe mal in jos,
altul mai mare si mai frumos."

34

www.dacoromanica.ro

Veni aproape de ea si incepu

mingiie cu sfial
parul lung si matasos, galben ca mierea, fr nici un
fir cdrunt. ti cuprinsese un sentimentalism de moment,
generat de frica care se cuibarise in oasele lui de la
ultima intrevedere cu Btrina.

Intelesese ea nebuna e singurul lucru curat din viata

lui, singurul suflet curat, un suflet de stela rece si stins,
o fiinta devotata ea un animal credincios si neajutorata

In intunericul mintii ei zdruncinate.

Ita mea mica, sopti el alintind-o ca odinioara. Ce-i
cu sufletelul tau?
Ea tacea impasibil, privindu-1 ca pe un strain.
Ita, nu ,ma cunosti ? Sint eu, Teofil, Filu, Ii reaminti
el numele cu care-1 alinta odinioard.

ti dadu seama ea' e zadarnic. Se apleca, ridica funda

de pe podea i i-o prinse in par. Apoi se apropie mult de
fata ei, ii privi ochii limpezi i fr expresie, ochii aceia
ca cloud picdturi de ap inghetata, i ofta. Si atunci
nebuna tresri violent, rise dezvelindu-si dintii stralucitori, ridic mina cu pielea fin i transparenta' si-1 mingiie cu gingasie pe obraz.

Odoleanu impietri de uimire si o speranta ascuns

fulgerd creierul.

Incepu sa respire agitat, privind-o cu ochi scinteietori.

Dar totul fu o scurta amagire. Nebuna

isi retrase

mina si incepu s vorbeasca ca pentru sine :

-- 777 e numele fiarei. Cine are urechi de auzit

Odoleanu se tidied dezamgit, dete din miini a neputinta i iesi din camera s-o eaute pe menajerd i s-o
impace.

Nebuna se tinu dupa el, ca un ied, privind tinta spre

usa bucatariei si cintind cu vocea ei subtire cintecul acela
trist si copilaresc
Podul de piatra s-a sfarimat,
a venit apa i 1-a luat,
vom face altul pe ,mal in jos,
altul mai mare si mai frumos"...
35

3*

www.dacoromanica.ro

Dupd plecarea lui Odoleanu, Bdtrina intrd in camera

muzicantilor, merse la dulapul cu pahare i, intinzind
mina, scoase pocalul de mir aruncat cu furie de vames.
Rise multumit c presupunerea ei se adeverise. Fusese
un prim avertisment tacit, menit s.-1 sperie pe Odoleanu,
care devenise si mai fricos. Ea se stia temut si se bucura

la gindul cd el i Broscoiul Ii stiau de fried, dorindu-i,

daca nu moartea, cel putin mutenia definitiv. i mai
simtea cd se apropie momentul in care va trebui
actioneze fdtis, sd le pldteascd cu virf si indesat pentru
tot. In lupta aceasta teribil hotrise sa nu precupeteascd

nici un efort, sd nu tind seama nici de mild, nici de

dragoste, nici de durere. Era scopul vietii ei spulberate

la bdtrinete, spre care o mina o dorintA apriga, rdsrind
din toat fdptura.
Broscoiul nu trebuie scdpat, i pentru acest lucru va

trebui sd-1 foloseascd pe vames. Apoi, mai tirziu, nu

foarte tirziu, c cine stie ce se poate intimpla, ii va veni
lui rindul.

Izbutise s-i aib la mind gratie unei simple intimplari si mai ales spiritului ei pdtrunzdtor, dublat de un
puternic instinct al primejdiei.

Despre Odoleanu aflase mai multe la putin vreme

dupd terminarea rdzboiului, cind isi dadu seama c acesta

invirte ceva necurat. Nu stia bine ce anume invirteli",

dar agerimea ei si experienta dobindit in tinerete pe
granitd o fdcuserd sd-si sporeascd atentia i s fie cu
ochii in patru. Atunci, se intrebase anirata cam ce putea
invirti acest vames prostAnac i betiv, care isi permite
de la un timp s cumpere pe datorie, la nesfirsit, din

prvdlia fiului si-a ei. In vara aceea cu secetd i foamete,

pind si in satele de pustd cu pdmint gras ca untul, unde
griul crestea inalt de un metru, oamenii incepuser s fie
prevzdtori i economicosi. Rdzboiul le secdtuise rezervele ; noroc cA soldatii care se perindaser prin sat nu
pdreau dornici sd se alimenteze. In schimb, bduserd tot
ce mirosea a alcool, vin si tuicd de prund tinute de ani
36

www.dacoromanica.ro

In rafturile prvAliei. Intr-o asemenea perioadd de economie si remont, oamenii cumparau lucruri strict necesare, articole de fierdrie si menaj. Numai Odoleanu sporea

simtitor lista creditului sdu personal cu sume reprezen-

thul cantitti neobisnuite de delicatese.

Moduse in mintea copiilor sau descoperise o comoara,
califica Batrina atitudinea lui ; altfel de ce-ar fi
cumparat aproape zilnic : mdsline, salam de yard', sardele

i alte bundtdti ascunse cu chiu, cu vai In locuri secrete

si scoase acum iar pe galantar. Sd cumperi e una, dar

el nu cumpAra. A cumpra Inseamn a da bani gheatd
si a primi marfa, or el...

Asa se facu cd, intr-o zi, Bdtrina 11 intimpind mai

i inu s6-1 serveascd personal. Impachet cele cerute, si chid Odoleanu intinse mina dup
pachet, ea Impinse delicat, cu virful degetelor, lista cre-

zinabitoare ca oricind

ditului acordat pind atunci.

Ce-i asta ? se mira Odoleanu.
Datoria, datoria facut, Ii suger adtrIna.
N-ai incredere ?

Este, cum sd nu, se poate ? Dar cooperativa nu-i

numai a mea. Au si altii procente aici. Mie imi trebuie
bani...

Bani ? se minung iardsi eel:Cali. Iti dau cIti vrei.

and ? vru s stie adtrina.
Mai asteaptd.
Ochii vdd, inima crede, punga mea nu poate pierde...
Adica cum ?...

Bdtrina lu creionul Infipt dupd ureche, ii muie virful

In gurd (acesta nu era un creion chimic, dar si cind seria
cu un creion obisnuit, ea ducea cu acelasi gest gray creimul la buze, umezindu-1) i scrise deasupra liniei de
credit cu litere strimbe de tipar : Chitantd data de mine,
vamesul..."

Intinse hirtia spre el si asteptd cu buzele strinse.

Odoleanu nu se gindi prea mult. Refuzd cu dispret creionul intins de Bdtrind i scoase cu important:A' din buzunar un stilou. In timp ce iscAlea cu o nepdsare compusd,
Moind ultimele inflorituri la semntura ca de ministru,
Batrina 11 intreba, intr-o doark fixindu-1 cu ochii ei mari
si Intunecati

www.dacoromanica.ro

37

Ai gosti, domnule vamese ?

Ce gosti ? se facu celalalt a nu pricepe.
Oaspeti

El pall si inghiti in sec, dind din cap In semn de

negatie.

M gindeam c trebuie s ai si trebuie s fie mari

clomni de mninc numai buntaturi.

Da' ce ? Eu nu-s domn ? se revolt. el. Eu n-am

bunatturi ? S-a terminat rzboiul,

voie s.
pace, i liniste. Cine ma opreste ? Cine ?

Nu te supara chiar asa, domnule Odoleanu, 11

zeflemisi Batrina. Am glumit. Ce, pared eu nu stiu
dumneata ai fost intotdeauna un mincau cu gusturi ?
asufla Odoleanu.
Pai da ! sublinie Btrina si puse creionul dupa
ureche, zimbind cu toti dintii ei ascutiti de lupoaia.

Odoleanu plea furios, far s salute, si ea il urmri

multa vreme din usa pravaliei, privindu-1 cum se mica
pe picloarele lui scurte, ca un butoias de rachiu rostogolit in praful ulitei. Atunci se intrebase de unde anume
putea avea Odoleanu atita banet, iar cind nu-1 avea Inca,
de unde putea face rost ? Ea stia c vamesul are ipartea
lui la anumite treceri clandestine. In ultima vreme, insa,
Broscoiul se retrsese din afaceri, pstrind o asteptare
dubioasa. Broscoiul era creierul care dirija si organiza
trecerile banoase, iar Odoleanu, o simpla unealta, areia

nu i se dadea prea mare important. Oare pregtesc

ei ceva ?

Ii venise un gind razlet i rug pe Parasca

faca

un pachet in care sa pun. : mrgele, funda rosie, o oglinjoar de buzunar si ceva juarii care sa sune".

M duc s vad un prunc, o ldmuri Btrina, si nu

pot merge cu mina goal. Ii prunc de Vita. Rise amuzat
si continua. : Pune si niste bomboane acrisoare.

Parasca vru s intrebe de chid mnnc sugarii bomboane acrisoare, dar se abtinu.

Bdtrina iesi din prvalie, trecu peste drum, la post,

si batu In ghiseul telefonistei
Susana, deschide o tia.
38

www.dacoromanica.ro

Saru' mina, doamna, se bucurd telefonista facuta

peste noapte si care tot tranca rdmasese, doar ca-si
suflecase

poalele pin-n genunchi si-si cumpdrase o

preche de pantofi domnesti", cu talpd de pluta, cu care

umbla de pared ar fi avut incheieturile de gelatina.

Ce mai faci tu, gargarit ? o alintd Batrina. Vor-

best in pilnie, ce-ti pas !

In riceptor", doamna, o corecta ea, asa-i zice...

Ri-ce-Jptor.

No, ea md rog, daca asa-i zice, priceptor sa fie, se

copilari Batrina ca s-o incinte pe cealalta.

Riceptor, rise ascutit telefonista.
Poti vorbi cu cei de la casa satului ?

*i cu Aradul dacd vreau, decretd ea, epuizind in

felul acesta supremele-i cunostinte in materie de distanta.

Ttt ! se minuna Batrina gindind : Oita asta crede

cd eu n-am mai vazut telefon".
Vreti s ascultati putin ? se oferi oita".

Nu, cd nu mi-e musai. Da' ja spune, cu vamesii

poti vorbi ?

Cu vama ? Cum sd nu ! Isi puse casca pe urechi,

virl, plina de importanta, fisa potrivit g sund lung de
cloud ori, tipind afectat, asa cum auzise pe celelalte
colege" mai scolite : Alduu ! (rosti ea pe nas, traneste) Cine-i la riceptor ? Cine ? Tu esti, Arsene ? 0,
batd-te pita ! Servus ! laca, cu serviciul".
In timp ce asculta paldvrgelile celuilalt, puse mina pe

microfonul din fata gurii si se crezu datoare sa explice

Batrinei ca pe fir e Arsene a lui Sdracu, care-i de serviciu la vamd".

Intreaba-1, sugera Batrina, daca Odoleanu e acolo.

Oita intrebd si raspunse ca Arsene a lui Saracu a zis
c nu-i acolo si ca abia dupd-masd vine, pentru cd azi
e joi g joia don sef lucreaza pind seara tirziu.

Bdtrina ii zimbi pentru ultima oara fermecator si o

lsa sd converseze in voie, iesind grabitd.

Nora o vazu venind teapand si ginditoare pe poteca

de crmida ce ducea spre u.sa pravliei si, cind intra,
o intrebd
Unde-ati fost, mama'?
39

www.dacoromanica.ro

La biseried, glumi Bdtrina. Am fost s'd m spovedesc, preciza ea si zimbi incretindu-si virful nasului.
Seara, dupd ce cireada de vaci se intoarse de la pdsune

stirnind un nor de praf alb si inecdcios, Bdtrina se hotdri

caute pe Odoleanu acasd. Stia c n-o sd-1 gseasc
si se temu Oa' Borita, nebuna, nu-i va deschide. Avea
sperantd in mdrgelele si fundele cu care voia s-o
momeased pe femeia slabd de minte.

Ajunsd in fata casei, bdtu la unul din geamurile dinspre stradd si asteptd. Vdzu perdelele micindu-se usor

dincolo de dantela cu ochiuri mici, prin aburul mtsii,

ochiul ei ager zdri conturul unei siluete. Privi in lungul
ulitei i, nevdzind pe nimeni, viri mina in punga de hirtie, scotind la iveal mdrgelele. Le desird miscindu-le
prin aer, legdnindu-le, scuturindu-le in dreptul geamului.
Si atunci perdeaua se eldu la o parte si chipul nebunei
apdru palid, ireal de alb vdzut prin sticla murdard.

Nebuna se uin citeva clipe in gol, apoi privirile i se

lipird de balansul multicolor al mdrgelelor sclipind in

lumind. Un zimbet amestecat cu o dorintd copildreascd

Ii insenind fan.

Intinse bratul alb cu palma find si degetele delicate,

dar intilni sticla ferestrei. Se opri posomorin, cu o
expresie de neputintd. Ochii i pierduserd fixitatea
acum deveniserd extrem de mobili. Nebuna, in ciuda tentatiei, nu se misca. Stdtea neelintin, obseclatd de jocul
boabelor ce se mldiau in fata ei intr-un cerc de culoare
si

Hai la usd ! strigd Bdtrina

fdcu semn cu mina.

Palma nebunei, ca o pasdre sperian, cduta un loe,

o gduricd prin care sd poatd rzbate spre comoara de
dincolo. Bdtrina se trase din dreptul ferestrei, apropiindu-se de poartd. Cercetd stilpul la care, de obicei, se
tineau atirnate cheile, se ridied pe virfuri i incepu
caute cu mina. Gdsi cuiul, prinse cheia care se legdna
usor i deschise poarta.

In usa coridorului o vdzu pe nebund privind-o cu

fata ei palidd i nemiscan. Se opri descumpanin de
aceastd aparitie ciudan si se temu.

40

www.dacoromanica.ro

Nebuna se uita la ea fr curiozitate si nu prea iritat de vizita aceasta neasteptat. Bdtrina scoase mrgelele multicolore.

La vederea lor, fata nebunei se destinse, ochii Ii devenir din nou mobili i incepu s rida cu tipete mici, ca

de copil, intinzincl miinile intr-un gest de implorare.

Bdtrina i le intinse. Cealaltd le lud cu miscAri delicate,

jucindu-le in palme ca pe un lucru indelung rivnit. Apoi
deschise usa clinspre camerd i dispdru, lunecind parc
in semiobscuritatea odii. Btrina o urm cu precautie
si o gsi stind in fotoliul ei jerpelit i mincat de molii,
transportat, jucindu-se cu boabele acelea colorate,
ls sd-si continue indeletnicirea, gindind in sinea ei cit
de putin Ii trebuie acestei femei s fie fericit".

Borita desfcu punga, scoase o bomboan si o MO

in gur. Dupd citeva secunde o scuip in min i o intinse Btrinei
Maninck Magdalena, sopti ea.

Bdtrina lud bomboana lipicioask plin de saliva, si

se prefcu cA o gust :
Nu m. cheam Magdalena. Nu m cunosti ?

Magdalena, zise nebuna iar. Vine Irod si aduce

capul pruncului pe tavk

Tcu si o prinse cu putere de mink incepind s
tremure.

Auzi ? Auzi cum ptlinge capilul in leagnul

Vino s ti-1 art.

Iesi din camerk si Btrina o urm curioas. Traversd

curtea, cotind in spatele casei. Acolo se opri speriat,
apucat para. de convulsii, i intinse degetul spre usa
magaziei :
Aici e ! Auzi-I cum plinge...

Se intoarse ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic

trecu pe lingd Bdtrind fAr s-o vadk zimbind senin si
Rdmas singurk Btrina isi roti ochii peste
curtea npdit de buruieni i constat cu uimire cA linia
crdrii bttorite de pasi care ducea de la cas spre
magazie, in loc s se opreascd aici, fcea o micd
pierzindu-se spre grdin. Se apropie de usa masivk
urechea de scindurile aspre, i ascultd. La in-

ceput nu deslusi nimic, dar mai tirziu auzi un fel de

41

www.dacoromanica.ro

suierat ramie, asemanator unui sforait, si intelese ea

dincolo doarme cineva. Inchise un ochi s'i. privi prin
gaura cheii, dar cheia era virit pe partea cealalta...

Apasd Incet, si suieratul Inceta brusc. Se auzi un zgomot,

apoi nimic. Ea batu incetisor, dar dincolo se stat,ornicise
o liniste adinca. i, totusi, stia ea' numai la citiva metri

de locul in care se afla, undeva in dosul usii de stejar,

bate o inima de am. Intuia acest lucru cu toate simturile
sale si mai simtea ca omul acela se teme de ceva.

Acum era lamurita. lata de ce tresarise vamesul end

11 intrebase intr-o doard daca are musafiri. Mai raminea
sa afle cine este necunoscutul pe care Odoleanu 11 tinea
ascuns in magazie si ce ginduri are cu el.

Seara, pe chid juca domino cu nord-sa, distrat si

bine dispus ca niciodata, se auzi sunind clopotelul de
la intrare. Batrina ciuli urechile si facu cu ochiul, zlinbind siret :
Ma prind ca-i domnul Odoleanu, sracu...

Nu termind bine vorba, c cel pomenit aparu in pragul usii, dind un bound seara" rece si distant. Chipul s.0

'Area linistit, dar Batrina ii vazu degetele care-i jucau

nervoase pe pielea unei serviete ce-o tinea sub brat :
Ce vint, domnule Odoleanu ?
Vreau sa vorbesc cu dumneavoastra...
Zi-i ! Sint numai ochi si urechi.

El arunca o privire semnificativa spre Parasca, si

Batrina o expedie cu un gest al miinii :

Mi se pare ea s-o gatat apa.
Acum un ceas am adus...

S-o gatat, daca-ti spun, preciza agrina, si nora

ie,si dacila sa execute porunca.

Rmasi singuri, cei doi isi evitar privirile. Btrina

studia cu atentie fata de masa inflorata, ca si cum atunci
ar fi vazut-o pentru prima data. Odoleanu isi schimba
greutatea trupului de pe un picior pe altul, balansindu-si
sub brat servieta.
Ei ? mormai Batrina, asteptind.

Cine-ti da dreptul s-mi faci vizite acas In lipsa

mea ? izbucni Odoleanu nervos.
Nu te-am cautat pe dumneata. Pe altcineva...
42

www.dacoromanica.ro

Cum pe altcineva ?

Pe Borita, dacd vrei sd stii. Pe ea am cautat-o.

Pe Borita ? Mu ? Ti s-o facut dor de ea ? Lasd,

doarnn, povestile astea. Stii prea bine cd e nebund,

Nimeni nu stie dacd ea e nebun sau noi, filozoid
BdtrIna.

Nu ma lua pe mine cu povesti. E nebund dac-ti

spun. Nebund de legat, s'i tu stii asta, se Inversund el.
De cind, se indign' Bdtrina, sintem noi doi per
tu" ? Ce, ne-am uscat ciorapil pe aceeasi fringhie ?
Te intreb Inca o datd, ce-ai cutat acasd In lipsa

mea ?

Tu cam ce zici c-am cutat ?

Nu stiu.

Atunci 'Ai spun eu, s nu mori. Am vrut sd stiu

pe cine tii. ascuns !

Odoleanu rdmase o clipd descumpnit. Simti in gull

amar. Vru sd apuce scrumiera de pe mash' si s-o trinteased In capul Bdtrinei, s-o omoare, sd scape odatd de
ochii ei drdcesti si de zimbetul ce-i incrusta fata in cele
cloud pdrti ale gurii. Se domoli si rspunse cu nepdsare :
$i ?... Acum stii ?

Nu. Dar am sd aflu. Dacd nu aflu eu, afl legea.

Mitroiu ?
Nu te bucura. Sint altii mai mari ca el.
Doamn !
Asa da ! Imi place cum sund vorba asta.
Doarnnd, nu te bdga In treburile astea.
Pe cine tu i ascuns In magazie ?

Un popd, doamn. Un popd fugdrit de comunisti.

Ce-au comunistii cu el ?
Ii pop& catolic, doamnd, vor sd-1 bage la inchisoare
De ce sd-1 bage ? Poate c'd meritd...
Nu merit. doamnd. E cinstit. Jur CA e cinstit. Mi-e
rudd de departe. Il tin Inca o sAptdmind si apoi...
Si apoi ?
Se va Intoarce In satul lui.

Asa ? se mird BdtrIna cu naivitate. Se va intoarce

In satul lui. Asta, rise ea, dui:A ce va face o vizit
dincolo".
Nu, doamnd. MA jur pe crucea mea cd-i adevdrat,

43

www.dacoromanica.ro

Las, Odolene, nu jura. Cunosc eu juramintile

astea. Ce-ai zice s'a' te denunt ?

Doamnd, bligui Odoleanu, uite, i dau asta, numai

s taci. Deschise cu gesturi febrile servieta i scoase

potirul acela de argint, cu montura de pietre pretioase.
i-1 viri cu de-a sila in miini.

Ea Il luase atunci, dar nu pentru ca o tenta acest

obiect bisericesc, ci pentru a-i servi mai tirziu drept

instrument de santaj si dovadd.

Acum, rememorind toate aceste intimplari petrecute

nu prea demult, Bdtrina z1mbi cu rautate, stiind

Odoleanu, fricos cum este, dupd discutia avutd, il va ayertiza pe Broscoiul.

Asta si urmArise.
aminteasca celuilalt c'd ea exista.

si cd-1 pindeste inca si-1 va pindi atta vreme cit or

sluji-o anii si puterile.
Pina cind intr-o zi...
Se reculese din visare si trecu in prdvalie, asezindu-se

la tejghea, ca de obicei, privind in strad. si rspunzind

la saluturi.
Ochii ei strbAteau departe pe fisia drumului ce curgea
cdtre intinsul pustei, drumul acela pe care in amurg tre-

buia s vind Alimandru, la chemarea ei, si ea 11 a4epta

cu netlbdare i dragoste.

Alimandru trecea prin mijlocul satului incet, fr

se grbeasca, miscindu-si cu nephare mina dreapt
intr-un fel de leganare lenesd si indiferenta, pe cind
cealalta o tinea yrt adinc in buzunarul unei scurte
de pide. Era imbrdcat ca un orsean, cu hainele in a5a.
fel croite incit s-i puna in valoare trupul mladios
s'a'

voinic. Purta pantaloni de cal:611.e strinsi pe pulpa, virlti

44

www.dacoromanica.ro

In cizme inalte, despicate lateral si Inchise cu sireturi de

piele, camas& alba de in deschisa la git, lsnd s i se

vada pieptul bronzat, pe care strlucea o cruce de aur.
O curea lat, batuta in tinte stralucitoare, 'ti marca talia
subtire. Nu purta nimic pe cap, si parul scurt i tepos
dadea chipului brazdat de cute adinci o anume nota de
tinerete. Era unul dintre acei oameni despre care nu poi

spune cu precizie citi ani are. Pe fata prelunga, cu pometii

obrajilor proeminenti, singurul ochi sanatos clipea viu si

albastru alaturi de flsia ileagra de catifea ce-i traversa

fruntea, acoperindu-i orbita goala.

Bandajul acesta, taindu-i parca obrazul cu umbrele

sale, 11 facea si mai atragator si mai misterios. Era In
miscarile lui un fel de calm controlat, ceva din lenea
orientalilor i se imprimase In gesturi, dei, In ciuda aparentelor, era iute la minie i singele lui de corcitura se

aprindea la cea mai mica scInteie. Mergea agale, schitind

din eind In cind cite-un gest de salut. Ascunse dup perdele, femeile 11 priveau curioase, 11 doreau In secret, masu-

rindu-i statura malta si mersul acela de om cruia nu-i

pasa de nimeni i de nimic. Se zvonea despre el Ca e credincios sotiei, femeia pe care nimeni n-o vazuse vreodata,
si nici o vaduva nu se putea luda sa-1 fi simtit noaptea
alaturi, In asternut. Din pricina aceasta femeile i fetele 11
doreau, 'atitate de nepasarea lui. Se zicea ca sora Broscoiului, Rusalina, care Ingropase cu dragostea ei citiva barbati,

i s-ar fi aratat noaptea, goala-golutd, pe malul apei, la

ceasul dud Alimandru calarea catre hodaia din pusta.
El, cica, s-ar fi oprit fart s" descalece, privind-o cu
curiozitate si mirare.
Vaduva, desntata i cu singele aprins de pofte, i-ar fi
prins calul de friu, dar, vazindu-1 netulburat, Incremenit
In sa, i-a strigat ca nu e barbat i Ca el, Alimandru, nu

are ce-i trebuie unei femei. Alimandru a ris cu poftd, In

timp ce ea tremura ca apucata de friguri, a inlaturat-o din
drum si s-a Indepartat nepasator.
Dupd aceast Intimplare povestita fr rusine, Rusalina

jura pe sfintul prapure c Alimandru nu poate sa fie

brbat, ci un biet fataldu pedepsit pentru pacatele lui.

Vestea fdcu inconjurul satului, si cind cineva li spuse

gluma cele ce se povesteau pe seama lui, Alimandru rise
45

www.dacoromanica.ro

intii, apoi se posomori brusc si pleca frd nici o vorb.

Dupd citeva zile, btu noaptea la fereastra vdduvei, si
cind aceasta 11 primi in casa, rpus de emotie si bucurie,

el porunci s sting& lampa. Ea se supuse tremufind si

se intinse fr rusine pe pat, asteptind. Auzi fosnetul
hainelor, simti in nri miros atitator de brbat. Chicoti
incet, seincind parch:, chemind umbra din intunericui

camerei. I se pdru cA-1 aude apropiindu-se i auzi vocea

lui putin fgusit ordonindu-i :
Aprinde lampa, muiere !
Scaprd chibritul, aprinse lampa si ridicA fitilul, privind cu oarecare shard spre locul unde-i bnuia prezenta.
Il vdzu stind aproape de us, cu miinile strinse cruce pe

piept. Vduva -VA prefacindu-se rusinatd la vederea

trupului gol.
Am ce-mi trebuieste, sau nu ? o intrebd el rizind
usor iritat.

Ea 11 cercet fascinat, privind jocul de umbre si

lumini ce-i serpuiau pe trupul puternic, se apropie de el

si vru s ingenuncheze si sag mingiie. Alimandru o opri
si-i porunci cu glas tdios sd stingd lampa.

In timp ce se imbrAca, o intreb din intuneric ?

Este, nu-i asa ? Numai c ce e nu-i pentru tine...
Plec apoi mistuindu-se in noaptea trist, lasind-o

s zac naucit in patul care ardea sub ea ca un cuptor

incins.

Dupd aceasta Intimplare, toatd suflarea muiereascA a

satului a aflat cum arta gol, la lumina lmpii, Alimandru.
Fu rindul femeilor sa se intrebe ce fel de nevast: are

si inclinar s cread c trebuie s fie numai o vrji-

toare care-i face farmece si-i sufl de dragoste In tciuni

stinsi.

Ar fi dat luni din viata lor s-o poata zri mAcar In

treack pe aceast arkare stranie si nevdzutd, al crei

chip nu-1 cercetase nimeni si despre care Alimandru nu

vorbea nicioclat. nimanui.

...Alimandru trecea prin mijlocul satului, nepstor

si lenes, constient de curiozitatea pe care o stirnea prezenta lui, si simtea in trup o neascuns nerabdare la
gindul ea o va revedea pe BAtrina. Niciodatd in viata
lui aspr s'i brbateascd nu simtise o mai puternicA dra46

www.dacoromanica.ro

goste dealt acum pentru femeia aceasta cu nervi de barbat, care-si apdra puiul ca o lupoaick Avea fatd de ea un
respect vecin cu divinizarea si nu putea uita ea' datoritd
ei i se scurtaserd zilele de temnit. Isi amintea mereu
ochii aceia diabolici, aprinsi de necurmatA minie, tdria
ei si hotdrirea de neclintit pentru pedepsirea Broscoiului.
Forta aceasta Il pdtrunse ca un fluid necunoscut, molipsihclu-1, fAcindu-1 sd-si reimprospdteze ura macinatd In
noptile In care se plimba In aerul muced al celulei. Ea
devenise, cu timpul, mama noptilor de veghe, cind rdtdcea

Insingurat pe malurile apei neclintite, privind cum se

aruncd pestii spre lumina de mercur a lunii
Era aproape de casa BAtrInei, cind 11 vdzu venind pe
Mitroiu, seful de post, si i se fdcu deodatd mild de figura
sa incruntatd, de trupul desirat si osos, care, cu o chemare

a datoriei ce-o au doar debilii mintali, ii jurase in atitea

rinduri pierzania. De ce oare, gindea Alimandru, majurul
Asta, cdruia nu i-am fdcut niciodatd nimic, se incruntd cind
m. vede ? E prost i sdrac, o duce greu cu solda lui de...
cdprar si, totusi, cind am vrut, din mil, s-i dau citeva
miare, din mild', nu ca sA tack era gata-gata sd

impute.
Al dracului cum i se potriveste proverbul cu capra si
cu coada !"

Mitroiu venea spre e1 privindu-1 bAnuitor trase instinctiv piedica putii, potrivindu-si cureaua pe umeri.
Ii vedea cum pdseste mindru si calm, si toat ura lui de
om pdcAlit In atitea rInduri Ii rdscoli singele. Simti

se sufocd de ciudd strInse cu inversunare cureaua carabinei. Dumnezeul cui l-a botezat n lumea asta ! 11 impusc
intr-o zi ca pe un cline, aici, In mijlocul satului, drept in
gurd 11 impusc, acolo intre dintii lui albi, sA i se fad. limba
grea si sd nu mai poatd ride, hotul i iganul dracului !"
Salut, don sef !

Alimandru, oprit in fata lui, rldea, dezvelindu-si dintii

puternici i sdndtosi cu o bucurie sincerd.
Plutonierul oftd aclinc, se intunecd la chip si slobozi
mina de pe cureaua carabinei, s. nu intre In pdcat.
Cald, domnule, al dracului de cald, constatd
Alimandru.
Ce cauti In sat ? intrebd plutonierul.
47

www.dacoromanica.ro

Pe cldura asta, cel mai bun lucru e s bagi o

stela de vin in fintin si s astepti pind se crapd. Apoi...

Ce cauti in sat ? se incdptin plutonierul.

La birt. Am venit la birt, don sef. Azi e ziva mea.

Sfintul Alimandru, rise el. Fac cinste. Ce bei, don sef ?
Plteste cui ai mai pltit ! SA nu md iei cu de-astea,

cd te achit aici, in mijlocul drumului. Uite, asta mi-e

crucea !

Alimandru Il privi amuzat i rspunse indiferent :

Nu te prosti, Mitroiule, nu te prosti, c-ti cirpesc

una peste obraz

iau pusca. Pe mine nu ma sperii, m!
Rise ca si cum ar fi spus o glum bun si precizd :
dai pace astazi, c de nu, te degradez...

Nu te-ntrece... Nu te-ntrece cu gluma, c eu rabd

cit rabd si intr-o zi te bag in morminti. Stai dracului in
pust si vezi de viteii tdi !

Nu-i bine, Mitroiule, suspind Alimandru, comptimindu-1, nu-i bine ca-ti faci singe rdu de pomand. Esti
mai btrin ca mine si azi-mline vine unul
ja locul.
O sa te necajesti destul cu pensia ta de majur. Nu-ti
nervi si pentru mine...
Ce cauti in sat ? repet Mitroiu cu incdptinare, negsind altceva mai bun de intrebat.
Gata ! Bund seara, don sef ! N-avem ce vorbi.

Ti-am spus, nu ma crezi. Nu-ti spun, tot nu ma crezi.

Asa cd ce mai...

Il salutd militreste si, trecind pe ling el, rise incetisor, din git. Ca si cum ar fi uitat un lucru extrem
de important, se opri, scoase pachetul de Plugar"
pofti

Ia o tigard, Mitroiule, face bine la nervi.

Plutonierul vru s-1 Injure, sa se rsteasc la el, dar

stia c sint priviti si cA, oricum, nu trebuie s se arate
slab in fata oamenilor.

Intinse mina, lu tigara oferit si, in timp ce-o aprindea de la chistocul celuilalt, murmur printre buze

Nu-mi scapi, Alimandre, nu-mi scapi nici dac-ar

fi sa te bagi in &aura de sarpe.

Bun, don sef ! aprobd cu glas tare Alimandru. Bun

de tot !
43

www.dacoromanica.ro

Rise de parc-ar fi auzit o glum& grozavd, apoi 11 bdtu

pe umr cu familiaritate si se departd cu acelasi mers

lenes. In drum spre casa adtrinei se mai intoarse de
citeva ori fdcindu-i bezele, rizind, dezvelindu-si dintii
albi si puternici.

Alimandru pdsi in circium, si cei dinduntru 11 pri-

vira buimdciti, cu curiozitate si oarecare respect. El

salut cu voce tare si edut un loc liber. Prin perdeaua

de fum ineedcios care plutea in aerul inchis, in lumina
patina a amurgului, zdri chipul de ceard al ofticosului si

auzi vocea lui hirsuta

Servus, tigane !
Era o indrdzneald de nebun si nimeni din cei prezenti

n-ar fi rostit asemenea vorbe nici mort. Dar Mara, ofticosul, stia ea' Alimandru are pentru el o slabiciune inexplicabila i cu rdutatea celar aflati cu un picior in

groapd 11 provoca de fiecare data, adresindu-i in public

tot felul de insulte.

Alimandru psi cu mina intinsd spre el si rdspunse cu
bundvointd :
Servus, cantore !

Ofticosul se ridied firav i mic, cu pieptul scobit, si

avu o clipd de ezitare.

Intinse mina fdeind o figurd de copil suprat si Ii fa.cu

loe s sacld. Alimandru Ii simti palma fierbinte, umecld

lipicioasd, se uitd
ochii lui de un albastru-spAldeit,
ochi de &c moartd, pe care se lipise pared un abur de
agonie,

euprinse mila.

De ce stai, eantore, in birt, in imputeald si fum ?

Ti-am spus s vii la mine la hodaie. Stai, m, la aer

curat, limpede si rece ca apa de izvor. Iti unge gitul.
Bei, ma, lapte in fiecare dimineat., lapte proaspdt, cu
spuma de un deget, si asculti cum dint& ciocirlanii.

Ofticosul tusi iar, innusindu-se. Se opri deodatd, si-

lindu-se s vorbeased
Aer imi dai, lapte imi dai, cioeirlani 1mi dai... Fcu
o pauz., rdsuflind i inghitind de eiteva ori in sec. Da'
pe nevast-ta mi-o dai, gane?
Rise, asteptind efectul vorbelor sale, dar in eircium
se ldsd o tdcere grea, sticloasd. Alimandru intepeni, obrazul i se goli de singe
deveni alb ca si al ofticosului.

4.

49

www.dacoromanica.ro

Intinse mina, prinse un pahar si-1 duse la gura', bind

indelung.

Cantore, vorbi Alimandru ca din mormint, ce vrei

sal bel?

De ce inu-mi rspunzi, tigane ? Mi-o dai sau nu ?...

Am auzit ca-i frumoasd ea Maim Precista !

Te-am Intrebat ce bei, cantore, repet Alimandru

si strinse flcile, facind s-i joace sub piele muschii maxilarelor.

S mi-o dai dacd nu te temi, continua urlind ofti-

cosul.

Tcu deodatd, speriat de propria-i indrkneald, si incepu s pling In hohote. Din ochii lui spldciti nu iesea
insd niel o lacrimd.

Pieptul i se mica cuprins de spasme si obrazul i se

boll ca si cum ar fi fost de gum.

Alimandru intinse palma lui mare si lath' si ineepu

sd-1 minglie ea pe un prunc. Se tntoarse apoi edtre c,ei
din jur si ceru cu glas ostenit :
Cereti, md, de but. Fac einste !

Ofticosul Isi propti capul de mask legdnindu-1 in

dreapta si-n stinga, gemind Indbusit. Ii era rusine de slbiciunea lu, de rdutatea care-1 fcea s rosteasc asemenea vorbe nesbuite, dar nu putea suporta gindul cd ajun-

sese de mila lumii si ea din prieina asta tot ce face si

spune i se trece cu vederea. Astepta moartea ca pe o
usurare, ca pe un ultim &id al vietii sale, dar ea nu
venea. Se aturase de el, de tusea aceea care-i pisa piamini" milimetru eu milimetru, ii golea oasele, si de boala

care se cuibrise in pieptul lui ca o fiintd vie. De ani

de zile se chinuia astf el, si In tot acest rstimp nu Meuse

altceva declt sd joace sah si sd cinte la vioard. Cinta

frumos si trist romante si hore tdrAgAnate, uneori si de

joc, si atunci chipul lui alb ca hirtia, culeat pe lemnul
Innegrit de vreme, devenea frumos si linistit.

Degetele nefiresc de lungi, cu unghiile rotunde si

boante, cu pielea ca pergamentul, se incoldceau In jurul

gitului viorii, se plimbau In sus si-n jos cu miscri lenese, ea niste enorme picioare de pianjen tremurind In
spasmele mortii.
50

www.dacoromanica.ro

In fiecare an, de Pasti, ofticosul se scula imediat dupa

miezul noptii, se brbierea cu atentie in fata oglinzii si

pornea spre biseric.
O dat pe an se simtea sanatos i puternic, ca i cum
o forta nevazuta 1-ar fi inzdravenit brusc, nu mai tusea,
nici nu se sufoca, si dup terminarea slujbei, se urca in
balconul bisericii si cinta cu vocea lui placuta de tenor,
in aerul imbicsit de tamlie i fum de luminri : Hristos
a inviat !"
Alimandru scoase portofelul de piele, rasa s cada pe

masa citeva bancnote albastre si btu usor din palme.

Si atunci, in usa unei Incaperi despartite de restul circiumii prin leaturi de lemn, se arata ca o umbra, tacuta

si Inalt, cu surIsul acela misterios intiparit pe fata, 135.trina. !si plimb ochii mari peste capetele celor prezenti,
cind Il vzu pe Alimandru, Isi dezveli dintii de lupoaica

intr-un suris de bucurie. El se ridica In picioare, veni

spre ea, i ddu mina si ramase multa vreme astfel, intr-un fel de asteptare muta i smerit.

Batrina intr In camera' inaintea lui, strabatu dormitorul celor tineri grbindu-se parca, silindu-se s nu
priveasca in lturi, acolo, pe peretii incarcati de fotografiile lui Simeon. Alimandru Intelese spaima ei,
simti durerea si nelinistea razbind spre el ca un fluid
calca la fel de iute, cu pasi tepeni, In urm-i.

Ajunse in camera in care intrase de multe ori, se

aseza moale pe unul din scaunele din preajma mesei,
ramInind tcut, privind tinta oglinda aceea cu rama oval,

mare clt un stat de om, In mijlocul careia se casca o

sprtur mica, dar adinc. Btrina nu-1 baga In seamd
citeva momente. Cauta ceva In scrinul In care-si
hainele de moarte, scrisorile lui Simeon si romul prepa51

4*

www.dacoromanica.ro

rat de ea si murmura un cintec ciudat, sunind ca o litanie sau ca un bocet.

Alimandru i Intinse picioarele lungi incAltate cu

cizme inane, of t multumit, rcorit de penumbra ldmpii

cu abajur,
desfcu bandajul negru de pe ochiul

scurs. Intoarse capul incet, pared cu teamd, spre albul

oglinzii si se privi. Vazu gaura neagrd cu margini rosietice, locul in care sclipise odinioara celdlalt ochi al sdu,

pierdut din vina Broscoiului in noaptea aceea de toamng,

cind calarise ca un nebun prin Intuneric, sim-tind cum se

clatin la fiecare miscare In palma cu care-si apOsase

orbita ceva ea un glbenus de ou crud.

Se strimbd schimonosindu-si obrazul si cu o miscare

iute i trase bandajul la loc.
Acum, chipul sau parea mai putin fioros, mai blind,
blajin chiar, cu o undd de tristete coborind in cele cloud
pOrti ale nasului spre gurd. Se rdsuci In scaun i intrebA
fr inflexiuni, cu o nepdsare politicoasd i cu un interes
inutil :
scrie ?

Doamnd, ce vesti mai aveti de la Simeon ? Mai

Era In tonul intrebrii sale un aer abia simtit de mild

amestecata cu duiosie i nimeni In afara Bdtrtnei nu pri-

cepea sensul real al vorbelor sale. Ea Ins intelegea

nuanta secrefd a sunetelor, dar nu-i pOsa si se fdcea cd
nu intelege. O privi cu coada ochiului, cdutind
surprincld o tresdrire, dar spatele Bkrinei rOmase neclintit,

mina doar, mina ei lunga i osoas se opri pentru o

elip in aer.

Alimandru nu vdzu. Asteptd rOspunsul ei si, fiindcd

nu venea, i justified. interesul

Am auzit c s-or intors multi prizonieri de acolo

de unde or fost. Is grasi si sdndtosi. Eu cred c trebuie
s pice si Simeon.

La ultimele cuviate, adtrina se Intoarse deodatO si se

uitd la el cu una din acele priviri pe care i le cunostea.
Nu zise nimic. Puse doar o stic1 cu rom pe masd, se
aseza departe de bOtaia

f.cu sem-n s serveased.

Apoi incepu s Vorbeased cu voce egald i stins, usor

obosit, un fel de murmur cu vorbele rostogolite frumos,
calme si asezate ca niste earAmizi
52

www.dacoromanica.ro

Pruncu li bine si serie. Numai Dumnezeu stie cind

vine. Dumnezeu i soarta. Saptamina asta mi-o scris o
scrisoare tare lunga.

Alimandru se prefacu interesat, dei stia ca totul e

minciund. Nu-i seria Simeon, erau scrisorile ei puse la

oras si primite tot de ea cu sufletul steins
cu mima
indurerata.
..dar, pina atunci, continua Batrina, Broscolul trebuie gatat.
Alimandre? suiera ea aplecindu-se.
Inteleg, doamna, sublinie el.

El mi-o dus pruncul la razboi, el, cu porcul de

i io nu pot sa uit asta. Si tie, stii tu mai

Odoleanu,

bine ca mine, ti-o mincat cele mai frumoase zile. Ochiul

tot el trebuie s ti-1 pldteasca si nu-s bani in lume cu

care sa cumperi asa ceva.

Nu-s ! constata Alimandru cu voce seaca.
vreau gdtat odata pentru ca el ma vrea g' tat& pe

mine si pe pruncu meu, sa pund mina pe cooperativa

si pe casa. Dar... tine minte ce-ti spun, ca de mina mea
moare, daca altfel, cu legea, nu se poate. Mai am puteri
Inca in miinile astea si nu ma grabesc.

Ii greu de prins, doamna. El ii ca vulpea. Viclean

banuitor. De cind m-am rupt de necurgeniil lui, nu
nici nu mai trece pe
mai stiu cum lucreaza. Poate
nimeni. i apoi Ii greu de aflat and si mai ales pe unde...
Mie nu-mi mai spune...
Te cred c nu-.ti mai spune. Mai ales ca...

Batrina nu termind fraza. Rise usor, ascunzind pard

ceva.

...mai ales acum cind ce ? se interes Alimandru.

Prostii, se prefcu Batrina. Am auzit c se intereseaz mult de voi.
De noi ? Cum adica ?
Vreau s zic de familia ta.

Alimandru tresari incet, incordindu-se. Nrile palpitar iute de citeva ori i un muschi ii juca scurt sub ochi.
Rosti inabusit, cu aparenta nepdsare :
Ce-are el cu familia mea ? Nici n-o cunoaste.
Poate eh' nu, admise Batrina, poate ca. da...
53

www.dacoromanica.ro

Nu, doamn5, n-o cunoaste. Pe Ea n-a vzut-o

nimeni. Nici chiar dumneata, care-mi esti ca o mama,

n-ai vAzut-o.

Si dated te caut, sond BAtrina, intr-o zi cind esti

plecat la tirg ?

Ar fi sfirsitul lui, doamn, rosti calm Alimandru.

DacO-1 prind, 11 omor ea pe-un cine.

Bdtrina rmase impasibild. Un gind scurt, ca o fla-

crd fierbinte, Ii strdbtu creierul. Rise.

Glumeam, Alimandre... Nu stii de glum& ?

Eu cu lucruri de astea nu glumesc. Spuneti mai

bine ce si cum v-ati gindit.

M-am gindit s facem o partid de erti. N-am

mai fdcut de mult vreme.

Partid de cdrti ?... Cu cine ?
Apdi, s zicem : tu unul, Odoleanu al doilea, Broscoiul al treilea si, dacd n-ai nimic in contr, eu.
Ti s-o fdeut dor de ei ?...
Tare !
Facem pe multi bani ?
Nu-i musai. ti lasam s cistige. Tot ce pierzi
dau io.
De ce ?

Prietenii se fac cu bani si se stric cind nu mai ai

bani.

Inteleg, zise Alimandru.

Am un vin bun, adus de la Siria. Amar ca visina

putredd i rosu ca singele. Cind se suie la cap, iti dezleagA limba ca pe-un cine din lant.
Inteleg, repet Alimandru.
eind se suie vinul la cap, barbatii Incep s vorbeasca spurcdciuni i s spunA de toate, atunci Ii omu

cu limba pe inimd. Si femeile trebuie s osteneascd. Si

atunci ele merg s se culce p strojac i v lash' pe voi s
vorbiti ce vreti si s beti vinul cel rosu ca singele.
vorbiti si s ascultati cum cint. Mara hApticasul din dibla
si din pldminul care i-a mai rdmas. Cinta eu jale si

inima. Se dezleag limbile si vine vorba de muieri. Or

sA vorbeasca ei despre ale lor i poate tu despre...

Mai departe, doamnA, zise Alimandru, mai departe

54

www.dacoromanica.ro

i dup muieri, vine musai vorba despre bani. Tu

stii cum face Broscoiul bani. Poate ca are nevoie de tine.
Te faci, daca vrei, frate cu dracul 'Ana' treci puntea.
pe punte... 11 lai i te-ntorci in drumul tau.
Citi ani Ii da dad-1 prinde trecind granita ?

Dupa legue astea noi, destui. Vreo douazeci de

temnita grea.
Destui, aprecie Alimandru. Dar dad.* nu-si dezleaga
limba ?

Atunci, se posomori Btrina, va trebui sa ma gindese la altceva. Ramase o clipa cu ochii pironiti In podea,

dup care ii ridica grei, plumbuiti, dar sdprtori,

prapti de gitul sticlei cu rom.

Alimandru tintelese aluzia si dadu brusc capul pe spate,
ferindu-se.

Nu te speria. Ii curat. Niel nu ma gindeam la asta.

Ciinele care-o simti odata lantul nu mai baga capu-n el.
Poate in altul.
Da, poate in altul, accepta Alimandru si se ridid.
Atunci dara, doamna, pe chid partida ?
ApAi s zicem pe simbat...

Bun, sublinie el, ca-i loe de dormit a doua zi pina

ies oamenii de la biseric. Dadu s iasa, dar se opri

In seara asta as vrea s fac cinste. Pot sta pina duptl
miezu noptii ?
Cum nu, mai intrebi ?
Mara poate s cinte, nu ?

Dad vrea.
Multam, doamna, zise el simplu i iesi din camera

plimbindu-si umbra inalta pe pereti.

10

Alimandru se intoarse in circiuma senin, vesel chiar,

privi in jur, cautind s recunoasc chipurile prin fumul
gros de tigara ce plutea nemiscat in aerul linced, fare'.
55

www.dacoromanica.ro

sa-i pese de privirile iscoditoare, i indemna cu glas blind

pe Mara :

Cantore, z, ma, doina aceea cu banii... Te rog io

sa mi-o cInti, ea o tragni frumos ca un Inger.

Mara se strimba, incercind s rid, i, cu mintea Infsurata de aburii bauturii, strig, sfidind a doua oara mindria celuilalt
Da-mi dai, ma, pe nevasta-ta ?

Ti-o dau, rrispunse Alimandru cu un fel de mild

amestecata cu dispret. Tie ti-o dau, cantore, ea nu mi-e
fried.

Se auzir citeva risete groase, icni unul batjocoritor

in coltul ferit de lumina, dar Alimandru nu bg. In

seam nimic. I se Meuse dor de chef si de cintece si stia

ca cei din jurul lui nu sint suflete rele, necajite numai si
intarltate de alcool.

Comanda lar de baut pentru toata lumea i ceru sa i

se aduica cantorului vioara, pe care acesta o tinea la ch.ciuma de fried s n-o sparga intorcindu-se noaptea cu pasi
spre cas.

Si Mara incepu deodat cu glas subtdre, usor rgusit

de bautur, cintecul acela de pahar
Banii, banii...
Banii nu se fac asa,
Stind in dirciuma si-a bea, m !
Banii se fac la padure,
Din firez si din secure,
Banii, banii, ma...

asculta cu
Alimandru se aseza nu departe de el
obrazul inseninat. and se termina melodia, ridica paharul
ciocni simbolic cu toata lumea. Mara puse vioara sub
barb., isi apleca capul deasupra ei i incepu s-o acordeze

cu atentie. and i se paru c suna frumos, trase o data

cu arcusul pe toate corzile, ridica cu o miscare avIntata

capul i incepu s cinte un cintec de joc iute, sacadat,
care se risipi In circiuma ca o ploaie racoroas si descreti fruntile.
56

www.dacoromanica.ro

De undeva, din penumbra oddii, se desprinse un ins

mruntel, cu turul pantalonilor atingind podeaua si dupd
ce-si ridic o curea imaginar, incepu s'A joace pe loc, de
unul singur, miscind scurt din cap si btind din palme
domolit deocamdat, chiuind din cind in cind. Alturi de
Mara se asez un altul, care-si umflase obrazul drept si
slobozea sunete grave de contrabas, punctind melodia.
Incet, o voiosie secreta' le cuprinse mintile, si picioa-

rele incepur sa bata iute podeaua. Lampa agtat in

tavanul scund incepu s se legene usor deasupra capului

celui care juca acum cu o repeziciune uimitoare, atingind podeaua cu virful degetelor sale crapate de sudoare,

ca si cum ar fi clcat pe jar, in timp ce miinile i se roteau deasupra capului ca dou crengi de copac sucite
si noduroase. Incepur chiuiturile
Citu-i fata de micut,
Fura banii din olcutd
Si-i duce la hididis,
S o joace pe furis.

Din celdlalt col% se auzi o voce ascutit de scapet

Nici acela nu-i ficior
Care n-are la picior
Trei cutite si-un pistol
Si-o iaga de monopol.

Mruntelul juca acum cu capul dat pe spate, privind

fix undeva in aerul gros, cu obrazul leoarc de sudoarea

ce se prelingea incet spre gitul cu vinele umflate de

efort :

Ce te-mpiedici, md, mgar,

Strigd popa din altar.
Mgdritd-i fata ta,
C ea mi-o pus piedica."

Auzind inteptura, dansatorul aplec brusc capul pe-o

parte si incepu si

el

s'A'

chiuie cu un soi de disperare

yesera':
57

www.dacoromanica.ro

Hei, lic i iar lic,

Nu mi-o mai famas nimic,
Numa' pielea pe buric,
Hei, lic si iar lic.

In mijlocul larmei ce se intetea din ce In ce, usa se

deschise, lasind sa navdleasca In circiuma un val de aer
proaspt. Capetele se intoarsera, s desluseasca pe Intirziatul vizitator ; maruntelul se opri ca paralizat intr-o
Tiemiscare caraghioasa,

si Alimandru avu sub ochiul

sal-latos o zvicnire iute, neobservata. In usa, cu ochii strinsi,

statea Broscoiul, si In spatele lui, cu pipa intre dinti,

elegant si cherchelit, vamesul Odoleanu. O clipa linistea

pluti grea i periculoasa. Broscoiul se incrunt mindru
si puse mina pe umrul lui Odoleanu. Si atunci, rizInd

cu toti dinii sai albi, Alimandru striga cu veselie

Servus, Mosoarca, i inainta cu pasi mari spre el,

intinzindu-i mina.
Cerlalt rdmase surprins de aceasta atitudine neasteptata, ezita o clipa si intinse mina, zimbind fals :
Servus !
Vd salut, domnu vames, se aplecd cu o usoard ironie
Alimandru.

Hai sa te tuc, se entuziasm vamesul cherchelit si

se ridica pe virfuri.
Alimandru se apleca si, o data cu sarutul cleios, primi
in f ata duhoarea grea de tescovin i tutun de pipa.

Oamenii incepura sa rida inveseliti, o piatra li se ridicase de pe inima, *tiind ea lucrurile ar fi putut hia o

alta intorsatura.
Poftiti ! Ii imbie Alimandru si-i invita la masa lui.

Cei doi se asezara ; unul in dreapta, altul In stinga,

incadrindu-1 pe Alimandru, care rsrea peste ei depsindu-i cu un cap.

Hristos intre cei doi tilhari ! zbiera Mara, apucat
de viziuni biblice.
i tu esti luda ! replica Alimandru, ca s schimbe
v orba.

Adevdr griesc tie cd te vei lepada de mine cu sdrutarea mincinoasa, continua Mara.
58

www.dacoromanica.ro

Taci, cantore, porunci Alimandru sever, neplcindu-i gluma. Taci i cint ce ti se comanda. Se Intoarse

apoi politicos spre vames : Ce cintare vi-e mai dragd, domnule Odoleanu ?

Vamesul, imbecilizat de buturd, clipi des din ochii

fard gene si se ridica spre urechea lui, soptind iute ceva.

Alimandru asculta zimbind, dind dezaprobator din cap :

Nu, nu asta, CA-i prea porcoas si sint i femei aici.
Alta.
Cinta atunci... ZARAZA, zise el. Asta s-o cinti.

Mara incepu incurcind cuvintele, dar nimeni nu bag

intrebd
de seamd. Mosoarc se intoarse spre Alimandru
prietenos
Ce mai faci ? Cum merge treaba cu viteii ?
Prima ! raspunse acesta. Merge. Cind Ii duc la

contract, bag in ei porumb amestecat cu fail* sa fie mai

grei la cintar.
Al dracului, exclamA admirativ Broscoiul,
smecher !
Am avut de la cine invlta.
Ai ! zise scurt celdlalt fAr sa se supere.
Si tu ? Cum merge cu... sparga ? folosi Alimandru

termenul cu care denumeau contrabandistii granita.

Gata ! Cruce, rosti convins Broscoiul. Pericol mare.

Flender Ii cu ochii p mine.
Ce-are Flender cu asta ?
Pgi cum ce are ? Nu-i seful comunistilor ?
Si daca?

i dacA ! Il imit cellalt. Mitroiu se teme de el.

Asta-i.
Am auzit cb: vamesul iese-n pensie. Dreptu-i ?
Nu stiu.
Dac pune pA unul mai al dracului in loe, te-ai ars...
Iti rgcesti gura degeaba. Ti-am spus : cruce si gata !
Ce-a fost a fost. Am alte planuri.
Comertul ?

Poate, rosti intr-o doard Broscoiul. Te-a pus baba

s. m tragi de limba ?
Ia seama ce spui, zise Alimandru intunecat.
59

www.dacoromanica.ro

Broscoiul 11 bAtu amical pe umAr si se aplecd spre urechea lui

Ce mai stie de prune ?
Zice
sangtos si ea' trebuie s vin.
Sdndtos, repet Broscoiul. Poate.
Vazind apoi pe Parasca trecind prin circiumA, cu
turd, Ii fdcu semn Cu cotul.

Si ea i snkoasd. Prea sandtoasd chiar. Ce zici ?

Ce sa zic ?

Nu-ti place ?
Nu !

extra.

Sigur c nu. Stiu eu de ce nu. Ai tu acasa ceva

De unde tii c6.-i extra ? intreb6 Alimandru, si

deodat-i venir in minte cuvintele Bdtrinei.

Asa se vorbeste. 5i-apoi, dacd nu vrei s-o arti

nimdnui, inseamnd ori ca-i prea frumoasa ori...

Ori ce ?
Nimic. Hai mai bine sA bem.
In aceeasi clip, ca si cum ar fi auzit cuvintele Brosco-

iului, Parasca se apropie de masa lor cu ochii in pmint

si le puse dinainte o sticl plin cu rom. Broscoiul o privi
cu ochii lacomi si sopti incet, pofticios

Alimandru se intoarse, simtind in spate prezenta Ba-

trinei.
Ti vdzu ochii diabolici, arzind halucinati printre leatu-

rile separeului in care se tinea bdutura,

deodatd frig. Se intoarse spre vames

i i se fcu
prinse de brat,

trgindu-1 lingd Broscoi.

El se aseza lingd Mara si incepu s cinte cu fata intoars spre Bdtrin

Doamne, negri mai sint muntii,
Doamne, negri mai sint muntii
Toamna, cind se duc recrutii, dorule !

Parasca turn in pahare mari i Broscoiul puse mina

pe unul ridicindu-l. li cdutd pe Alimandru. Acesta Ii facu
semn sa-1 base.
60

www.dacoromanica.ro

Atunci intinse vamesului cerglalt pahar i ciocni. Parasca rise chinuit, ca la comandg, privind furis spre
separeu. Broscoiul se inveseli si dgdu paharul peste cap.
VamesuI incerc s-I imite, dar jumdtate din bauturd
i se scurse pe cgmasd, inrosind-o.

Alimandru se opri brusc din cintat si ceru Broscoiului

sg cinte si el ceva. Acesta se ridicg in picioare, cu paharul in ming, i incepu s une cu ostentatie spre camerele Bdtrinei :

Ecaterino, vedea-te-as moartg,

Cu dric la poart
$i cai mascati !

Bdtrina se ardtd surizind in usa separeului i aplec

usor capul dind bung scara". Broscoiul se opri brusc.
Zi mai departe ! Ti frumos, 11 invit ea.

Dar Broscoiul nu mai cinta'. Se posomori deodatd si

ceru plata.
Astgzi plgtesc eu, precizg Alimandru.
Tu? Poftim ! Viri mina in buzunar, scoase un pumn

de bancnote mototolite si-i arunc pe masa. Alimandru

rise. Muschiul Ii tresgri iar sub ochiul sngtos. Ii strinse
cu o singurd miscare, ascunzindu-i in mina lui mare si
pgroasg.

Multam !

Broscoiul 11 prinse de umgr pe vame i iesi impleticindu-se rara s'a' salute. Alimandru desfacu palma si cherna
pe cel care jucase
Ia-i, mg, 11 indemnd el. Sg-ti cumperi in chltdri.

In timp ce intindea celuilalt banii, se Ondea la pata

aceea de pe &amasa vamesului vgzutd de aproape la plecare. Locul se innegrise incet, ca si cum pinza ar fi fost
arsd cu un fier inrosit. Bdtrina Ii pricepu gindul si cobori
pleoapele grele ca plumbul peste ochii ei care acum !si
domoliserd arderea.
$i Alimandru simti iar c i se face frig si rgmase multa

vreme privind in gol, fdr s vadd c oamenii pgrdseau

circiuma unul cite unul, pgsind pe doug cgrgri. Intr-un
tirziu ceru sg i se faca socoteala.
Las, zise Bgtrina, asta-i pomana mea.
6/

www.dacoromanica.ro

11

Dup indelungi tratative, aluzii si zimbete strecurate

cu mestesug, Btrina izbuti s'a' aranjeze partida de crti,
artindu-se yesera si deschis ca s insele banuielile
Broscoiului. Astepta de mult vreme o intilnire In patru"
in jurul mesei de joe, unde mintile se infierbintd, mima
bate mai repede s ochii cerceteaz lacomi ochii celorlalti.
Era o manevr a ei, pregtitoare, menit s.-1 descumpneasc si sd-1 avertizeze pe Broscoiu, s5.-1 intrite pe
Alimandru si s-i amintease vamesului c ea n-a uitat,
si nici nu va uita vreodat cele promise in ziva cind se

repezise asupra lui prinzindu-1 de grumaz cu mina ei

puternic si osoasd ca o ghear de pasre.

Ca sd-i faca pe plac Broscoiului, aduse pe Parasca s'a'

asiste la joc, sugerindu-i s se imbrace frumos, ea pentru

musafiri.
Alimandru sos primul, apoi mediat in urma lu venir

si ceilalti doi. Broscoiul isi pusese hainele negre, lucrate

la oras, vrind s: arate a domn", dar trupul ski mic si

indesat, umplut parcA cu nisip, nu era deprins cu strimtoarea hainei inchise la trei nasturi.
Se asezd icnind pe unul din scaune si-si deschise sireturile pantofilor, ce-1 stringeau ca-n cleste, rsuflind

usurat. Puse miinile pe mas si privi cercettor in jur

cu ochii si mici de purcel speriat ; simti ea* se sufocd din

pricina gulerului tare si-1 deschise. Aldturi, Odoleanu,

elegant ca un mire, caraghios in cochetria lui tirzielnick
isi scoase pipa si si-o infunda tu tutun. Degetele subtiri E
tremurau vizibil, si Bdtvina, privindu-le, zimibi.

Alimandru lud pachetul de crti, il rdsfird ca pe-un

evantai si incepu sa le numere cu repeziciune.

Americane ? intreba Odoleanu.
Noi-noute, il asigur Btrina.
Ce bem ? vru sd stie Broscoiul, uitindu-se eercettor
spre camera de unde se auzea zgomot de pahare.
Rom, suger B.trina cu voce de gheatd.

Degetele lui Alimandru incremenird pentru o clipd

deasupra crtilor.
62

www.dacoromanica.ro

Broscoiul ridica ochii lui mici, lunecindu-i spre vames.

Acesta strinse gura ca si cum i-ar fi venit sa vomite.

Nu, zise Broscoiul, nu, romul e prea tare.

Atunci vin ? vru sa stie Btrina.
Vinul e mai bun, doamna. Se asorteaza cu pocherul,

se lamenta Odoleanu. Tine mintea treaz si incalzeste

singele.
Tie ti-e totuna, arunca Broscoiul si rise gros.
Cum totuna adic ? intreb vamesul nedumerit.
Dac.' incalzeste singele sau nu.

Esti dat dracului, Broscoiule ! il flata Alimandru

zimbind. Nu te supara, domnule Odoleanu, glumeste si el.

Asu face, hotari Batrina si, luind crtile din fata

lui Alimandru, incepu sa imprastie pe masa in dreptul
fiecruia.

at bancu ?
0 batrina", raspunse Broscoiul si privi cu inteles

spre vames.
Nu-i prea mult ? zise Alimandru.
Daca el crede c nu-i mult, nu-i ! raspunse Batrina,
facindu-se ea nu pricepe. Om vedea la urma.

Jocul incepu in tacere, pe sume mici. Cistiga chid

Broscoiul, cind vamesul. In camera intra Parasca si
aduse vin. Broscoiul o privea zimbind fara rusine, urmarindu-i miscrile mldioase.
Stai si te uita, o invit. Batrina.

Poftim linga mine, zise Broscoiul si se ridica sa-i

fac loc.
Nu, las-o aici, e mai sigur, propuse Btrina.
Cum vreti, doamna, mi-i totuna.

Dupa citeva partide, fcura o pauza si Incepura sa

ciocneasca paharele cu vin rosu ca singele.

Sorbira vinul in tacere, fiecare cu gindurile lui. Vamesul plescai satisfacut si decreta
Cabernet de Minis, puterea ursului.

Pentru tine tot degeaba, repeta Broscoiul gluma.

Asta nu poate sa stie nimeni decit Beji, zise Batrina. Pared asa o cheam, domnule Odoleanu, pe unguroaica dumitale ?
Stie, dar nu spune oricui, rise Alimandru.
63

www.dacoromanica.ro

Ce mi se pare curios e ea' nu te-am vAzut niciodatA

iesind cu nevasta, domnule Odoleanu, se mird Bdtrina.

titi in ce stare e, doamn, asa cA' nu inteleg de ce
VA' mirati.

Bdtrina privea insd pe Broscoiu, provocindu-1 in t'Acere, si acesta vorbi :

Parc altii ies cu nevestele ? Nu numai cd nu ies,

da' nici mcar nu le-or scos pin la bisericd, s vad

lumea cum arat.

Alimandru privi fundul paharului, unde mai rdmdsese

un strop de vin rosu ca o picAtur de singe, si intrebd

linistit

Ce nevoie are lumea sd stie cum aratd ?

Broscoiule, Broscoiule, ameninta Bdtrina cu degetul, prea te bagi in multe oale ! Esti mare muieratic. Aici,
insd, s fii cu bAgare de seamd.
De ce s fiu cu bagare de seam ?

Hai, lasd, nu te fa cA nu pricepi. Nu stiu io

ea'

intrebi pe toat lumea despre Cerina ?

Cerina ? glAsui Odoleanu modelindu-si vocea. Ce
nume rar ! Asta vine de la cer.
Pe cine am intrebat ? vru sd stie Broscoiul.
Pe Mara si pe altii...
Alimandru ridicase capul si acum privea spre Mosoarc

cu singurul ochi, cercetindu-l. Acesta se trase pe spate,

ferindu-se parc
DoamnA, nu atitati focul degeaba...

De unde nu-i foc, nu iese fum, isi aminti BAtrina

zicala. Se intoarse spre Alimandru si-1 indemn : Hai,
spune-i Astuia cumu-i ! CA se perpeleste pe jar.

JucArn sau vorbim ? ! zise Alimandru incruntat.

S jucAm. Sigur ea da, raspunse vamesul cu pre-

fAcutA veselie. Cine face ?

Eu le fac, rspunse Broscoiul.

Jucar in tAcere, rostind formulele stiute, studiindu-se
pe sub sprincene.
Alimandru se innegrise la fatd, pierdea pot dupA pot

si-si turna tot mai des vin in pahar. BAtrina U. privea

cu mil. : Cum se chinuie ca un Hristos pl cruce. Eh,
Broscoiule, Broscoiule, fereste-te de chinul lui. Mi-i drag
ca lumina, ca Simeon mi-e de drag, da' n-am ce face, c.
64

www.dacoromanica.ro

pe tine te urdsc de cloud ori mai mult, putoare si scirbd

ce esti !"

Vamesul repeta in gind numele cu rezonante de cintec

si simtea cum il cuprinde un tremur de plcere amestecatd

cu fried. Misterul nevestei lui Alimandru 11 pasiona de

multd vreme, dar se ferea ca de moarte s spund cuiva
gin durile lui. Il cunostea pe Broscoiu, 11 stia crai si muie-

ratic, dar n-ar fi bnuit niciodatd cd el ajunsese sd se

gindeascd tocmai la nevasta lui Alimandru. E timpit.
Asta inseamn moarte, moarte curat." Il privi, Ii vzu

fata linistitd de om care cistigd, miinile grase cu degetele

ca niste cirndciori mingiind banii, si se intrebd daca

intr-adevdr stie ceva despre zina de la hodaie. Broscoiul
lnsd nu pdrea preocupat de acest gind, dei, acum, in
mintea lui incoltise o idee nebuneascd. Stia insd ce inseamnd asta
pdru rdu cd se lsase antrenat de
provocarea Bdtrinei.

Babornita dracului ! Nu crapd. &data ! Cum stie ea

sd incurce itele. Minte cd-i trdieste pruncu, sa nu fw
parte cu mine la capital. Olt mai poate minti ? Un an ?
Buuun ! Asteptdm un an."

Vorbeste, Broscoiule, sau ai atipit ? auzi el vocea

ironicd a Bdtrinei.
Cip, aruncd acesta masinal. Cip pind le filez.
Si, zise vamesul, cu nasul virit in cal...V.

Bun cipul, aprob Btrina fdr sd se uite la ce

servise.
Cinci, ceru Alimandru mereu intunecat.
Plus... zece pind la a treia, sublinie Broscoiul, continuind s fileze.
Vamesul privi scurt spre el, strinse pipa si rosti
Fdrd mine !
Nici, zise Bdtrina si zvirli cdrtile pe masd.

Plus cinci, rosti la fel de intunecat Alimandru.

Si plus doudzeci, rise Broscoiul si-si roti ochii infundati in grsimea orbitelor.
Alimandru tidied privirea grea incetosatd, isi turnd

un pahar de vin si se uitd la Bdtrina. Aceasta cobori

pleoapele. El rdsufld :

Sec ! Apoi aruncd pe masd patru valeti, asteptind.

65

Semnul arpelui

www.dacoromanica.ro

Broscoiul 11 privi impasibil i incepu sa rida cu gilglituri mici, facind ttt", tit". Rasfira crtile, intorcindu-le incet, neglijent, spre ceilalti, i zise :
Sa mai suga ! Patru muieri. Trag muierile la mine.
Rise iar, in timp ce degetele sale scurte i groase adunau
ca niste ventuze banii spre el.
Alimandru se tidied in picioare :
Nu mai joc !
De ce ? intreba Broscoiul.
Nu mai am bani.
Te imprurnut eu, se oferi el.

Tu? zise Alimandru. Tu sa-ti platesti intii dato-

riile. Ca' mai ai...

Nu va sfditi, propuse Btrina. Uite, domnul Odoleanu ce cuminte e. Domnule Odoleanu, zise ea intorcin-

du-se spre el. Dumneata, chiar daca pierzi, tot nu te

sperii, dreptu-i ?
Drept, accept acesta.

Si stiti de ce nu se sperie ? continua' Batrina, dar

nimeni nu-i raspunse. Vrei s. tii, Broscoiule ? insista' ea.

Vreau, raspunse Broscoiul.
Nu se sperie pentru Ca el, cind termina banii,
schimba cocosei sau vinde aur.
domnule Odoleanu ?

Odoleanu se fcu galben si inghiti de citeva ori in

sec inainte de a raspunde.

N-am nici aur, nici cocosei, si daca vorbiti asa, imi
pare rau ca am venit.
Ce v bAgati in treburile altora, doamna ? zise
Broscoiul.

Da' tu ? Tu de ce te-ai bgat ? Si de ce vrei s te

mai bagi Inca ? Ha?

Se ridicase brusc infuriata, privindu-1 cu ura.
Nu-i cazul, doamna, aici, de f at cu... zise vamesui
arata spre Parasca.
Pleaca ! porunci Batrina fra s-o priveasc.
Nora iesi.
Te bagi, Broscoiule, continua' Batrina nestinjenitr

!Ana cind intr-o zi n-ai s mai iesi. Faci ce-o facut puiu-n buda.
66

www.dacoromanica.ro

Alimandru tacea posomorit, privind in pahar. Broscoiu

se /idled cu fals demnitate si ameninta
Sa nu uiti, doamn ! Despre asta mai vorbim noi.
Sa nu uiti tu zise Batrina. i dac ai sa uiti,
Iti aduc io aminte.
Numai s mai poti, aruncd Broscoiul.
Gata ! rosti Alimandru scirbit. Poate sa-ti fie mama.

M-a ferit Dumnezeu ! Daca faceam asa un sarpe,

il zugrumam cu mina mea.

Doamna, grai Broscoiul, imi pare rau c-am venit.

De asta ne-ai chemat, sa ne faci albie de porci ? Hai

Odolene.
Vamesul se ridica moale si speriat, bliguind :

Nu e cazul, zau nu e cazul. Domnule Alimandru,

spune-le dumneata.

ii arata Batrina usa. i adu-ti aminte de ce

ti-am spus. Tu mai ramii o tira, Broscoiule. Vreau sa-ti
!

spun un secret. Broscoiul se opri incordat, asteptind.

Sa nu te mai bagi in viata mea, ma ! Auzi ? Ca te-ai bagat

destul. Nu fac parte jumatate cu tine sa stiu c desfiintez

prdvalia. Io am parte cu pruncu meu. i pruncu meu

traieste
sanatos. Asa sa tii ! Asa-i, Alimandre ?
Intreba Batrina.
doamna, raspunse Alimandru duios. Traieste

si-i sanatos. Se intoarse apoi spre Broscoiul si se sili

rida, inseninindu-si fata. Ma, de ce nu vrei tu s fii om
de treaba, c doara esti ? Il btu pe umar prieteneste
Ce ortaci buni am fost noi. Nu ?
Am fost, sublinie Broscoiul.
i poate c-om mai fi, sugera Alimandru.
Niciodat. ! Ti-am spus cd am fost si degeaba mai
intrebi. Fiecare cu treaba lui.

Se intoarse i porni spre usa, incheindu-si din mers

nasturul cmasii.
Alimandru il opri
Broscoiule, zise el, sa tii c io pentru muieri piatesc intotdeauna. Asa ea nu te mini& Servus !
Celalalt Ii intinse mina, incercind s zimbeasca, i rosti
,,servus" ca si cum ar fi rostit sa te ja dracu !"
www.dacoromanica.ro

67

12

Intr-o seard, Alimandru sosi la casa Bdtrinei pe fleasteptate, cu calul plin de spume, si, vdzind prdvdlia inchisk
bdtu la unul din geamuri.

Para sca nu se culcase inc. Sttea in fata oglinzii

isi despletise coada galben i groasd, lAsind pdrul

sd se rsfire intr-o curgere moale si mdtdsoasd. Avea sinii
drepti ca cloud mere, cu sfircurile negre ituguiate.
goal& ;

Pintecele rdsdrea alb si neted, coborind In linii fine

spre coapsele pline.

Se uitd cu oarecare ciudd la soldurile groase, poate

prea groase pentru restul trupului, pe care crestea un
puf roscat, de culoarea aurului vechi. Oglinda o cuprindea
In apele ei verzi, imbdtrinite, i ei i se pdrea cd se scaldd
in rdcoarea sticloasd a unui riu ce-i potolea singele.

Se gindi la putinele nopti petrecute cu Simeon, noptile in care el o iubise cu stingdcie si grabd, pe intuneric,

ca si cum i-ar fi fost rusine sd se arate gol in fata

Si deodatd, fdrd sd stie de ce, isi aduse aminte de Ali-

mandru, de piepttil sdu lat i pdros, de mirosul acela ciudat, bArbdtesc, de f ata lui incremenitd, tdiatd de fisia bandajului ce-1 acoperea child scurs. Il dorea pe Alimandru
fdrd rusine. Carnea tinrd, singele i anii ei pustii de
iubire o impingeau spre el.
Era o fascinatie secretd, dar cu atit mai puternicd, urt
fel de betie permanentd si necunoscutd, periculos de puternicd, pe care o rivnea si o indepdrta deopotrivd.

Ea crescuse aldturi de un tatd vitreg tinr, dormise

In aceeasi camerd cu parintii ani in sir, pind la mdritis_
Intr-o dimineatd, in lipsa mamei, tatd1 vitreg se apropiase
de patul ei, s-o acopere. Avea o mind mare si grea, MCAtorit de muncd, si ea nu putea uita nici astzi senzatia
ciudatd de plAcere care o cuprinsese atunci. Mai tirziu,
de cite ori se apropia Simeon de ea, isi amintea cAldura
miinii celuilalt, si fiorul acela vechi rendstea din patimi
ascunse, urcind in sus, pe sira spindrii, ca mercurul unui
termometru.
68

www.dacoromanica.ro

Simeon n-o mingiia, n-o sruta niciodat. Dei firav,

o iubea Cu un fel de minie retinut, animalic, ca si cum

ar fi vrut s-o inabuse cu patima lui, O iubea cu ochii

nchiisi cu dintii

cu stingcie i jen. Intr-o

noapte, in timpul acelui ritual mecanic, incerc' sd-1

atite inginind citeva vorbe de dragoste. El se suprd

pieri brbtia si o sAptamind se culcard in camere separate.
Iar ii veni in minte Alimandru si-i simti mirosul trupului invluind-o
aminti povestea Rusalinei, care-1
vzuse gol intr-o noapte, frd sd se bucure de brbtia
puterea lui. Asta din pricind cd el avea, acolo, in pust,
un fel de zin sau vrjitoare pe care n-o vdzuse nimeni.
dar despre care se vorbea c e frumoas ca Maica Precista.
Sttea in fata oglinzii
pTivea trupul tinr, neiubit_

Isi simtea singele alergind ca un cal nervos si-i venea s

plingd fr rost. Ce se alesese din viata ei acum, cind

rmsese singur cu Btrina, de care se temea ? Broscoiul,

care o privea cu lcomie si o pisca de obraz ? Minciuna

de-a astepta un barbat putrezit de mult numai pentru c

asa vrea soacrd-sa ? Mara, cu Mara, cu obrazul lui de mort,

cu ochii splciti, privind-o lcrmos ? Betivii care intir-

ziau noapte de noapte o suduiau i vorbeau porcdrii ?

Alimandru n-o bdga in seam. Ddea uneori mina cu

ea, spre fericirea si pieirea bietei sale inimi speriate.
...Statea in fata oglinzii, privindu-se in apele inverzite de timp. Si atunci, in linistea serii, se auzi o bdtaie
In geam. Tresri speriatd, stringindu-si crnasa de noapte
In dreptul sinilor.
Cine-i? intreb ea.

Se auzi o tuse seacd, un sfordit de cal si vocea de

dincolo o strapunse ca un cutit :
Alimandru !

Parasca i trase pe cap carnasa de noapte subtire si.

frd s-si dea seama ce face, fugi spre curte, hi:Cud cu
tlpile goale pe pmintul cald.

Deschise usa de la stradd i chernd cu glas sczut :

Vino, vino in cas.

Alimandru psi peste prag, si cind o vazu astfel imbrcat, tremurind mrunt sub lumina putin a lunii, se
69

www.dacoromanica.ro

opri mirat si intrebd dacd doamna este acasd. Parasca

rdspunse cd nu si el vru sd se intoarcd din drum.
Ea se agatd deodatd de bratul lui, se lipi de trupul

viguros si se rugd cu glas scdzut :

Vind in casd,

Alimandru i eliberd bratul si, fdrd s zicd nimic,

trecu inaintea ei pdsind larg, intr in camera, se asezd
aprinse o tigard. Ea incepu sd-si caute rochia
rug& ad se intoarcd cu fata la perete pind ce se imbrac.
El rdspunse cd nu e nevoie, deoarece, dacd doamna nu
e acasd, el o sd plece si va veni in and zi, s ldmureascd
niste lucruri.

Se tidied in picioare, putin stinjenit. Simti cum

invluie mirosul de femeie tinrd. Ii vdzu pdrul lung,
despletit atirnind Odd dincolo de briu. Prin borangicul
subtire ii zdri sinii mici, pintecele rotunjit in linii blinde
si buricul rdsdrind in mijloc ca un boboc de trandafir.
Ea tremura mdrunt ca o frunzd de plop si-i era rusine
de umilinta ei, dar nu se mai putea opri. Singele ei tindr
impingea spre trupul barsi nepotolit Ii ardea pielea
batului incremenit in asteptare. Se apropie ca o pisicd,
sdrute iute pe pieptul
Ii deschise cdmasa i incepu
pdros. Alimandru rdmase inmrmurit si i se facu
de trupul acela tinr si chinuit, de zilele ei fr bucurii.
N-o dorea, dar ceva greu si necunoscut se invirtosi in
pieptul lui si se 'Asa srutat, inspirind mirosul proaspt
de carne fraged, jucindu-se Cu pdrul ei moale i mdtsos. Ea tremura tot mai tare si il impinse usor spre pat
gungurind ca o porumbitd, si carnea ei ardea cuprinsd de

patimd si vibra ca o frunzd ward de plop...

Alimandru o ridicd deodata de mijloc, prinzind-o intre
palmele sale puternice ca intr-un cerc de fier, si o culcd
in pat, aplecindu-si fata deasupra ei. Cu un gest neasteptat ea II smulse bandajuil de pe ochiul scurs i lui Alimandru i se pdru s simte srutul ei pecetluindu-i pleoapa
care acoperea orbita goald i rosie.

Se trezi spre ziud si o vdzu aplecatd deasupra, Cu

ochii incercdnati, sdrutindu-1 Cu aceeasi patimd dogoritoare, cu acelasi tremur nestdvilit in carne.
70

www.dacoromanica.ro

O ddu la o parte cu blindete si incepu sa se imbrace.

Cind el termina, ea veni aproape si incepu
minglie
stofa aspra a hainelor. Se indlta spre pieptul lui tInguindu-se incetisor, ca un cine batut. Carnea ei nu se potolise,

trupul tidal- vibra inca de placerile noptii si ea stia ea

brbatul acela- nu era al ei, ea' nu-1 avusese decit In parte.
Simtea acum mila si instrainarea lui si orgoliul de femeie
se razvrati
Cum e ea ? Spune-mi cum e! striga privindu-1 cu
Incordare.

Alimandru o desprinse cu delicatete de la piept si,

far nici un cuvint, se indrepta spre usa. Pasi peste prag,

lasInd-o singura in mijlocul odaii In care coborise o

arip de gheat, ascultind cum se mistuie in dimineata

racoroasa galopul turbat al calului Inviorat d rou.

13

Intr-o dimineata de simbta, in piata satului, aprurd

ca din senin cloud carute cu coviltir, asemankoare va-

goanelor de circ.
Patru cai costelivi, batrini i prapaditi, pasteau despiedicati iarba roscat, rasucit de caldura, ocoliti In trap

marunt de un minz firav, care se apropia din cind In

cind de presupusa mama, virindu-si botul pufos intre picioarele cu pielea incretita, unde burduful mic al titelor
se strinsese in semn de apropiata intrcare.
Oamenii se adunasera curiosi, privind uimiti crutele
acelea cu prelat neagra, purtind In partile laterale, desenate cu vopsea duco, cloud cruci enorme, insotite de inscri pti a I.N.R.I.

Crucile mari, strlucind miraculos in lumina diminetii,

ii faceau s susoteasc intre ei cu un aer de complicitate
si mister. Trecuse de opt si 'Ana acum nimeni nu iesise
de sub coviltirele indoliate si nici un zgomot, nici o miscare nu dovedea ca sub ele s-ar afla niste finte vii. De
www.dacoromanica.ro

71

la o vreme, plictisiti si intrigati de indelungata asteptare,

incepur sa se imprAstie, lasind In apropiere o ceat de
copii guralivi, care, pasionati de ineditul spectacolului,
uitaser de scoal.

Intr-un tirziu, clopotul bisericii, asezaf pe un fel de

sund subtire pentru utrenie, si din casa parohial,
anal& peste drum, iesi popa Sonu, afumat ca de obicei,
tinindu-si poala reverendei ca s'a' nu stearga praful des
si cenusiu. Capiii Il vdzurd venind si, amintindu-si ca-1
vor intilni la ora de religie, se imprstiar in graba.
Clopotul cinta subtire, intr-un fel de bolboroseal ve-

sel, si atunci, in usa uneia din cdrute, apdru un calugdr

brbos, care se intinse cu lene, privind spre sodre, stranut zdravn i scuip cu plcere in iarba pirjolit. V.zindu-se privit, i potrivi potcapul, asezat cam pe-o ureche, si, cu smerenie simulatd, se trinti cu fata la pdmint,
incepind s'A* bat mtnii, desenind in aer cruci imaginare,
murmurind iute sub mustata de husar In pensie.

La putin timp cobori un al doilea calugar, la fel de

somnoros, la fel de Oros si, Vzind pe cuviosul confrate

trintit In Vring, se lasA si el cu yac:lita neprcere In patru
iabe si incepu sa se legene in sus si-n jos, sdrutind iarba.
Cind clopotul incet s mai bata', cei doi se oprird ca la
comanda, aproape bucurosi, salutind cu gesturi scurte multimea adunat in jur. Din vagon mai cabori un ins im-

brdcat orgseneste, purtind pe cap un fel de melon cu

borurile intoarse. Sri la pmint i trase din intunericul
coviltirului o serviet plind cu pensule i perii de mrimi

diferite. Dispdru iar In lacuinta lui pe roate si de data

aceasta iesi cu un sul de hirtie, pe care-1 arunca la pi-

cioarele monahilor.
Cei doi brbasi intinser cu vddit supunere hirtia pe
iarba secAtuit de caldurd, asteptind. Barbatul cu melon
incepu s fluiere o polca si, cu gesturi de scamator, scoase

pe rind multimea de perii si pensule. Cotrobdi In servieta mare cit un geamantan, dind la iveald un borcan
cu vopsea rasie. Alese o pensur de mrime neobisnuir,
o Inmuie In vopsea i Incepu s serie, insotindu-si zelul
caligrafic de felurite miscAri ale fetei sale bronzate. Dupi
ce terming, se ridied, indreptindu-se de sale, inchise ur_
72

www.dacoromanica.ro

ochi, contemplindu-si strdania, si, multumit probabil, isi

indes cu o loviturd scurtd melonul, continuind sd fluiere.
Calugarii asteptard citeva minute, si cind considerara
cd vopseaua e uscatd, prinserd afisul acela urias de coviltirul cdrutei din care coboriserd.
Oamenii se. apropiara rsi unul incepu sd citeascd cu
voce tare inscriptia care le atita curiozitatea
SEARA DE CINEMA
SPECTAOOL SFINT PE INTUNERIC ! VENITI, CREDINCIO,SI, NU SCAPATI OCAZIA
IN PROdRAM, COCO$ATUL DE LA PARIS
CARE FURA FETE I VADUVE
VIATA DOMNULUi
NOSTRU ISUS, OMORIT DE JIDOVI
INTRAREA
GENERALA UN LEU SAU UN OU !"

Bdrbatul cu melon ii lasd sd citeasc, si cind vazu

grupul curiosilor marindu-se sari pe scara cdrutei si incepu sd une intr-o pilnie de tabla, cu vocea puternica,
lungind cuvintele :
Atentiune ! atentiune ! mare spectacol dint pe intuneric. Cocosatul cu cloud cocoase, care furd fete. Domnul
nostru Isus in carne si oase.

Veniti sd vedeti pe luda si pe Ion Botezdtorul si pe

toti apostolii.

Intrarea generald un leu. Cine n-are un leu intrd cu

un ou !"
Rostea textul monoton, cu indiferenta insului care mai
Meuse de o mie de ori treaba asta, si, dupd fiecare propozitie, chid se oprea sa-si traga rasuflarea, calugdrii cu

chipuri de natingi se porneau sa une pe cloud

voci :

Amin si Doamne miluieste".

Dupd ce termind, se indreptd alene spre cei patru cai.

In drum se opri in fata unui skean si intrebd dacd in

sat locuieste o doamna Hanclrabur. Cel interpelat ras-

punse c da si-i indica ulita mare, sfatuindu-1 sd se orienteze dupd firma pravaliei.
Omul cu melon multumi, salutind militdreste, cu cloud

degete, si-si continua' mersul. Privit din urma, pdrea cd

inoat intr-o mare de zdpacla, cu atita moliciune si indiferenta isi mica picioarele. Sari cu o sprinteneald neobisnuita in spinarea unui cal, care, speriat de povara neasteptata, incepu sd sforaie. Strdinul cldrea cu picioarele
73

www.dacoromanica.ro

atirnind pind aproape de pdmint, cu capul coborit In piept,

prind c doarme, toropit de arsitd.

Cind ajunse In fata cldirii pe care seria Coopera-

bdcdnie
prdvlie
coloniale
fierdrie, la
Handrabur si Fiul", opri deodatA calul, sdrind In praful
drumului. Clopotelul de la intrare sund stins si, de dupd
tejghea, se ardtd Parasca, care 11 intreb ce vrea s serveascd. Strdinul lovi borul lngust al melonului cu unghia
degetului mare si rdspunse, artindu-si dintii de aur,, ca

tiva

si cum in gurd ar fi tinut o coajd de portocal, c nu

cumpdrd deo-camdatd nimic si c vrea s vorbeasc cu

doamna Handrabur intr-o chestiune gravd i personald.
Parasca se sperie de cuvintele lui, care sunau ca o amenintare, i rdspunse c soacra ei nu e acasd, dar OA trebuie ad pice din moment in moment, si dacd vrea, domnul poate s-o astepte. Auzind cuvIntul domnul", strdinul
surise i rdspunse e nu are timp, deoarece trebuie sd
scalde caii, pentru c altfel crap dracului de cdIdurd".
O roaga pe ea sd-i spund doamnei Handrabur cd este invitata lui la marele spectacol sfint pe intuneric, i repetd

reclama pe care cu citeva minute inainte o rcnise in

piad. Nora Il ascultd descumpdnitd, neintelegind mare

lucru, intrebind cind, unde si mai ales de cine sd intrebe.

StrAinul surise 1ntr-un fel care-1 fcea atrdg'tor, ridicd
ochii verzi si mici, ca de viezure, i, pentru o clipd, rdmase asa ca i cum atunei ar fi vdzut-o pentru prima
data. Cobori pleoapele, lovi melonul cu gestul obisnuit,

precizind c dacd vine doamna diseard, s intrebe de

Mutus
asa 11 cheam pe el, Mutus
la scoal, In sala
mare, unde va avea loe un spectacol dint.

Ultimele cuvinte le rosti In fugd, se intoarse pe calciie

si porni cu acelasi mers legdnat spre caii care asteptau

cuminti. Ajunse aproape de marginea satului, cind se auzi
strigat si, intordindu-se, vdzu pe cei doi cdlugdri fcindu-i
semne disperate. Se opri, i cind unul dintre cuviosi ajunse
aproape, 11 Intrebd far sd-lpriveasc'd

Ce-i, frate Ghedeoane ? Ce fugiti asa, de parc-ati

avea pe Satana in spate ?

Calugarul 1si trase sufletul si rspunse cd e mai rdu

decit dracu, cd e seful de post in persoand, care nu vrea
74

www.dacoromanica.ro

sa-i lase sa prezinte programul spectacolului, sustinini

autorizatia e veche.
Unde-i timpitul asta, sa vorbesc eu cu el ? ! zise
Mutus nepasator.
In aceeasi clipa vazu in spatele calugarului, apropiindu-se cu gravitate, un jandarm inalt si uscat, cu carabina
la umar si cu chipiul in mina.

Il cintari cu privirea si, dintr-o data, se innegri la

fata, ca si cum cineva i-ar fi tras un picior in burta.
Pe masura ce plutonierul se apropia, omul cu melon isi
revenea la culoarea dinainte, i acum zimbea chiar,

tindu-si portocala gurii.

Salut ! intimpina el, privind in alta parte. Care-i
necazul, don sef ?
Mitroiu, socat de indiferenta celuilalt i ca sa." para

mai oficial, i indesa chipiul pe cap, strimbindu-se

rostind cu voce voit autoritard

In comuna mea nu yeti putea prezenta spectacolul.
Nu-i ceva in regula cu autorizatia.
Nu zu ! zise omul cu melon si fluiera subtire. Ce

anume nu-i in reguld' cu autorizatia tocmai in comuna

dumneavoastra ?

Mitroiu il privi nauc si fu tentat sd ridice mina, sa-1

loveasca, dar intilni ochii veseli ai celuilalt si se abtinu
Nu-i in regul si gata. Ce sa mai intindem vorba ?
Omul cu melon ofta adinc i paru c reflecteaz. Apoi,
spre totala stupefactie a plutonierului, intreba cu calm,
duhovnicesc :

Si daca vreau, in comuna dumitale, pot s ma insor fard autorizatie ?

Mitroiu deschise gura de uimire i, inainte de a da ra'spunsul, Il auzi pe Mutus continuind cu acelasi ton netulburat, batjocoritor :

Uite ca o sa prezentam filmul, i daca vreau,

prezint azi, i mime, i poimiine, si in vecii vecitlor, amin !

Dacd vreau eu, domnule jndar !
Mitroiu incepu sa. racneasca
Cine esti tu, ma, nascatoarea ta de coate-goale ? Ce
spectacol prezinti tu, ma ? Ha?
75

www.dacoromanica.ro

Cei doi calugari incepura sa-Lsi fac. cruci. Omul cu me-

Ion ascultd cu atentie injuraturile celuilalt, si chid termind, ridic un deget

avertiza

Asculta, don plutonier. S nu ma sudui, ca-ti dau

un picior undeva, de ramine doamna cu pensie.

Mitroiu, din rosu, deveni pamIntiu, apoi galben, apoi

alb. Se trase citiva pasi inapoi si se chinui sa scoata'

carabina de pe umeri.
Omul cu melon r1dea nepsdtor si, vazind pripeala celuilalt, 11 opri

Stai un pic ! Stai un pic, &a-i spun cum ma

chearna'...

In aceeasi secunda Mitroiu 11 privi mai bine.

Dringler ma cheama, slobozi omul de pe cal si cuvintul vibra ca un sunet de clopot. Dringler ! repet el.
Mitroiu rasa cureaua carabinei i cu palma umed se
sterse pe fata
De unde, de uncle ai apdrut ?...
Nu te speria, nu sint el. Sint fratele lui.

Mitroiu Incepu iute

Sstii ca eu n-am niel-o vink eu, atunci...
Gata ! Gata ! zise Dringler cu sild. Nu te-am intrebat bleb... Vreau sa te rog, adica s-ti cer un singur lucru...
Spectacolul... se precipit Mitroiu.

Nu spectacolul, du-te-n... (si 11 injura de mama),

vreau numai sa nu anunti pe cine stii si tu de venirea

mea In sat. Adic. pe Broscoiu. Ciar?

Mitroiu dadu masinal din cap de citeva ori, si Drin-

gler Il rasa In mijlocul drumului, continuind sa caldreasc

spre riu.

Ajuns aici, se dezbracA In pielea goal, viri caii in

apa si incepu sa se balaceasca fara sa-i pese ea cu citeva
sute de metri mai incolo, niste fietiscane de la batoza 11
ocarau privindu-i goliciunea i facindu-1 porc-de-cline".

and se saltur de scaldat, iesi la mal, se imbraca fart,

grab, incepInd cu melonul i terminind cu sandalele, cu

fata Intoars spre letele care se aratau foarte indignate,

rIzind amuzat cu gura lui In care se topise soarele. Apoi
scoase caii din ap si Incaleca,

spre sat.

Batrina 11 astepta in usa prvliei, si cind 11 vzu,

ridica mina, facIndu-i semn sA opreasca.

76

www.dacoromanica.ro

El se execut' descumpanit, privi faptura aceia care i

se paru foarte inalt, cerceta imbrdcamintea ei indoliata
si se apropie, tinind caii de dirlogi. Cincl ajunse aproape,
se opri si ramase in contemplarea chipului de frumusete
severa, cu nasul mare, vulturesc, rasdrind din mijlocul
fetei prelungi, Ii vazu ochii indurerati, tristi, dar cu o lucire de febr mistuitoare in ei
Am auzit, straine, c m-ai cautat.
Bdtrina Il privea cu nepasare, ironic aproape, si el se

simti mic si umilit i vru sa rdspunda razvratindu-se.

Era ins in doliul ei aspru o cucernicie i o durere care-i

amintird de maica-sa. Deodat se pomeni vorbind cu vace
emotionata

V-am cautat, stimata doamna. Numele meu este

Dringler, Mutus...
Dringler... repeta Batrina, si glasul vibra subtire in
amiaza torida. Dringler ! mai zise ea o data si se incrunta, aratindu-se mirata i intrebatoare.
Omul cu melon apleca o secunda capul, fisticit parca,
vorbi rar, accentuind cuvintele :
Contingentul lui Simeon, 48 infanterie, doamna...
Batrina se incovoie deodatd, si el o vazu clatinindu-se
usor, ca miscata de vint. Intinse protector mina :
Lasd-ma, zise Batrina aspru, indreptindu-se. Chipul
fl czuse intr-un fel de suris blind, ostenit sau resemnat,
surisul unui om care se vrea iertat i inteles. Vino in
cask domnule Dringler. Se intoarse, invitindu-1 sa intre.

Pasi 'Meet in urma-i, mihnit Meal sa stie de ce, si-si

alegea in gind vorbele pe care le va spune mamei camaradului pe care-1 priveghease in noaptea aceea de decembrie, acolo, in linia-ntii, inainte de a-1 inchide intr-o lad
simpla de lemn.
Eu, doamna, incepu Dringler cu glas egal si putin
ostenit, sint din prOle Banatului si am fost pe front cu
Simeon, cu pruncul dumneavoastra. Lasati-ma sa v povestesc mai intii ce vint m aduce pe aici, c n-am venit
de florile marului cu popii dup mine, s inghit praf la
marginea tarii... V-am spus cum m cheam, de doua ori

v-am spus, si stiu eu de ce de cloud ori, dar se vede

treaba cd nu v mai amintiti de numele meu. Nu de mine

sa va amintiti, Ca pe mine nu m-ati vzut niciodat. Eu,
77

www.dacoromanica.ro

atunci, am venit noaptea si am plecat noaptea, ca buha,

singur peste cimp, fiindca ma temeam pentru frate-meu.
Cu el am venit aici, acum un an, pe el trebuie sag stiti,
sau daca nu, ati auzit de nenorocirea lui. Era ca Simeon,
firav i prostut, si, s tm iertati, nejudecat, ca tinerii.
Noi sintem vabi, i cit au stat nemtii pe aici, l-au luat
drept translator. In retragere, unul clintre ei si-a lasat
toat prada de razboi la noi acasa. Cind m-am intors eu
din razboi frate-meu statea in pod, inchis, nu inclraznea
sa iasa, ca-1 cautau jandarmii. Sustineau c fusese cu
nemtii si acum va trebui s dea socoteala. Pentru ce sa
dea socoteala, nu stiu, ea el nu facuse nimic. El era tinar,
doamna, nu avea decit noudsprezece ani si era bolnav,
cu plxnnii ca sita, si tineretea lui, cit mai era sa fie,
se trecea in pod, printre paianjeni si soareci. Ca frate,
mi se rupea mima
venea s ma bat cu toat lumea

pentru el. Si tot gindindu-m eu ce-i de facut, imi da

cineva o idee. Sa-1 trecern granita, zicea, ca poate are

noroc sa scape de puscarie. I-am spus planul, si el, atunci,

pentru prima data mi-a aratat cufarul acela, trazneasca-1
Dumnezeu si pe cel ce l-a lasat acolo, cufarul acela, ziceam, plin de dinti de aur si de bani. Eu nu i-am cerut
nimic, mi-am pus dintii, ca-mi czusera pe front, si am

hotarit sA clued cu el peste granita cufrul cu tot ce-i

in el, s aiba din ce trai printre straini. Am auzit ca.
aici, in satul dumneavoastra, se ocupa unul de treceri si
am venit intr-o noapte sA iau legatura cu el...
Batrina se ridica in picioare i zise sec
Broscoiu !

Da, doamna !

L-au tinut o vreme inchis, apoi l-au facut scapat

de sub escorta si l-au impuscat pe la spate, psalmodie ea.
Da, doamna, confirma Dringler in sad. Nici mdcar
nu stiu unde l-au ingropat.
Nici eu nu stiu, zise Batrina. Nu stiu
pare rat'.
Acum, spuse celalalt cu o nesfirsit oboseala, am

venit sa-1 omor pe omul acela care a tras. Broscoiul a

tras, am aflat asta. I-am spus i plutonierului...

Rau ai facut.
78

www.dacoromanica.ro

Nu stiu dac am facut rau sau bine. Pe mine nu

ma intereseaza. Stu atit ca trebuie sa platesc moartea

cu moarte si singele cu singe.

Batrina 11 privea fara s se arate prea impresionata

de hotarirea omului din fata sa.

Cum vrei sa-1 omori ?
Cu mina goald, doamna. Nu pe la spate, ca el. Fata
fata si pe lumina'.
Nu ! zise scurt Bdtrina.
Cum adic nu ? intreba cellalt nedumerit.

N-o sa-1 poti omori acum, pentru ca, preciz ea,

plutonierul e deja la el, i-a spus tot. Te vor pindi si-ti

vor face seama...

Ha, ha, ha ! rise infundat, cu anumita placere, Dringler. A vrea s-o vad si pe asta !

Batrina se ridic
cherna nora, cerindu-i sa se intereseze dac nu cumva Broscoiul plecase din sat. Apoi

se aseza cu miinile in poal, tcu o vreme, privind in

gol spre geamul prin care se vecleau salcimii pleostiti, cu

frunzele ofilite, si rosti cu glas scazut
Pina vine Parasca, te-as ruga s-mi spui cum a...
(inghiti, pierzindu-si rasuflarea, i strinse buzele) cum a
murit Simeon ?

Dringler se trezi din toropeala lui i abia atunci

dadu seama ca nu-si scosese melonul. Il sanulse cu un
gest nervos si pironi privirile in pamint.
Doamn, a murit ca un adevarat ostas.
Lasa, nu asta, vreau ad' stiu cum a murit...
rinsed stinjenit degeDringler isi increti fruntea

tele desculte, care ieseau prin curelele sandalelor. Oft&

plescai din buze si ceru .ceva de but. Btrina ii aduse

vin, si el bau de-a dreptul din cana, cu o lacomie de

vita setoas. Se gindea cum s inceapa si nu putea s
mint acum, cind se gsea in fata acestei femei cu fata
intunecata, care-I privea blind. Recapitul in gind dimineata aceea de decembrie, cind, in retragere, 11 gsise

pe Simeon mort, in fundul unei gropi de obuz, alturi

de cadavrul unui cal pe jumtate sfirtecat de lupi. Cum
ajunsese acolo ?

De ce fel de anoarte naprasnic avusese parte ? Asta

am putea sti nimeni. Cei care-I vazusera erau de parere
79

www.dacoromanica.ro

c murise de fried sau de frig, ascultind cum urld lupii

ademeniti de mirosul hoitului.

Cind l-a gsit el, dimineata, pdmintul inghetase, si pe

marginea gropii se vedeau urme de miini care se tiriseiA
rdscolind noroiul, incercind s scape din capcand. Se mai
ingropaser cu un chipiu strdin si
gindi la faptul
singur el veghease in noaptea inghetat, spunindu-i rugdciunea din urm.

joace iute, ca
Ridic privirile, ochii incepur
cum ar fi urmrit zborul unui fluture adevrat, i vorbi
A murit in linia-ntii, doamn, lovit in... (se gindi
s precizeze un loe cIt mai potrivit pentru a scurta as-

teptarea Bdtrinei) in piept, rdsufl el usurat. A murit

intr-o clipit, fra s simt. L-am ingropat cu fanfar
si cu papa, doamn. Are cruce, e ingropat crestineste,
vorbea el precipitat, si a fost un foarte bun soldat, care
a morn multi dusmani, si a fost...
Minti, zise Btrina simplu.
Dringler rosi ca un copil si nu rspunse.

...minti, continua Watrina, pentru c copilul men

nu era in stare s omoare nici o mused. Dar nu-i bai_
Voiam s stiu cum a fost.

Se ridicd si facu citiva pasi spre geam. Dringler intelese c vizita se terminase. Tusi si-si puse melonulDacd vrei, poi s rmii la noi citeva zile.

Termin in citeva zile si plec, veni rdspunsul din

celdlalt capt al oddii.

Cum -ti-e voia... Dar sd stii c n-ai s poti termina

in noaptea asta. Se intoarse, veni repede spre el
rug_
aproape, cu glas umilit : Te-as ruga un singur lucru, asa,
ca o mama.
Spuneti, doamn, once se poate...

S nu spui nimanui in sat de moartea lui Simeon_

Nimnui. Nici mAcar nora mea nu trebuie s stie inc.
de moartea
De ce ? se mird involuntar Dringler.
Asa, pentru ca nu trebuie...

Intr Parasca, spunind c Broscoiul plecase acum

ord, in graba mare, la Arad.
80

www.dacoromanica.ro

Ti-am spus ? Eu Il cunosc de douazeci de ani, zise.

Batrina si rise rau.

Dringler incepu sa injure fara rusine si promise ca

va merge si el la Arad

va cuta si in &aura de sarpe..

Nu, zise Batrina. Mai bine alta data. Ii dau eu

semn cind. Sa-mi lai adresa. Si eu am o rafuiala cu el.
El, el, zise ea, mi-o trimis pruncul la razboi.

Dringler o privi mirat si, vazindu-i chipul strimbat

de-o grimas de ura si durere, se ridica fisticit :

Atunci, s-mi clati de stire, doamna. Adresa mea e
Mutus Dringler din Sinpetru german, la numArul trei sute
patruzeci si doi, doamna.

Batt vinul care mai rmsese in cana, i terse buzele

si o invita la spectacolul din seara aceea. Btrina invoca
niste duren i reumatice, dar promise cd va trimite pe nora

ei, care si asa nu mai iesise in lume de nu stiu cita

vreme.
In noaptea aceea Dringler avu mult de lucru.

Inaintea inceperii spectacolului se intretinu cu Flender

care voia s tie daca el, Dringler, crede in toate

tule acelea pe care le prezint pe ecran. Dringler riseamuzat, raspunzind ca nu are importanta dacd crede sau
nu, principalul e c scoate bani frumosi de pe pielea bu-

nului domn Isus.

Rizind i glumind, 11 intrebA despre Broscoi (ii zicea

don Mosoarca" cu un respect rautacios), pretinzind ca-1

cunoaste de mult vreme si ca ar vrea SA' stea de vorba

cu el sau, daca nu cu el, macar cu un membru al familiei, sa mai discute despre vremile bune de altadat.

Flender 11 asculta vadit indispus i reflecta c, daca vrea

totusi s faca o vizit, o poate face chiar diseara. N-are

decit sa intrebe de Rusalina, sora Broscoiului, care-I va
primi cu bucurie.
Dringler tresari nevzut i raspunse cu indiferenta

preferd s faca o vizita unei vaduve din sat, poate fi

chiar tiganca, mai ales tiganica, sublinie el, sa se aleagit

cu ceva din osteneala drumului.

Pi, daca-i asa, nici cd se poate mai bine, raspunse

Flender.
Cum adica ?
Si sora-sa e vacluva si, pe deasupra, rea de musca
6

www.dacoromanica.ro

Citi ani are ?

Vreo treizeci...
Std departe ?

In margine. Dar vine nesmintit azi la spectacol si

ji-o ark.

In timp ce se intretineau, stind in usa slii, oamenii

incepurd s vind in grupuri dese, cu leul in mind, iar

,cei care nu posedau suma necesard aduceau, potrivit anun-

;tului, cite un ou, tinut cu grij. In fundul buzunarului.

Dringler incasa banii fdr s dea bilete, iar oule le

aduna cu grijd, asezindu-le In melonul cu boruri Intoarse,

care ardta ca un cuibar bun de pus closca. Vdzu un grup
de copii stind in apropiere, cu ochii strdlucind de curio_zitate, i Ii pofti cu o reverentd caraghioasd
Hai, grdmadd induntru, c voi p1tii mime!

Copiii se bulucird impingindu-se, de fried sd nu se

rdzgindeascd generosul strain, si Flender simti, frd
stie de ce, o simpatie bruscd pentru necunoscutul acesta,
blond, cu dintii de aur, care varbea vrute si nevrute, asezind Cu grijd oudle in melonul ponosit. Dringler o vdzu de

departe pe Parasca, nora Bdtrinei, si intinse precipitat

melonul spre Flender, pornind cu pasi mari in Intimpinare. Flender rdmase cu pdlria In mind, zimbind stingherit, In timp ce citiva sdteni profitard de schimbarea
incasatorului intrind frd taxd. Dringler o insoti zimbind
cu toatd gura si o conduse protector In said. Se apropie
de un rind de scaune si sculd fr menajamente un grup
de tineri care mincau seminte, scuipInd cojile pe podeaua
dat cu motorind.

Parasca rosi intimidatd de cinstea care i se fdcea, se

asezd cuminte, cu miinile in poald, privind tintd la pinza
albd atirnat pe perete.
Dringler se intoarse la 110', hid melonul din mina lui
Flender, In vreme ce acesta iisopti
Uite-o !

Intelese Ca e vorba despre Rusalina si o cercet cu

ochi de .cunoscdtor, ca un geambas, fluierind admirativ.
Femeia era de o frumusete stridentd, vulgard, si in afard
de soldurile pline si virtoase, care tremurau In mers la
fiece miscare, el ii vdzu gura cu buzele bombate, frumos
82

www.dacoromanica.ro

ancuite, o gur rosie i frematatoare, la care aproape ca_

nu-ti venea s te uiti.
Dringler repet figura cu melonul, i cind se opri In

fata femeii, deschise bratele intr-un gest teatral, surizind cu dintii si de aur :

Domnisoara Rusalina ! se entuziasm el. Vai, de

tind nu te-am vzut ! Erai atitica, indica el o inaltime

oarecare.
Ea zimbi lasciv, i buzele umede si gura rosie pareau

o rand gata s singereze. Li legdna soldurile pe loe,

aproape profesional, si intreb cu voce rgusit

Cine esti dumneata ?
Eu ? se minund Dringler. Eu sint cel mai bun prie-

ten al fratelui dumitale. Nu ne-am va.zut din tinerete_

L-am cutat azi, dar nu 1-am gsit.

Rusalina nu pru prea incintat de aceasta relatare si

conchise sec :
0 fi plecat la Arad...

$vabul o lud ocrotitor de brat, stringind-o aluziv, si

ea se supuse
strinse la rindu-i, facindu-1 s simt.
marginea rotunda a sinului bombat si tare si caldura
corpului rzbind prin mtasea subtire.

O duse in sal, instalind-o ling el, si facu semn celor doi calugari s. inceapa. Acestia suflara in lampile
chioare si dadurd drumul aparatului de proiectie rudimentar, cu arc voltaic, care incepu s zbirniie speriind
lumea cu lumina lui orbitoare. Pe ecran apdrur primele
figuri, i unul din calugari incepu cu voce inailtd, dar indiferentd s comenteze filmul.

Dringler, cu mina inlntuit pe mijlocul Rusalinei,

profitlnd de intuneric, suspina romantic si incerca sa o
sarute. Ea se rasa fdr mofturi in voia lui, oferindu-i gura
umed. Nu asteptd sfirsitul filmului despre patimile Mintuitorului. Il trase spre iesire tulburata si dornica, strbtur .citeva strzi laturalnice si ajunser in scurt timp,
acas. 5vabul, luat prin surprindere, matur cu un gest
brutal cele trei-patru perne rspindite In pat si o iubi
fr pasiune, lucid, gindindu-se toatd vremea c e sora
omului care-i ucisese fratele si c acum, cind se afl in
bratele lui, ar putea foarte bine s-o stringd de git, plecind in plata Domnului. Ii zise c ea n-are nici o vin
6.3

6*

www.dacoromanica.ro

:si o ldsd sd se alinte lintg. el. Simti cd nu mai poate suferi

prefdcdtoria In care se compldcea cu cinism si se ridicd

intr-un cot izbind-o cu palma peste gurd, o datd i Inca'

dat pin o podidi singele. Ei nu-i pdsa de lovituri,

sttea cu buzele intinse, cu f ata luminatd de o mare pld-

cere, gemind cu bucurie : loveste-md, loveste-md !"

Dimineata se trezi vldguit, o vdzu intins aldturi
goal, cu gura ndclitd de singe i i se fa' cu deodatd
tscirbd.

Se imbrdcd in uniste, aprinse o tigar'd i stdtu o vreme

asa, privind-o cum doarme linistit. Ii vdzu bratele pline
albe, gura si buzele rosii si umflate, ca doud bucdti
de carne crudd, si deodatd apropie jarul tigdrii de fata ei.
In clipa aceea ea deschise ochii i, in loe sd se sperie,
rise provocator.
Dringler se sculd repede, scuipd cu sil i trecu pragul.

14

Aproape de gard, pe o strad mrginit de santuri

adinci si late, care se umpleau rprimdvara cu apd, se indlta

elddire solidd, de crdmidd, impartit in cloud de o

poartd masiv de stejar, ferecatd cu fier.

Casa avea opt ferestre acoperite vesnic cu jaluzele si

nimeni nu le vdzuse vreodatd ridicindu-se. Aici, In acest
loc, aparent neprimitor, locuia Broscoiul eu nevasta lui,

.o femeie mai in virst ea el, obezd, cu un sold iesit

Inuit In afard, din pricina cdruia umbla schiopdtind.

Era o femeie frumoasd, in ciuda infirmitdtii, care fdcuse cu Broscoiul un fel de aliantd, unindu-si averile In-

tr-un mariaj mai mult formal. Ea trdia intr-o izolare

proape totald, citind colectia amantelor celebre si Bi-

blia, mindrindu-se cu cele trei clase ale scolii de menaj.

Broscoiul n-o iubea, n-o iubise niciodatd si, din pHTina unei defectiuni organice, ei nu se putuserd impreuna,
fapt pentru care tineau pe perioade foarte scurte slujnice
84

www.dacoromanica.ro

tinere, venite de la munte, ardtaase, bune de munca $i

mai ales de iubit.

Cert e cd nici una din slujnicele aduse in casa nu

rezistase mai mult de sase luni, expediate la timp si cu
inteleapta prevedere de sotia prudenta si buna cunosca-

toare a firii barbatului.

Casa Brostcoiului, deschisd doar pentru citiva oameni
din sat, printre care se numara ca musafir obisnuit Odoleanu, era frecventata de acesta din urma i in lipsa

Broscoiului, care ridea de vizitele nepotrivite si-si batea

joc pe fatd de el, marturisindu-i fara sfiala ca Beji, tiitoarea lui, este o femeie cu singe de drac si ca bietul

Odoleanu ar putea cel mult s doarma pe soldurile ei

de iapd murana.
Odoleanu nu se supara, zimbea siret in barba, soco-

tindu-se intr-un fel razbunat pentru simplul motiv ca

lumea clevetea pe socoteala vizitelor facute de el in lipsa

bunului si nedesprtitului prieten.
Adevarul e Ca' de fiecare data crind aprea Odoleanu
in vizitd i cind, bineinteles, Broscoiul nu era acasa, con-

trar zgirceniei, Olga, asa o chema pe nevasta acestuia,

umplea masa de butura si astepta rabdatoare efectul

alcoolului asupra libidinosului bdtrin.

Acum, in casa Broscoiului era chef mare, o masa cum
numai acolo se putea servi. Primul sosilt fu Mitroiu, seful

de post, care se scuza ca vine singur, dar nevasta-sa,

care era twberculoas, scuipase iarasi singe. Broscoiul ras-

punse c n-are a face, desi ii pare rail. In sinea lui se

bucura ; n-o putea suferi pe nevasta jandarmului, care
era mica si fragil, manifestind pentru ea antipatia oamenilor grasi si sandtosi.

Mitroiu se aseza pe unul din scaune i incepu s se

serveasca singur cu tuica de piersica, intoarsd de cloud:
ori, inghitind des, in asteptarea viitoarelor buntati.
Sosi si Odoleanu, cu Beji, menajera mea", cum ii pla-

cea lui s-o prezinte. Broscoiul le iesi in intimpinare,

aruncd un servus" spre vames, apropiindu-se posesiv de

tiitoarea acestuia, piscind-o far rusine i batind-o admirativ pe soldurile proeminente. Odoleanu se precipita spre

doamna Olga, damnita", cum o alinta el galant, si, cu

maniere de ,crai scapatat, Ii prinse mina, tinind-o la bu-

85

www.dacoromanica.ro

zele lui nepermis de mult. Abia dupa ce se crezu chit,

se indrepta cu deferenta spre Mitroiu, care saluta res-

pectuos, ridicindu-se in picioare, Intrebind ce face doamna.

Nu asculta raspunsul, care, dealtfel, nu-1 interesa prea,
tare, si vru sa stie cine mai vine la cin.

Don parintte, sfintia-sa, rise gros Broscoiul, si Cu

doamna. ZicInd acestea, deschise bratele, indicind proportiile preotesei, si, umflindu-si obrajii, slobozi un sunet
indecent.
Gdoleanu rise inveselit. Ii placea vulgaritatea celuilalt

si mai ales faptul ca, fara sa-si dea seama, i btea joc

si de akatuirea trupes a nevestei sale.

Broscoiul socotea gluma dintre cele mai reusite si toc-

mai se pregatea sa continue, chid Mitroiu vorbi cu glas

pitigiat :
Svabul acela, Dring1er, trebuie s vedem ce e cu el_
Da-1 in... Injura Broscoiul. Lasa astea acum.

Eu 11 dau cu placere, subscrise Mitroiu, dar tare

ma tem ca se intoarce.

5i? vru s stie, Broscoiul, devenind deodata atent.

Si... nimic. Stii ca a vorbit cu Batrina.
De unde se cunosc
Nu stiu de uncle, nici ce au vorbit.

Broscoiul fcu citiva pasi prin camera, cu mlinile

spate, si rabufni suparat :

Daca proasta de sord-mea nu-si dadea poalele peste

cap, aflam ce si cum e cu svabull asta.

M gindesc, inrterveni Odoleanu, ca acest Dringler

cam imprudent. E imprudent si as spune chiar ca e

inconstient.

Mitroiu asculta respectuos, ca de fiecare data' cind perora Odoleanu, socotindu-1 pe acesta deosebit de Invatat
incontestabil mai destept decit un ministru. Deocamdata' nu Intelese nimic din afirmatiile vamesului si astepta
explicatie, dind dating din cap. Broscoiul, a crui minte

practica' de taran siret prinse din zbor ideea, inceta sa

se mai plimbe si se opri deodata, privindu-1 pe Odoleanu

cu subinteles.
Mitroiule, zise acesta, aratindu-se brusc preocupat
de potentele profesionale ale acestuia, esti un dobitoc cum
nu mi-a fost dat sa vd in toat cariera mea.
86

www.dacoromanica.ro

Plutonierul tresdri umil si Intrebk folosind un cuvint

pe care-1 credea de veritabild calitate intelectual&

In ce sens ? In ce sens sint dobitac, domnule

vames-sef ?

Necazul e c in toate sensurile. Absolut In toate.

Vb.' mg s-mi explicati. Nu inteleg.

Ce inseamn im-pru-dent, domnule
Mitroiu ?

plutonier

Imprudent ?... Pai, individul care nu are grij de

pielea lui.
Perfect ! Si ce crezi, Dringler sta de ce ar putea
fi imprudent ?
Pentru ck izbucni el intuitiv, a vrut s.-1 atace pe
domnul... (vru s. zicd Broscoiul, dar isi aduse aminte de
numele celEalt si se corect rasind) pe domnul Mosoarcd.
Timpit ! izbucni Odoleanu. Absolut timpit. Oligofrenie congenitalk
Spune-i data, ce-1 iei pe domneste ? ! se precipit
Broscoiul nerdbd&tor.

Mitroiule, suspin Odoleanu, imi pare rdu cd te-am

propus pentru avansare, dar n-am ce face. PM bine, mocafan din Maramu', incepu el s tipe pitigdiat, dsta umbra'
noaptea, teleleu, peste cimp, insotit de doi popi pdiduchiosi
si onanisti, si nu-1 intreab nimeni de sanatate ? Cistig&

bine cu filmuletele lor si nu se gseste nimeni sa le

traga un glont in cap ? Ha? Mcar lui, clacd nu si Mora...

E periculos, don vames. Nici nu stiti ce om e. Dracu
In persoan...
In ce parte au luat-o ?
Cred oli spre Vrsand...

Intr popa Sonu, cu preuteasa, si discutia fu curmatd.

Preuteasa, Imbracata ca o sorcov, intinse mina tuturar,
asteptind s-i fie srutatk
Cind se apropie de Odoleanu, acesta, mic si pipernicit,

Isi viri nasul Intre sinii ei enonmi, dispdrind definitiv

din cimpul vizual al celorlalti, adulmecind cu perfect&

admiratie
Ce parfum ! Ce miresme ! ! E Chanel", coan Victorito ?

Cine s fie,Chanel" ?

Parfumul, ociecolonul, o suci el pe frantuzeste.

87

www.dacoromanica.ro

Nu stiu cum ii zice. Da' stai...

i scoase la iveald o sticlutd in

Cotrobdi In posetd

forma de automobil cu apd de colonie ieftind si de

pros t gust.

Permitetd, coan Victorito ?

Vai de mine...
Odoleanu incepu s goleascd restul continutului in pd-

rul cinepiu al plutonierului, care ridea prosteste, fr s

protesteze.

Se asezard In jurul mesei. Olga acluse gustdrile : sdrdtele cu chimion, felii subtiri de varzA muratd in butoi,

salam de yard bine ardeiat si dou-trei farfurioare de

salatd de ridichi, inecatd in untdelemn.
Cind se umplurd paharele Cu tuic galben si aromat,
tinut in butoi de &agar, popa se ridicd grdbit in picioare
si rosti clintr-o suflare
BinecuvinteazADumnezeulemasaaceastasibucateleeiamin !
Se asezd i goli din zbor primul pahar, apoi Inca vreo

sapte, 'And venird cele cloud rinduri de sarmale : in foi

de varzd si in foi de vit.

armlutele de vit erau mici, plutind intr-un sos gros

de smintind, cele de varzd, mari ca niste bolovani, legate
la capete cu at, ca sd nu se desfacd in timpul fiertului.
Mincau in tdcere... Ckloleanu, elegant, minuilnd cutitul
si furculdta cu dexteritate. Mitroiu, timorat si militdros,
tinind capul aproape scufundat in farfurie, chinuindu-se
pe ascuns s-si descheie centura, popa Sonu pe jumdtate
ametit, aruncind frunzele In farfuria neveste-sii. Preuteasa deschidea gura si dintr-o singurd inghititurd acestea
dispreau undeva In intunericul esofagului. Odoleanu se

mira cum Dumnezeu de nu se ineacd si mai ales cum

de le poate ingurgita.

Se aduserd in ordine : friptura de pui si de rat, im'Ana-Ca' cu usturoi, bucdti de muschi rumenit, chiftelute
piperate din belsug i murdturile vestite in tot satul.

Broscoiul punea murturi intr-o putrid mare de stejar,

amestecate : pepeni verzi, mere, conopid, ardei, toate colorate cu varz rosie si sfecl.
88

www.dacoromanica.ro

Preuteasa minca in dusmanie, si de fiecare data cind

deschidea gura, 'Area ca se ingrasa cu un kilogram. La
un moment dat se ridica si zise :

Va rog sa m iertati, am gaze si m duc sa ma

usurez.

Odoleanu se strimba cu scirba. Broscoiul rise gros,

teribil de amuzat, povestind ca moda asta e numai la
nemti, care sint foarte civilizati, i cind le vine asa ceva.

deschid usa de la coridor si scapa de pacoste.

CA, altfel, preciza el, poi face o incurcatur de mate

de te vede Scaraotchi, si mai ales doamna preuteasd, care.
esigur, are mai multe mate decit ei toti.
In sfirsit, fu adusa torta de ciocolat, ornata cu
,ciuperci, i vinut

Incepurd s vorbeasca, rizind, de popa, care adormise

aplecat pe spatele scaunului, cu bratele incrucisate pe

burta, ca un mort.

In doll& luni sint aici. Am auzit eu cu urechile

mele. Ziceau c sa avem rabdare, c vin ei i ne scarp&
de comunisti, decreta doamna Olga.

Cu ce o sa vina pina aici ? Vreau sa spun, cum o

sa se deplaseze ? se alarma Mitroiu, adaugind ca
ne iubesc Inca' de pe vremea lui Remus si Romulus.
Pe jos or sa villa, in mar, ironiza Odoleanu.

Dea Domnul ! se ruga preuteasa, sughitind. Poate

11 numesc pe Nicu protopop, c-ar fi cazul.

Prostil ! zise Odoleanu. Baliverne. De doi ani ascult

gogosile astea.

Se ridica, i terse gura cu servetul si trecu in ca-

mera alaturata, urmat de Mitroiu. Aici Odoleanu continu

ca va trebui s-1 lichidiscutia intrerupt,
deze pe Dringler dac vrea sa mai apuce pensia.
Cum s-1 lichidez ? scinci Mitroiu.

Il impusti, izbucni violent Odoleanu. Il impusti,

asta e!

www.dacoromanica.ro

A DOUA INTIMPLARE

Nu l-am apulcat pe Dringter in sat. Vertiigm u citeva:

zile dupd plecarea lui. Dispciruse brusc intr-o noapte, far&

sd lase urme, lard

ia rdmas bun de la nimeni.
sase in schimb un fel de buimdceald : citeva vdduve ne-

consolate, o spainzd de moarte in oasele Broscoiului, baricadat in casd, 0 o seimintd de nebunie in. mintea atotroditoare a unchiului Biscu, pe care-1 conz,ertise /a pro fesia
lui de comediant ambulant.

Bcitrinul american" se arata gata sa lase totul ba/ta,

casa 0 gospoddria, spre a-1 insoti pe celdlalt in lungilelui peregrindri prin tara.
La inceput Dringler se amuza copios pe seanza bdtrinului, ii pld cea
asculte inventind povesti fantastice,
cu diligente rdpite i banditi mascati. Stilteau in circiuma
Bdtrinei, in fata unei sticle de ISMA, si dupd citeva pahare golite ex" (adicd /And la fund), americanul incepeasa cinte un cintec ale cdrui vorbe le tradusese el cu oarecare aproximatie, intervenind in text cu umorul sdu de:
copil mare :

Tine cdlutul bine

dei-mi pistolul, Fred !
Nu te uita la mine,
In tine nu md-ncred.
Jur cd-ti sint credincioasd,
Nu mid' mai banui,

Eu vreau cu tine-n brate

Spre groapa a porni."
Fred n-o crezu si, iatd,
Ea nu avu noroc.
Cti o gtisi cu altul
o-mpuscd pe loc.
90

www.dacoromanica.ro

Cind unchiul Biscu Ii marturisi dorinfa iui arzdtoare

a-1 insoti in turneele ce le facea, Dringler 4i dadu

seama di nu e prea recomandabil sa se incurce cu acest
mop/icei cam scrintit.

Ii erau suficienti cei doi calugari, care nu se aratau

prea zelosi decit cind era vorba de mincat sau de dormit.

Asa ca se eschivd cu ele ganta, invocind greutatile unei
.astf el de vieti, .si-i sugerd sa se apuce el insusi de o meserie asemanatoare, frumoasa si mai ales aducatoare de
.bani.

. tie mister Biscu, se entuziasma Dringler, di un capital

,de citeva miare 1-ar face in doud luni cel mai bogat
om din sat ? tie c poate face o afacere ,,extra?
daca nu stie de ce tace i rtu-1 intreabd pe el, pe Mutus
Dringler din Sinpetru german, care cunoaste 0. pe dracu
si pe nza-sa in lumea asta... ? !

Unchiul Biscu, cica, ar fi intrebat, prostit de bucurie :

Ce fel de afacere ?

Maimuta cu planeta ! rosti Dringler sacramental.

Ii dddu apoi adresa unui fost circar din Arad care avea
o mairauta mica si dragalasa, legatd la git cu o crurea rosie.

Maimuta nu fa cea nimic altceva decit c baga ldbuta

intr-o cutie cu planete g o intindea clientului.

Clientul, la rindul sau, intindea un poi i, uite-asa,

jostul circar se imbogatise de nu mai stia ce face cu banii.
i dacd nu vinde maimuta ? se temu americanul,

auzind deja sunetul dogit al polilor cintind in palaria

lui de cow-boy.

O vinde dacd-ti spun. Zici c te-am trinzis eu !

Unchiul ar fi vrut sa-i cearei imprumut niste bani,
.dar isi aminti povestile indrugate despre inelele si bijuteriile aduse de peste ocean si se abtinu din mindrie.
Datorita acestor sugestii, transmise cu lux de amdnunte

,de Dringler, 1-am gasit pe unchiul Biscu plimbindu-se

prin camera, cerindu-mi sa mergem la Beitrina. Eu am
-rdspuns tipind ca oparit :
Nu acolo! Nu mcl duc acolo!

Unchiul Biscu nu se art prea impresionat de protestele mele. M asigura di el raspunde pentru tot, imi
promise cloud perechi de palme care o sa ?n faca sa
91

www.dacoromanica.ro

vad stele verzi, apoi inlocui amenintarea cu un sfert

zaheir cartof", cumparat chiar din prtivalia Batrinei.
Cedai de voie, de nevoie, lasindu-ma imbreicat dupd
gustul i stiinta unchiului, pe care in clipa aceea it voiam.
ramas in preeriile Americii, stria puns de stigetile indienilor Utah.
Inainte de a porni, Imi repeat' vdrbele pe care tile buia

sa le spun la momentul oportun, adicti atunci and el va.

comunica Beitrinei cd eu sint nepotul lui cel orfan.

Ajunserdm la casa Batrinei cu chiu, cu vai, asta din

pricina mea, bineinteles, $i contrar spaimei mele, nu se
intimpla nimic deose bit.

De uncle 112,ti asteptam sa fim primiti cu un picior in

spate, doamna Handrabur se ardtd bucuroasei de vizita

unchiului si facu citeva complimente pe seama pa/tonului sau si inai ales a paldriei. Pe mine nu met beigd
deocamdatti in seamd . E adevarat Cei nici eu nu eram prea

dornic s md infatisez intreg in fata ochilor ei, stind pe

jumatate ascuns dupa plria unchiului Biscu i rotin-

du-mi privirile speriate prin camera.

La venirea noastra, Beitrina nu se ridicase de pe locur
unde stettea.

In odaie era semiintuneric, si chipul ei alb, incadrat

de rochia neagrd, mi se parea ireal i fantomatic.

Imi amintesc destul de vag pledoaria infocatd a unchiului Biscu.
Stiu doar cd la jumeitatea discursului seru, Beitrina l-a

intrerupt deodata din elanul oratoric, facind citeva re-

flectii despre oameni i pa saricile lor", apoi adresindu-i-sedirect :

Cit iti trebuie ?
Unchiul pastra o pauzd meditative'', facu o socoteald
imaginara si, desfeicind miinile teatral, intr-un gest carevoia sti insemne o nimica toata, rosti suma :
Cinci foi, doamna, numai cinci foi.
Batrina ridic sprincenele intr-un gest de mirare, si er
se grabi sei intareasca solvabilitatea lui viitoare :
Dau chitantei in regulei...

Beitrina nu pliru interesata de acest argunient contabil.

Se ridicase deja, cotrobdise in dulap si se intoarse cu sumat
ceruta.
92

www.dacoromanica.ro

Americanul ra7nase descumpanit de rapiditatea Cu care

obtinuse imprumutul. Lud banii, ii viri adinc in unul din.
buzunarele paltonului ponosit, i abia dupa aceea incepusti multumeasca cu efuziune, rostind chiar citeva cuvinteenglezesti, in semn de deosebita emotie. Se repezi galant:
si-i sarutd miinile, marturisindu-i ca ea e binefacatoarea.
salvatoarea lui si a bietului orfan pe care-1 intretine_
Zicind aceasta, m impinse cu putere in fata ei, sfatuindu-mei :

Saruta-i mina doamnei si n-o uita niciodatd.

M grabii sei execut porunca, dar Batrina isi trase iutemina i intreba citi ani am. Unchiul se grabi sei m im-

bdtrineascd, adaugind c ardt astfel fiindca sint debit,

dar n-o sa mai fiu asa dupd ce el va cistiga bani cu ajutorul maimutei. O sa-mi dea numai ciocolata si gumd.
de mestecat si am sa m fac mai ceva decit Joe Louis,
boxerul care a facut praf toatd America.

Batrina m mingiie pe crestet cu duio.sie i, pentru

prima data, nu-mi fu fried de ea. Ochii ii erau b/inzi
acum fata luminata de un zimbet care o intinerea.
dadu un puinn de bomboane, si unchiul m batu afectuos-

pe umeri, multumit de comportarea mea. Se foia nerabdator, speriat pared de upointa cu care obtimtse banii.
gata-gata sa-si ia rams bun uzind de o frazd me.stesugita,
cind Batrina il invita s.sadd :
Biscule, zise ea cu un glas indiferent, io nu mai ant

nevoie sa-mi dai banii inapoi. Cinci sute de mii incoace,

cinci sute de mii incolo nu conteaza la o casa ca a mea..
Sa ai noroc de ei si

folosesti cu cistig.

Vreti sa spuneti c mi-i dati de poinand ? Asta nu.

admit ! Nu admit ! se razvrati el denzn.
Nu chiar de pomanti. ti cer in schimb un serviciu._
Ce fel de serviciu ?
ti spun iinediat, zise Bdtrina, privind spre mine cu
subinteles.

Unchiul ni invita sa-1 a. tept in curte, dupa care seaseal bine in scaun, gata sd asculte vorbele Batrinei.
Am asteptat mult. Poate o ord, poate cloud- si, in cele
din urma, unchiul iesi vesel, marturisindu-mi cd nu se
www.dacoromanica.ro

a.,steptase sa obtind banii atit de u$or i di va pleca la

Arad sci cumpere maimuta care-1 va face mai bogat decit
o mie de Broscoi la un loc.

15

Biscu ajunse la Arad dimineata si porni, ars de nexbdare, in cautarea omului cu maimuta. Pe Dringler,
zise el, il va gsi mai tirziu, Ii va transmite mesajul
doamnei Handrabur i apoi i va urma drumul spre negotul care-I va transforma in milionar get-beget...
Strabtu orasul stind mindru i demn intr-o birj ardtoas, si cind ajunse la piata de vechituri, scoase o

bancnot nou-nout, la vederea careia birjarul zvicni

respectuos In picioare, bliguind c n-are s dea rest.
Strimbindu-se in semn de nemultumire, Biscu scotoci
in buzunarele paltonului, scoase citeva hirtii mototolite
si le intinse fr sd le numere. Cobori gray, urmrit de
priviri mirate, isi indes palria de cow-boy pe cap si se
indrept agale spre locul unde, asezate direct pe pmlntul
jilav, se ofereau spre vinzare cele mai nstrusnice lucruri
lume. Erau aici, prezenti intr-o stranie i pitoreasc
.devlmsie, vinztori de ocazie, minati de nevoie, mici
-meseriasi, pasionatii pietei vinzind pind si potcoave de cal
morti, domni" din lumea bund oferindu-si la preturi exor-

bitante bijuteriile de familie, vkluve cu borcane folosite

decoratii din primul rzboi mondial, tigani cu rdrcini
seminte de dovleac. In mijlocul pietei, asezat pe niste
pirostrii uriase, clocotea un cazan imens din tuci, rspin.dind in aerul limpede aburi cu miros violent de stevie.

in imediata lui apropiere, un ins rotofei, cu mustata

In furculit, privea placid cei doi-trei clienti adunati in

.dreptul cazanului, asteptind cu bucata de pline in mina.
O batrIlnica incretit, imibracatd in zdrente soioase,

sorbea cu lcomie dintro oald de

tabld, legata Cu
lntisor subtire de una din toartele cazanului. Nu apuc

.94

www.dacoromanica.ro

bine sa termine de inghitit fiertura aceea de culoare nedecisa, ca mustaciosul o ridica deasupra capului Cu usurinta, ca pe o papus umpluta cu paie, si. scuturind-o,.
incepu s une prelung, cintat :
Uiteeee-o cuum s-a saturat, maaai !

In jurul cazanului se mai adunara citiva insi, in timp

ce mustaciosul asez cu grija trupul batrinei pe pamint,
ca si cum s-ar fi temut sa nu se sparga.

Pe Biscu nu-1 interesa nimic din marfurile expuse.

Altadata si in alte imprejurri, ar fi intrebat de pretul,
fiecarui obiect, s-ar fi tirguit la nesfirsit, injurind si vorbind englezeste, spre disperarea vinzatorului, pentru ca

In cele din urma sa nu cumpere nimic.

Acum, ochii lui se roteau iscoditori peste marea de capete miscatoare, cautau sa strabata zidul mobil de trupuri,.
spre tinta mult rivnita a cdlatoriei sale : mu/ cu
maimuta.

Intreba diversi ini, fait a primi un raspuns precis.

Cei mai multi 11 priveau stupefiati, neintelegind despre ce-

maimuta vorbeste btrinul acesta cam scrintit, coborit

pared din pelicula unui tfilm Cu Buffalo Bill. Staruitorsi neostenit, Biscu intilni in cele din urma un ceferist
nucit de somn, care-i explica' cu lux de amanunte
omul cu maimuta se afla lng bufetul Placerea vietii",.
In celalalt capat al pietii, lingd stadionul de fotbal.

O lua grabit in directia indicata, descoperi taraba in

jurul careia stateau adunati o multime de gura-casca, isi
facu loc cu coatele, s ajunga cit mai in fat, si astept&
iscodind.

In fata unei mese acoperite cu plus rosu, un om cu fata,

galbend si intristata striga, indicind cu singurul brat
intreg o cutie de lemn intesata de cartoane colorate
Ia planeta, viitorul si prezentul, tot ce-ai facut it
ce vei face si citi ani vei mai trai !

Aproape de Biscu, codindu-se

numarind nevazut

banii in adincul buzunarelor, statea un Oran viguros,

imbracat in itari, pe al crui chip se citea o mare neho-tdrire. Deocamdata nu cumpara nimeni nici o planeta,
asa ca Biscu ceru cu voce tare :
Aici la mine una !
www.dacoromanica.ro

95.

Vinzdtorul nici macar nu-1 privi. Glasul sdu crescu cu

-un grad in intensitate cind incepu sd tipe cu un fals en-tuziasm :

Veniti, frati, veniti, surori, cd-isi trage domnu

norocu cum trifoiul dintre flori. C ce face omu cu mina

lui nu sterge nici Dumnezeu cu buretele !...

Tdcu si prinse a fluiera scurt de cloud ori, privind ciu-

dat, cu coada ochilor, spre umdr. Spre totala stupefactie

a americanului, pe mina intinsd a ciungului lunecd iute
un soarece alb, minuscul, cu ochii rosii si botul ascutit.
Frinse o bucatd de hirtie in gurd, o trase dintre celelalte
si mirosi aerul in dreapta si in stinga.
Pradd unui presentiment ciudat, americanul lu'd planeta

si intreba prosteste, virind bucata de carton roz in buzunar :

Unde-i maimuta ?

Pe chipul trist al ciungului aprurd pete mici, rosii,

-venele timplelor se umflard, privirile se iddsprird :

Michi ?... A murit Michi...
Cum a murit adicd ? se mira Biscu.

De ofticd a murit. Acum o lund. Am ingropat-o in

grddind, i-am pus si cruce la cap, cd era curatd si cuminte
ea omu. Da'... de unde stii de Michi ?
Biscu privea nducit soarecele alb cocotat sub urechea
ciungului, convins Inca o dat ea* este cel mai ghinionist
om din tara, ba chiar din cele cloud' Americi.
De la Dringler stiu.

Aha ! zimbi ciungul. Neamtul o duce bine cu cinemaul lui, stie ce face.

Biscu si aminti de elul principal al venirii sale la

oras si intreba unde-1 poate gasi pe vab.

La crama lui Sidon, in pia* acolo il gsesti. Sta

de o sAptdimind si arunc6 banii cum arunc eu boabe la
gdini. Nu cred c'd poti vorbi ceva cu el. E beat lemn si el,
si pAduchiosii de popi.

Americanul multumi zimbind strimb si, fAcindu-si loe

cu coatele, se indrept spre sosea, in cautarea unei birji.
Vestea despre moartea maimutei 11 dezarmase. Toate
visurile sale de imbogdtire se spulberaserd intr-o clipd

cum se spulber un balon de sdpun atins de vint. Isi

aminti cd in vremea emigratiei sale, un armean istet,

'96

www.dacoromanica.ro

daca nu cumva o fi fost oltean, facuse averea pe spinarea

unui porc. Avea un grasun pe care-I Indopa de un an,

si cum acesta ajunsese la dimensiuni nemaivazute, armeanul, nici una, nici doua, fixa o tax de intrare pentru
cei ce voiau s scarpine cel mai gras porc din America.
Cind grasunul, plictisit de adoratia vizitatorilor si Inecat
de osinza., refuza sa mai manince, armeanul Il tdie
vindu carnea la un pret dublu, potrivit celebritatii inofensivului patruped.

O asemenea afacere se putea face Ins numai

America, unde exista nenumarati smintiti care n-au ce
face cu dolarii. Aici, la noi, cel mai grozav lucru ar fi
fost maimuta, care ar fi tras cu minuta ei proasa planeta cu destinul omului. Amintindu-si de planeta, o
scoase din buzunar si incepu sa citeasca : Vei trai multi
ani i trei copii vei avea. Avere multa, drum in strinafati. O blond va muri de dorul tau. Numerele la loto
23, 4, 54".

Ajuns la crama lui Sidon, afla c Dringler, trezit din

virtejul betiei, plecase, impreuna cu calugarii, spre o

tinta necunoscuta.

16

Pe la amiaza vIntul se potoli. Pusta l'amase limpede

si alba', incremenita In t'Acere, stralucind sub soarele slab

de decembrie ca o mare de zahar. Se vedea pina departe
spre sat, peste tuf ele de porumbele carbonizate de frig,
de unde cImpul scapa liber Intr-o scurgere apoasa, punctat

ici-colo de crucea cumpenelor de la fintini si de bratele

salcimilor troieniti de chiciura, strjuind In asteptare ca
niste mirese inghetate. Catre apus, dincolo de granit,
cerul se inrosea incet ca o rana, prevestind furtund.
Copilul se inapoie tIrziu, i Alimandru, nelinistit. era
gata s'O' incalece In cautarea lui. Cind Ii vazu Lata schimajutd
secar saua calului.

bata, nedumerit parca, i infrIna minia

97

7 - Semnul arpelui

www.dacoromanica.ro

Trase cu putere de chinga de sub burt, scoase sedrile nichelate, fdcute anume pentru mdsura celui mic,
i le intinse frd s se Intoarc. Stdtu o vreme asteptind

si, in cele din urind, Isi rdsuci capul :

Unde te uiti,
? se interesd el frd suprare,
zdrindu-si plodul incremenit In spatele sdu, cu privirea
pierdutd in zare, cu genele umezite de frig.

Copilul tresdri, deschise gura, se inecd de emotie si

slobozi vorbele acelea pe care le purta cu el de dimineatd

si pe care, acum, aproape cd nu indrznea s le rosteascd.
O murit regele, -Cauta, zise el sorbind aerul si su-

rdminind cu gura deschisd, speriat de prapria-i

indrdzneald.

Alimandru se uit la el cu mira, ls aua In zdpadd

si-i puse mina pe frunte :

Md, tu ai

Copilul, tremurind ca o smicea scuturatd de Vint,

inghiti In sec, sughitd iar cu putere si repetd cu Incdpd-

tinare vorbele acelea neroade :

O murit regele, t.tutd.
Alimandru sudui ceasul si minutul In care, induplecat

de rugdminti, Il ldsase sd meargd in sat la ora de religie.

Mama cui l-o fdcut in lumea asta de popa, cu prostiile
lui cu tot ! Imi cara prun.cul cale de kilometri
cInte
lui aleluia si s." rdceascd... Are cldurd, sracul, i vorbeiste In dodii"...

Meri in casa! porunci el.

Copilul se supuse, umblind cu pasi de somnambul spre
pridvor, i Alimandru, privindu-i mersul de barz degerata, strigd furias
jugdnesc ca pe
spui popii
tai barba

vieri daca te mai cheamd la religia md-si pe o vreme

ca asta ! Asa sd-i zici !

Intrat in caldurd, copilul se mai liniti, numai ochii

si mari i limpezi pdstrau in ei nedumerire i spaimd.

Mai spune, md, o data' prostia aia cu regele,

ceru Alimandru, i copilul repetd cu exactitate afirmatia

aceea de necrezut.

Povesti cum, de dimineatd, in sala unde tineau ora

de religie toti scolarii din clasele mici, gsise o liniste
de mormint.
98

www.dacoromanica.ro

Observasera lipsa portretului regal de pe peretele dinspre rAsarit. Deasupra candelei care pilplia slab, cineva
atirnase o icoand coloratd cu sfinta fecioar tinInd un
Inger in brate. Regele nu mai era ! Popa, trist, dar mai ales
treaz, intrd f Or vlagg, si cind ei se ridicara In picioare,
gata &A cinte imnul", le Thicu semn sa se aseze. Apoi,
impreund mlinile In chip de rugdciune, isi mica degetele

grase si umflate, privi tinta spre icoana din perete si

rosti cu solemnitate :
Copii, regele nu mai este !

Vorbele sunara In clasd ca niste ocnituri de pused,

scolarii rAmaserd cu ochii holbati. 0 fatd incepu sa
pling subtire, popa lsi sufl nasul in batista, scuipO in
si

ea, lsi sterse apoi barba si mustata si zise :

Mergeti acasA si spuneti pgrintilor ce v-am spus eu !

Cind termind de povestit, copilul incepu s pring

nauc si intreb printre lacrimi :

Si acum, tat, pe cine punem rege ?
PA popa Sonu. PA el 11 punem, zise Alimandru cu
seriozitate, ndscatoarea cui 1-o adus pe pOmint de armdsar prost si gras !
Se repezi apoi in curte, scoase din cmard saua lui cu
scarile argintate, incaleed si porni In trap spre sat.
Vestea adus de copil 11 fcu s.-si aminteasca de vorbele

Batrinei : O s plece gingavul, si cind o pleca el, fug si

sobolanii ceia mici. Atunci 11 prindem pe vames, pe
porcul de Odoleanu. Il prinzi tu, Alimandre, c esti cunoscator de granit, si 11 aduci cu putoarea-n nddragi
s-1 judece legea. Iti spun eu eind e ceasul si momentul."
Si iata & momentul venise. Daca erau adevrate vor-

bele copilului, inseamn cd foarte curind Odoleanu va

incerca sO treac granita, cu tot aurul si bijuteriile dup el.

Ajuns In sat, strdbdtu in goan ulita mare, si in fata

casei Btrinei descAleed. Lega calul de trunchiul unui
sakim si intr in curte.
Bdtrina 11 vOzuse de departe venind si acum 11 astepta
In virful scdrilor, inaltd si osoasd, cu figura ei brbOteasc
Iuminat de ochi negri si cercetbitori. Alimandru pdsi iute

pe dalele de piatrd cu care era pavat curtea si rosti nerdbdtor, vrind s scurteze ceremonia revederii :
Sdru'mina. cloamn4 ! E adevrat ce-am auzit ?

99

7.

www.dacoromanica.ro

Batrina nu se clinti si nu raspunse, ca si cum vorbele

ar fi trecut pe linga ea fait s-o atingd. Un zimbet larg

i se inscrise in coltul gurii si ochii ii strdlucira ciudat.
Alimandru clocotea de nerabdare, oprit in fata ei cu
chipul palid si incordat.
Hai in cas, zise Batrina, fcindu-i semn s-o urmeze.

Il pofti s sada, puse pe masa o tava cu gustari de

porc 0. vin, turn in tacere, Cu acelasi aer misterios, cu

acelasi zimbet rdu incremenit in coltul gurii si, in cele
din urma. zise, suspinind adinc :
0 venit ceasul !

Alimandru zvicni in picioare, si fata lui se facu si

mai palid.

Prinse cana de lut in mina cu degete puternice si

lungi si-o desert dintr-o inghititur.

Fonful a plecat, sobolanii guita. 5i cei mici, si cei
mari, rise Bdtrina.
Da-I in ma-sa de rege ! Ce-avem noi cu el ? Ce stii
de vames ?

0 venit ceasul, repeta Batrina sacramental, cu

aceeasi voce stranie.
? vru sa afle Alimandru.
S nu uiti ca el ti-o mincat tinereturile !

Stu ! reteza mohorit celalalt.

Ca te-o bgat in inchisoare in locul lui si in locul
Broscoiului.
Stu, doamn ! strig. Alimandru.

Ca mi-o dus la rzboi pruncu, glasui Batrina sec.

Alimandru se sperie de ochii aceia grozavi, arzind ca

cloud flcari drcesti sub fruntea galben, si simti o

raceala in sira spinarii.

Cind ? intreba el cu glas sugrumat, simtind cum

toat ura Btrinei i se transmite, ingrosindu-i singele.
Btrin.a se linisti. Chipul Isi relua Infatisarea nepstoare, flacara ochilor se stinse, zimbetul acela reaparu in
coltul gurii.
Rosti raspicat, cu precizie de necontrazis :
In noaptea asta !
Si Flender ?
100

www.dacoromanica.ro

Flender stie tot. El are alte treburi cu porcul. Zice

dusman i chiabur i lejionar. Nu stiu, nu m bag.

Dar el nu poate face nimic rAu, cA-i singur.
Si... Mitroiu ?

JAndarul acela ii cumprat cu izmene cu tot. I-o

bkgat Odoleanu aur si pe gurd si pe cealaltd parte, o
vorbit si-or pldnuit pentru noaptea asta, cd-i Anul nou
bal mare. Si la bal seful de post trebuie s tind
ordinea si disciplina, nu ? Intelegi-ma ?
Va lua si soldatii la bal ?
PM cum dard ? aprob. Bdtrina.

Si marginea satului va ramine pustie ? Si drumul

dinspre granit liber, nu ?

Pal cum dark' ?

Si eu unde-oi fi ? Ce, sint mort ? M-o lovit guta ?

Te-o lovit, Alimandre !. Mitroiu ii prost ca o

giscd si, ca s fie sigur pe mine, o venit sA mA cheme la

bal. M-o intrebat pe departe ce faci. Am zis cA esti beteag. S-o bucurat.
Si ce-ati zis ?
CA mA duc neaprat la bal.
Si el ?

O ris de gindeai cA-1 gdil careva la buric. O ris

prea devreme.
De unde stiti cA s-or inteles pentru noaptea asta ?

Stiu si gata. Or nu m crezi ? Minti-tu-te-am io

vreodatd ? vru sstie Bdtrina.

Alimandru nu rspunse. Statea incordat, cdutind

pAtrund dincolo de vorbele si gindurile ei. O intrebare
veche Ii chinuia buzele si, in cele din urmA, o slobozi,
usurindu-se :
Si... unguroaica ?

Btrina, care astepta intrebarea, rise cu deosebit

plAcere, dezvelindu-si dintii snktosi de lupoaicA :
Alimandre, Alimandre, tot muieratic ai rAmas.
Pleac sau ba ? intreba' Alimandru Intdritat.
Nu pleacA.

De unde stii ? se pomeni Alimandru intrebind.

Stiu eu...
101

www.dacoromanica.ro

Batrina se uita la el piezis, isi increti pielea nasului

si, vgzindu-i zimbetul de izbinda inscris pe fata, rosti
ca sa-i dea satisfactie

Daca stiu ca pleaca vamesul, stiu de ce nu pleaca

unguroaica.
Si dac'd vamesul nu trece" fra ea ?

Pai, zise Bgtrina, ea o sa se clued cu el ping acolo.

Alimandru tdcu. Sd ma gindesc bine. SA ma gindesc
si apoi sa spun. Vamesul are cloud locuri bune de trecut.
doug vaduri. Oare Btrina stie sigur locul ? Dac-ar fi sd
trec eu, pe uncle-as lua-o ? Pe-acolo ! De ce ? E drum
ferit, loc departat de pichet, apropiat de cimitirul unguresc si rar cercetat de grgniceri. Odoleanu stie asta."

Ei ? intrebd Batrina vazindu4 limpezit de ginduri.

Pe la Borza, zise Alimandru. Pe acolo are vadu...

Batrina nu rdspunse. Privea undeva peste el prin

fereastra ce da spre gradin. Ofta adinc si rosti neasteptat

de duios si de blind :

Alimandre, de ce n-ai fost tu pruncu meu... Tu

trebuia s fii...

Clipa de duiosie se risipi repede. Fu seurta si luminoasd ca o raza de soare scdpatd fulgerator In intuneric.

Batrina isi relud vechea masca.

Mergem la bal ? vru sa stie Alimandru.
I-am fagaduit lui Mitroiu.
Si daca md-mpusca ?
El? intrebd Bdtrina cu dispret.
Pe unguroaica o aduc ?

Nu, numai pe porcul de vames. Il facem regele

balului !

Gata-i pita lui !

Aleluia, rosti Batrina sinistru.
Cu Flender sa vorbesc ?
Nu-i musai. El stie tot. Am vorbit eu.
Si dacd Odoleanu trece fdr aur, ce fac ?
Il omori ! rosti simplu Bdtrina.
Se rasa tdcere. Alimandru nu se temea de ceea ce urma

sa faca in acest caz, ci de hotarirea Batrinei. Pe Odoleanu, la o adica, 1-ar fi terminat data si data fdr pic
de remuscare. Ar fi fdeut asta asa cum te scapi de o
mused scirboasa, cu nepasare si singe rece, ca pe un lucru
102

www.dacoromanica.ro

firesc. Bdtrina, insd, dorea acest lucru cu o ur si incapatinare care-1 spimintau. Rdzbunarea ei
dorea
lungd i chinuitoare, si nu cu moartea, eu temnit grea !
adtrina se ridicd, trecu in camera cealaltd si se intoarse cu un Mausser" in toc de lemn nou i strdlucitor.
Cu pusca ta de vindtoare mi-i frica ca-i gduresti
numai nddragii...

Nu ! refuzd Alimandru. Nu cu pistolul, pocneste

prea tare si se aude.

Duse Incet mina la cureaua de piele ce-i incingea mijlocul, scoase un pumnal cu lama incovoiat i catad din

ochi un loc. Apoi se destinse ca un arc scdpat din strinsoare i intinse mina, sdrind in picioare.

Luci ceva prin odaie i in aceeasi clip se auzi un

pocnet sec, rurmat de un tremur mdrunt. Cutitul, infipt
pina' la jurndtate in tocul usii, vibra lin, aruncind sclipiri
scurte din pldselele incrustate cu nituri de argint.
Ii mort ! constata Bdtrina si se ridicd, scotind, cu

miscri sigure, lama cutitului. O sterse cu grij, ca si

cum ar fi fost plind de singe, i continti : M-as bucura
vd, totusi viu, la bal.
Alimandru rise si se pregdti de plecare.

Sd-ti ajute Dumnezeu, rosti adtrina cu evlavie

inchise usa in urma lui.

Pe la 10 seara, in sala mare a scolii din sat, lumea

incepu s'A* se adune in grupuri dese. Era primul bal al
anului, dupd noaptea de revelion, i oamenii veneau minati de curiozitate, dornici s afle amdnunte mai precise
In leglturd cu ultimele evenimente. Stdteau pe sald
in grupuri, potrivit rangului i ordinii ce se statornicise din vechi, d'upa o lege nescrisd.

In fat, lingd scend, oficia/ir tile, ceva mai la dreapta,

la o bun distantd, dasclii i studentii veniti In vacant,
apoi cercul micilor meseriasi, tranii, cu familiile lor, cu
rudele lor, vorbind tare si scuipind pe podelele proaspt

udate, si, in cele din urmd, grupul de tineri, fitangai",

cum erau denumiti, nerabdtori sd se deschid balul
bufetul. In fundul s'Eh, pe mese lungi, acoperite, stteau
orinduite tot felul de buntti : cirnati de porc, jumri,

103

www.dacoromanica.ro

iar ceva mai In spate, cloud butoaie mari asteptau sd-si

sloboadd continutul in paharele asezate ordonat, cu gura
In jos. Circiumarul se aplec, scoase de sub una din mese

o bucatd de carton, o sterse cu cotul, ca si cum ar fi

vrut s-o curete de praf, si o atirnd, cu un zimbet satisfAcut, Intre cele cloud butoaie. Se trase citiva pasi inapoi,

duse capul pe spate si citi inscriptia aceea cu continut

mai mult decIt miraculos, scrisd cu vopsea rosie.

In zelul ski caligrafic, circiumarul desenase un s"

Intors, care strica simetria inscriptiei si o fcea si mai
misterioas

Credit NU E2TE !"

Sus, pe scena acoperitd cu o cortin croit din cearceafuri vopsite In albastru, se auzeau zgomote Infundate
si sunete de instrumente muzicale. Tavanul, luminat de
lmpi mari, strdlucea In multimea panglicilor multicolore,
din hirtie creponat, care cddeau In spirale spre capetele

oamenilor. Mirosea a lesie si a *Dun cheia", a sudoare

nespdlatd si a parfurn ieftin, cu miros dulceag.

In cercul oficialittilor, Broscoiul, seful de post si. popa

Sonu afisau o gravitate nefireascd, stiindu-se priviti si

studiati.

Nevasta plutonierului, slabd si micd, tusea des, Inedindu-se, si scuipa Intr-o batistd tivitd cu danteld. Preoteasa, indopatd ca un curcan, cu crnurile ndvdlind din
strinsoarea rochiei n.egre, lsi vopsise violent buzele
groase si, peste decolteul ce-i dezvelea slnii enormi, cu
pielea pistruiat, purta un sal de lind, pe marginea cdruia spInzurau ciucuri albi, asa cum vdzuse ea Intr-un

jurnal de modd din '38. Din pricina grsimii, dar mai

ales din pricina salului gros, era leoarcd de sudoare, ca
si cum la subsuori ar fi avut cloud pungi umplute cu al:A.

Din clnd In cind isi fdcea \Tint cu marginile salului, ca

s. se rcoreascd, si atunci popa se apropia gray si firesc
si-i stergea transpiratia mirositoare. Broscoiul intorcea
capul, simtind cd-0 vomitd matele, iar nevasta sefului
tusea si mai virtos, inecindu-se si scuipInd In batist, pe
cind plutonierul recomanda pentru a zecea card cu perseverentd
104

www.dacoromanica.ro

SA dati cu Carmol", doamnd preoteas. CA si eu

ndusesc in cizmele astea de mi se beleste pielea de

pe lab !
Grupul dascalilor ii privea cu dispret, comentind scena.
Nevestele meseriasilor nu-si puteau desprinde ochii de pe

marama preotesei, ce le fascina cu mdretia ei, iar sotii

se uitau cu aceeasi poftd la soldurile ei late, care tremurau de cite ori ridea sau vorbea.

Ceva mai la o parte, gata sa urce pe scenk Flender,

bolsevicul", cum i se zicea in sat, isi tot ducea mina la
cravata cu care nu era obisnuit si discuta aprins cu directorul scolii. Acesta 11 asculta atent, (Mc:lea din cap in semn

ca intelege totul si., in cele din urmk urcard amindoi

scgrile, disprind dupd cortink In aceeasi clipk plutonierul se indrepti spre spatele &dill, linga grupul fitangdilor,

care, in lips6 de altceva mai bun, jucau biza, si rosti

autoritar :
Gura, mk ca act= incepe !
Cortina se desfacu incet, scirtiind, si, in fata orchestrei

de tigani stind smirn lingd instrumentele lor, apgrur

cei doi. Directorul fa' cu un semn din mink si tobosarul
lovi cu sete in talgerul de alamd.
Se fdcu ibrusc liniste. Directorul tusi si incepu cu voce

subtire de muiere :
Dragi cetteni, doamnelor si domnilor ! Declar deschis balul nostru de revelion.

Fcu al doilea semn, si tobosarul atinse iar talgerul

galben, care scoase un sunet de oal spartk

Tra'iased ! Ura ! Vivat ! Bravo ! se auzira citeva
glasuri rdzlete.
Grupurile aplaudar cu discretie si distinctie.
*i. acum ii dau cuvintul tovardsului Mender 1
Se facu iar liniste.

Flender privi in salk inghiti in sec de emotie si des-

chise gura s zica ceva.

a traiasca poporul romanese si comunistii ! rAcni

careva din spate.

Toate capetele se intoarserd mirate, s-1 vad pe cel

ce strigase.
105

www.dacoromanica.ro

Dragi cetateni i tovarsi i tovarIse, aduga Flender vazind multimea femeilor prezente. D azi inainte
nu mai avem rege. Gata ! L-am alungat peste granita, in
America lui, si am rdmas noi, poporul i comunistii, sta.pini p tara noastr, care-i casa noastra. D azi inainte
tara noastra sa numeste Republica Populara Romana,
incheie el cu glas inalt.
S traiasca ! Vivat Romania ! strigar citiva.

Invatatorii aplaudara cu entuziasm i profesorul de

botanic' striga cu ardoare, rotunjind corect si didactic
vorbele :

Traiasca Republica Populard Romana!

Notarul i plutonierul aplaudar de circumstanta, popa

fcu semnul crucii si rosti aleluia. Se auzi un murmur

iscat de comentariile celor din sal, i Flender relua cu

voce tare
Acum dau jar& cuvintul tovarsului director !
Jos, In said, uimit de ceremonia neobisnuita, frizerul
satului intreba cu mirare :

De cind Ii moda asta, m. ? D. cuvintul ! Na

cuvintul !
Ssit ! porunci plutonierul si-1 fulgera cu privirea.
Intre timp directorul incepu sa vorbeasca :

Cetateni, zise el, balul nostru are bufet, tombola',

surprize si antren. (Lumea nu prea intelegea cum vine
asta antreu", i nimend nu-i ldmurea niciodata.) La ora
douasprezece alegem regina balului. Sa incepem cu
Hora mare !

Zicind acestea, se intoarse spre tiganii care asteptau

pregtiti si le fa'cu un semn triumfal cu mina. Cei doi
coborird sa se prind i ei in hoed, care se inchega incet,

pstrind in rotirea ei aceeasi ierarhie a grupuletelor

rubedeniilor.
Fitangaii se repezir buluc spre bufet, mamele I.si cu-

pe scaune, tinindu-si fetele de mritat In

tar
poal, cu grija i atentie, ca pe niste pdpusi de sticla.

Circiumarul isi astepta clientela, si cind Ii vzu ingramaditi in fata mesei, plescaind din buze, le art inscriptia, trase cu ochiul i striga
Azi pa bani, mime far& bani !
P gnu dai, ma ? vru sstie unul.
106

www.dacoromanica.ro

Nici pa ouA ! stabili ferm circiumarul. Nimic ! Numa

banu vorbeste.
Te-ai clat dracului, mA, pasat, 11 zeflemisi careva.
In timpul acesta, cei din hora' dansau, miscindu-se In
dreapta i In stinga, inainte si inapoi, asa cum cerea
regula, cautind fiecare s faca' pasii cit mai corect si mai
elegant. Acordeonistul coborise de pe scen, se postase

In mijloc si cinta llind primele vorbe i singurele pe

care le stia.

Hai sa a-1m mina cu mina

Cei cu inima rumana"...

Din grupul feciorilor se desprinse unul chipes, strabatu mijlocul cercului, se opri lingd tigan si secase o
bancnota din buzunar. O scuipa si, cu un pocnet sec, o
lipi de fruntea acestuia, rostind cu glas tare :
Tri d joc si radasul !

Asta insemna ea balul va Incepe cu trei melodii taranesti : o ardeleana, o invirtita

tigdneasca, dup care
vor veni trei domnesti, adic un vals, un tangou si un
foxtrot, si tot asa intr-o alternanta matematic pina in
zori, cind se va cinta marsul.

Hora era pe sfirsite, tiganii mai tinura citeva acorduri,

vrind s'a' termine, cind Mitroiu inaint spre scena poruncind
Ziceti, ma ! Mai ziceti !

Pe culoarul ce se formase dupa trecerea lui pasea

calma si surizatoare Batrina. Oamenii o priveau cu respect i nedumerire. De la plecarea fiului ei, Batrina nu
iesise nici macar la biserica, i acum, deodat, hodoronctronc, iact-o la bal !
Asta o bolunzit ! sopti cineva.

BtrIna trecea incet, imbrcat In negru, Inalta

dreapta, cu o cautatur limpede i hotarit.

Bravo ! Triasca doamna ! striga directorul scolii.
Se auzir aplauze, i notarul o intercala intre el si
Mitroiu.

$eful de post era numai zimbete. Toata frica li piense.

Daca Btrina venise la bal, el nu mai avea de ce s se

teama. Odoleanu va putea trece granita, el va ramine cu
107

www.dacoromanica.ro

banii si va pleca de aici draculuii, s nu-i mai afle urma

nici ciinii.
Dansa alaturi de Batrina, cu pasi greoi, simtindu-se
tinar i fericit. Mina lui atingea mina Btrinei, rece si
puternick periculos de rece si de puternica.. Acum insa
nu-i pasa. Peste un ceas Odoleanu va fi dincolo, iar poimime, el, Mitroiu, unde l-or duce pasii i ochii.

Batrina intoarse capul spre el,

si zise in doi peri

Te bucuri, Mitroiule ?

D.

citi ca pe-o carte

De ce s nu m'a' bucur, doamnd ? intreba Mitroiu,

bnuind in glasul ei o a-menintare.

Pi, relansa Batrina, pentru ca am venit.
Ma bucur, doamna, rasufl Mitroiu. Din toata inima

mea m bucur ca te vad aici, i rise, aratinclu-si dintii

de vipla.
Muzica inceta, Batrina Ii trase mina din cea a jandarmului si deveni deadata teapana i posomorita.

Te cred, rosti ea ironic si-i intoarse spatele, lsin-

du-1 speriat si descumpanit.

Strabatu sala privind cu nesfirsit dispret spre preo-

teasa,

i chid aceasta se grbi s-o salute cu un sarut

mina" de scolarita fisticit, o intreba deodata, fixindu-i

subsuorile leoarca de sudoare
Nu ti-i cald cu salul acela ?

Nu astepta insd raspunsul si se apropie de Flender.

care o astepta intr-un colt.

Bun seara, doamna, o intimpina el, si fata lui de

om suferind de ficat se strimba intr-un zimbet.

Bung., Flendere !
O cerceta cu atentie, incercind
afle gindurile. Fu
intimpinat insa de un zimbet rece si distant.
Cumu-i ? se interesa el.

Cum am zis! preciz Batrina. Cum altfel, dar ?

Cine IL. i Flender deschise i inchise mina, prin-

zind un obiect imaginar.

Alimandru !

Flender rise linistit, si fata lui ptata se strinse in

zeci de creturi mici.

si... aurul ?

Il dam statului, nu te teme. Noi n-avem trebuinta.

108

www.dacoromanica.ro

Uncle-1 duce, la sediu ? se interesa el.

Nu ! Aici !

Batrina rostise cuvintele sec si hotarit. Flender vru

sa zica ceva, dar nu reusi. Era prea surprins de aceast
hotrire. In cele din urrna Intreba totusi cu mirare :
Aici ? La bal ?

Ce daca-i la bal ? N-are si. el dreptul, sracul ?

Po ate ca nu mai apuca altul In vecii vecilor. Apoi Inspri

deodata ton,u1 : Aici ! ,I1 dau de gol in fata tutu ror, si pe

el, si pe lirnbricul de Mitroiu. Lasa pe mine. Tu sa stai

gata cu oamenii Val.

Flender se mistui In multime, sa-si caute oamenii si

sa-i instruiasca. BtrIna se intoarse spre grupul oficialitatilor, cercetindu-i cu privirea, IntIrziind mult asupra
chipurilor. Alaturi de popa, ochii ei intilnira ochii Brosco-

iului, care aparuse de undeva din spatele slii. Se opri

In fata lui si. intrebd cu prefcuta mirare
Ai venit si tu, Broscoiule ?
Am! rspunse acesta cu nepasare.

Dar pe prietenul tau cel bun, pe Odoleanu, de ce

nu 1-ai adus ?

Intrebarea avu efectul scontat. Broscoiul Isi micsord'

deodata ochii si o privi cu atentie. Mitroiu tresari, se uit
la ceas si zhnbi linistitor. Broscoiul 11 vazu si Intelese.
Ce, mi-e frate sa stiu de el ? 0 fi beteag !
Poate, rosti BatrIna cu ton lugubru.

Nu-i beteag, ca 1-am vazut azi la amiaza, se baga

In vorba preuteasa.

Broscoiul n-o lug In seam, BatrIna zimbi cu mil

si se Intoarse spre adversarul ei, care astepta atent :

Broscoiule, am auzit ca vrei sa te Inscrii la co-

munisti, Ca' tu ai fost ping acum In toate partidele.

Poate ca dumneata vrei s te inscrii, de stai toata

ziva cu Flender, so-so-si, si puneti tara la cale. Republica
populara ! rosti el maimutrindu-se.
Si. ce daca m-as inscrie, prostule ? ! se minund
BatrIna. Eu pot, ca nu-s neam de bogatani ca tine, cu cincizeci de hectare de pmint.
Ai pravlie ! riposta Broscoiul.

Da' ce ? Pravalia Ii a mea ? Nu-i a statului ? Nu-i

tinut cu banii oamenilor ? Io iau un procent.
109

www.dacoromanica.ro

Las' cA stim noi cum e cu procentul...

S nu stii tu prea multe, c'd inainte ti-i vremea.

Asteaptd numai, suier. Btrina cu ur neascunsa, si ochii

ii lucir ca cloud' picAturi de smoal.

In aceeasi clipd Mitroiu ramase cu ochii pironiti

la usa de la intrare. Se albise ca peretele, si mina i se
mica incet spre tocul pistolului ce-1 purta la briu. Batrina vdzu si se intoarse. In usa statea Alimandru, cu
miinile in solduri, cu cizmele pline de zapada si noroi.
asi scoase cusma din cap, si parul lui negru si scurt,
ud i lipit de crestetul capului, aburea incet in sala
Incalzita. Mitroiu se repezi inaintea lui si-1 intrebd amenintator :
Ce cauti, ma, aici ?...

Am venit la bal, don ef... nu-i slobod ? intrebd

Alimandru cu o prefacuta linLte i blindete.

Se juca asa cum se joac pisica cu soarecele inainte

de a-si infige ghearele definitiv in viata lui. Mitroiu,

amagit de umilinta celuilalt, se cocusea, dorvedind celor

din jur puterea si autoritatea lui
Mara ! N-avem nevoie de scandalagii...
Un clant numa, don set i plec.
Mara !
Gua-a, limbricule ! racni Alimandru, orb de minie.
Gura, ca-ti schimb

Mitroiu paraliza. De o asemenea infruntare fat. cu

lumea nu mai avusese parte in toata cariera lui. Duse
mina la pistol, incercind sa-1 scoat din toc.

Mie imi schimbi tu dintil, m, hotul i iganul

criminalul dracului... Mie ?

Alimandru ridic pumnul mare cit un cap de cine

repezi de la inaltimea staturii sale. Mitroiu cazu intii

In genunchi, apoi se 'Asa moale ca o zdreant pe podeaua

murdara.

Flender se desprinse din multime, trecind printre femeile care se buluceau speriate spre colturi, i intreha :
L-ai adus ?
Ii afar !

Flender lu pistolul sefului de post, sub privirile uimite ale celor din jur, care nu mai pricepeau nimic.
110

www.dacoromanica.ro

Alimandru iesi, intirzie citeva cupe si se intoarse,

cdrind ceva pe umdr. Prea un sac scurt si gros, invelit
intr-o pturd. In mina dreapt tinea un geamantan de
piele, cu incuietoare nichelat.

Ddu drumul formei aceleia direct pe podea, se auzi

o bufniturd indbusit, urmat de un geamt stins, ptura
se desfcu, si vamesul rdmase intins pe podea, alturi
de Mi-troiu, legat fedeles, cu ochii inchisi, ea si cum ar
fi fost mort.
Dezleagd-1 ! ceru Flender.
Alimandru scoase eu4itu1 si, cu miscrli sigure, ii tie

legdturile. Il prinse de umerii hainei si-1 tidied In pi-

cioare ca pe-o pdpusd. Odoleanu incercd sd se tin drept,

dar genunchii nu-1 ascultau. Privea in gol cu priviri de
nebun, si gitul i se zbdtea in pulsatii dese, ca la gusteri.
Isi simtea inima bdtind sub mrul lui Adam, si din clipd
in clip se astepta s-o vad.' scuipat la picioarele care-i

tremurau. Era imbrdcat elegant, intr-un costum negru,

cu cravatd, si in buzunarul de la piept purta o batist
albd. Galben si pierit, imbrdcat astf el semdna cu un mort
asteptindu-si sicriul.
Ce-i cu el ? intrebd Bdtrina cu mild prefcutd.
0 venit la bal, doamnd, rspunse Alimandru.

Sracul, D. comptimi preuteasa.

Da... sracul, zise sarcastic Alimandru. Uite ce

srac e!

Deschise geamantanul, ardtind grmada de bijuterii

s'i cocosei ce luceau puternic in lumina palid a lmpilor. Mitroiu, care intre timp isi revenise, stdtea prostit,
bitiind din toate incheieturile.
Nu putea scoate nici o vorb si Intelese c acesta este
sfirsitul.

Si. atunci, in linistea aceea nefireasc, amestecat cu

nedumerire si spaimd, Alimandru porunci tiganilor sd
cinte
Vals, m. !

Melodia crescu tremuratd si anemicd, imprumutind

ceva din atmosfera de fried din jur. Lumea privea consternatd, nestiind ce sd fac.
111

www.dacoromanica.ro

Bdtrina se apropie incet, il prinse pe Odoleanu de

umeri s'i rosti incet, zimbind rdu din coltul buzelor :

Hai sd te joc, vamese...
Moale ca o cirpd, se lds in voia ei, simtind cum bratele

de otel ale fantomei in negra il string cu putere de

brbat. 0 serpentind de hirtie rosie i se incoldci pe
git, ii brdzdd pieptul, si lui i se !Area c simte atingerea rece a unei fringhii. adtrina repeta la intervale regulate, in ritmul valsului, aceleasi vorbe, cu o stereotipie
obsedantd :

Asta-i pentru pruncul meu !... Asta-i pentru pruncul

meu !... Asta-i pentru pruncul meu !

Il lasd deodatd din brate, scirbit, simti o oboseald

grea urcindu-i in trup si se indreptd spre usd, urmat'd la
citiva pasi de Alimandru.

Oamenii se d'adeau respectuosi la o parte si, pentru

prima oard, o vdzurd zimbind cu blindete, stinjenit'd parcd

de intimpldrile acelea nemaipomenite. Se opri in fata

lui Flender si-i intinse mina in tdcere. Alimandru o
vdzu clAtinindu-se, rdpusd de tensiunea nervoasd, si o
prinse ocrotitor de brat, pornind spre usd.

In urma lor, Flender cldea lmuriri celor din jur si

incepu s. Una un fel de discurs stingaci despre dusmani
si chiaburi, care toti, dar toti, hid, vor sfirsi asa. Pentru
cd gata-i vremea lor, cd acum poporul stpineste tara si
tara se numeste Republica Popular% Romnd."

17

In martie vremea se incalzi deodatd.

Noaptea se auzeau strigind gistele sdlbatice peste sat,

luna isi facea de cap aprinzind grAdinile, speriind somnul oamenilor, intdritind clinii intrati in vremea lor de
vandrd si iubit.
112

www.dacoromanica.ro

Crisul-Alb, umflat, cu apele galbene ca ldturile. trecu

malurile, Buderiul se lti si el spdrgind matca si, ca in
fiecare primdvard, bltile Chei-Chisului se umplurd. ochi.

0 data cu apele venir si pestii somnorosi Inca, abia

iesiti din nemiscarea de iarn, cu burtile doldora de icre,
crapi mai ales, grasi si lenesi In miscri. Cdutau aunare
in neclintirea miloasd a bdltii, tsi virau boturile boante
In pipirigul virtos, asteptincl noptile fard lung, noptile
In care sd-si depund icrele In cotloanele Intunecoase.

Oamenii se sculau de dimineat, ascultau cu urechile

intoarse spre band zgomotul apei care fierbea ca mustul
In noiembrie, se bucurau asteptind sd se lumineze, sd
poat porni la pescuit. Vreme de cloud sAptdmini, atit cit
tineau apele mari, tot satul se aduna aici pe baltd In eautarea crapilor grasi, nuciti Inca de vinzoleala inundatiei
si de hipnoza adonmitoare a iernii din care abia iesiserd.
Pescunul se desfdsura dupd un ritual simplu, aproape
ridicol, frd nimic spectaculos. Wrbati, femei, copii mai
rdsdriti veneau de acasd cu cosuri de nuiele, cosuri cu

marginile inalte, cdrora le dezlipeau fundul. Intrau In

apd ocolind ochiurile adinci si gropoaiele de toatd lumea
stiute, repezeau la intimplare cosul cu gura in jos si apoi
cotrobiau cu miinile, cdutind atingerea lipicioasd a prdzii.
Unii, mai experimentati, asezau cosul dupd felul In
care se misca Virful pipirigului. Pestii, speriati de buluceala neasteptatd, se ascundeau la raddcina firavd a pipirigului, si tulpina lui subtire tremura ea electrizat la
aceastd atingere. Era un indiciu vag, desigur, mai ales cd,
datoritd imbulzelii, apele hltii fremdtau nelinistite, miscind in legnarea lor si pddurea de pipirig.

Bdrbatii intrau in apd cu izmene lungi, legate la

glezne de teama si scirba lipitorilor ce roiau atitate de

mirosul cdrnii si al singelui proaspt. Femeile isi sufle-

cau fustele In briu, rdminind cu pulpele dezgolite, tipind

la atingerea rece si baloasa a viettilor din adinc.

Era o dulce nebunie de martie care cuprindea singele

si nimeni nu avea grija celuilalt. Se auzeau femeile rizind
ascutit, excitate, si bdrbatii stiau cd in clipa aceea trupul
113
8

www.dacoromanica.ro

moale si unduitor al vreunui crap izbise pulpele lor

calde.

intr-un astfel de amurg, chid soarele se scurgea supt

de lacomia subterand a baltii, se arat spre Chei-Chis,
venind incet, ca o nalucd, Borita nebuna.

La inceput nu-si dadura seama ca e ea, dar o femeie

tipa speriata, si strigatul ei facu sa se inalte capetele

tuturora

O venit bolinda lu Odoleanu, tulai !...

Borita era imbracatd in alb, si rochia lung pin

aproape de pamint o fcea supra' si gratioasa. Ii impletise

brtari din flori de ppadie i inainta incet, cintind sub-

tire cintecul acela al ei, pe care 11 stia tot satul si toti

copiii

Podul de piatra s-a sfarimat,

A venit apa i 1-a luat,

Vom face altul pe riu in jos,
Altul mai mare si mai frumos..."

Oamenii o ascultau cu inima strinsa. Le era mild de

ea, de viata ei care se darima ca un pod, un pod ce nu
se mai putea reface niciodata. Venea incet, cintind cu glas

subtire, si nu privea nicaieri, mai bine zis privea peste

capetele oamenilor, dincolo de ei, departe, in zarea zdrilor,
catre o lume numai de ea stiuta, vazuta i inteleasa.

Ajunse aproape de balta si se opri. Surise unui gind,

i ridica cu delicatete marginile rochiei si viri piciorul
In apd. Apoi incepu s rid in hohote, intinse bratele
si se roti pe loc intr-un fel de hord' mutd. Femeile iesira
speriate, privind-o in t'cere. Ea insa nu vedea pe nimeni,
nimeni in jur nu exista, numai cerul si apa i soarele
rosu topindu-se ca un vin in undele tulburi, soarele rosu
murind duios in ameteala racoroas a serii de primavara.
Se opri din rotit si, cu o miscare brusca, i scoase rochia.
Rmase aproape goala pe marginea apei, cu trupul alb ca
portelanul, cu trupul neatins de soare si Vint, trup

cu carnea nelmbatrinita, cu sinii razvratiti in sus ca

dou sfiddri aduse ochilor ce-i priveau. Barbatii i sim114

www.dacoromanica.ro

teau vigoarea trupului trezindu-se, si apa li se pdru

deodatd caldd. Femeile, nuce, o priveau cu mirare, ocdrind-o cu glas tare.
Dar ea nu auzea, nu vedea. Ridea incet, cu gilgiituri

scurte, inaintind tot mai mult in lichidul milos, care-i

acopen i soldurile si briul. Inainta orbeste si apa crestea
pe trupul ei ca o perdea galbend si oamenii incepurd sd
strige speriati
Opreste ! Opreste ! Heei !
Acolo e groapa cea mare 1 Heei ! Femeie !

Groapa cea rnare era culcusul adinc al unei bombe

cazute in timpul rdzboiului si toat lumea cunostea locul
acela unde apa nu seca niciodatd si se ferea de el.
Dar nebuna nu auzea, nu vedea... trecea inainte incet,
incepind sd spintece valurile cu miinile, privind cu ochii
dilatati rana rosie a soarelui cicatrizindu-se pe cer. Acum
undele ii acoperird sinii, apoi umerii... Se repezird dui:A
ea strigind, si cind furd aproape, o vdzurd cu groazd
scufundindu-se In adincurile galbene si cleioase. Se oprir

ca paralizati, nestiind ce sd fac. In locul unde se scufundase, apa clocoti o clipd, apoi se linistti. Femeile incepull s ipe, copiii incepurd sd pling, bdrbatii se sftuird
infiorati de spaimd si, in cele din urm, hotdrird s-o caute
Cu cdngile.

Cdutard pind tirziu, cind asfinti luna si se vestir

zorile. Zadarnic. Nici atunci si nici a doua zi si niciodat
nu o mai gdsird. Chid scdzurd apele si in balta cu pdmin-

tul crpat se vedeau urme de picioare si schelete albe

de pesti sclipind in soare, mai venird de citeva ori privind in intunericul ochiului aceluia de nepdtruns. Ti
rdscolird metru cu metru, scormonindu-1 cu prdjimle,

dar trupul inecatei se ascundea undeva in adinc, intepenit

In mil poate, ca si. cum apa nu voia sd restituie prada

ei slutit de putreziciune. Sau poate c nici pdmintul nu
voia s-o lase Intre oameni si se deschisese, primind In
blindetea lui atotcuprinzdtoare sufletul ei alb si neatins
de ruttile lurnesti.
115

8*

www.dacoromanica.ro

18

Broscoiul termind de vorbit. Oftd, se sprijini cu spatele de spdtarul scaunului i, scotind batista, Isi sufli
zgomotos nasul.

Flender continua sd priveased cu prefdcut interes

tamponul de marmord pe care-1 tinea In mind' de la Inceputul Intrevederii i incerca sd-si frineze mnia, s nu
izbucneascd fdrd voia lui scirba aceea lduntricd i s se
apuce sd-1 Injure. Deocamdatd se chinuia
aminteased
cum 11 cherna de f apt pe Broscoiul si nu izbutea de fel.

Incepu sd recite in gind poezia poreclelor din sat,

ndscocitd de Dumnezeu stie cine : Hdeddoi, Lazdroi,
Nita, Goaga

Epuizd In felul acesta o stradd i trecu pe partea cea-

lalt, unde sttea Broscoiul : Pdtru lui Purcelu,

Vitelu, Bdboiu si Broscoiu..." Aha ! Mosoarcd 11 cheamd
pe umflat, se lumina el.

Dragd cetdtene Mosoared, Incepu el, nu pot da o

asemenea autorizatie. Dacd vrei s deschizi prdvdlia,

cd la noi e destul si una singur.

Baba nu mai are capital i pe mine nu vrea s m
ia asociat. Zice cd-si asteaptd pruncul, i pruncul e de
n-ai deeit. Dar sd
mult iascd...

Flender rci 1nfuriat si strinse tamponul In mind :

De ce-o faci babd ?
C doar nu-i

E vorba de respect, cettene Masoare& de respect,

sublinie Flender si se ridied In picioare, crindu-i celuilalt de inteles c discutia se terminase.

Broscoiul se foi pe scaun nehotdrit si rosti cu prefcutd prietenie

Tucu-te, Flendere, don primar, cum nu vrei

uiti ce-o fost intre noi !

Ce-a fost Intre noi ?

Ei, don primar. Lasd minia

Bate palma si ja arvuna...

autorizatia.

Zicind acestea, se tidied i, cu un gest rapid, scoase

din buzunar un teanc de bancnote, aruncindu-le pe masd.
116

www.dacoromanica.ro

Flender nu intelese. Pentru moment vederea i se intuneca si de minie simti ca-i vine ameteal. Se sprijini
de marginile mesei rasuflind iute si in urechi incepu sd-i
sune ragusit goarna cu care odinioard aduna porcii satului. Cind deschise ochii, il va.zu pe Mosoarc cu obrazul

lui puhav, cu ochii mici si atenti, cu un zimbet de sperant

incremenit in coltul gurii.
Incepu sa tremure incet, trupul sau mic se strinse intepenit de o durere vie si, simtind c-i crapa inima, se repezi
dintr-un salt In grumazul Broscoiului, pravalindu-l. Il

lovi cu pumnii peste fatal, zdrobindu-i nasul, strigind

intermitent

M pltesti, ma' platesti pe mine ?

Broscoiul scapa pentru o clipa din zona periculoas,

se tiri In patru labe si nvli spre us, cu fata insingerata.
Flender ramase in mijlocul camerei rasuflind greu,
privindu-i nducit miinile pline de singe. Se asez pe
scaun si, vazind silueta celuilalt trecind prin fata ferestrei, repezi tamponul, spargind geamurile.

Sttu la birou s se linisteasca, cu capul In miini,

tremurind de o furie neputincioasd. Iesi in curtea primariei, se spla pe miini .si o lua agale spre casa Barinei. Pe drum, reconstituind intimplarea, regret ea nu
avusese niel un martor sau macar pusca de vinatoare cu
care sa-i gaureasc bucile.

Cu aceste ginduri trecu pragul pravliei, cerind, ca

niciodat, o jumatate de monopol cu dulce, si povesti
cu glas intretaiat de enervare toat intimplarea petrecuta cu un ceas mai devreme.

Povestea MI-a exageran, ca i cum scopul principal

al venirii sale acolo se datora exclusiv jignirii de care
avusese parte. Dar Batrina pricepuse subtextul acest,ei
povestiri, prindea din zbor nuantele si aluziile In legaturd Cu gindurile Broscoiului de a deschide o pravalie

In sat.
Asculta ingindurata, cu fata incremenit intr-un fel

de mirare si admiratie, in timp ce gindurile ei lucrau

febril, se repezeau In toate prtile ca niste psari Inchise

intr-o colivie prea mica.

Isi zise ca va trebui oricum s termine odatd, sa termine, cu once risc. Il cutase 7adarnic pe neamtul acela,
117

www.dacoromanica.ro

pe Dringler, dar nu era de &sit. Iar dacd nu era Dringler,

atunci, cu toat durerea i ca'inta ei, va trebui s-1 sacri-

fice pe Alimandru.

Era un lucru necinstit, dar ce putea face altceva pentru realizarea planului care-i hrd'nea singele si-o fdcea
s nu imbatrineasca ?

Flender povestea inainte, dei Bdtrina nu-1 mai asculta

de mult. Se opri, dlndu-si seama de acest lucru, i in-

treb miniat :
Dumneata, doamnd, nici nu m asculti ?

Te-am ascultat si te-am inteles, nu te supra.

Se intoarse cu fata spre el, si cind Ii vdzu ochii strlucitori, licrul acela ciudat i prevestitor, intelese ca ea
gsise o solutie.

Se ridick miscd stingherit pTria in miini i, in cele

din urmd, i lud rdmas bun. Bdtrina 11 conduse la usd

g ran-lase mult vreme privind fix In lungul ulitei.

Se hotri rapid sag vad pe Biscu, s-i aducd aminte
de promisiunea facutd In ziva chid Ii imprumutase" cu
generozitate regeasca suma de care avea nevoie. lar

Biscu urma, neaparat, s facd un drum In pustd la

Alimandru i apoi la Mosoarcd... Numai apoi la Mosoarc.

www.dacoromanica.ro

A TREIA INTIMPLARE

In ziva aceea unchiul Biscu plecase de dimineatti, greibit

surescitat, che mat de doamna Handrabur pentru o

treabei importantd.

L-am ageptat nerdbdtitor, dar rnai ales fldmind,

cele din urmd, am hot& ;it sd &pg. tircbate 'mod in care
locuia Bdtrina, in speranta cd-1 voi vedea.

M-am a,sezat pe partea opusd, pe o bancd, la umbra

unui dud rdmuros, de unde puteam cuprinde cu privirea
toate mixdrile de vizavi.
Ca niciodatd , cr4ma

prdvdlia erau inchise. Geamurile dinspre stradei sclipeau cu perdelele trase. Intreaga
cleidire avea ceva misterios in nemixarea sfirOtului de
zi, simteam p/utind de dincolo o teamei rece # necunoscutei Dupti un timp, la unul din geamurile casei apdru

chipul Bdtrinei, palid # prelung, def ormat de apele

sticlei.
MCI trdsei speriat in dosul dudului, fdrd s tiu de ce,
lard Sei-mi pot dezlipi ochii de fereastrei. Ea ezu o vreme
privind in lungul ulipei, spre pustd, apoi dispdru.

Dupd un timp apdru din nou, &hid perdeaua la o

parte, reiminind in bdtaia soarelui ce-i lumina costumul

-negru

fata de care md temeam atit.

La un moment dat, spre tota/a mea stupefactie, o

vetzui deschizind fereastra $i, intoreindu-se spre cineva

care era in camera, ardtd cu degetul calea spre capdtul
satului. Intorsei privirea intr-acolo si deslufii in deptirtare
un corte giu ciudat inaintind incet spre sat.

Md uimea atitudinea nereibdeitoare a doamnei Hantlrabur,

and privii din nou la geamul unde o vdzusem
119

www.dacoromanica.ro

chemind pe acel cineva, avui pleieuta surprizd sei constat

cei altituri de ea sedea, conaenttrat si la j'el de palid, unchiul Biscu in persoand. Cei doi disptirurei din cadrul
ferestrei pentru ca sei apard in ulitei, inaintind pinei in
mijlocul drumului. Aici reimaserei nemiscati, feirei
vorbeasca, incremeniti intr-o stranie asteptare.
Erau foarte aproape de locul in care me/ gtiseam si le
puteam privi chipurile in voie, Wei teama de a fi veizut.
Steiteau atenti, privind cu incordare alaiul ce inainta spre
ei, ca si cum nimeni i nimic n-ar mai fi existat in jur.
Ea avea fata extrem de a/bei i crispatei, tinea miinile
de-a lungul trupului, cu pumnii strinsi, i ochii ii strei/uceau veseli.

Unchiul, reimas cu un pas mai in urmei, avea o privire

nducei, fata nedumeritei i gura intredeschisti, chinuindu-se sti prindei niste zgomote indepertate. Imi deideara
seama de tul burarea lui dupti felul cum muta paeiria dintr-o mind' in alta cu gesturi de prestidigitator. Intre timp
convoiul se apropiase. Era o cdrurd inconjuratei de grtiniceri, acoperitii cu o prelat verde. In mijlocul lor, ceilare,
nepeiseitor .si aproape vesel, stedea Alimandru, privind cu
sin gurul eau ochi seineitos spre cei doi.

Unul din graniceri salutei res pectuos pe doamna Handrabur care intrebei cu voce stranie :
Ce aveti acolo ?

Un inger, reispunse granicerul in hohotele

.364 vedeti ?

Beitrina da. du afirmativ din cap si se apropie de lada

ctirutei.

Greinicerul trase coltul aspru a/ prelatei, asteptind.

Beitrina privi indelung, feird nici o expresie, i zise cu
glas egal :
.
E mort ?
Tun ! glumi greinicerul.

Intre timp, lumea se adunase in jurul mortu/ui, auzii

glasuri indbuqite, strigate de nimire, nume neintelese.
Cu el ce aveti? intrebet Batrina i artitei spre Alimandru.
Cu el, reispunse acelasi greinicer ce se voia spiritual,
dinsul l-a gtiurit.
120

www.dacoromanica.ro

Pot sei-i spun ceva ?

Nu, doamnd. Nu se poate. mi pare rau, dar nu se

poate. E sub stare de arest.

Deodatd, din lungul ulitei se auzi un tipat prelung, sfi-

sietor, un tulai, Doamne, mi-or omorit barbatui", qi nevasta Broscoiului se ivi ,schiopdtind spre cdruta inconjuratcl de curio0.
Corte giul porni incet spre qchioapa care se miKa caraghios, strigind din toate puterile.

In mijlocul drumului, inaltd 0 nemi,scatd, reimase

doamna IIandrabur. Alimandru se intoarse, privind spre
ea, 0 ridicd mina in serum de salut. Batrina ii reispunse
fi.,sopti iute de citeva ori : Eu te scap, te scap eu, fiule..."
N-am mai vdzut-o de atunci niciodatei pe doamna
Hand rabur.

www.dacoromanica.ro

19

Spre seard, Bdtrina strhdtu ulita mare a satului, in-

dreptindu-se spre casa Broscoiului. Se hotdrise s meargd

la priveghi, sd-1 vadd, s se convingd cu ochii ei

celdlalt a pierit, c viata secase in trupul lui ca dintr-o
band stlitutd.

Acum nu simtea nici o multumire la gindul c telul

vietii ei se indeplinise. Impietrise parcd

bnuia

carnea seacd, fdrd vlag, iar singele i se prea un sarpe

rece ce se tira incet sub pielea albdstrie si lucioasd. Doar
In stinga pieptului cineva apdsa cu o putere diavoleascd,
cineva asezase acolo o piatrd de moard pe inima ei,
busind-o. Era acolo durerea ei pentru Alimandru, cdinta
si remuscarea pentru pdcatul sdvirsit, si mai era cealaltd
durere, mai veche, arzind ca o flacard ce nu se poate
stinge, durerea aceea surdd care-i mdcinase viata si i-o
spulberase in vint. Ce rdindsese din viata ei acum, cInd
nu mai avea nici mdcar pe cine sd urascd ? Se simtea ca
un copac bdtrin, putred pe dinduntru, gata-gata sd se
prabuseascd.

Cind intrd in camera mortului, cei din jur rdmaserd

muti de uimire. Ea nu vzu pe nimeni, nu zise nici Dumnezeu sd-1 ierte", nici altceva ce se cuvine in asemenea
ocazii. Rdmase teapdnd in usd, strinse pleoapele sd vadd
mai bine g sinti ea' se In'ai'bud. Privirea ei se Uri incet

pe podea pind ajunse la picioarele catafalcului In care

zdcea mortul, se opri o clip& la marginea aurit a sicriului, i apoi se ridicd iute, tind spatiul incadrat de
lumina lesinatd a lumindrilor. i atunci Il vzu ! StAtea
intins, cu miinile cruce pe piept, i pdrea mult mai
122

www.dacoromanica.ro

lung, mult mai finar. Falcile sale groase, cii marginile

cAzute, se subtiasera, si In virful barbiei se vedea urma
unei taieturi proaspete de brici. Pe fata rotunda si usor
buhaita se desena danteldria fina a vinisoarelor de om
care bause mult In viata. Pleoapele coborau doar pe
jumatate peste ochii cleiosi, si i se pdru ca cellalt, mortul,
sta i pindeste, prefaclndu-se c doarme. Nevasta-sa,

aplecat peste capul lui, Ii apara fata de mute cu o n'Aframa indoliata. Erau mute mari i grase, mute de mort,
cu spatele verde, lunecind iute pe picioarele lor subtiri.
Batrina statea eapana la aceeasi departare i deodata
In mintea ei aparu chipul lui Simeon de cind era copil,
chipul acela de fata, cu parul galben i cirliontat. Ii vazu
la serbarea de sfirsit de an, iesind pe scena In pantalonii
lui scurti cu bretele, inchinindu-se i incepind o poezie pe
care o spusese de zeci de ori i la care lumea ridea de se
pral:Idea, strdgind : Bis !" Iat-1 cum se inchinA, dragul
de el, si cum o cauta cu ochii lui albastri acolo In rindul
Intii si cum incepe cu glasul tremurat :
Cai, vitei, oameni, naloaga,
ciini, orbeti ce tot se roaga,
si tot drumu-i pral si larma,
nu mai este loe de-o palma.
Prunci desculti numa-n izmene,
oameni cu saci plini de pene..."

Lumea ridea s se prpdeasca, si el zicea mai departe,

cu un zimbet siret Inflorit In coltul buzelor, tinind coro-.
nita de premiant pe cap

Unu, frigu-mi arsura,

Striga cit Il tine gura
-,,Ap rece, limonat
pentru orisicare f ata !

Tunr croampa, tucar ruda !

striga altu pin-asuda..."

Statea teapana si suridea auzinci toate aceste vorbe

vedea aievea acele intimplari de mult trecute.
123

www.dacoromanica.ro

Acolo, la captul privirilor ei, zdcea intins, fdrd viatd,

cel care-i trimisese pruncul la rzboi, Broscohil mort, cu

fata lui galbend pe care se preumbld mustele verzi...

De undeva din intunericul oddii se desprinse o umbra

si se apropie de sicriu. Era una din slujnicele Broscoiului, o maramuresancd tindr i frumoas. Puse palma pe
marginea sicriului i incepu un bocet straniu i caraghios, pe care oamenii nu-1 mai auziserd pind atunci.
spunea cu voce groasd, rgusitd, tin,guindu-se, i Batrina

nu mai auzi glasul lui Simeon. Era iardsi in camera

duhnind a miros de cear si mort, amestecat cu miros
de busuioc si picioare nespdlate. Era acolo i asculta
bocetul acela ciudat si-i venea s ridd ascultindu-1. I
se pru Ca. Broscoiul nu murise i cd totul nu era decit o
fars pregAtitd pentru ea.
Hapu, de ce-ai murit tu, ha ?
N-ai avut tu ce minca ?
N-ai avut uncle lucra ?
N-ai avut curechi in bute ?"

Ciudat era cd in bocet se amestecau i cuvinte porcoase, nepotrivite intr-o asemenea imprejurare, iar ele
nu supdrau si nu surprindeau pe nimeni. Maramuresanca
le trostea simplu, ca si cum ar fi rostit ap".

Maramuresanca se opri o clipd s rsufle, isi sterse

nasul cu degetele, apoi

tampon cu batista si continua'

cu voce 'Malta :

mi te-ai dus in mormint,

unde pasdrea nu cinta,
unde floarea nu-nfloreste,
unde frunza nu-nfrunzeste,
unde pasdrea nu cintd tru-lu-lui,
tru-lu-lui,
vaai de muma
Hapu, de ce-ai murit tu, ha ? !"

Lumea uitase cd e la mort. Ascultau mirati i fetele

lor zimbeau destinse i ochii le sclipeau vesel. Btrina

se smulse din vraj a aceea ciudat care nu-i pldcea

124

www.dacoromanica.ro

mirosi aerul. Privi sub sicriu si vzu ciubdrul de lemn

asezat dedesubt si intelese.

Era cald. Broscoiul fusese gras si. acum incepea sd se

imputd. Inghiti iute de citeva ori, simUnd parch' o gluscd
In git. Intelese cd va trebui sd iasd la aer, dar se incdpd-

find' sd rdmind. Privea pironit chipul pe care-1 urise

atit si deodatd isi dddu seama cu spaimd cd nu mai are
nimic cu el. Pdrea un obraz strain incremenit de .moarte,
o fatd pe care n-o cunostea. Ceva asemndtor cu mila o

cuprinse si vru sd zicd : Dumnezeu sd-1 ierte", dupd

obiceiul crestinesc. Dar ii veni in minte chipul lui Simeon

din seara in care plecase pe front. Isi aduse aminte de

lacrimile lui de copil, de frica ce pusese stdpinire pe fata

aceea gingasd si tindra, de spaima si pustiirea din ochii
lui si mila ii Pieri. Ii venea sd se apropie, sd pund degetele pe pleoapele pe jumdtate riclicate, sd i le inchidd, sd
nu-i mai vadd albul ochilor lucind In obscuritatea cameri.

Privi In jur, dar nu putu deslusi fetele celorlalti.

Mirosul acela amestecat o inecd deodatd, si ea auzi un

huruit indeprtat, i se fdcu negru Inaintea ochilor si. nu
mai auzi nimic. Iesi teapdrid, cu dintii inclestati, strbdtu

cu pasi repezi curtea si, in stradd, incepu sd vomite

cu spasme dureroase, sprijinitd de un salcim.

Era primul semn al bolii nemiloase ce-o mcina d

mult, infrinta de vitalitatea ei neobisnuit si poate de ura

ce-o fAcea sd nu se gindeascd niciodatd la ea. Acum,

boala aceasta vicleand avea sd izbucneascd cu furie, devastindu-i trupul vldguit si ostenit de lupte.
$i Btrina simtea aceasta cu instinctul propriu marilor
fin i pe ling care nimeni si nimic nu poate trece nevdzut.

2'0

Birja primdriei opri In fata prdvliei. Vizitiul struni

caii incordati In zdbale, leg friiele &Wins de roata din
fatd si cobori. Se apropie de poarta Inaltd, trase cu putere
125

www.dacoromanica.ro

de belciugul soneriei si asteptd. Se auzi un sunet deprtat

de clopotel i, dupd putin timp, Bdtrina se ardtd In spatiul luminos.

M-o trimis don primar. 0 zis sd vd due unde-ati

zice.

Bdtrina nu rdspunse. O lu inainte, urmatd de vizitiul

care ducea biciul dupd el tirindu-i coada in praful druDupd ce urcard, vizitiul scuipd cu atentie printre
dinti, se uitd la cer i intrebd
Unde mergem, doamn ?
La hodaia lui Alimandru.

Omul de pe caprd tresdri surprins si se intoarse pri-

vind-o prosteste, ca si cum n-ar fi inteles rdspunsul.

Ea 11 zeflemisi, amintindu-si porecla
Ce-i, Mitule, te-ai spdriat ?

Ce sd facem acolo ? Nu mai e nimeni, ingind

vizitiul.
Asta-i treaba mea. Tu mind' !

Trecurd podul Buderiului, cu apele pe jumdtate scd-

zute, si birja o coti brusc pe un drumeag strdjuit de

salcimi. Caii mergeau in trap destins, incordindu-si nervosi giturile lucioase. Bdtrina se gindea c. pe drumul
acela cldrise de atitea ori Alimandru spre casa ei. Cd.
undeva pe aici se iubise In noptile iniunate cu Cerina.
femeia inimii lui,

cinta din clarinet.

Departe, peste lanurile de grin btind In negru, se

zrea un pik de copaci. Printre coroanele lor stufoase,
Bdtrina descoperi acoperisul tuguiat al turnuletului de

lemn.

De aici, din acest foisor rudimentar, ridicat dupd planurile si cu priceperea lui Alimandru, veghea Cerina cea
nevzutd drumul de intoarcere al omului drag. Bdtrina
ardea de nerbdare s-o cunoascA pe aceastd fiintd despre
care Alimandru nu vorbea niciodatd. Venise cu gindul
s-o

intilneascd, s-o intrebe daca are nevoie de ceva,

dar, mai ales, sd se convingd dacd zvonurile despre frumusetea ei sint adevrate. Ea, care cunostea toate secretele lui Alimandru, nu izbutise sA afle cum aratd aceastd
fdpturd, pe seama cdreia circulau tot felul de legende.
Cerul era senin si, In neclintirea mieroasd a aerului

incins, ciocirlanii bdteau mdrunt din aripi, se avintau

126

www.dacoromanica.ro

In zborul lor mdrunt spre roata de foc a soarelui. Urcau

trasi pared de un fir nevdzut, se opreau intr-o nemiscare
zvicneau de citeva ori in elanul ultimei inceredri
si cddeau iute ca niste bulggri de tgrind, cu aripile topite
de focul acela dumnezeiesc.

adtrina privea zbaterea lor inutil zimbind unui gind:

Mitule, de ce se suie ciocirlanii In soare ?

Asa li-e scris. Nu auziti cum data, doamng : Mai

suus, mai suus, pind la Dumnezeu, eu, eu, tiu..." ?

Si pind la urmd tot la pdmint cad, filozofd Barina.

Ca omu. $i omu, cit trdieste, sd tot suie. $i intr-o
zi, buf ! Sapa i lopata, sd creased' morcovii In barba lui...
Cind ajunser aproape de hodaia care-si argta zidurile
printre copaci, vizitiul opri. Scuipd cu ngduf si decretg :
Pin aici, doamnd ! Mai departe nu merg caii.
locul vrdjit.

Bdtrina rise cu dispret, sgri sprintend din trsurd si-

porunci
Asteaptd-mg !

Se apropie de casd stdpinit de curiozitatea aceea

veche. Ajunse la zidul de piatrd ce imprejmuia curtea

apds pe clantd. Usa se deschise, si in secunda urrndtoare,
dintr-un cotlon indeprtat, se npusti ndprasnic
ciine-lup de o mgrime neobisnuitg. Dupd citiva metri,

clinele se opri gituit de lantul prea scurt si, din cauza

vitezei, se prdbusi cu picioarele in sus. Se ridie indirjit,

zburlindu-si coama, miriind rdgusit, frd s latre, ardtindu-si coltii. Lantul era legat printr-un belciug de o
sirmd groas ce traversa curtea. Bdtrina mdsurd din ochi
distanta i i dddu seama cd nu va putea ajunge la
intrarea principald. Privirile ei cdzurd pe o strachind de
metal rdsturnatd In care nu mai era pie de apd. Intelese
ca era asezat anume pentru cine. Se apropie cu precautie
si, cu o miscare a piciorului, o rostogoli spre ea. Miele
se owi bruso din minlit, atent, ridieind urechile. Bdtrina
merse spre tinting, scoase o gleat cu apd rece si umplu
strachina. La vederea ei, ciinele se Imblinzi i incepu s
dea din coadd gudurindu-se. Bgtrina veni spre er privindu-1 in ochi si-i puse strachina dinainte. Duldul se repezi
lihnit de sete, lipind cu bimba fdeutd cgus, i Bdtrina

treeu pe lingd el, indreptindu-se spre intrare. Ajunse

121

www.dacoromanica.ro

si incercd zadarnic clanta. Bdtu de citeva ori. La auzul

zgomotului, ciinele se opri din bdut, ridicd ochii si se
apropie hoteste, gata de atac. Bdtrina nu se clinti.

Rdmase stand de piatrd, lipitd de usd, uitindu-se tinta

la ciinele care se oprise din inaintarea aceea lentd i vi-

cleand. Pdrea hipnotizat de privirea Bdtrinei, si ea pricepu

cd va trebui s stea nemiscatd. Trecurd citeva cupe lungi,

timp in care nu-si dezlipi privirile din ochii verzi ai

animalului. In cele din urmd incepu sd se retragd cu

spatele inainte, urmdrit pas cu pas de privirile clinelui,

care nu se hotdrise s atace. Cind ajunse in afara zonei
periculoase, trase spre ea strachina umplutd mai inainte
turnd iar apd proaspdtd.

Strabdtu curtea, ajunse la poartd i indltd privirile

spre turn.
Sus, la geamul ingust, albeau perdelele cu ochiuri dese.
Privi cu atentie, cdutind sd surprincld vreo miscare, dar
nu deslusi nimic. Nevasta lui Alimandru plecase, pesemne,

impreund cu pruncul. Inainte de a deschide poarta, mai

'idled o data privirile i i se pdru c vede o usoard miscare a perdelei, ca si cum cineva ar fi rsat-o sA cadd
brusc. Se uit tinta, cuprinad de nddejde, dar miscarea
nu se mai repetd. In schimb, ciinele, prins de cine stie
ce presimtiri negre, incepu s une prelung.

Bdtrina merse incet 'And la birjd si spuse vizitiului

cd poate pleca, deoarece ea se va intoarce pe jos acasd.
Vizitiul salutd bucuros i dOdu bice cailor, care pornir

In trap, lasind in urm un nor alburiu de praf.

Dupd o sAptdmind de nemiscare, timp in care crizele
se manifestau tot mai puternic, intr-o dimineatd, devreme,

adtrina se sculd singurd si se imbrded fr ajutorul

Parasedi. Mined cu poftd, bu chiar un pahar cu vin

o rugd pe nord-sa
facd de prinz o supd de &dd. Iesi
apoi la stradd, stAtu o vreme. pe lemnul din fata casei,
salutind lumea, intrebind de unul si de altul, oprind copiii,
interesindu-se ai cui slut, mirindu-se cit au crescut.
Clientii intrau in prvlie, si ea privea firma albastr
pe care scria Handrabur si fiul" cu sentimentul c acum
Invinsese definitiv. Nu se putea bucura de-ajuns la gin-

dul c clusmanii ei fuseser scosi din luptd. Simtea in

trupul bolnav un fel de oboseald necunoscutd. Nu era
128

www.dacoromanica.ro

oboseala bolii, era cu totul altceva, o sfIrseald si-o scIrba

pentru tot, o renuntare care urca din fiinta ei ca un sentiment necunoscut.

Se mira singur ea' avusese puterea si rdbdarea sd

lupte Impotriva celor doi. Cit fusese de dreapt lupta
si rzbunarea ei nu-i psa.

Cdinta pentru Alimandru se mdcina zilnic si evita s

se gindeasc la cele Intimplate. Aflase de condamnarea
lui, Incercase prin avocati sd obtin micsorarea pedepsei
si ceruse chiar azi o zi de vorbitor. Nu ajunsese Irisa s'A'
stea de vorb' cu el. Boala o tintuise la pat si ea simtea
ca nu va mai putea vorbi niciodat. cu Alimandru, s-1
roage s-o ierte, s.'-1 asigure de dragostea si devotamentul
ei matern. Vizita flcut la hodaia lui se dovedise inutild.

Dac-ar fi gasa acolo pe Cerina, ar fi fcut totul s-i

asigure o viat: lipsit de griji. Ea insd se mistuise ca un

abur, frd s lase nici o urma, Lr ca cineva din sat

s-o fi vzut vreodat.

21

La putind vreme de la intoarcerea ei de la hodaia lui

Alimandru si pentru a treia oar In ultimele luni Btrina
avu o nou.' eriza. De data aceasta durerile erau mai
puternice ca oricind si ea se stapinea cu greu sa nu urle,
Infundindu-si capul In perini, stringind eu putere dintii
sankosi si albi.

Doctorul, chemat de Parasca din satul vecin, veni

dupd doud ceasuri de zdruncindturi In gabrioleta lui verde,

trasa de un cal prpadit.
Desi era o cldur sufocantd, grea, prevestind ploaie,

doctorul purta un fel de anteriu cenusiu cu nasturi marunti, Inchis popeste, si o borsalin pleostitd, din splendoarea creia rmsese intacta doar panglica lata, cu
reflexe crude de opal.
129

9 - Semnul arpelui

www.dacoromanica.ro

Inainte de a intra in camera bolnavei, ceru un lighean

si un pahar cu apa. Ii dezbrcd anteriul ponosit, scuturindu-si-1 singur din capul scrilor, indelung si cu rbdare.

Veni rindul borsalinei, pe care o supuse unui tratament

mai complicat : mici jeturi de ap pompate din gur,

secondate de un lustru rapid, aplicat cu mineca haine].

Se spal pe miini si, In timp ce se stergea, puse intrebdri stereotipe despre starea bolnavei. Parasca rdspundea

cu da" sau nu", dup imprejurAri, ferindu-se de alte

comentarii. Era speriat de boala neasteptat care se
ndpustise Cu atta putere peste trupul viguros al soacrei
sale. I se parea ciudat c de la moartea Broscoiului Bd-

trina se molesise deodatA, azuse intr-un fel de somnolentd

vecina cu indiferenta. !si aminti 4zliscutia aceea din miez

de noapte, In care Btrina se umilise si o rugase In

genunchi s-o ierte i sA n-o prdseascd. Nora avea

chipul nedormit, cu cearcdne adinci salpa-te sub ochii albastri.

Doctorul cotrobi in geanta lui de piele scorojit,

scoase o cutie rotunda de metal si, in timp ce cu o mind

o rdsturna spre gura deschis, btind usor, cu degetul
incovoiat, In fundul ei, cu celdlalt prinse paharul cu ap,
inghitind zdravn de citeva ori.
Rmase cu capul dat pe spate, cu paharul in mina',
asteptind efectul bicarbonatului. Abia dupd aceea batu
la us si ptrunse in camera bolnavei.

BunA ziva, doamnd Handrabur, sintem bolnavi ?

incerc el s'A glumeasc, maimurrindu-se cu ton de
copil.

Btrina Il privea cu capul inltat pe doud perini doldora de puf, si chipul ei rmase intunecat. Parea ca niel
nu observase intrarea celuilalt. Doctorul ridic usor sprincenele i, In timp ce cotrobaia in trusa deschisA, zise
Avem duren i mari, doamn ? Nu-i nimic, acusa
vedem care-i hiba.

Bolnava gemu gros, intr-un fel de strigt inhusit.

Doctorul ridic ochii, privind-o cu atentie. Se minun
de chipul ei aparent linistit
zise c femeia aceasta
are o stpinire de sine nemaipomenit. Se asteptase s-o

vadd cu chipul schimonosit, cunostea acest soi de du130

www.dacoromanica.ro

reri, cind colo, ea incerca chiar s suridd, privindu-1 pentru prima datd i vorbind ciar si rdspicat :

Tot ferches, domnule Frincu. Ferches si elegant

cum nu e altul In jur. A mai fost unul, dar...

Doctorul surise mucalit, i potrivi lavaliera incre-

tit si se inclin

Am venit in vizit la o doamnd, In priimul rind,

apoi la o bolnavd. O doamnd pe care am respectat-o

intotdeauna.

Scoase seringa, o umplu cu morfin si se apropie :

Asa, imediat o sd fie mai bine, stimatd doamnd.
Bdtrina nu se clintea. Intoarse capul spre el si-1 in-

treb privindu-I in ochi :

Rae, nu-i asa ? Am rae ?!... O lund, cloud,

?
Doctorul tdeea, stupefiat de brutalitatea intrebrii.

Prin ochii Btrinei trecu o lumind de sperantd

Poate un an ?...
Doamna, se reculese doctorul, nu vorbiti asa. Nu-i

nici un rae ! De unde pind unde ?... O complicatie de

inimd si nimic altceva.

mima nu m'd doare, doctore. Nu md mai doare

mult. Pe mine ma doare stomacul. Acolo am rae.

Astea, durerile astea sint senzatii, simple senzatii.

Duren i radiante, se complied' el in explicatii savante.

Bdtrina nu-I lud in seamd. Continua s'd-1 priveascd

cu aceeasi insistentd i repetd intrebarea

Cit ? Doctore, vreau sstiu cit mai am...

Doctorul sttea cu seringa In mind', rsucind-o incet.

i feri privirile si ceru bolnavei
dea mina.
Nu vrei sd-mi spui, domnule doctor Frincu ? Crezi

cd md tem de moarte ? Crezi ? Nu, acum nu mai mi-e

fried nici de o mie de morti. Io mi-am trdit traiul... Hai,
spune-mi ca intre bdrbati.

Doamnd, nu md siliti s fac un lucru nepermis.

Noi avem jurdmintul nostru, pe care nu-1 putem cdlca.
Am jurat, doamnd, si...

Ce conteazd jurdmintul ? Il intrerupse adtrina.

ce sd m minti si sd nu-mi spui verde ? Nu-i mai mare
pcatul dacd m minti ?
131

9*

www.dacoromanica.ro

Doamnd, rdbdare i ascultare. Eu fac tot ce-mi

std in putintd. Dumnezeu e mare si dumneavoastra aveti
o naturd puternicd.

E rac, nu-i asa ? Spune, nu-ti fie mild de mine.

Doctorul tdcea, cu capul in pdmint, continuind s
rdsuceascd la nesfirsit seringa in mind. De emotie, pe
frunte Ii apdruserd picuri mici de sudoare. Bdtrina intoarse capul spre geam i dntreb iar cu voce indbusitd
at, doctore, cit ?
Nu pot s stiu, doamn. Nu pot sa stiu asta. Poate
o lung, poate un an. E o board' mincinoasd.
Ai vrea, dacd te rog, sd-mi scrii testamentul ?

Cu dragd inima, doamnd, dar nu cred ca e cazul.

E cazul, doctore, e cazul, daca-ti spun...

Doctorul se asezd la masd, nora aduse cele trebuin-

cioase scrisului si, dupd citeva minute de tdcere, timp

in care doctorul ceru ceva de bdut, Bdtrina incepu cu

voce groasd

Domnule doctor, as vrea sd fie foarte scurt. Scrie

dumneata cum stii mai bine. Io, Ecaterina Handrabur,
am de lsat averea mea la doi insi in lumea asta. Nurorii mele, Parasca Handrabur, i lui Alimandru. Jumdtate, jumdtate. Atit.
Alimandru si mai cum ? intrebd doctorul.
Roman, Alimandru Roman, zise adtrina.

Doctorul goli cu sete un pahar, i mai turnd unul,

s prindd curaj, si incepu s scrie cu litere mari, user
tremurate, ultima dorintd a Bdtrinei. Cind termind, citi
totul cu voce tare, si bolnava se ardtd multumitd.
Fain, mai faind ca un notar, conchise ea.

Apoi accept, resemnatd, s-i facd injectia i adormi,

rdpusd de oboseald i incordare. Iesind din camera, doc-

torul se opri in fata nurorii, care-I privea speriat., si,

aplecind privirile, sopti

SA fii pregatit. Nu se stie momentul, domni-

soard...

Ea tresri violent si-si impreund miinile, incepkid s

plingd mut. Doctorul o mingiie pdrinteste pe obraz si
iei iute, Indesindu-si borsalina pe cap.
132

www.dacoromanica.ro

22

Noaptea visa' cimitirul argintat de lund, cu cruce

strimbe crescind anapoda din pmint, crucile acelea din

lemn vapsit cu smoald care putrezeau de la o vreme si
mortii rdmineau fa'rd semn la cap, si cei care se uitau

erau buni uitati, movile de tdrind si iarbd risipit in

linistea sumbrd.

Trecea prin cimitir ca odinioard, in tinerete, si auzi

deodat cdtelul-pdmintului ldtrind ascutit si se temu
se lipi de pdmint. Puse alturi, cu grijd, corpul acela care-I

purta in brate, era un copil, poate Simeon, poate Ah-

mandru, sau, mai bine zis, cind Simeon, cind Alimandru,

si ascult. Auzi pasi tropind deprtati, sunind ca niste

copite de drac peste lespezile reci, auzi rdsuflarea MrOita a Broscoiului si se mill cd el nu murise, c inviase
din nou, ca Mesia, cd se sculase din balta de singe
in care-I vazuse si venea pe urmele ei
ja pruncul si s-o gituie. Se fcu ghem ling o cruce din marmord, singura din tot cimitirul, crucea lui Leiba comerciantul, cu ochiul lui de sticlk 11 rugd s tacd, sd nu tipe,
s nu aud Broscoiul i s se repeadd pe urmele ei. Si
Leiba nu tipd si nu zise nimic, sttea acolo dedesubt,
umflat si ladlos ca un melc, si se holba cu singurul lui
ochi sdntos la adtrina si ridea. Ea Ii vdzu cealaltd orbit goald, scursd demult si ococlit de viermi, orbita
In care, cind fusese viu, Leiba purtase cu mindrie ochiul
lui verde de sticld, goald acum ca o gaurd de soarece.
Ai lui Il ingropaser astfel socotind c rdposatul tot nu
avea nevoie de ochi, si ei, aici, pe pdmint, Doamne fereste, Il vor folosi in familie sau 11 vor vinde pe un pret
bun...

5i tropotul se auzea tot mai aproape, tot mai aproape

rdsuflarea imputit. a Broscoiului, pind cind 11 vdzu aple-

cinklu-se deasupra ei ca o fiar scirboasd. Se strinse

peste trupul copilului i asteptd ca celdlalt s-o loveascd,
zdrabeascd capul ide crucea de piatrd.
s-o omoare,

Si atunci ltrd iar cdtelul-pdrnIntului cu glasul rd-

gusit qi un cocos rupse aerul cu aripile, incercind

133

www.dacoromanica.ro

cinte. Luna cazu iute de pe cer, topindu-se in iarb,

Broscoiul, de spaima zilei, se fact' tot mai mic, se innegri

la fata, apoi nu se mai vazu si nu i se mai simti mirosul
de fiar scirboasa si de buboi copt.

atunci Batrina se trezi n patul ei, zacind intinsa

pe spate, uitindu-se cu ura la pdianjenul acela care de
citeva zile cobora deasupra-i pe un fir de nevazut,
atingea pleoapele cu picioarele lui cleioase
infiora
a moarte. Caut copilul, dar el era in picioare, lingd pat,
aplecat deasupra ei, Simeon, copilul ei, inima inimii
si lumina, Simeon care-i vorbea, asa-i vorbea :

Ce faci, mamuta ?" zicea el cu glas duios si cintat

si ea raspunse .c nu face nimic, c se hodineste numai

si apoi vor pleca amindoi spre casa. Esti acasa, ma.muta ?" se auzi din nou glasul, i ei i se paru ca acum
suna .altfel, mai rece si strain. Nu esti Simeon ?" Na.

nu sint Simeon. Sint Alimandru si am venit O. te duc."

Uncle sa m duci ?" se minuna Batrina. Vino, mamut,
departe, in pusta-pustelor, unde e alb si e zapada si e
curat, cazandrul de alb si de curat."
ea se Tidied in picioare si se duse o vreme plutind

pina ajunse la o punte, facu un pas, apoi Inca unul, si

acolo, la capat, inalt si barbos, statea Dumnezeu, care nu

era altul decit Simeon, si ridea la ea frumos. Era lu-

rninat i mindru ca noaptea Pastelui si ochii limpezi de

se vedeau stelele in ei... Vru s treaca pe punte ; fcu un

pas, Inca' unul si .deodata se auzi un zgomot asurzitor

simti piriind ceva sub ea.

Sus, in tavanul laptos, pianjenul veghea rabdtor,

prins In cirlige nevazwte. Ii inrourase cineva, c strlucea de parca avea briliante pe spate. Btrina stia
acela e sufletul ei cel pacdtas si se ruga de el in gind.
Hai, rupe-te data' si cazi in fundul Gheenei si nu m
mai chinui si nu ma mai arde."

El tresarea speriat si se ducea mai sus pe scara iui

nevazuta, tremurind ca apucat de spasme. Apoi se repezea glont spre fiata ei, se lipea de fruntea asudata, mica
picioarele pe pielea galbena si se urca iute In Smpartia
hii de veghe si pustiu. Dupa ce plecd paianjenul, ea iesi

In fata casei, se aseza pe lemnul de la ulita si astepta.

124

www.dacoromanica.ro

Flender, bolsevicul, veni i ezu ling ea, oftind si scuipind in praful alb.

Ma duc, Flendere, si te las. Ma duc la Simeon...

Drum bun, doamna, drum 'bun si nu ma uita, zicea

Flender surizind cu buza lui strimba.
Tot parcar ai ramas si tot cu nadragii rupti...
Tot porcar, doamna, Ii drept.
i io ? Ce mi-o slujit ea am fdcut moarte de om ?...
Asa-i soarta, daamna, n-ai ce face.

Tu ai noroc. Or veni zile mai bune. Esti comunist

si or avea grija de tine.

Poate c-or avea...

Dac nu mergeam la Simeon, m faceam i eu

comunista.
Nu te puteai face, doamn, ridea Flender.
De ce nu m puteam face, ma rog ?

Nu te put,eai pentru c n-ai inima de asa ceva...

Taci, tu, prostule, nu vorbi fara judecata. mima

mea e pentru cei sraci, c n-am fost os de domn dom.& !...

N-ai fast, doamna !
Atunci, de ce nu .rna puteam inscrie la comunisti ?

Te puteai, doamna, cum sa nu poi? Numai

fi vrut.
Imi dadeau si pensie ?
i pensie, doamna, siguir csi...
Da' pe Simeon mi-1 dadeau ?

Nu stiu asta. Mortii nu se dau inapoi nici macar

la comunisti.

El nu-i mort ! Nuuuu ! Nuuuu ! urla Batrina

incepu sa fuga prin mijlocul drumului cu miinile ridicate

deasupra capului.

Fugea asa i ajunse la cimp, acolo, in pusta, lingh

hodaia lui Alimandru. Cimpul era alb, ninsese pe el sau

era .plin de margarete, dar era alb de te dureau ochii.

de el. Acolo o vazu pe Borita, saraca, Barita nebuna.
culegind flori sau zpada i cintind.
Ce faci, Margareta ? intreba Bdtrina.

Nu sint Margareta, rise nebuna. Nu sint Marga-

reta. Vrei asta ?

Batrina intinse mina si nebuna ii puse o floare care

o fripse Cu raceala ei si se topi.

135

www.dacoromanica.ro

dulce.
gele...

Am sd-ti dau margele colorate si o papusa de turtaNumele fiarei e 777, zise nebuna.
Si bomboane .acrisoare
dau si ce vrei tu. Mar-

Podul de piatrd s-a sfarimat...

Nu s-a sfarimat, vino sa-1 vezi. Vino...

Trecurd amindoua peste cimpul acela alb si de-abia

puteau merge, de pared p4eau intr-o mare de vata.

Incepu s ploud cu singe si toat vata se inro.,si.
Ploud cu singe, zise nebuna.

E singele lui Simeon. Trece iute. Nu famine nimic.

Nimic nu ramine, Margareto...

Nimic nu ramine, aproba nebuna rizind. Numai

urma noastrd ramine. Vezi ?...

Batrina se uitd inapoi si vdzu urmele pasilor stralucind ca argintul pe marea cea rosie. Mai aveau putin

de mers pin ACOLO, foarte putin, dar Batrinei i se facu

deodatd o sete grozavd. Se trezi din delir :

Ai* apa...

Parasca auzi si duse la buzele Batrinei paharul cu

apd. Ea bdu cu pofta, facu un semn s-o ridice pe perina

si inchise ochii. Apoi o privi cu mila i porunci cu glas
pared neatins de board:
Adu hainele de moarte si

Nora nu se mica. Incepu s plinga incet si se facu

nu pricepe porunca.
N-ai auzit, fata mamii ?...

Ea se aplecd, scoase ldita din dulap

i-o intinse.

Cauta apoi hainele de moarte.

FA' focul, Parasca.

In aprilie, mama...
Fa focul daca-ti spun.

Nora se supuse, indreptindu-se spre soba. Batrina

deschise cutia, rascoli foile de hirtie, 'Ana cind degetele

ei trasera la lumin adresa oficiald cu vestea mortii lui
Simeon. 0 cunostea dupd pipit, degetele ei o sdrutas-era
de o mie de ori, tia CA e acolo si CA in curind nimeni nu
va sti ca a fost vreadata. Inahise brusc capacul si, auzind
flacarile duduind, se inaltd usoara din pat, ridicindu-se
In picioare.
136

www.dacoromanica.ro

Deschide
Mama, eu nu le-am citit...
Deschide daca-ti spun.

Nora se apleca ametita si deschise usa plingind. Batrina privi flacarile i arunca ldita aceea de lemn in
mijlocul jarului. Ramase dreapta in fata sobei ping dud
cutia incepu sa arda sfirlind, raspindind prin camera un
miros dulce, ca de tmlie.
Hainele ! ceru ea.

Nora se repezi spre dulap, dar auzi glasul acela de

tare se temuse intotdeauna oprind-o

Hainele de moarte.
Uncle vrei sd te duci, mama' ? intreba ea.
Nu ma duc nicaieri. Nu-i la noapte Invierea ?
Ba da.

Si dac e, cum zici, io nu trebuie s m imbrac

Mai e pina la ziud.

Nu mai am vreme. Iti spun io ca nu mai am. Te-as

ruga sa mi-1 aduci pe (Mara sa-mi elute.

Warnasa singura, Batrina fincepu sd se imbrace cu mis-

cari incete n fata oglinzii ovale, privindu-se atent. and

termind, rasufla ostenit, asezindu-se.

Era pared' si mai inalta in costumul de moarte. Purta

pe cap o basma grea de brocart care-i incadra fata palida
ca intr-o rama patinata de timp.
Se intoarse Parasca cu Mara, numai piele si os, tusind
uscat si inecindu-se, scuipind in batista, inrosind-o de
fiecare data.

&drift mina, doamna, zise el, si pieptul Ii hirii ca

o risnita.
Noroc, cantore, zise Bdtrina. Mai poti ?
Mai, doamna, ca mare-i Dumnezeu !

Batrina nu raspunse. Se uit intr-un anume fel la

Parasca, si aceasta intelese e vrea s ramind singurd.

Dadu sa iasa, cind auzi glasul soacrei :

Adu, rogu-te, ceva de bdut.
Nora aduse, puse tava pe masa i astepta.
Si cloud.' pahare. Nu, rectified Bdtrina. Trei pahare...

Niciodata de cind stateau impreund nu ciocnise.cu ea.

Acum o invit sa serveascd, o privi in ochi cu duiosie

bundtate si rosti cu glas schimbat ca o rugdciune :
137

www.dacoromanica.ro

Noroc, fata mamii,

putere.

dea Dumnezeu sndtate

Mara bdu la eindu-i si se inrosi deodatd. Ochii Ince-

purd sd-i strdluceascd si nu mai tusea.

Parasca iesi In

rful picioarelor, lsindu-i singuri

In lumina slab a ldmpilor cu picior.

Cantore, ceru Btrina, te-as ruga sd-mi spui un

lucru...
Intrebati, doamnd.

Lumea vorbeste cd tu ai vdzut-o pe nevasta lui

Alimandru, pe Cerina... Cum era ?

Mara nu rdspunse. Se foi pe scaun, ii turnd Inca un

pahar, 11 bdu cu poftd si vorbi :

Nu stiu cum era...

Alimandru te-o dus la el in pustd. Stiu io asta si

tot satul stie. Te-o dus c erai bolnav si i s-o facut
de tine. 0 vrut sd-ti facd o bucurie.
N-am vdzut-o, doamnd, dacd zic...
Ai vdzut-o. Minti c n-ai vdzut-o, cd din ziva aceea
n-ai mai fost om, i chid te Imbdtai, numai de ea
vorbeai.
Prostii, hirli cantorul, si mai goli un pahar.

Mie poi sd-mi spui, se rugd Bdtrina. Azi, mime.

m duc... Azi, mime, si tu... N-o sd mai ai cui spune.

Mortii nu vorbesc lntre ei.

N-am vdzut nimic, doamnd. Alimandru n-o vrut

sd mi-o arate. Poate c nici nu avea pe nimeni. Poate...
adtrina nu mai insistd. Il privi pentru prima oard cu
Intrebd
interes
De ce nu te-ai insurat, cantore ?
Asa mi-o fost soarta.
Cintd-mi ceva.
Ce sd cint, doamnd ?
Cinta Hristos a inviat...
Nu se cade. Nu-i ined ceasul.

Domnul ne-o ierta cd 1-am Inviat mai devreme.

Cantorul Isi drese vocea si incepu s cinte cu glasui
lui subtire de tenor. Watrina 11 asculta In tdcere, privind
undeva in noapte, i chid fu sigurd c celdlalt nu-i poate
3E,

www.dacoromanica.ro

vedea fata, incepu sa plinga, tinguindu-se Inabusit. Cantorul se opri. Bau Inca o gue de rom i continua acelasi
refren obsedant 'Dina cind osteni. De la o vreme, cei doi
ramasera tacuti unul In fata celuilalt, fara sa-si vorbeasca,
ca cloud ppusi de ceard, ascultind o melodie numai de
ei auzitd.

Intra Parasca, anuntind ea se apropie ceasul Invierii.

Mara se ridic Impleticindu-se si se inclin in fata
Batrinei :
Io m duc, doamna. Ramineti cu bine.

Sa auzim de bine, cantore. Du-te si cint cit mat

e vreme de eintat. Parasca, mergi cu Mara la bisericd.

lo vin mai tirziu. Singura...

Iesir, ldsInd-o privind pe geam in noaptea de prima-

var'd un lucru pe care numai ea Il vedea, umbra fiului

ei Simeon ratacind pe pminturi straine si chemind-o.
Intr-un tirziu, peste linistea incremenita incepu sd se
tinguie toaca. Slujba Invierii se terminase, si Batrina
deschise fereastra, ascultind zgomotul acela navalind In
camera o data cu mirosul de ceard arsa. Atunci se ridica
fulgerata de o durere cumplita, cum nu mai avusese pin&
atunci. Se sperie si simti o moleseal ciudat in trup. Pasi
incet spre gradina, cltinindu-se, tinindu-se de gard.

Trecu pe MO tufele de stneurd, apoi pe linga parui sadit

de ea la plecarea lui Simeon. Simti gust de macris

de iarb crud i vzu stelele arzind aproape, deasupra

sprincenelor. Ajunse linga socul spuzit de floare si simti

mirosul lui inecacios, un amestec de scortisoar
mucezita Ii npadi nrile, sufocind-o. Privi in sus si vzu

luna spintecind coroana bogata ca un cutit ciobnesc.

Socul incepu s se roteasca, pamintul incepu sa se
roteasca si luna cobora tot mai mult, strlucind ca un
cercel de singe spre fruntea ei. O lovi in crestet, detunind

ca o explozie, si o orbi o lumina de fulger. Batrina inchise ochii si intinse miinile. Aluneca intr-un tunel intunecos, la capatul cruia Il vazu pe Simeon asteptInd-o.
Simeon era Imbracat In chip de inger, cu cununita de
premiant pe cap. Apoi nu mai vazu nimic decit o mare
de zapada in care cineva arunca stele. Rosh i nenumarate stele...
13P

www.dacoromanica.ro

23

In ziva inmormintdrii scoasera sicriul in curte, desco-

lumea veni sa-si ja rdmas bun de la doamna

Bdtrin. Erau acolo tiganii cu puradeii de mind, cei pe
care doamna" ii botezase, clientii prdvaliei, Americanul,
perit,

cu paldria lui de cow-boy, plingind prosteste, ca un copil,

Rusalina, sora Broscoiului, pentru prima data nerujata.
Slujba o tinea, dup vointa Batrinei, un preot din
satul vecin, si un popa pensionar, pe jumatate surd, care

statea neputincios pe un scaun, tinind o cruce de lemn

in mina.

Sicriul era asezat sub un visin tindr, incarcat de flori.

Batea vintul slab dinspre pusta si legana viinu1 si-i

scutura florile. Citeva cazusera pe fata ei galbend si pe

ochii care ramaseserd neinchisi. Fixaserd pleoapele cu
bani grei, de argint, apoi cineva sugerd s i le lipeascd
cu ceara. Mortul trebuia s treaca in viata de dincolo
cu ochii inchisi. Dar Batrina, nici dupd moarte, nu voia
sd se potriveascd vointei altora. Soarele topi ceara si,
pe la mijlocul slujbei, pleoapele moartei se deschisera
incet i lumea se infiord, cuprinsd de teama. Preotul acela

strain amuti si el. 0 lasard asa, cu ochii indreptati spre

cerul albastru, sub care zburau rindunelele negre.

Slujba se apropia de sfirsit. Paisie oficia gray, cu

vddit emotie, si corul raspundea armonios si trist. Se
fdcu iertdciunea i dezlegarile. Pomelnicul celor iertati
incepea cu Simeon, continua cu Parasca, se mai pomenira citeva nume, iar la sfirsit oamenii auzird ciar Alimandru si Cerina si cei din jur tresdrird la auzul ultimului nume. Privirile se indreptar curioase spre femeia

imbrdcatd in negru, cu fata acoperita de un voal atit

de des incit nu i se pultea deslusi niel o trasdturd.

In toatd alatuirea ei avea ceva diafan, plutitor, o

gingasie aeriand, de fiinta nepaminteascd. Te asteptai in

fiecare clipa sa se desprind de la pmint ca un abur,

mistuindu-se in claritatea zilei de primdvard.

In dreapta sicriului, aldturi de Parasca, stdtea Flender, cu chipul tras, mai pdmintiu ca altdata, ducind
110

www.dacoromanica.ro

mereu mina la camasa prea strimta si. la cravata aceea

caraghioasa cu care nu era obisnuit, ca si cum cineva

ii stringea beregata cu degete de fier si el voia sa le

indeparteze.
,,Da-i ei lumina si vesnicla veacurilor..." se ruga preotul,

si Flender auzi limpede, aproape de urechea lui, vocea

si vorbele Batrinei
Flendere, temi-te de moarte ?
Nu stiu, doamn, nu stiu dac ma tem...

.4az-o pe ea in gradina sfintllor, unde dreptii se

hodinesc."

De ce sa te temi dacd stii de cincizeci de ani ea'

trebuie s. mori ? Si viata nu ti-o dat nimic.

Nu mi-o dat nimic, doamna.

Acolo unde nu este durere, nici suspinare, ci viata

fra de sfirsit."
Dar dumneavoastra va terneti de moarte ?
Nu ma tem, dar n-as vrea sa mor acum...

.,Din pamInt sintem si in pmint ne vom intoarce."

Flender privea chipul acela linistit, zimbetul cunoscut
inscris in jurul gurii aspre, ii vazu ochii mari, aburiti
de moarte, privind cerul, si i se paru a ea respira lin
si se indoi.

Battina sttea eapana si inghetata, cerul cobora in

ochii ei si rindunelele se oglindeau in pupilele fall stralucire ca intr-o ap adormit. Visinul ningea incet, scuturat de vintul pustei...

0 acoperira. Se auzira ciocanele izbind cuiele care scir-

tliau dureros rupind fibra lemnului. Parasca incepu sa

pling in hohote, imbratisind capatul sicriului. In curte
se stirni un vaier stins, un fel de murmur nedeslusit din
care rzbeau ascutit strigtele copiilor.
Preotul ridica miinile spre cer si rmase o vreme mur-

murind ceva in barba-i de patriarh, poate o rugaciune

in afara ritualului, poate niste cuvinte simple de bun
ramas.

Lumea incepu sa se miste. Sase oameni ridicara sicriul

pe umeri. Flender se intoarse spre locul unde statuse

141

www.dacoromanica.ro

femeia strainA. cdutind-o in multime. Cerina, caci ea trebuia s fi fost, se mistuise pare& In vAzduh.

Se deschise poarta. Prapurile inltate frematara usor

in Vint.

Odihnete, doamne, pe roaba ta Ecaterina", murmurg

Paisie, si corul incepu stins, nefiresc de incet, cintecul
ale crui vorbe sugerau o atit de demnd resemnare :
...fericit e calea pe care mergi astazi, c i s-a gdtit
tie loc de odihnd".

www.dacoromanica.ro

ULTIMA INTIMPLA RE

L-am revdzut pe Alimandru la 15 ani dupd moartea

Bdtrinei. Era intr-o seard de toamnd; pusta isi suna ier-

burile uscate, se auzeau greierii cintind melopeea lor obositd, strigdte vagi, indepdrtate i nedeslusite umpleau
eterul vinetiu.
Stdteam de trei zi/e in casd, vegetind intr-un fel de
insingurare meditativd, stdpinit de o senzatie ciudatd, incercind s innod imagini i amintiri dispdrute pe veci.
Vdzusem din goana trenului Buderiul, apa care in pruncie

mi se pdrea un adevdrat fluviu, mic acum, cu albiile

roase, tirindu-se dezolant printre malurile ripoase, lipsite
de vegetatie. i mai vazusem departe, in pustd, hodaia
tui A/imandru, cu foisorui ei de lemn rdsdrind din mijlocul crin gului de salcimi, si din clipa aceea am sinitit

cum ma cuprinde o moleseald stranie, un fel de betie

lentd, combinatd cu o neinteleasd tristete.

Trei zile am stat inchis in camerd, ascuitind gramofonul acela demodat, cu pldcile lui demodate, in casa
unchiului Biscu, Americanul, plecat si el spre desdvirsirea ultimei sale aventuri, cea mai reald i sigurd aventurd, incercind sd leg intimpldrile de demult, sd le dau
sens i rotunjime.

A treia zi, spre seard, am luat-o incet spre pustd,

strabdtind ulitele pustii, trecind pe lingd casa bdtrinei
doamne Handrabur, cdutind din ochi fereastra de la care
i-am vdzut pentru ultima oard chipul in ziva cind viata
ei se termina, intr-un f el, pentru totdeauna.
143

www.dacoromanica.ro

Am trecut unja feratti, am coborit spre apa care clipocea meirunt, p4ind incet pe mal/ cu ierburile uscate
de soare.

Se auzeau broastele oreicaind intermitent, un bou-de-

balta i s/obozi chemarea ireald i prelungti, un liliac

orbit de lumina violeta a lunii trecu razant pe
timpla mea. Mirosea a mil dospit, a baltti, a peste i a
iarbd pirjolita, mirosul acela imi patrundea in ntiri
mti infiora si-1 degustam cu poftd, ca un bdutor vinul
preferat, si el imi amintea noptile

In stinga mea se zeirea silueta intunecat a hoddii,

auzii chiar un cine ltitrind de citeva ori rtigusit. Trecui
puntea ubredel de lemn tinindu-md cu grijei de bara
putredei.

Din pdpurisul seirac se ineiltei macdind o rata sedbaticti, speriatd de zgomot, bdtind aerul cu filfiituri mici.
Era Lund plinti, i in lumina ei puternicei, hipnotizantd,
se zeireau din cind in. and siluetele popinddilor ridicati
in cloud picioare, mirosind aerul cu ndrile lor despicate.
Ciinele, sinitindu-mei aproape, incepu sei latre cu mai
mu/td ham/de, dar lard nici o poff6t., un liltrat de dulclu
beUrin $i orb.

In fata mea sclipi un punct rapt, virful unei tigdri

aprinse, auzii o tuse seacei, ceva ca un bici lovind incremenirea apei, i mei oprii; dintre trestiile inalte se ridicei
o umbrd :

Care esti?
Om bun !
Pe cine cdutati ?
Pe Alimandru...

Md apropiai. Luna stralucea intens, asa ca am putut

sd-i privesc nestingherit chi pul frumos i straniu, t/liat
de fi.,sia indoliata a bandajului.
Eu mi-s Alimandru !

Mi se peirea la fel de inalt, la fel de voinic, la fel de

tinar ca odinioard. Era imbreicat cu aceiasi pantaloni

de calarie strinsi pe pulpe, cu talia incinsa de aceeasi

curea intintata. El mil privi putin nedumerit, putin intriaminteasca de mine. Incruntil springat, incercind
cenele, trase adinc din tigarill i intrebd :

Al cui esti?
144

www.dacoromanica.ro

Sint nepotul lui Biscu, al lui Americanu. Mircea

md cheamd.

Descreti sprincenele si leis& s i se vadd dintii puternici intr-un fel de zimbet mut :
No, uite-te numa ! Te stiu, cum, sti nu, mei asigurti
el. De cind nu te-ara vazut ?

De vreo cincisprezece ani. N-am mai fost aici de

cincisprezece ami.

Cincisprezece ani ? se minund el. Mu/t ! Mult pentru o viard de om.

Scoase pachetul de tigtiri, me/ invitti sti servesc si-si

aprinse de la chistocul celei vechi altd tigarti, trtigind
Cu aceeasi lacomie.

i zici, vorbi el slobozind fumul pe nas, cd ai venit

vezi ? ! Multara fain. Lumea nu se prea bate dup

mine. Sint ptat. Acura mi-s paznic aici, la livada de

7 neri. Noaptea n-am ce face si pescuiesc.

Ridicd incet plasa din apei si, ardtindu-mi citiva pestisori galbeni care se zvircoleau deasupra ochiurilor mici,
zise :

Pe eistia nu-i prind. Sint prea mici. Mi-e mild de ei.

Zvicni puternic coarda, aruncindu-i in apti, facindu-i

s sclipeascd ca niste banuti de aur.

Tdceam incurcat, i intrebarea pentru care btitusem

drumul in puterea noptii pinei aici mi se pdrea absurdd

necuviincioasd. Cdutai in gind o scdpare. Imi amintii
de Mint :
Ce-ti mai face feciorul ?

Se intoarse spre mine rdsucindu-se brusc, cu tot

trupul, surprins :

i mai aduci aminte de el ? ! A plecat Diri, asa

il chema, Dirird, la taned-su, la oras. Eu nu-i eram tata

bun. L-am crescut numai. Cit am fost unde-ara fost,

Cerina a trait pe lingti primul brbat, cti n-avea de ales.

and m-am liberat, ea s-o intors la mine. Pe Dirird n-o
mai vrut sd mi-1 dea... Md rog, ii pruncu lui, pre dreptul, desi de crescut eu 1-am crescut.

Profitai de ocazie cti adusese vorba de Cerina si in-

cercai pe ocolite sd ajung la scopul vizitei mele :

Soria dumitale, doamna Cerina, mai trdieste ?
Trdieste, de ce sti nu triliasca ?

145

www.dacoromanica.ro

Citi ani are acum ?

Are destui, dar nu-i aratei
Mai demult, vorbea lumea, nu voiai s-o arati
nui. Se spunea di e foarte frumoas...

Lumea vorbeste multe si mclrunte, mai ales muierile. Eu n-am tinut-o cu sila in casei... Dacii n-a vrut ea
sa Rua-, n-a vrut !

i totusi, insistai eu, se zice c n-a vdzut-o nimeni

niciodatei.

Cum n-a vdzut-o ? A veizut-o Mara, ofticosul, sdracul, Dumnezeu sez-1 ierte. i unchiul dumitale a vdzut-o,
dar n-a spus nimeinui...
i Broscoiul, completai eu.

Alimandru mormhi ceva nedeslusit i rise incetisor.

Crezi, zise el, crezi cd pe Broscoiu l-am impuscat
din pricina ei ? ! Nici vorbd ! Am .,stiut atunci di el nu

venise pentru Cerina. N-ar fi avut curajul. Cineva l-a

trimis aici la hodaie pentru alte treburi. Acel cineva
stia c dacei-1 prind aproape de casa mea, Il terrain. $i
eu stiam al a fost trimis. Acel cineva, domnisorule, dorea
moartea Broscoiului cum isi dorea lui viata... i atunci
mi-am zis cei e totuna. Odatd si odatei trebuia sei pleitesc pentru tot...
Trase iar plasa deasupra apei, scuturind-o incet, lei sind
pestisorii aceia aurii sei treacei peste mar ginile prinse cu
sirrn , si continua, v or bind ca pentru sine :
Nici n-am vrut 5.114 omor, asa sei stii. Am vrut

insemn, asa cum m-a insemnat el pe mine... Dumneata

nu stii, n-ai de unde s tii c eu am tras o singurei

(lard. Cind l-au gezsit, era impuscat in doted locuri. Ori

ti-am spus cti eu am tras un sin gur foc. Eu cred c i
s-a descarcat pu,sca in ceidere, cei era ceilare, i s-a omorit
singur. Asa cred, si pentru asta nu m-au beigat la ternnitei grea.

CUM ai putut dovedi n-ai tras de mai multe ori ?

Peti, din inceirceitorul carabinei mele lipsea un car-

tits si din al lui tot un cartus. Eu nu m-am miscat de

lingti el pind n-au venit greinicerii, si la expertizei

n-au geisit nici o urmei de-a mea pe carabina lui.

Ce mai, am stat ,si am a.steptat sec' vind grdnicerii, sd vadd

di nu nia." feresc. Am feicut-o, o trag...
4.1

www.dacoromanica.ro

Dumneata ai stiut cd doamna Handrabur l pregei-

teste o cursd i lui, dar i dumneatale ?...

Vrei sei spui cd numai lui. Mie nu avea ce cursei

sei-mi pregateascei Eu tiam cei -1 va trimite incoace intr-o

bund zi. Ea .stia cd se va intimpla asa.
Doamna Handrabur s-a stins repede dupd moartea
Broscoiului !...

La ce-ar mai fi trti it ? Nu mai avea putere. Cit a

trdit, viata ei a fost pentru inoartea

Tdcu... Se auzeau ierburile uscate susurind in pusta

.si boul-de-baltei hohotind straniu in smircurile pustii. Luna intrei intr-un nor si intunericul cdzu ca
o cortind grea, ocrotitoare. Oftai adinc, cerind cu o voce
nesfirsitd,

pe care mi-o voiam cit mai fireascei :

Domnule Alimandru, a

mi-o areiti pe doamna Cerina...

vrea, dacei se poate, sei

Trecurd citeva secunde lungi. El se intoarse iar spre

mine meisurindu-md cu uimire, i reispunse cu glas infundat, usor reigu.sit :

Se poate, domni.sorule, cum sei nu se poatd. Pentru

dumneata, cu dragei inimd. Numai sd nu se fi culcat.

Haidem !

O lud inainte, pd.sind prin iarba pirjolitei cu acelasi

iners lenessi indiferent.
Luna iesi din non i proiectindu-ne umbrele tremurei-

toare pe mdtasea apei incretitd de vintul neadormit al

pustei.

Se auzi iar tipind indepartat boul-de-baltd, i ciinele

leitrd de data aceasta prietenos, dar la fel de slab si fdrd
chef, un ldtrat de duldu bdtrin si orb.

Peste citeva clipe aveam sei stau fatd-n fat cu Cerina,

femeia despre care se spunea di e frumoasd, frumoasd

ca fata lui Dumnezeu.

1967-1970

www.dacoromanica.ro

PARTEA A DOUA

UMBRA

www.dacoromanica.ro

CAPITOLU L I

Dupd moartea Bdtrinei, trei lucruri mai deosebite se

petrecurd in satul pustiit de Cldurd. Biscu, Americanul,
hotdri s'A se cdpdtuiased si, in. consecintd, se angajd
paznic al hergheliei satului, stava, cum ii ziceau local-

nicii. Era cel mai in virst stdvar dintre citi se perindaserd in aceasta indeletnicire romanticd.

Cu acest prilej, indemnat de singuratate, sau poate

gratie unui capriciu numai de el inteles, hotdri sd se si
insoare. Dringler, nearnitul rdtdcitor, cu micul lui convoi
bizar si anacronic, poposi pentru a doua oard in sat, pre-

zentd trei spectaco:e sfinte, se iubi cu Rusalina si fu

gdsit, In dimineat,a celei de-a treizecea zi de la venire,

mort, In mijlocul pietei, strdpuns de nenumdrate lovituri
de cutit.

Fratele Broscoiului, Binu Mosoarcd, cdsdtorit In cdtunul vecin, se muta' in casa printeascd si pdr5sind plugdria deveni achizitor de musetel si pene de giscd. La
doi ani dupd moartea Bdtrinei se petrecu acel eveniment
neasteptat pe care nimeni, cu once risipd de imaginatie,
nu avea cum s'a-1 prevadd. Intimplarea era atit de neprevAzutd incit multi refuzard s cread, pind cind popa
Sonu, Infricosat, confirmd zvonul incluzindu-1 In finalul
unei predici. Nora Bdtrinei, Parasca, purtd doliul religios timp de sase luni, fdcu toate parastasele i pomenile
posibile, merse cu regularitate la bisericd aprinzind luminri pentru sufletul dispdrutei. Apoi, pe la mijlocul
toamnei, Isi dezbrcd hainele de doliu i putu fi vdzut
151

www.dacoromanica.ro

trecind pe ulita mare a satului in compania unui bdrbat

necunoscut despre care mi curiosi aflara ea e noul impiegat de gar. Zvonul despre o apropiat casatorie nu uimi
pe nimeni. Citeva babe sporovair pe seama faptului
nici nu s-a racit bine moarta", dupb: care evenimentul
fu uitat.

Timpul trecea nepsator peste viata oamenilor ca si

cum nimic nu se schimbase. Si totusi, ceva necunoscut
plutea In aer. Raporturi vechi, demult statornicite, se
inversau. Lungile dusmanii, un i tdinuite, nedumeriri legate de noile prefaceri sociale si mai ales politice tineau
satul intr-o .tensiune ascunsd. Cantorul ofticos, cu ochii
lui de gisca moart, infiint un cor, separat de cel bisericesc, pe care-1 botezar corul ufedereului", fiind campus

mai ales din femei. Se adunau de trei ori pe sApt'amind

In sala mare a scolii i fAceau repetitie. Deocamdat era
un simplu cor pe cloud voci, cu un repertoriu sarac

heteroclit In care Pe carare sub un brad se cinta cu

aceeasi pasiune ca i Marsu/ partizanilor.

Mortii incepuser s6, fie uitati. Nu toti. Pe agrina

doamnd Handrabur o pomeneau destul de des ; cei mai

multi pretindeau c sufletul ei se intorsese In chip de

priculici ce se arata dupd miezul noptii sub forma until
cine mare, alb si flocos, care nu ldtra niciodat si nu
facea rdu nimnui. Se strecura In grajdurile vacilor si le
sugea laptele ca un vitel pofticios. Din pricina lacomiei

lui ramseser in sat citeva vaci sterpe. Cel putin asa

pretindeau unii...

Ciinele acela alb, mut si neobisnuit ca statura fusese

vazut de mai multe ori In preajma hoddii lui Alimandru.
Statea proptit pe picioarele dinapoi, nemiscat in mijlocul

drumului care str6bate pusta. Cind Il vedeau, caii se

opreau sfordind, tropdiau pe loc speriati si nu vroiau s-si

continue mersul.
Americanul, auzind toate aceste ndstrusnicii, ridea
btea joc de cei ce le povesteau. El, care se mutase in
casa lui Alimandru, nu vazuse niciodat nimia, desi, har
Domnului, umbla noaptea mai ceva cleat stafiile. Astea,
15'2

www.dacoromanica.ro

susinea el, nu pot fi decit minciuni sau ndluciri ale celor

slabi de minte. Nu putea fi vorba nici mdcar de vreunul
din cimii lui pe care i tinea toatd noaptea legati si care,

pe deasupra, erau negri si pdrosi, buni de strins stava

la un lac, gurei i pinpirii, deosebit de iuti.

Lumea, insd, vorbea... Seara, In zilele de clacd, iarna

mai ales, povestea duldului alb fdcea s inghete de spaimd
inimile copiilor.
Popa Sonu f dcu o slujbd de dezlegarea vrjii i pieire

de diavol, dar fd.rd rezultate prea evidente. Intr-una din

seri, moasa satului, presedinta U.F.D.R.-ului, Il rug. pe
Bowl*, profesorul de botanic, s explice stiintific imposibilitatea acestei reincarndri. Fu ascultat cu atentie
aparentd incredere. Dar fie din pricina stilului prea academic, fie datoritd faptului cd el insusi frecventa adu-

nrile unei secte religioase cu ritualuri mai mult decit

ciudate, nu-1 crezurd. In zadar adusese citeva planse colorate cu care se strAdula s dovedeascd originea omului.
Nu-i venea nimanui s creadd ca viermeel acela inform,
care devine pe rind mormoloc, sopirld, apoi naiba stie ce,
pind la urrnd, maimut., s-a ridicat In cloud picioare
si-a inceput s vorbeascd.
Frizerul satului, turbulent ca de obicei i atotstiutor,

dublat si de un puternic simt al contrazicerii, Ii puse o

intrebare atit de incomodd incit pur si simplu nu stiu ce
sd rdspundd. Se ridicase de pe scaunul lui, plin de importantd demnd si, dupd ce-si trecu iute si profesional
mina prin pdrul bogat, pieptdnindu-se, zise :

Dacd broasca ceea, de ziceti, s-a schimbat In om,

omul, rnd rog frnmos, de ce sd nu se poatd schimba In
cline ?...

Astfel c legenda 2iinelui alb, sufletul Batrinei ne-

mingliat i rtcitor, continua s trdiascd. Il vedeau cind

unii, cind alii, trecind noaptea prin mijlocul drumului,

totdeauna In noptile cu lurid plink cind strdlucea atit
de puternic de pared ar fi fost nins. Citiva juraserk s-i
villa de hac, dar era 2u neputintd. Cind se apropiau de
el prea mult, clinele odatd sdrea In picioare i fugea
topindu-se incet in vAzdub, ca o nlucd...
153

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 2

Biscu se muta la hodaia lui Alimandru la sfIrsitul

verii. Se angajase stavarul satului, treaba nu cine stie cit

de grea i foarte potrivita firii lui de aventurier.
adusese aici patefonul acela cu pilnie, placile, cite mai
ramaseser intregi, lu:Turi mai durabile din garderoba
lui de fost emigrant, printre care si plaria de cowboy
eare-1 apara de soarele necrutator al pustei.

Scotea in zori caii la pascut, devreme de tot, cit inca

mai stralucea luna in drumul ei spre asfintit i iarba Inrouratd pocnea intre buzele aspre ale animalelor.
trezea din nemiscarea lor nocturna, pocnind din biciul
lung, impletit din curele, cu pleasna de par la capat, asmutea ciinii mici i dracosi, incaleca o iapa batrina
rotunda ea un pepene, incepind s fluiere scurt i ascutit.
Se auzeau sforaituri infundate, nechezat nervos de cal,
chemarile minjilor, tropditul moale al copitelor sunind
pe pmintul jilav $i rece. Dupa ce se pornea stava In galopul ei nebunes2 spre nesfirsitul pustei, Americanul se
apropia de armasarul roib, impiedicat cu lanturi grele,

sa n-o ja razna In timpul noptii, ii punea botnita de

i vorbindu-i prietenos Ii mingua gitul plin s'

sirm,

nervos. Il despiedica srind brusc Intr-o parte. Armasarul

raminea incordat diteva cupe, dupa care, ca scapat din

arcuri, pornea in goana n'prasnica In urma hergheliei
nechezind lung si poruncitor. Stava, compusa din aproape
trei sute de cal, idintre care majoritatea minji neprini la
ham sau iepe topite de lucru si batrInete, se aduna, oco-

lita de dini, In jurul fintinii. Caii se asezau cuminti

rabdatori In cele doua parti ale jgheaburilor si asteptau

sforainid. Minjil buieci i nelinistiti knboldeau soldurile

iepelor care miroseau cu buzele incretite muschiul verzui

umed de pe fundul jghiabului. Urma, de fapt, cea

mai plicticoasd i obositoare treabd a zilei : adapatul.

Americanul scotea galeat dupa galeat, primele zece

intr-un ritm accelerat, apoi restul de pina la peste o sut

incet si cu metoda. Deserta prima galeata In jghiabul

inalt din care se prelungeau altele din ce In ce mai seunde,

pina pe m'asura minjilor. Caii nu se atingeau niciodata de
154

www.dacoromanica.ro

primul suvoi ce stergea fata verzuie a lemnului rdspin-

dindu-se sub 'Arne lor dilatate. Pe misurd ce apa crestea,

gustau incet, intinzindu-si giturile cu delicatete, forndind
la atingerea rece in dimineata clard si linistitd.
Primii se addpau minjii la jghiabul lor scund (ultimul
In scara descrescindd), apoi caii mai tineri i bdtrinele
mame asteptind linistirea celorlalti.
La sfirsit de tot, singur i mindru, se apropia arrndsarul roib dup ce-si potolea setea Americanul. Apoi vira

botul direct in gleata de lemn incercuit cu fier, sufla

de citeva ori ca si cum ar fi vrut s limpezeascd apa
inghitea prelung si elegant restul continutului.

Dup addpat, caii se rdspindeau cu pasi lenesi spre

largul pustei, ocrotiti de rdcoarea diminetii si nestingheriti inch' de biziitul mustelor.

Find' in preajma amiezii, stava pdstea linitit inain-

tind tot mai adinc in necuprinderea cimpului, cu pasi mici.

De obicei, dup terminarea acestui prin ritual, Americanul lsa totul in grija clinilor i clrea spre hodaie,
ocupindu-se de treburile gospoddriei. Crestea doi porci
pe care ziva Ii tinea legati in lanturi lungi i subtiri, ca
pe ciini. Lumea ridea de aceast inventie dar, dupd pre-

rile lui, era mult mai prudent asa. Asta fiindcd unul
din rimtori, apucat de ndbddi necunoscute, o luase razna
prin pustd, gata-gata sai breacd, granita.
I-1 aduseser seara gear' iicerii, i in afard de mu#rulu-

iala de rigoare se alesese si cu o amendd usturtoare.

Mutindu-se in hodaia lui Alimandru, cu incuviintarea

acestuia (fusese la vorbitor dup moartea Bdtrinei spre
a-i comunica vestea), ocupd doud din cele patru camere
ale casei. In camera din turnuletul de lemn stia C nu

poate ptrunde. Era incuiatd pe dinafard cu un lacdt

enorm prins in belciuge groase. Aici fusese camera

Cerinei, femeia lui Alimandru, despre care el nu stia prea

mare lucru si nimeni n-o vdzuse vreodatd. Il bdtu gindul,
de citeva ori, s forteze usa, s patrundd dincolo, sa desluseasca taina acelei lincdperi ciudate. Alungd insd acest

gind cu demnitate, preferind sd urce cit mai rar scrile

mici de lemn. Suia uneori pin in veranda ingust din
dreptul incdperii i urmrea, de la indltimea aceea, miscarea cailor prin pustd.
155

www.dacoromanica.ro

In sat iesea o data pe saptmind, duminica, intra citeva

cupe in biserica, trecea sa-si incaseze simbria pe la diferiti oameni, apoi se infunda in crisma Batrinei, sporovaind cu cine se nimerea, de cele mai multe ori cu Flender, si bind rachiu de ism pina' se imbata lemn. Atunci
incepea s cinte americgneste, ameninta ca nu se va mai
intoarce la pazitul caitor, c de mime, el, Biscu, Americanul, va pleca in lume sau la Arad, sa faca barn
cicalu..."

Duminica tocmea cu ziva cite un om, de obicei cite

un tigan, sa-i tina locul pina la intoarcerea din expeditia
saptminala.

Intr-o luni de dimineat, intorcindu-se acas mahmur

somnoros, gasi cioroiul dormind incaltat in patul lui,
avind alaturi, pe podea, trei sticle goale de spirt medicinal. Il trezi suduindu-1 de toti sfintii lumii i incalecd
in cutarea stavei. Trei dintre cei mai nabadaiosi minji
intraserd intr-un lan de trifoi si infulecau ca apucati in
ciuda ciinilor ce incercau sa-i alunge. Spre norocul lui,
nu apucasera sa se ospateze prea mult din trifoiul atit
de periculos lor. Ii fugari toata ziva s-i osteneasca,
nu se umfle. Dupd aceast intimplare neplacuta hotari

sd-si ja un ajutor, nu neaparat pentru paza cailor, cit

leac impotriva singuratatii.

Incerca mai multe variante, ca pina la urma sa aleaga

pe cea mai nastrusnica : insuratoarea !

De ce nu ?" i zicea el. Are Americanul numai 50

de ani ? Are ! (De fapt avea 53 batuti pe muche dar nu-i

arta.) E inch' in stare sa ling o nevast ? Este ! Are hied
putere barbateasca si mirosul de femeie Ii ingroase singele ? Sigur c da ! Atunci... ?"

Plnui indelung, analiza cu grija, excluse posibilitatea

esecului, hotri viitoarea mireasa i alese ziva petitului.
E adevrat ca trebui sA ban' drumul spre sat de cloud ori,
pe o bicicleta enorma, de razboi, transpirind ingrozitor din

pricina efortului si a felului in care se imbracase.

mai era tot atit de adevarat c infruntase cu nesfirsit
dispret apostrofarile satenilor amuzati. Cel mai mult insd
il suparara copiii, .care fugeau in urma lui strigind, atrasi
de strlucirea nemaivazut a livrelei rosii cu fireturi (o
156

www.dacoromanica.ro

cumpdrase de la portarul unui local de noapte In timpul

emigratiei) si a cravatei galbene cu buline mari, verzi.
Si Meuse drumul de cloud ori, nu fiindc mireasa sau
altcineva din familie s-ar fi opus casatoriei. Nici vorbl
de asa ceva.

Drug tiganul, vioristul, de aceeasi Virst4 cu viitorul

ginere, se art deosebit de onorat de dorinta Ameri-

canului. Ii pofti in singura odaie a cocioabei lui tignesti

si dup ce dddu afar toat familia, inchise geamurile

si-i oferi spre sedere unicul scaun stergindu-1 indelung
cu mineca zdrentuit.

Drug, zise Americanul cu voce voit poruncitoare,

am s-ti spun pe scurt ce vreau de la tine.

Tiganul rdmase in pozitie de drepti si ochii lui de culoarea laptelui smintinit se rotird lute in orbite.
Ascult, s triti, i s moard mama, fac tot ce-mi

cereti.

Americanul prelungi psihologic tacerea, soase tacticos

tabachere lucioas ce parea de argint, o deschise si lu."
tigard asteptind foc. Dup ce se pipi fulgertor de-a-

lungul zdrentelor, dindu-si seama de inutilitatea intentiilor sale, Drugd racni spre curte :
Mo, aduceti un jar !

Intr unul dintre puradei, descult, aducind o crac.

aprins. Drug o lud si se rdsti la el. Puradelul se mistui
oferi
Americanul isi aprinse tacticos tigara
una viitorului socru.
Sdru-mina, rosti acesta i se grbi s trag cu sete.
Stai jos, ordon Americanul.

Pe fata lui -Drugd apdru o mare nedumerire. Ii roti

ochii in jur, semnificativ, apoi

lipi de unicul scaun din

inepere, care scirtiia jalnic sub trupul Americanului.

Era un scaun boieresc, sculptat, cu sptar inalt, tapisat cu

plus rosu de culoarea livrelei celui ce-1 IncAleca.

De mult ai mobila asta ? intrebd Americanul curios.

Chipul lui Drugd oscil Intre spaim. i nepricepere.

Rise, aratindu-si dintii dati parca proaspt cu var.

De la riforma agrar.
Cum de la reforma agrara ?

Asa. and a fost cu imprteala pminturilor m-am

dus i io. Ziceam sA m aleg cu ceva, dac tot se da. Ala

157

www.dacoromanica.ro

de era *efu firclea intr-un registru. Tu ce vrei, cioar ?"

Cite hectare vrei ?" M-am speriat, sru-mina, c io nu
pdmint voiam musai. Io once, ceva, da nu pmint. Am

cerut scaunul ea era intr-un colt. Mi l-o dat, sa-1 triascd domnu, s am amintire de suvenir de la guvernul
nost' cel popolar...
Americanul surise i continu. fdr o legdtur aparent
Da' Ruja ce mai face ? Ii bine ?

Tiganul sclipi vesel din ochi, intelese totul si fata lui

se facu lipicioas ca o bucat de turta dulce

Ii bine, sdru-mina, da amu (trase o injurdtur pe

tigneste) nu-i acas. S-o dus la nuntd cu fratii ei. Bate
duba, tine hangul, mai ja si ea un creitar...
NuntA miercurea ? se nedumeri Americanul amintindu-si ce zi e.
c-i nunt de-a noastrd. CA
Miercurea,

noi facem miercurea sau joia cA in ristu zilelor ne pregtim sA cintdm la rumani.

Americanul Ii explicd pe scurt scopul vizitei sale. Deo-

camdat, preciz el, o va lua doar in chip de concubin

(aocentuA cuvintul stiind c cellalt nu-I pricepe), apoi,
cu nunta, se va vedea. Drugd scapd de-o grij, el, Biscu
Sofronie, om umblat in lume, o va hrdni, o va respecta
si o va imbrca. 0 va duce si la Arad, la iarn. Ce mai,
ja cu ei.
va ti o adevrat. doamn. Pe puradel n-o
dar, in schimb, i va cumpra haine bune
va inscrie la
scoald pe numele lui.

Vrea Drugd, sau nu vrea, sA accepte conditiile ? Asta

vroia s. stie Americanul.

Tiganul pli de plcere i pret de citeva momente nu

putu rAspunde.

In cele din urm se repezi

sdrute mina, gata-gata

s-1 rstoarne de pe scaun.

Vreau, cum sd nu vreau, i ea vrea, sd mor io

vrea, am vorbit cu ea, cum sa nu vrea, cu un domn...
Mo !

strig, de data aceasta ca apucat, spre curte. Mereti

unul si chemati pe Ruja acas. 'Mediat...

Americanul se ridica bucuros cA isprvise atit de rapid

cu cererea in cstorie. Viri mina in buzunarul livrelei

si scoase un teanc de bancnote noi-noute. I le intinse cu
un gest regal :
158

www.dacoromanica.ro

SA' bei alddmasul si s-i cumperi toale puradelului.

Cum il cheamd pe cela mic ?

Simeon. Simu, rdspunse tiganul pierit de fericire.

Cine ti 1-a botezat ?

Doamna batrin, Domnul s-o hodineascd si s-o

miluie...

Americanul se intuneca brusc, ndipddit de tristete.

aminti ca Flender Il avertizase dupd revenirea jandarmului s aibd grijd i sd se pazeasca. Fcu citiva pasi de-a
lungul oddii posomorlt i iritat.
Tiganul nestiind ce anume Il putuse mihni pe viitorul
ginere se scuzd prosteste :

N-o vrut nime din famelie s4 boteze. Ea o vrut,

c avea boala

CAPITOLUL 3

Spre sfirsitul lui septembrie se auzird intr-o noapte

tipind cocorii peste sat. Jelania lor indeprtat, stranie

dureroas, venea pared de dincolo de lume. Bdirbatii se

trezeau din somn asz.,ultau nedumeriti semnul acesta de
neindoielnica intomnare, venit prea devreme dupd socotelile lor, simteau plutind undeva in infinitul nemiscat si-

ruffle geometrice tremurind In zbor lin spre cine stie

care zare.

Mirarea lor era cu atlt mai puternic cu cit, pe cimpuri.

cucuruzul Inca nu ingdlbenise, iarba crestea grasd
verde, vara, agonizInd frumos, sc&pra amurguri luminoase. Semne de toamnd lungd se ardtau In toate i chiar
popa Sonu, tdind pravila cu cutitul de bucatArie, de care
se folosea cu aceeasi evlavie si la tdierea cepei, proroci

in termeni biblici : toamnd imbelsugat cu rod de vie

si cucuruz nebrumat..."
Intr-o asemenea noapte, parfumatd de mirosul merelor

cretesti, cu linistea curmatd doar de dangdtul stins al

clopotului bisericii marcind imputinarea vremii, tinguirea

159

www.dacoromanica.ro

se auzi plutind ndvalnicd in eter peste cei toropiti de

odihnd si vise.

Americanul se trezi ascultindu-le zbaterea inutild,

fiitul miraculos tdind mdtasea rdcoroasd a aerului si

deschise ochii privind printre crengile nucului sub care
dormea, cit tinea cdldura, pe o canapea hodorogitd, cu
arcurile sdrite. Plutea undeva departe, in cerul pustiu de
vint si era o insingurare si o tristete in strigdtele risipite

care-I cuprindeau incet,

Le auzi plecind si ele se mai intoarserd o data ca si cum
ar fi pierdut drumul, pentru ca s dispard undeva in imensitatea tulbure a inceputului de zi. Strigdtele pierir
brusc, ca si cum cineva, un dirijor nevdzut, f5cuse gestul
final. In pustd, linistea se auzi zbirniitoare i stranie. Nu

se vedea luna. Scpase undeva sub norii adunati dei,

ca de plumb, spre apus. Biscu o presimtea. Apa micului

riu fia lin. Scdpdr un chibrit, i aprinse tigara i trase
adinc. Atunci, deodatd, astrul nocturn se ardt in splendoarea-i de lumina. Atit de puternic .). alb cum numai in
nemrginirea pustei se poate. Ca g cum cineva revdrsa
din izvoarele cerului o cascadd de lapte. *i tot atunci,

in secunda urmdtoare, se porni tremurdtor si profund

corul broastelor. Niciodatd, parcd, nu le auzise atit de
aproape, niciodatd nu cintaserd atit de mult. Parca se

adunaserd acolo, lingd hodaie, de pe toatd intinderea mocirloasd, decise sa ofere cel mai grandios concert dintre
cite auzise pina atunci. Le ascultd o vreme cu o senzatie
neplcutd. Cintecul acela indepartat, acel tremolo adormitor, ii aminti, fdr niel o legdturd, de cdldtoria fcutd

cu Bdtrina Handrabur cu putin inaintea acelor intim-

pldri la care, acum, aproape cd nu vroia sd se gindeascd.

Corul acela halucinant Ii aminti un alt cor, o and noapte,

aproape ireal, petrecut in schitul de sub munte. Re-

vedea ntimplrile acelei zile ; camera Bdtrinei de-o auste-

ritate monahald, chipul adunat in tdcere incrincenatd,

ochii, ochii aceia drdcesti strdlucind de patimd ascunsd.
Plecaser in zori, nestiuti de nimeni, cu trenul, pind in
ordselul ciudat acoperit de praful sur al varului de la
cuptoarele de ars.

Strada mare, nesfirsitd si pustie, toropeala copacilor

vestejiti, apoi drumul prin pddure, caii mocdnesti legati
160

www.dacoromanica.ro

unul de coada celuilalt, statura inalta a Batrinei, ne-

miscata pe cal, ca de bronz. Ajunsesecra tdrziu, selipea luna

ca i acum, dar mult mai estompat. Lumina ei se

filtra prin brazi si nascocea umbre inseltoare. Si, in

sift-sit, schitul mi

i ciudat, inconjurat de clddirea masiva

ce adapostea chiliile. Bocanitul nocturn, amplificat de

sonoritatea padurii, momentul de asteptare, usa de lemn
scirtiind ostil i chipul acelui calugr barbos naucit de
somn sau mirare. Isi aminti vocea BatrInei poruncind
ceva, precipitarea celnilalt, drumul pe coridorul de piatra,

lung, nesfirsit pared, din zidurile caruia razbatea raceala de racla.

Si lar, ca i acum, sau aproape ca i acum, un cor ireal,

un fel de tremolo tinguitor urcind din strfunduri. Da,

numai blestematele astea de broaste i-au adus aminte
intimplrile acelei pe veci uitate, altfel,

Calugarul slinos, duhnind a seu si petrol de lampa,

Ii introduse intr-o Inea'pere sarzacioasa, un fel de chilie

ceva mai mare, mobilata cu o masa simpla de lemn si un
jilt inltat la spate, vopsit In negru.
In fata mesei, o banc scunda asezata la oarecare departare. Intr-un colt, un tablou cu fata intoarsa la perete
inramat
rama ciudat de blondir, acoperit cu un
stergar cu tesatura aspra. Le indie banca grosolana i ei
se asezara grabiti, osteniti de drum. Trecura clteva minute
lungi, timp In care nu-si vorbird. Batrina asculta Impietrita corul acela indepartat i, la un moment dat, o vazu
zImbind ciudat, un zimbet rau i indurerat. El intrebase
cine cinta si ea raspunsese monosilabic, ei. elugrti, cine
vrei s cinte !". Apoi, dupa o aka' pauza, 11 avertiza :
Biscule, tu taci si asculti, nu te bagi si nu intrebi
n-ai vazut, n-ai auzit nimic". Ii prlvise deodat drept
fata i oohii ei ardeau nefiresc de puternic, luminati de
lumina slaba a lumlnarilor din cele cloud' sfesnice inalte.
Se auzi un zgomot de pasi, usa deschisa larg, cm putere,
si un bun sara, fitti binecuvintati", rostite de un glas gros
profund. Btrina nu se intoarse. Mormai ceva In loe de
rspuns barbatului ce li se inftis trez:ind indaratul
mesei : un calugr spatos, cam de anii lui, cu barba
scurta, patrata si chip dur. Ii binecuvinta surizInd aproape
11

Semnul arpeltu

www.dacoromanica.ro

16]

batj000ritor, si In clipa aceea gura lui, cu buze nefiresc

silabisi : E-ca-te-ri-na ? !".

Pe Biscu nu-1 privi. Sta drept, cu mlinile sprijinite

de masa. Batrina 11 privea la rindul ei cu un fel de ironie ciudata, cu nepasare provocatoare.
Ce mai faci, pdrinte Paisie ?
N-am de ce m plinge, har Donmului. Dar tu ?

Io am de ce ma plinge, da' nu ma pling. Nu mai

pot plinge, Paisie...

ZicIndu-i pe nume, vocea ei capata brusc inflexiuni

neasteptat de calde. Ceva secret, un aer de complicitate
se infiripd 1ntre cei doi i BIS2.1.1 se sim-ti stingherit.

El, zise Btrina, facind pauze mari 1ntre cuvinte,

cum se mai simte ? Ce mai face ? Tot asa ?...

Tot asa, raspunse Paisie. Vrei sa-1 vezi ?

Nu acum. Nu-i musai asa degraba, se aprd BA-

trina, vorbind iute, usor ne1initit. Crezi c ma mai

cunoaste ?

Paisie.

El cunoaste pe toata lumea si pe nimeni, filozofa

De Simeon mai vorbeste ?

Numai de el. Noaptea clnd e lurid adoarme greu.

eintd cintece.
Tot pe acela u mielu i-1 zice ?

Atunei 11 staiga finttr-una

Numai pe acela. Nu 1-am auzit niciodata cIntind

altceva.
li linistit ?

In ultimele cloud luni, da. N-a mai fugit de mult.

cind fuge, sta trei-patru zile si vine singur

Unde se duce oare ?

Nu stiu. Nu pot s stiu unde, nici ce face

si

ce mall-Arica.

Batrina se incrunta i privi multa vreme in podea

tclnd. Paisie batu din palme scurt, de trei ori. Aparu
zalugdrul care-i condusese.
Adu niste vin i niste oale.
Io nu beau, zise Batrina. Nu acum, poate mai Incolo.
Acum a. vrea s intru la el.
Singura ? se minund Paisie.
Da !
162

www.dacoromanica.ro

Paisie apleca privirile i buzele lui murmurara ceva

iute i neinteles. Apoi isi trecu miinile peste fata ca si cum

ar fi vrut sa se steargd de o sudoare nevazut5.
Uite, Ecaterina, nu pot sa te las singura cu el.
Nu-i prima data...

Nu-i prima data, e drept. Dar azi nu pot sa te las.

Trebuie musai sa-1 vezi ?

Da. Vreau sa-mi semneze un act.
El ?
El, cine altu ? Nu-i Inca bribatul meu ?
A fost...

O fost si, dupd lege, este. Chiar daca nu mai sta

cu mine de 30 de ani. Dupa lege tot el i omul meu.

N-avem ce face...

Biscu asista la acest schimb de vorbe fard s'a inte-

leaga nimic. O spaima ascunsa i se furia in oase i corul

calugarilor razbatind indeprtat 11 infiora. Isi aminti c

nemaiputind tdcea zisese :

Doamna, daca vreti, m duc io cu dumneavoastrd.

Paisie 11 privi pentru prima data, lung si tulburat.

Avea chi mari i indeprtati, cu pupilele verzi ea ale

hotilor. Buza de jos incaleca peste cealalta, o clip, narile

Ii palpitara iute mirosind aerul.
Cine-i dinsul ?

Dinsul ?! se minund Batrina i rise. Dinsul e Pillat

din Pont.

Corul se auzea tot mai aproape, ajunsese in fata usii,

se auzira pasi tirsiiti pe dalele de piatrd. Erau calugarit
care se intorceau spre chiliile lor.
Paisie ridica mina, impreuna degetele in forma de cruce

binecuvinta. Batrina Handrabur ii pironise ochii pe

tabloul intors cu fata la perete. Paisie vazu i surise abia,
din virful sprincenelor
Nici o grij. Nu-1 vad decit eu.

Nu duc grija asta. Am altele. Spune-mi, cine m'a

poate ierta pe mine pentru mearte de om ? Tu ma poti ?
Eu n-am dreptul acesta, ca preot. Ca om, da.
Minciuna, ca pcat, o poi spala cu rugile tale ?
Poate, se indoi Paisie.
Chiar daca io te-as fi mintit pe tine ?
Poate, repet Paisie masinal.

11*

www.dacoromanica.ro

163

Atunci, ascultd...
Biscu se Ondea fr voia lui, gindurile acelea veniser5

nechemate, odatd cu orkitul jalnic si intermitent al

broastelor ce parc innebuniser de lun. Se ridica In
capul oaselor si exasperat Incepu &a' strige :
Md65:5 ! Tketi ! Md5,551 !...

Pentru citeva culpe linistea cdzu retezind totul ca un

brici. Dar numai pentru cIteva cupe. Broastele reincepur
innebunindu-1 cu orcditul acela straniu si tinguitor

care-i fura glndurile 0-1 ducea spre noaptea de care

n-ar mai fi vrut sa-si aminteasc5 niciodata.

CAPITOLUL 4

Era 1ntr-o sImb5t5 0 Biscu se preg5tea In vederea

escapadei sptb.mfinale, soldatA, de fiecare data', Cu o betie

zdravnd, prin aburii careia, a doua zi, nu-si mai amintea

nimic. Avusese o zi grea, se Invd1mdsea o ploaie, tuna si
fulgera violent undeva departe In pustd si herghelia da
semne de nervozitate. Armsarul roib, plin de vigoare,
parca Innebunise. Alerga tinerele iepe, le cherna nechezind
duios, ademenindu-le spre portiuni cu iarbd grasa, le mirosea 1ndelung boturile proaspete, Incercind s'A' le Incalece, s5rind prin surprindere In spinarea lor. Clinii 11

haituiau Indemnati de strigatele Americanului, care la

rindu-i 11 urm5rea atent plesnindu-1, din clnd In clnd, cu
biciul de curele. Dup loviturA, armsarul o zbughea ca
nebun inainte, ocolea herghelia nechezind intritat, speriind minjii adormiti sub titele 135trinelor iepe. Se repezise de citeva ori si spre el, gata-gata sd-1 mute, aratIndu-si dintii lati si puternici sub botnita cu ochiuri
dese.

Blscu, Americanul, cum ii zicea lumea, hoarl s5-1 tin5

doud-trei zile la arest", adica s-1 lase In preajma fintinii,
lmpiedicat strins, nu inainte de a-i trage o duzind de bice
164

www.dacoromanica.ro

In partile mai sensibile spre potolirea singelui incalzit

de dorinti.

Herghelia p6stea nu prea departe de hodaie ; caii se

strinseser ciopor inspaimintati de tunetele indepartate.

Ploua undeva in pusta.

Valuri de aer rece, rcoritor, rabufneau in rstimpuri

clatinind iarba, spalind spinarile incalzite. Cinii, oste-

niti de hrtuiala, se oclihneau cu limJbile scoase, rsuflind

precipitat. Americanul privi spre hodaie, din obisnuinta.

Intii spre turnul de lemn inltindu-se misterios 0 trufas

peste necuprinderea trista, apoi spre curtea imprejmuita
de gardul viu atins de rugina melancolicd de septembrie.
Vazu cu uimire cloud siluete miscindu-se prin fata
Cine puteau fi ?...

Un fior de spaima Il ptrunse. Ii aminti cum in una

din noptile trecute se sculase trezit de harmalaia intaritat a ciinilor. Latrau indirjit, toti sapte, pind i potolita
catea ciobneasca, lenevita de batrinete, ca la o aratare
straina. Iesind pe prispa, Ii vazu adunati spre firul apei
hamaind catre malul opus. Nu putea fi vreo dihanie...
Lupii in pusta se art-tau numai iarna, data cu venirea
zpezii, si ciinii,
schelldau lung 0 subtire,
ca la mare primejdie, speriati. De data aceasta, zarva
lor era atitat i nervoasa.
Privise lung, scrutind intunericul nelimpezit de luna,
tinind in mina pusca de vinatoare, cu teava tdiata, una din

pustile lui Alimandru gsita in fundul unui dulap. Dar

pe malul cellalt nu se deslusea nimic.

Si, totusi, ciinii latrau intaritati repezindu-se cu elanuri scurte spre marginea apei. O secunda i aminti de

povestea aceea idioata, legenda clinelui alb si mut, sufletul

Batrinei nemingliat, prefacut in priculici. Dar asta era o

prostie pe care el n-o putea crede. Si atunci ?

Cine putea fi ?... Si mai ales ce cauta in toiul noptii

in preajma hodii ?...

Poate Binu Mosoarca, fratele Broscoiului, cel care-I

amenintase pe fata : Ma hodorogule, te am pe catastif
vreau sa te terg o data 0 sa pun cruce in dreptul tau

cum i-ai pus tu lui frate-meu"...

Binu Mosoarca ?... Penticostalul, tremuriciul, cu ochii
lui de culori diferite, lung si indoit de spinare, Cu picioa165

www.dacoromanica.ro

rele ca cloud catalige de barza ? Cel care tinindu-se de

preceptele Domnului Meuse o casa de copii, curvar si
dugos, siret ca o vulpe ?" Biscu se temuse atunci.

stia.cit de periculos putea deveni lunganul acela atitat de bautur i ur. i Binu 11 ura, stiind ca el fusese
cel care li ademenise fratele in capcana, in acea capcan
din care se intorsese pe fundul unei crute, mort, f 'Ora'

s poata spune vreodat cuiva ce anume 11 fcuse sa beta'

drumul in pusta pina la hodaia lui Alimandru.

Nu jurase lunganul ea' va da foc hodaii tiganului, va

da foc din cinci parti s ard i obolanul, potocul, hodorogul cu dinti de portelan alb pusi in America ? (Asta

cu dinti pusi, sobolanul, potocul, era el, Biscu.)

Trsese, atunci, cloud gloante in aer facind s amu-

teasca ltratul indirjit al chnilor.

Innegurata noapte i.e spaima fusese aceea...
Nu mai putuse adormi i, la un moment dat, i se pOru
c deasupra, in fosta camera' a Cerinei, umbla cineva cu

pasi tirit. Toate aceste ginduri 11 npadira in timp ce

urmrea in departare siluetele celor doi miscindu-se in
preajma hodii. Nici unul insa nu semana cu Binu
Mosoarca.

Viri doua degete in gura i fluiera lung si ascutit. Cei

doi auzira si incepura sa fac semne dind din miini

chemindu-1. Biscu incaleca iapa rotunda ca un pepene $i

porni in galop potolit, urmarit o vreme de clini.

Era Flender primarul, cu Ieronim Mohu, motul stabilit in sat dupa reforma agrara, seful celor din Frontul
Plugarilor, om tacut i vesnic intunecat, de-o forta
neobisnuit.

Il saluta expansiv pe primul, rezervat si banuitor pe

cellalt si-i pofti in casa.

Nu intram, vorbi Mohu, n-avem nici vreme si, apoi,
e mai bine la aer.
Flender scoase tabacherea
imbie cu o tigara. Biscu
refuzg.

Era nerabator sa afle scopul vizitei celor doi si astepta

atent ca cineva s inceapa discutia. Venisera cu birja primariei, asta insemna ca era ceva oficial si ca cei doi nu
facusera drumul spre sat numai de dorul lui. Flender fuma
tcut, tusind din cind in cind. Mohu se uita in toate par166

www.dacoromanica.ro

tile cuprins de o curiozitate ciudata. Cerceta totul si mormdia cuvinte neintelese.

Acolo, sus, intreba Flender fard nici o legatura, mai
st cineva ?
Cine sa stea ? se mira Americanul.
Cine-o mai stat, zise Flender si surise aluziv.
N-o stat nimeni niciodata, raspurnse Biscu. Cel putin eu nu stiu sa fi stat cineva acolo.

Ieronim Mohu intoarse spre el fata tabacita de vint

scoase caciula de oaie asezindu-se pe ea. Flender fuma

nepasator si se aseza la rindu-i pe panaintul jilav.

N-ati venit s intrebati daca` acolo st sau a mai

stat cineva ?
Nu, raspunse Flender. Nu pentru esta am venit.

Atunci pentru ce, dara ? vru sa afle Biscu intrigat.

Nu te grabi,

afla, replica Mohu intunecat.

Biscu se uita la el cu interes. Il vedea 'poate pentru a

zecea oara pe acest om ciudat i familiaritatea lui i se
paru jignitoare. Vru sa zica ceva, dar Flender interveni
cu glas scazut :
Ai mai fost la vorbitor ?
Am, zise Biscu scurt.
Ce face Alimandru ?

Ce poti face In Inchisoare ? Dormi si te scarpini...

Riser toti i In aceeasi clipa se stabili un echilibru,
ostentatia vizitei neanuntate fu spulberata.
Biscule, vorbi Mohu, am venit sa te Intrebdm daca
nu vrei s intri In partidul nostru. tii, zise privindu-1
tinta, ea* Binu Mosoarca
dusman
jurat sa te
termine.

In care partidul vostru" ? vru s afle Biscu.

La comunisti, vorbi Flender.

El, zise Biscu aratind spre Mohu, li la Front, nu-i

comunist.

Am fost. Amu sint la comunisti, ca asa-i mai bine,

preciza Mohu.
Pentru cine ? intreba Biscu.
Pentru toti, 11 asigur Mohu.

Tacurd. Un stol de rate salbatice trecu in zbor jos

peste ei, planara deasupra apei cautind un loe de aten167

www.dacoromanica.ro

zare. Una se desprinse din stol, stingher, czind ca un

bulgdr greu undeva in trestii.
E lovit de plumb, zise Biscu.

Te inscrii ? vru sd stie Flender, facindu-se ca

nu aude.
De ce sd ma inscriu ? E musai ?
Dacd-i vorba de tine, da.

Biscu rise scurt si se ridicd In picioare privindu-I pe

Mohu cu ironie.

Vrei s zici c dac ma' inscriu Mosoarc m'd las

In pace ?
Poate...

Ca el se teme de voi si de puterea voastr si cd

se va teme si de mine dacd rnd inscriu ?

Poate, repetd Mohu.

M'd, zisd Biscu, md, de unde ai venit tu aici in sat

si vrei s'a ma' inveti pe mine ce-i politica ? Te-am rugat
io sd vii ?

Nu. Nu m-ai rugat, ii drept.

*i. dacd nu te-am rugat, ce vrei ?...
Ti-am zis ce vreau.

*i numa pentru atit Ai btut voi pnaful pustei,

s ma Inscrieti pe mine la comunisti ?

Nu numai pentru atit, dar si pentru asta, il asigur

Flender.

Biscu intinse mina cerind cu semne mute o tigard.

In timp ce o aprindea de la chistocul celuilalt, cintri in
gind propunerea fcuta' care i se pdrea ciudat si neinteleas. I se adresa apoi lui Flender :

S'd zicem c pentru primul lucru md mai gindesc.

Care-i al doilea de-ati venit ping aici ?

Mohu se 'idled de pe pdmintul umed si-si scuturd

cciula de miel indesindu-$-o pe cap. Privea nepdsdtor

peste curtea hoddii, absent la discutie.
Vreau s te intreb, zise Flender tusind, dacd te mai
duci luna asta la vorbitor ?

Biscu se incruntd si mai ceru o tigard pe care n-o

aprinse.
168

www.dacoromanica.ro

Nu stiu dac m duc. Depinde de aprobare.

Daca te duci, poti vorbi once cu Alimandru ?
Ce inseamn ()rice ? vru sstie Biscu.
Adica daca poti vorbi liber i fara grija.
Se poate, daca ungi gardianul.
Atunci spune-i sa faca alt recurs.
Cine plateste ? vru sstie Biscu.

Platim noi advocatu/ si tot ce trebuie, absdlut tot,

raspunse Mohu, in locul lui Flender.

Biscu nu se uita nici de data asta la el, afisa un soi de

nepasare ostentativ pe care celalalt o primea cu indiferenta.

$i mai vreau sa te rog, daca poti, s vii mime la

scoal, in sala mare. Se da' un program si poate avem nevoie de tine, zise Flender.
Duminica asta nu pot.
De ce ?

Nu pot, fiindca m insor. Is ginere, raspunse Biscu

si rise inveselit, spre stupefactia celor doi care se privira
uimiti si se indreptara spre
Americanul Ii urma zimbind mucalit i cind vizitatorii
se pregatira s dea bici cailor, le adres o intrebare care-i
puse in incurcatur :

MA, ce interes aveti voi sa ma trageti de partea

voastra ? CA aveti un interes, nu-i asa ?

Flender nu raspunse. Il rasa' pe Mohu, care vonbi incruntat, aspru

Vreau sa-ti spun c nu avem nici un interes. Dac

esti si tu cu nol sintem mai multi. Si cu cit sintem mai

multi, cu atita e mai bine. Tu nu te-ai sdturat de bogatoi ?

Nu stii cine-s ? N-ai fost in America si-ai venit Mind

bite ? Nu stil c Binu Mosoarca i Mitroiu i vamesul, ca-

re-o scapat, te au /a rrunchi ? C li-e drag de tine ca

clinelui de mit.. ?

Biscu tacu gindindu-se la alte lucruri i raspunse fara

sa-si dea seama ce spune :

Nu stiu nimic. Stiu numai ea intr-o saptaming

ma' insor.
169

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 5

Lumea vorbea ea are boala copiilor", nu-1 vazuse

meni in timpul crizei, iar transele in care cadea uneori
la adunarile tremuricilor erau cotate drept har divin,
de care putini membri ai cultului fusesera atinsi. Nu
semana in vreun fel cu Broscoiul ; era Inalt si desirat,
miscindu-se ca o marionet. Binu Mosoarea mai avea
faima ochilor de culori diferite : unul galben ca de pisica,
cellalt negru si intunecat ca o picatura de smoal.

Instalat In casa pxinteasca, fara vocatia plugariei,

fire speculativa i lenesa, arend partea lui de pamint,

socotindu-se domn", manifestind dispret neascuns pentru

tarani. Nu era iubit nici macar in cercul celor Instariti.

Grupase In jurul casei toat protipendada satului, Impreuna cu 1Vlitroiu, seful de post, cu popa Sonu, cu Don-

dos, fost marinar (de ap dulce, un galigan cit toate zilele dat afara pentru betii i scandaluri repetate, care
facea pe contabilul easel.

In timpul razboiului, Binu lusese mobilizat pe loc" la

un oficiu postal teritorial deservind armata si jandarmeria.

Acolo invata notiuni teoretice despre radio-telegrafie,

lucru pe care acum 11 exploata din plin si de o maniera
Ajutat de Dondos, se apuca de mesterit aparate de

radio cu galena, obiecte cu mare cautare In anii de

dupa razboi. Realiza astrfel cincisprezece aparate rudimen-

tare, cu (tot atitea perechi de c4ti, i instal deasupra

casei o antena nalt i fling. Secase mobilele dintr-o
camera i aranja o masa lungd inconjurata de scaune
pe care puse acele aparate miraculoase. Dondos verified
starea tehnica a fiecarui aparat i, cind totul fu gata,
Binu Mosoare facu o lista cu cei ce vor beneficia de
privilegiul de-a asculta prin castle acelea de ebonit
semnele nevazute ale eterului.
$i nu once f el de semne. Emisiuni dedicate romnilor,

promisiuni calatorind spre urechile lor lacome de peste

maxi si taxi, amenintari i jurminte de dragoste, tinguiri
de dor de tara, intr-un (cuvint, toti cei alesi puteau asculta

aici Vocea Americii". Se adunau dimineata Inainte de

170

www.dacoromanica.ro

sase, punctuali i Infiorati de actiunea lor misterioas,

conspirativi si facuti, uhniti de miracolul acelor cutii

vorbitoare care le prelungea sperantele desarte.

neata, undele strlpteau mai bine spatiul pustiu, emisiu-

nile se auzeau destul de limpede. Dondos, prezent de

fiecare datd, le potrivea cristalul cautind punctele sensibile. Le aseza castle surizind profesional, i in timp ce

ascultau cu gurile cscate, trecea pe la fiecare cu

pinca", un fel de lad Inchis cu lact, prevazut cu
tdietur transversald prin care fericitii auditori virau
ei

bancnota Indoit. Fiindc nimic nu era pe gratis : costau

aparatele, costa riscul si mai ales, judeca Binu Mosoarc,
nu se pot plti cu nimic vestile de apropia.t clebarcare
zviirlite din belsug de peste ocean.

Luni de zile, In fiecare dimineat, ceremonialul se

desfsura cu aceeasi precizie i solemnitate. Nici unul

dintre cei prezerrti nu dddea semne de oboseal sau

neincredere. Tati sperau In miracolul unei salt/1.i inevitabile, In. intoarcerea vremilor bune i, neapxat, a fostului rege Mihai.

Seara, In aceeasi incpere, se desrsurau fabuloase

particle de pocher, doufteci i unu sau farb. i clstigtorii

poturilor i ddeau obolul In nelipsita lad incuiat cu

lact. Dondots juca sear de seard i bea zdravn vin de
tel.& greu i otravitor. In rstimpuri iesea s dea ocol
casei ca un cline credincios ce se vroia, Intttrzia o vreme

In camera doamnei Olga, sotia Broscoiului, care dup

moartea acestuia se izolase complet. El pretindea cd
trece spre a face conversatie, In realitate era informatorul si un fel de amant femeii care-1 pltea pentru
amindou. serviciile. Cert e cd Binu Mosoarcd Inchidea
ochii : avea nevoie de un asemenea servitor priceput
puternic. O singurd data', surprinzIndu-1 iesind din camera

cumnatei sale, Il amenintase cu glas sec, uitindu-se la el

Cu ochii aceia stranii In care luceau porniri de criminal :
Dondos, cu Olga poti face ce porcdrii vrei. Da' daca

te prind cumva la nevast-mea, poti s-ti cumperi doi

metri de scindurd fr noduri...

Dondos pricepu amenintarea ce/uilalt si se feri

dea vreun prilej de rafuiald. Zenobia, nevasta lui Binu,
171

www.dacoromanica.ro

In ciuda faptului ed ,adusese pe lume cinci copii, ardta

minunat i, pe deasupra, avea un fel provockor de-a se
purta cu bdrbatii. Pe el Il trata cu indiferentd i superiori-

tate, des! 11 privea cu Gehl pofticiosi, miscindu-si soldurile pline si infoindu-si shill marl, doldora de lapte. Dondos se ferea din calea ei, astepta cu prefAcutd cumintenie

elipa chid o va rdpune sub greutatea lui si dupd aceea,

n-avea decit s-i spun'd chiorului de bArbatu-sau, dac-o

mai avea chef"...

Find, atunci, i vedea de treburi, II insotea peste tot pe

Binu Mo&oarcd, ca un inger pdzitor, ardtandu-se smerit
plin de devotament. Stia o serie de scamatorii de pe

vremea eit fusese marinar, mdsluia cArtile ea nimeni

altul si In caz de incdierare era puternic i curajos. Tot
el tinea un fel de evidentd contabild rudimentard cu
capitole de cheltuieli i venituri, pe care le prezenta lui
Binu serse frumos intr-un registru cu scoarte vArgate,

de carton. Din ratiuni pe care nici mdcar Binu Mooarcd

nu le putu pricepe, Dondo acceptd, la maturitate,
schimibarea religiei si se botezd intru Iehova, trecind la
cultul tremuricilor. Ceremonia, rard si de un pitoresc amuzant, stirnise curiozitatea Intregului sat. Fu anuntatA

ziva botezului si la procesiunea sectei se aldturd un

mare numdr de gurd-cascd. Pornir astfel intr-o simbdtd
dimineata, In frunte cu Binu Mosoarca' si alti doi predicatori, spre malul riului, la Izvoare, ceva mai jos de hodaia

lui Alimandru, alegind un cot unde apa m'Asura peste

un metru adincime. Era toamn., nu cdzuse incd bruma,
dar stdruia un frig vestitor de iarn apropiat si cei mai
multi purtau paltoane scurte din stofd neagrd cu guler
de astrahan. In mijlocul eonvoiului, intr-o cdrutd trasd
de doi cal albi, Impodobiti cu panglici multicolore, stAtea

in picioare, silindu-se sd-si pdtreze echilibrul, gata sd

primeascd taina botezului, fostul marinar Dondos. Era
imbrAcat in alb, intr-un soi de cdrnesoi larg si lung pind

la glezne, prin tes'Atura cAruia frigul Il pdtrundea cu

nemild. Se silea s'd nu tremure, s paid eft mai demn,

sd nu ja in seamd risetele

si apastrofdrile oamenilor

adunati pe ulitd.
172

www.dacoromanica.ro

Iesira din sat urmati de copii si o droaie de curiosi,

nu inainte ca Ieronim Mohu

swduie cumplit pe motete
pomenind ceva ,despre cruce, tremurici si un icar de dum-

nezei. Ceata cinta lent un psalm despre mintuirea sufletului i curtirea prin botez.
Dondos se ruga In gind sa ajung mai repede la locul

stabilit, sa sara o data in apa i s termine mascarada

de care incepuse sa-i fie mine.

Acceptase toata aceasta comedde cu un gind anume :
stia ce inseamna s fii membru :al acestei secte, probabilitatea unui mariaj care s-1 scoata din srcie, noptile de
dementa sexual de la sediuI sectei, libertatea amproasa
ingaduit i Incurajata de ritul in care urma s fie initiat
Il fceau sa suporte totul cu stoicism si penitenta.

Procesiunea ajunse la locul ales. Predicatorii rostra'

pe rind cliscursuri interrninabile, impestritate cu citate din
cartile de rugaciuni. Apoi Ii facura semn sa coboare. Mem-

brii sectei cintau patrunsi de solemnitatea momentului,

ceilalti oameni din sat rideau, copiii chiuiau ascutit,
arsi de nerabdare. Fu gardat pima la malul apei de doi
dintre cei mai bltrini tremurici. Cobori malul lutos, se
infiora la atingerea rece si inainta 'Meet pind ce undele
Ii ajunsera la piept. Apoi isi prinse nasul cu amindoua
mlinile si se scufuncla de trei ori in apa galbuie. Ramase
o vreme In mijlocul apei, tremurind, asteptind ca cei de
pe mal sa termine cdintecul de initiere.

Din ziva aceea, Dondos fu considerat un frate" de-al

lui Binu si, In consecint., acesta Il invita s locuiasca la
el, In una din numeroasele camere ale casei. Si tot din
ziva aceea, influentat de Binu, se declara dusman infocat
al lui Biscu, Flender si Ieronim Mohu.

Al lui Biscu mai ales, pe care-1 pindir la crisma

si-1 amenintara pe fata. Americanul nu se arga prea
speriat de amenintari, desi ii stia capabili de once. La
injuraturile lui Binu, rdspunse calm :
MA, voi uitati c Dringler n-o murit ? Sau nu stiti
cine-i svabul ? Ha ?... i Alimandru ? Alimandru'ce-o face
dupa ce iese, ca iese el data. ? Ha ?...
173

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 6

Dup plecarea celor doi, Americanul renuntase pentru

prima oard la escapada lui in comun. Vizita *fi indispuse,

ba mai mult, Incepu s-i fie teama de ceva necunoscut.

Daca cei doi bOtuserd drumul spre el vorbindu-i deschis
propunindu-i o asa-zis alianta, Inseamn c primejdia e reald. Binu Mosoared nu-1 putea ierta pentru ames-

tecul lui In moartea Broscoiului. E adevArat ca nu indrznise s se arate in preajma hodOii, dar noaptea aceea cind

clinii ltraserd fr o pricind anume Ii ddu de ginklit.

Izolarea lui, linistea profunda' a pustei tulburat doar
de tipltul pdsdrilor de noapte i ltratul rzlet al clinilor
11 insingura si-1 umplea de tristete. El, care btuse trei
continente, se frecase de multe in fviat si nu Incdruntise numai In lucruri bune, se simti deodat deosebit de
singur i ostenit. De aceea i hotrirea, pentru unii
nebuneascd, de-a se insura la virsta lui. Aducinduil
aminte de insurgoare si de chipul viitoarei mirese, se
inviord.

Aprinse focul si aseed o cala plin cu ala& hotarit

faca o baie pe cinste. Pregati ciubgrul de lemn, asezl pe
fundul lui, de trei degete, sare de Bazna si o lingur din
praful miraculos de peste ocean, primit in dar de la un
chinez care pretindea c substanta are puteri sigure de
Intinerire. Americanul nu-1 mai tfolosise demult din pricina

mirosului greu care se degaja (lupa efervescenta produsd

la atingerea cu apa. Dar acum se hotrl s incerce,

incl o datg, eventualele efecte. L'As' apa pe foc si dete

o mita In pust aducInd herghelia mai aproape de hodaie.
Armsarul se potolise. Ploaia care se anuntase trecuse
undeva spre apus cu valmsagul ei de non i si tunete.
Acum, seara era limpede i malta, mirosea proaspt a
iarbk a lapte de lapa si a mil. Min'd caii prin aerul rece
ei mergeau domol, stui si lini.titi spre locul Innoparii.
Mergea clrind In spatele lor si se Ondea c, uite asa,
Intr-o noapte, cineva, stie el cine, ar putea s-1 culce pe
veci cu un glont, printre flori. N-ar
nimeni, niciodatd,
cine a tras, n-ar fi nimeni in jur s-i oblojeasca rdnile.
Poate lepele ibOtrine si obisnuite cu mirosul lui i-ar
174

www.dacoromanica.ro

sufla deasupra nedumerite. Poate ciinii lui mici i iuti 1-ar

linge scheldldind jalnic si urlind a moarte. Poate cd arma-

sarul turb,at s-ar repezi s-1 calce in picioare, stiindu-1

fr putere. Intristat de aceste ginduri, intrd in cas
Incepu sd se dezbrace Incet, aruncind cu sild nesfInsit
hainele mirosind a chnp si a balegd. Rdmase gol in fata
unei oglinzi cu rama de lemn si se privi Indelung. Nu-1
interesa chipul, stia cum aratd. isi vdzu pieptul 'puternic
cu muschii cazuti, In jurul subtioarelor pielea se strinsese
in Incretituri mici, devenind moale i fdr. viatd. Incordd
muschii

i, pentru o clipd, pieptul i se bomba si hice-

putul de pintec dispdru. Dar totail nu dura decit o clipd.

Putere mai avea, trupul sdu otelit, crescut
In mijlocul naturii, i pstrase snaga originarA. Dar sem-

nele anilor se ardtau cu nemil, incepind de la chipul

brdzdat de creturi miei pina' Ja plelea de pe spintec, gal-

bend i fdir vlagd. Of t adinc si se virl in butoiva cu apd

fierbinte.
Inchise ochii i incepu s, viseze. Ar fi vrut sd se
insoare iarna.

S ningd mu/t i frumos peste pustd fi peste sat.

Morarul cel bdtrin, stdpinul nevdzut al cerurilor, s scu-

ture sacii de faind pe pdmint.

Atunci, pomii sint grei de floare i scaiepii cei feird

uscdciune poartd pe cap coroane a/be, de magi. El ar
iefi de cu zori in curtea asternutd cu cearceafuri mari,
nepdtate de urme mergind. Ar fi mers gdont in sopronui
in care se odihnea sania, Bodoanca", cum ti ziceau sdtenii.
Dcomme, cum ar fi chiuit o datd, s sard toate

care-fi fdcuserd peste iarnd cuib i loc de veghe in

botloanlete ei ! Ar fi prins-o sin gur de rundd si ca
cal ar fi tras-o in curte. lat-o! Bodoanca lui Alimandru,
dracul cel negru i puternic care std fi putrezeste in
temnird Bodoanca vopsird ca cerul i cu td/pile bdtute in
fier lat de o palmd, s zbo are ea vintul. Bodoanca cea
vindtd .cu doud flori rofii desenate in pdrfile din fard,
doi bujori infoiati parca de frig. i in spate cu cei doi
ingeri gol, acoperiti de un fel de rochite prin care li
se vedea buricul. Ar fi scos-o el, ar fi incdlzit o oald
cu apd si-ar fi spdlat-o milimetru cu milimetru, asa cum
se spald acum, s strdluceased de curdtenie, s-o facd
175

www.dacoromanica.ro

oglindd. Apoi ar fi uns-o cu ulei fierbinte de in. sti nu

inghete apa pe ea. Cinci brate din fin amestecat cu busuioc
asezate in spate ;si stub lezattul de pele cu spdtar. De acolo,
ar fi iefit un miros dumnezeiesc.

S-ar fi giitit cu paltonul din America, paltonul acela

Cu cincisprezece nasturi irnbrticati in piele i Cu guler

din bland de vulpe inspicatti de bdtrinete. $i cum ar

suna salbele de clopotei peste pusta

rece. Ar
umple sania de copii i aa, cu acest alai, ar poposi la
casa tiganului Drugd . Ea /-ar aftepta, desigur, gata imbrdcatti in prag, tinard i frumoasel, cu pielea mdslinie $i
ochii umbriti de gene grele. i ar ninge bogat, ca in
preajma Crticiunului. Ptirintii ar plinge de circumstantti,
plozii 1-ar trage de pulpane cerind bani, i el ar fi darnic
ca un rege.

Apoi, aldturi, in sanie

Ruja.

drumul spre hoclaie Cu

ar ninge fruimos cu fluturi befi, finul s-ar rupe sub

picioarele lor amirosind ca vara. i cum ar suna clopoteii...

Se trezi brruse din visare, npadit de mirosul greu

al substantei ohinezului care cluhnea insuportabil.

injura In gind i iest din ciubar primenindu-se.

Nu putu adormi multa vreme si, ca de fiecare data,

refacu IntImplri de mult trecute ; de data aceasta, una
pe care n-ar fi vrut sa

aminteasca niciodata.

CAPITOLUL 7

Petrecuse o noapte grea, plin de gInduri negre, cazind

spre dimineat, intr-un somn scurt si agitat. Visa ceva

ciudat si multa vreme dupa ce se trezi 'amase pe marginea patului privind In gol tulburat.

Se facea ca era in pusta calare pe armasarul roib,

mergInd la pas, cind deodat, Inaintea lui, vazu un alt
calare/ care nu era altul decit Alimandru. Avea chipul
tras si nefiresc de galben si, ce era mai straniu, avea
176

www.dacoromanica.ro

amindoi ochii sndtosi. Fisia neagrd a bandajului ce

odinioard ii tdia obrazul dispdruse. Biseu se bucurd de
vederea lui si-1 strigd pe nume intinzind bratele. Strigdtul se auzi limpede In linistea pustei, dar Alimandru
continud sd cdldreasc cu fata intoars spre el privindu-1 Me nici o expresie, cu obrazul galben, ca de mort.
Strinse friul si armsarul porni ca un bolid intr-un galop
turbat nechezind lung si subtire. Cu tolate acestea,

Alimandru se indeprta tot mai mult, ca si cum ar fi

lunecat prin vdzduh tras de funii nevzute. Galopa pe
malul apei, printre slciile ce-i loveau obrazul, se afla
foarte aproape de Alimandru, mai avea putin, i ar fi
putut
atingd cu mina cind acesta dispdru ca o
nlucd In apa oare se inchise deasupra-i ca o perdea
neagra.

In aceeasi clip armsarul se opri brusc i Biscu vdzu

doud miini cunoscute, miini lungi i descArnate, cu degetele infipte in ndrile calului. In fata lui, mai inaltd dealt
calul, Imbrdcatd in rochia ei cernitd inchis la git, sttea
nemiscatd bdtrina Handrabur.
Ii privea cu ochii ei negri si strdlucitori i ridicind

mina rosti rar si fdrd sd miste buzele

Al grijd, Biscule, ai grijd, Biscule, ai grij, Biscule !
Americanul se sperie de vocea ei i vru s descalece.

Piciorul drept i se incurcd in cureaua scdrilor si rmase

astfel atirnat in sa, cuprins de o spaimd puternicd. Vru
sA strige, dar glasul ii piense si nu vdzu altceva decit
ochii Batrinei arzind scinteietori lingd timpla lui.
fdcu cruce buimcit, neputindu-si
Se trezi asudat

veni multa vreme in fire. Rdmase ginditor pe marginea

patului incercInd s descifreze semnele visului. Era tocmai

In dimineata nuntii, se simtea obosit ca si cum ar fi tras

la plug si, pentru o clipd, li veni Sal renunte la tot. Ar fi
aminat bucuros cununia religioasd fdrd sd.-i pese de

gura oamenilor. Se gindea numai la Ruja, la mireasa

lui tinrd care, desigur, la ora aceasta se sculase deja,
se gatise cu hainele cumprate de el si-1 astepta cuminte
in fata casei, Inconjuratd de puradei si rude.

Se bArbieri cu grijd in fata oglinzii i iesi In curte

inviorat de aerul proaspdt al cimpului. Era In zori si
177
12

www.dacoromanica.ro

deasupra riului somnoros plutea o piclA fumurie Invdluind slciile Intr-un halou tremurtor.

Se auzeau ratele slbatice mcdind intre trestii si

dinspre sat clopotul mare Azbind Indeprtat si trist.

Inca'led. In cautarea stavei, adp iepele si manjii, apoi

ademeni arrndsarul care-1 privea dintr-o parte sforind
nervos. Il scrpinA In virful botului si-11 btu linistitor
pe gitul lucios si fierbinte. Apoi li trecu friul peste cap
si-i puse Cpstrul cu zdbale nichelate. Arrnsarul jucd
scurt pe picioarele dinainte In semn de protest, Biscu li
vorbi incet domolindu-1, continuind sag mInglie In jurul
urechilor. Incalecd fard grij, galopind spre hadaie.
Incepu sa se imbrace meticulos, alegindu-si o cmas

albA cu plastron scrobit si guler tare de celuloid. N-o

mai Imbrcase din vremea emigratiei. TO puse costumul

albastru care-1 stemgea in tale. La sfirsit, scoase din du-

lap pldria de cowboy si-o pene indelung si cu grij.

Gtit astfel si cu pldria aceea ciudatd pe cap, prea mai

tinr si mai inalt. Se privi multumit In oglind, dupd care
iesi din cas si inhm armsarul la gabrioleta cu rotile
vopsite in rosu. Impodabi Cpastrul cu flori de muscat

si agt la hamuri saliba cu clopotei strlucitori care

Incepurd s sune lin. Urc si asezindu-se teapan pe sezu-

tul acoperit cu o pdturd colorat, chiui scurt, veselin-

du-se de unul singur, si ddu bici calului.

Strbtu pusta, mergind pe drumeagul albit de praf,

trecu unja ferata si intr In sat chiuind ascutit, scotind

oamenii din case, urn-161.ft de o ceatd glgioasd de copii

care fugeau In urma gabrioletei oprindu-se s adune

monezile strAlucitoare aruncate cu drnicie de American.

Trecind prin fata casei Btrinei, o vAzu pe Parasca

stind In usa circiumiri si opti, salutind cu pdaria ridicat :

Sdru-mlna, doamn, si rmine cum am vorbit. Dupd
biserica vin sa tragem un snaps.

Parasca rise inveselit de aparitia lui bizar si in-

cuyiinta, dind din cap.

Ajunse la casa tiganului Drugg, viitarul su socru,

urmat de un adevrat alai zgomotos. In fata casei, asezat

pe fotaliul acela de lemn cu sptar sculptat, singura mo-

bila din casd, il astepta Ruja, gdtit In hainele albe de

mireas. Chipul ei mdsliniu contrasta cu puritatea voalu178

www.dacoromanica.ro

rilor albe si pdrul btind in albastru era despletit si

impodobit ou flori de cimp. In stinga miresei stdteau In

pozitie de drepti ,sase muzicanti zimbind cu dintii sdndtosi, gata sd inceapd cintecul.

In fata lor, Drugd cu arcusul ridicat, cu chipul luminat

de bucurie, rcni un sa trdiascd mirii", dupd care fcu

semn lutarilor, Incepind sd ointe cu glas tremurind de
emotie multi ani trdiascd".
Biscu cobori din gabrioletd usor, stinjenit de multimea
privirilor. Se apropie de mireasd, minunindu-se In gind

de frumusetea si tineretea ei si, aplecindu-se, o sdrutd

pdrinteste pe frunte. Tigncile, cu rochiile lor multicolore, puradeii in CMsute rupte, tiganii zdrenturosi, dar
pdtrunsi de solemnitatea momentului, rdcnird un ura"
prelung si tremurdtor. Trompetistul orchestrei Isi umfld
obrajii si incepu netam-nesam s sune, ca la armar,

semnalul de atac. Drugd se apropie de mire s'i cuprins de

o efuziune neobisnuit ii sdrutd mina. Biscu si-o retrase
jenat si-1 Im'bratid ibdrbdteste. In chipa aceea o tigancd

bdtrind incepu sd chite cu glas dogit

despartire :

cinteoul de

Trandafir cu spini fierbinti

azi md duc de la pdrinti.
P1ingi tu mama, plingi tu tatd
cd s-o dus a voastr fatd,
cum mergind rindunelele
toamna cind cad brumele.
CA s-o dus si v-o lisat

salul negru lingd pat."

In timpul acesta, in fata gabrioletei se asezd un

ligan tfindr, tinInd deasulpra capului steagul tricolor,

lmpodobit cu panglici albe. Alturi, un altul purta In

min un pui de mar cu raddcinile firave, pline de pdmInt.

Era pomul mirilor ce urma sd fie sddit de amindoi In

fata casei, apoi, ingrijit si udat, pina va da rod. In urma
lor, purtat pe o tavd de lemn, de doud fete tinepe, !si
ardta splendoarea coloratd tortul miresii" In forma de
inimd, in mijlooul cdrula stalucea un trandafir rosu
179
12*

www.dacoromanica.ro

aprins. Mirii urcar in gabriolet, taraful lutarilor se

grupg In spatele lor impreund cu ceata gal6gioasd a nuntasilor. Erau gata s porneasck cind Drug tip ca apucat :
Stati, mo, c n-am dat zestrea !
Se repezi la fotoliul impozant si rididindu-1 cu

Il asezd mandru la spatele mi.rilor, potrivindu-1 s nu

cad. Abia dupd aceea convoiul porni 1ncet in sunetul
orchestrei cuprinsd de o veselie draceasc, In chiuiturile
ascutite ale femeilor care agitau fin aer sticlele cu tuicd.
Biscu nu .auzea nimic. C'zuse intr-o Ingindurare nepo-

trivit momentului. O tainted presimtire Il mohora, si

visul de ieri noapte struia limpede i infricosator in

mintea lui. I se f'cu deodata dor de Alimandru, de forta

blindetea lui i In mijlocul hrmlaiei se simti singur
prsit.
In ultima vreme, noaptea mai ales, ciinii ltrasera
nervosi si intrItati, semn c cineva ddea tircoale prin
preajm. Apoi, obsesia camerei vesnic inchis, camera In

care locuise Cerina, sentimentul de tain si mister ce-1

degaja fi fceau s rmin treaz pind trziu, prad
celor masi nstrusnice i pustiitoare ginduri.

Cu cit se apropia de biseric, presimtirea lui se ma-

terializa intr-un soi de fried neinteleas. In dreptul

primriei, Flender i Ieronim Mohu se alturar convoiului salutind cu mina ridicat..

BIscu le rspunse surizind si se liniti. Ceremonia

cununiei fu scurt, dup dorinta Americanului, care toc-

mise un preot din satul vecin pentru oficierea slujbei.

Stand In fata altarului, aldturi de proaspta lui sotie,
tiganca aceea tInrd care mirosea a flori si a apg de
ploaie, se simti tindr i fericit. Era poate cea mai frumoasd clip din viata lui, risipit In aventuri i neliniste,
singura i2fbind cu adevrat palpabil. Aivea alaturi un

trup tnr i sntos, un trup cald ca o pline proaspt

scoas din cuptor, si popa rostea cuvinte frumoase despre

rostul omului pe pmint i frumusetea vietii. Ce altoeva

fusese viata lui decit un sir de esecuri, IncePInd cu

emigratia spre continentul necunoscut, din care se
intorsese sdrac i ostenit i terminInd cu vesnicele lui
speculatii de Imbogtire ?
380

www.dacoromanica.ro

Batrina murise, lasIndu-1 amestecat intr-o afacere din

care nu stia bine cum avea sa scape, mai ales acum cind
fratele Broscoiului, Binu Mosoarc., se stabilise in casa
parinteasca, si care 11 oprise de citeva ori amenintIndu-1

s-si mute cuibul in alta parte daca tine la pielea lui".

Alirnandru zkea in temnit sperind intr-o miraculoas

amnistie i tesind planuri de evadare. Singurii Flender

Ieronim Mohu 11 sfatuiau s treac de partea lor, sa se

inscrie la comunisti ca e om sarac i viitorul va fi al

celor saraci"...

Se trezi din ginduri in clipa in care popa terming de

rostit ultimul cuv1nt al slujbei si el fu invitat de nuntasi
sa-si sarute mireasa. O ram masinal, rosind de rusine,
aplecindu-se ocrotitor peste faptura ei mic ce tremura
de emotie. Apoi se intoarse catre Flender
ruga sa vina
la crisma BatrInei uncle va da o mica masa.

Intrar in crisma calcind pe griul ce-1 aruncau nuntasii In calea lor i Parasca le iesi in intimpinare skutindu-i. In timp ce se aseza la mesa, Biscu privi spre
leaturile separeului in care sttea odinioar Batrina in

vremea cit tria, si pentru un moment i se paru ca-i

zkeste silueta subtire profilata In lumina putin.

alaturi pe Flender si pe Ieronim Miohu i facu semn muzi-

cantilor sa cinte. Odaia joasa era 1mpodobita cu hirtie

creponata, cu crengi de brad, vinul stralucea rosu in

paharele lungi. Ruja era frumoasa i rasufla iute ca o
rindunica sosita dupa un ibor lung, si Biscu se simtea cu
adevarat fericit.
Nasul vesti dansul miresii" i Americanul, usor cherchelit, se ridica demn si comanda cu important :
Englis-vals !

Viorile pornira incet, toba puncta ritmic melodia si

nuntasii acura impresiona# de solemnitatea momentului.

Cei doi incepura sA valseze Incet, Ruja mica

si

gratioasd, cu privirile In 0mill-it, giscu drept ca o scindura, cu mina Intinsa lateral, executind pasii cu precizie
eleganta, ca un ofiter de husari.
Biscu privea la Druga care plingea de cf ericire

crimile rotunde i se rostogoleau pe lemnul viorii ca

niste perle lichide. Ti vzu deodata schimbat la fata
privind nauc spre usa de la intrare.

181

www.dacoromanica.ro

In aceeasi seoundd muzica inceta brusc. Doar tobosarul luat prin surprindere punictd inutil cu o loviturd sonor tdcerea stinjenitoare ce se lsase.

Biscu se rasuci mirat

vdzu in prag pe Binu

Mosoared i Dondas marinarul uitindu-se intunecati spre

el. Binu avea capul fixat in directia lui, dar ochii sasii

priveau In altd parte, Intr-un punct greu de ghicit.

Americanul shnti un tremur de minie furnicindu-1
intrebd scurt si cu dusmanie :
Ce \Teti, ma, voi ?

si

Cei doi se privird intrelAtori si Mosoarca vorbi cu

agresivitate

Vreau si io sA joc dansul miresli. PlAtesc bine !

Nu te-am invitat la nuntd. Nici pe tine, niel pe

hndralgul cela, rdspunse Biscu.

Nu ne-ai invitat, dar ,noi

venit. Asa-i la nuntd,

se intim,p15. si suprize", filozofd Binu.

Intinse mina spre Ruja si zise cu glas mieras :

Hai, vino s. te joc, cd esti frumoasd si meriti. Se

intoarse spre muzicanti i striga poruncitor : Cintati,
!

Se lsa o tdcere scurtd si amenintAtoare. Binu fcu

citiva pasi in directia miresei, se opri in fata lui Biscu
privindu-I cu urd i slobozi o injurtur printre dinti.
Atunci se auzi o voce groasd i poruncitoare care-I descumpAni :
Iesi, mA, afard !

Care-ai vorbit ? vru sA stie Binu.

Io, mA, stai sA mA vezi mai aproape.

Ieronim Mohu se scul de la locul lui, b.du tacticos

un pahar de vin i, ocolind masa, veni cu pasi lenesi
spre celdlalt. Era scund, dar neobisnuit de lat in spate

si pdsea neauzit legdnindu-se pe opincile motesti. Calmul lui netulburat, chipul dur brazdat de tdieturi adinci
hotdrfirea cu care inainta 11 fdcurd pe Binu sd batd
In retragere. Se replie lingd Dondos care-si umfld pieptul
puterni,c si astepta sficlAtor.

Ieronim Mahu se opri in fata lar si cern cu .aceeasi

voce seaa dar hotArit :

Am zis sd iesiti afard !

Nu termind bine vorba cA scoase din buzunarele sumanului un lant de biciclet greu si lucios ca un sarpe.
182

www.dacoromanica.ro

Cei doi inteleserd ca nu e de glumit, cuncrsteau efectele

loviturilor cu aceast arma si iesird din circiumd rostind
vorbe amenintAtoare. Drug& f.cu semn muzicantilor care
incepur o raelodie veselA. Biscu iesi in usa oirciurnii si
rcni in u.rma lor cu mina fAcut. pilnie :
.

MA, am s vd plAtesc asta. Iese el Alimandru s'i

vA ja mama draoului cu averea voastr cu tot...

CAPITOLUL 8

Ningea bogat si fastuos in acel sfirsit de decernbrie si

scrisoarea unchiului Biscu, sosit cu citeva zile Inaintea
vacantei, mA invita in termeni ademenitori spre miraculoasa intindere a pustei.

Lapidar si plind de haz, misiva ma punea In curent

cu ultimele noutAti survenite in viata nAstrusnicei mele
rude pe care-o iubeam si-o admiram deopotrivA. Printre
altele, MA instiinta de intrarea in a-ink:Jul oa.menilor",
intelegind prin asta &A se Insurase, &A vioi avea o mAtus

care-mi va face placint intins cu mere si atit de rivnitul zahAr cu nucA bgat la cuptor dup scoaterea piinii.
Eram asigurat de nerndarea cu care Nona, iapa bAtrin
si oarb, m'A asteaptA gata inhmatd, precuan 1 faptul
cd fazanii.si prepelitele au uitat s'A zboare de dorul meu.
Intr-un final scurt, imi propunea s'A fac aceast cAl-

torie cu domnul Dringler care m va transporta cu

masina lui.
Dringler ?... Desigur, neamtul rdtAcitor, cinematogra-

fistul", cum li spuneau copiii cdrora nu le percepea nici

o taxA la spectacolele lui primitive. Perspectiva unui
drum de Lama fAcut cu masina, cale de zeci de kilometri,
mi se pdrea nu numai deosebit de atragtoare, ci pe de-a
dreptul miraouloas.

In ziva vacantei, Dringler veni la internatul,scolii si,

sub privirile uimite ale colegilor, urcai, ajutat de neamt,
in automobilul negru al carui motor sforAia linistit imbic183

www.dacoromanica.ro

sind aerul cu vapori mirositori de benzina. Era un FORD

vechi, printre primele aduse in tara, avind pe capota o

emblema ciudata : un ICAR nichelat gata de zbor.

M. asezai In fatd, sub picioare cu micul geamantan

de lemn in oare aveam rufaria de corp i citeva Dox-uri
cu copertile ferfenita.

Un miros Ineckios de benzind imi taie respiratia.

Venea de la cele patru canistre de razboi asezate pe banca

din spate care constituiau, de fapt, rezervorul batrinului
vehicol.

Imi inveli picioarele intr-un pled gros i dupa ce-si

facu semnul crucii, Dringler porni masina. Ea se urni cu
zgomot de fierrie veche, dar motorul, In patru timpi,
batea deosebit de regulat si linitit. Strabdturam orasul
cu vitez reclusa, ocolind convoiul de skill i birji din

centru. Iesirdm la drum liber, gonind in acelasi ritm,

pe soseaua ce traversa cimpia pierzindu-se undeva In zare.

Ningea rar, cu fulgi grei i pufosi. Motorul bdtea la

fel de regulat, aburi subtiri ieseau din gura radiatorului
geamurile laterale se acoperird de nea. Dringler facu
un mic istoric al masinii.

Fusese unul din automobilele zburatorului", un fel de

print, un ins aiurit si mare iubitor de masini si de cai,

dupd cite pricepeam eu. Dringler o oumpArase, sau mai

bine zis o cistigase la un joc de cdrti, de la un fost administrator al printului, un bdtrin betiv i cartofor cu care,

jucInd cloud zile si cloud nopti pocher, pierduse el la inceput

cinematograful ambulant cu popi cu tot, ca pina la urma

sa-si fa inapoi avutul, plus masina. Ar mai fi jucat, se

amuza Dringler, Inc doud zile, daca bdtrinul n-avea
ghinionul sa-1 apuce damblaua betivilor In zorii celei
de-a treia zi, 'kind o criz, dup care cazu Intr-un somn
adfric.

Strabturdm sate pustii, cu ulitele goale, poposin,d de

&TA' ori spre a umple rezervorul cu apd. Drumul mi se
parea nesfirsit, viteza umila a bdtrinului vehicol incepuse
sA ma ingrijoreze, mirosul violent de benzind imi fcea
ru. Dringler povestea vrute i nevrute ; despre unchiul
Biscu i nenorocul vietii lui, despre calugArii care nu
se mai satura de somn i monopol, despre noul film
184

www.dacoromanica.ro

achizitionat, ceva cu Tarzan, fiul junglei, pe care ar trebui

neaparat sag v.d.
Ninsoarea nu contenea. Cadea domola, intr-o /lord de

fulgi rotindu-se In aerul MA' de vInt. Din cind in cind,

cite un iepure speriat tdia drumul mainii, ca o sgeata,
facindu-md s tresar de placere.

Dupa patru ceasuri de mers, intraram pe un drum

lateral, un drum de tara, nepietruit, strajuit de cloud

siruri de frgari bdtrini, incrcati de zapadd. Era drumul

care trecea prin marginea satului 000lindu-l.
De la o vi-eme vazui in deprtare turla inalta a bisericii,

holumburile de pamint inaltindu-se ca niste cocoase sub

cerul mohorit, aleea plopilor strajuind cimitirul. Se
auzira clinii l.trind deprtat, zgomotul unui motor de
tdiat lemne gemand ea o trompeta ragusita...
Cotirdm spre pustd, mai avearrn putin, dup aprecierea

mea, cind in fata masinii apdrurd cloud siluete, facind

semn sa prim. Erau doi graniceri tineri, Cu armele pe
umr, care cerurd actele i permisul de granita. Dringler
scoase un portmoneu impozant si prezentd hirtiile exunde se duce si informindu-se de starea sandtatii
prietenului sau i daed, nu cumva, Doamne fereste, s-ar
putea intimpla sa nu fie acasd. Cei doi risera hitru
auzind numele unchiului Biscu precizind ca e acasa,
deoarece se Old in luna de miere", are mireas tinara si
Cu pretentii, asa ca este ocupat" pind peste cap. Dringler
rise si el ardtAindu-si dintii de aur si porni masina. Mie
nu-mi aruncar niel o privire, nu intrebard nici cine
sint, nici care e rostul meu acolo. Dringler facu citeva
reflectii pe seama casatoriei ciudate precizind c diferenta

de virstd nu e o problema la un om umblat ca Biscu,

amintind ca. la mireasa tinerica, once mos e ginericd".
Intraram pe drumeagul ce ducea catre hodaia lui

Alimandru. Zapada inalta ingreuna mersul masinii care

sfordia, pentru prima data, nemultumitd. Vdzui In depar-

tare turnul de lemn si mima mi se strinse de fried si

curiozitate. Ne siantird cinii. Latrard intritati venind
In intimpinarea noastra i In curind putui sag vad aler-

gind paralel cu masina. Erau sase : patru mici i flocosi,

schelldind subtire, cei doi durgi ciohanesti sdrind in sal-

turi molcome, fara sa latre. Lipsea batrina catea, cu

www.dacoromanica.ro

185

blana ei vrgatd de tigru, dar i auzeam ldtratul ostenit

si giros rdzbincl din preajma hoddii.

Oprirdm Inconjurati de haita clinilor si Dringler nu

vru s coboare in ruptul capului, asteptInd aparitia

unchiului RiScu. Acesta se ardt venind In goan, Imbrdcat sumar, cu capul descoperit, sprinten si mai tInr
ca niciadatd. M sdrutd cu tocdituri zgamotoase i strinse
mina neamtului btindu-1 prieteneste pe umdr. Indepart
clinii care se potolird imprstiindu-se. Ii urmarm
spre curte, ascultIndu-1 cum strig din fundul plrminilor :
Ruja, Rujita, hai, ed au venit gostii".

Intrardm in odaia euratd si luminoas dupd ce ne

scuturardm In tina de zpadd. Ne IntImpin o tigancd
tindr, scundd, dar plin la trup, hnbrcat intr-o bluz
alba' si o fusta bogat colorat. Ceremonialul prezentdrii
fu scurt : Ea e m'alisa ta, Ruja", zise Biscu ardtind eu
degetul ea si cum In camerd ar fi fost mai multe femei.
El e domnul Dringler, prietenul meu."
Apoi xnd impinse IndemnIndu-md sd-mi sdrut m'Atusa,

lucru pe care, mArturisesc, 1-am fdcut cu multd. sfial

dar cu deosebit plcere. O sdrutai pe obraz apropiindu-mdi

de trupu-i pietros.

Mirosea a mere, avea dintii incredibil de albi i pdrul

aproape albastru. Nu-mi venea sA cred c aceast fetiscand

este nevasta unchiului i1 deci, mtusa mea, iar postura

de nepot mi se parea destul de incomoda. Ea md privea
linistit, cu un suris ciudat inscris pe obrazul ciocolatiu.
Unchiul Biscu i Dringler se asezard la masa in fata
unei sticle cu tuic, cuprinsi, subit, de un deosebit apetit
verbal.

In casd struia o cAldurd pldcutd, soba, continuatd cu

un cuptor Inalt, duduia. Aruncai o privire pe peretii allbi,

plini de icoane, vdzui poza lui Alimandru, o poz din

vremea tineretli, fdcutd la tIrg, calare pe o cmil. de
carton. Pe vreanea aceea avea amindoi achii sndtosi
chipul lui de atunci nu seandna de fel cu cel stiut
de mine. .Ne a.sezarm ,eu totii in jurul mesei, rupti de
foame si oboseald. Bui i eu un pahar de vin rosu
umplut cu generozitate de unchiul Biscu, care se fdcuse
usor" si era apucat de speculatii comenciale. Vorbeau des186

www.dacoromanica.ro

pre toate, amestecat : fu pomenit numele lui Binu Mosoarca, cel mai des insotit de o garnitura de injuraturi de
un pitoresc rar (unchiul vorbea despre el cu furie I cu
oarecare team), apoi cel al lui Dondos, marinarul betiv
pe cale s se insoare cu vaduva Broscoiului ; Flender, pe
care unchiul 11 comptimea ca e singur, si la sfirsit
tot numele lui Ieronim Mohu.
Cine-i sta ? se mitt' Dringler.
Nu cred sa-1 tii. Mot-ul cela de-o fost improprietarit
aici. O venit de la munte cu casa cu tot.
Mot ? Nu stiu. 5i ce-i cu el ?...
Ii ef la Frontul plugarilor. Da' dupa cite bag io

seama vrea s treaca la comunisti. M-or chemat si pe

mine.

Si ?...
Am zis sa m'a' mai gindesc.

De ce s te mai gindesti ?
Nu stiu. Am zis asa sa scap de el.

Dringler fuma des, sorbind pahar dupa pahar. I se

aprinsesera obrajii i parul galben Ii cadea pe frunte

dindu-i un aer de adolescent. La un moment dat sari in
picioare si batind cu pumnul in mash' incepu s tipe ca
apucat :

Pe Binu, chioru, dumnezeu' cui l-o miruit in lume,

sa mi-1 1ai mie. E al meu. Ce vrea de la tine ? N-are loe?
I-e dor de frate-sau ?
Biscu se infierbinta la rindu-i, injura mestesugit
propunind sA mearg chiar in momentul Asta" la tremuriciul dracului" s-1 invete minte.
Il potoliram cu greu, convingindu-1 ca e tirziu. Tacur.
din vorbaria lot iscat. de ibutur si In linistea care se
strecura pentru citeva cupe se auzi vintul gemind straniu.
Trosni ceva in incaperea de sus si Dringler ridica capul
degetul ascultind :
E cineva sus ? intreba el cu glas schimbat.
Biscu 11 privi na-uc i inglbeni :

Nu-i nimeni. Cine vrei sa fie ?

Apoi se ridica deodat ca si cum n-ar fi but nimic

propuse vddit indispus :
porcii.

Hai s ne culcam. Mine avem de lucru. Tiem

www.dacoromanica.ro

187

Ma culcai in camera din spate, impreuna cu Drin-

gler, adormind tirziu din pricina sfor&iturilor puternice,

dar mai ales din pricina vintului care mica cocoul de
tabl din virful turnului facindul-1 s scoata sunete
neasteptate.

A doua zi, unchiul Biscu amind taierea porcilor din

pricina lipsei mirodeniilor necesare la preparatul cirnati-

lor. De fapt, nu atit el, cit Dringler se resimtea dupa

cheful nocturn. Ii pusese o compresd cu otet pe fruntea

incadrata de parul galben i gemea lung refuzind cu nespush' siltigrile oferite cu generozitate amuzata de gazda.
Bligui de citeva ori angajamente solemne in care se
jura ca nu va mai pune niciodata akool pe limba, chiar

daca ar fi sa se insoare a zecea oara si s boteze cinci

copii. Biscu suridea mucalit, cunoscind placa, sfaluindu-1

s aib rdbdare, deoarece ii va face un leac care-i va

schimba peretii stomacului cu pieii noua de prunc.
Cauta in dulapul cu vase si scoase o caldaru0 stralucitoare ce pdrea de argint, CU fundul plat, aducind cu un

joben intors. O terse indelung cu o bucat de postav

rosu dup care dispru cu ea in curte aducind-o virfuit

de zapad. Deschise usa cuptorului, rdscoli jratecul

violet si asez in mijlocul lui, ca intr-un cuib, vasul

acela strlucitor. Se indrepta din nou spre dulapul din
coltul odaii si, desfacInd capacul unei cutii de metal cu

inflorituri colorate, explica

Asta-i leacul, vere !
Ce leac ? vru s stie neamtul.
Tmduirea matelor noastre. Ceaiul cel sfint. Iarba
ingerilor...
Ce-aa-i ?...
Asa cum ai auzit. Ceai !
Si pentru a-i spulbera neincrederea, Biscu explicd felul

In care va prepara ceaiul, dupa o reteta rar., unica, invatata de la un japonez in anii chid colindase America

dupd ciini cu colaci in coad.

Intii i intii, incepu el cu glas doct, cel mai mult conteaza apa in care 11 fierbi. Cea mai bun ar fi de izvor",
direct din buricul lui, dar tot atit de sfintd e i zpada,

188

www.dacoromanica.ro

ca e lacrimd de nor, domnule Dringler draga. Daca nu,

continua el, afunzi gleata in partea iute a riului, acolo

unde apa se schimba mereu .si e curata si atinsa numai de

pesti. Asta in ce priveste apa. Dar fiertul ? Aici era chichita ! Se lasa totul la foc mocnit, foc de adormit copiii,

pin ce incep sa rdzbata spre fata apei bule mici, ca de

sifon. Apoi, musai, apa va da in bulbuci rotunzi ca ochiul

de peste. Atunci e momentul in care trebuie slobozit ceaiul
si lsat cit ai clipi de cinci ori din ochi. Un virf de cutit
cu sare si o liAgura de ap rece sa inmoaie frunzele si sa
le improspteze...
Dar frunzulitele de ceai ?...

Prinse in buricul degetelor, cu zgircenie, si lasate in

plata Domnului sa se risipeasca ?... Nu ! Se la de trei
ori cit cuprinzi cu degetele adunate, ca si cum ti-ai face

cruce, se presard pe fundul piulitei si se zdrobeste marunt.

Dupa ce e pisat, ceaiul se asazd intre foi de hirtie si

se prajeste pe plita. Nu mult. Pina cind simti mirosul
dulce de hirtie arsa. i numai dup toate astea se pune la
fiert.
In timp ce explica, indeplinea sub ochii nostri opera-lile descrise.

Ii servi neamtului trei cani fra zahar pe care acesta

le bau strimbindu-se si rigiind usurat. N-am asteptat
efectul dregerii".
Mi-am luat paltonul si am iesit in curtea acoperita
cu zapada.

Ciinii ma inconjurara pe data latrind bucurosi si in

ciuda pustietatii fcute m'a' simtii in siguranta. Un cird
de porumbei speriati se grbird in zbor scurt spre hulubaria asezata in mijlocul curtii cocotata pe un stilp grog
de stejar, la aproximativ trei metri de pamint.

La mijloc, stilpul era invelit in tabla strlucitoare,

batuta in cuie mici, pusa acolo de frica pisicilor salbatice.
Sus, se rsfdta hulubdria, in forma de casa' cu nenuma-

rate ferestre, cu acoperisul tuguiat, vopsit in rosu. Pe

micile pervazuri de lemn puse in Lata intrarilor In forma

de inima, se rotea infoindu-se un popor de porumbei gungurind miraculos in linistea diminetii geroase. Pe "muchea
acoperisului, miscindu-se intr-un vals de pene, stapinea
cel mai in virsta porumbel, Intemeietorul coloniei, tatal
189

www.dacoromanica.ro

zecilor de pui, mari acum, ce-i admirau cu respectuoasd

atentie rondul regal, matinala lui demonstratie de stdpin
absolut. Era semet In zbaterea lui singuraticd i cintecul
necontenit, cu modulri neateptate, avea ceva senzual
tainic. Vdzindu-1, imi amintii cd e vremea prepelitelor
fazanilor, vremea In care se puteau prinde usor $i cu

mestesug primitiv. Pentru prepelite foloseam firul de

tort trecut grin ceard fieribinte de-a lungul cdruia insiram

boabe de porumb ca pe niste mdtdnii. Ldsam un cal:At
liber pe care-1 legam de trunchiul suibtire al salcimilor
sub care se addposteau. Se Intelege ce urma. Prepelitele,

In naivitatea lor, inghiteau cu poftd mincarea cdzutd

peste noapte din cer, bob dupd bob, de-a lungul gitului
subtire, pind In gua unde, odatd cu boabele de porumb,
pdtrundea
ata menitd s le imobilizeze. Le gdseam
stind In pozitii dintre cele mai caraghioase, Intr-un ciudat
echilibru, cu! giturile Intinse, neintelegind ce anume le
tintuieste locului, pradd mlinilor mele infiorate de pldcerea
vintorii. Fazanii Ii zgorneam cu cinii, flcindu-i s sard

din culcusurile lor. Din pricina aripilor inghetate

prindeam din fugd cu ajutorul bdttinei cdtele, care-i

depunea la picioarele mele, vii i nevdtdmati.

Iesird In curte Biscu si neamtul, Inzdrvenit pared,

imbrdcati de drum. Hotriserd sd plece In sat, dupd

cumpArdturi, promitind s-mi aducd chiar noroance (portocale adicd) i zandr kandel. Unchiul pronunta cuvintul

noroance rotunjindu-1, indit vedeam deja fructul galben,

parfumat i zemos strlucind In fata ochilor. Urcard in
masind si inainte de-a se inveli In pturile groase de ling,
Biscu ceru s i se aducd pusca de vinatoare. Ruja 11
rugd sd nu intirzie peste noapte, sd nu ne base singuri ;
presimtea ea vremea geroasd i poate chiar viscol. Fu

rugatd sd nu aibd nici o grij. Pornird ldsind In urmd

un nor de fum, urmriti departe de ciini.

Dupd plecarea lor, imi ridicai privirile spre turnul de

lemn la care geamurile mici sclipeau vesel, neinghetate.
O veche curiozitate se trezi in mine si o vdzui pe Ruja

privind In aceeasi directie cu o expresie de teamd pe

chip. 0 Intrebai cu prefcut. nepsare :
Ai fost vreodatd In camera de sus ?
Nu, zise ea, n-am fost niciodatd i nici nu-i musai...
190

www.dacoromanica.ro

De ce ?

Mi-e frica.
De cine ti-e frica?
Nu stiu. i lui Biscu i-e fric sa urce.
Stii cine a stat acolo inainte ?

Strigoaica lui Alimandru... Citeodata, mi se pare

c-o add cum umbra. Dar usa e inchisa, a.sa c n-are

cum fi...

Imi amintii de zilele in care fusesem la hodaia lui

Alimandru, inainte de moartea Batrinei. Venisem de mai

multe ori singur sau insotindu-I pe unchiul BIscu.

jucasem in preajma hoddii cu Dirit, copilul lui Alimandru. Era yard i geamurile ciudatului turnulet erau
deschise. Cunoscind povestile oamenilor, am urmarit
atunci cu incordare cele cloud geamuri in speranta de-a
o zari cumva pe Cerina.

In zadar insa. Simteam cu precizie ca cineva locuieste

sus, ca. o fiinta vie ma privete din dosul perdelelor cu
ochiuri dese. Cum arata aceasta fiinta, nu stia nimeni.
Intraram in cas. i gindindu-ma CA aveam sa-mi petrec restul zilei singur cu matusa mea, abia cu trei ani
mai mare decit mine, ma simteam stingherit.
Era mica i mladioas, In ciuda trupului implinit, cu
carne tare, si la fiecare miscare snii rotunzi i liberi
saltau nelinistiti sub bluza aspra. Se purta cu mine

firesc, ca si cu un copil, rugindu-ma sa-i povestesc cite

ceva despre orasul In care invatam.

I-am insirat o serie de nazbitii inventate, dupa care

i-am propus sA urcam In turn, sa incercam usa, sau dacd

nu, mcar sA ne uitam prin gaura cheii. A refuzat cu

spaima spunind ea nu se cade" i ca dac and Biscu
ne omoara In War. Am hotarit sA urc de unul singur
dupa ce am rugat-o sA mA asigure ea nu va spune nimanui

despre aceasta escapad. Am suit In ciuda rugamintilor

sale de-a renunta.

Era o scara mica de le= urclnd In spiral phial in

capatul unui coridor ingust, un fel de veranda' cu geamuri mici. Lumina nvlea puternica reflectata de zpadd
vintul se auzea fluierind subtire prin crapatufile lem-

nului. De la geamurile verandei se vedea pin departe

spre satul invaluit In fum. Usa camerei, masiv, din lemn

191

www.dacoromanica.ro

greu, ferecat Cu fier, sprijinea In cloud' balamalele zdravene.

Un Inn enorm, mare cit o gutuie, trecut printr-un

belciug gros, sclipea mohorit pastrind Cu strasnicie taina

odaii. L-am scuturat de citeva ori, am privit prin gaura
cheii fara sa pot vedea nimic.
Am coborit dezamagit spre usurarea matusii care ma
astepta teapana si infricosata la picioarele scarii.
Ziva trecu repede. Hrniram caii si vacile, precum s:

porcii hardziti tierii, care mincau fara sa se ridice din

pricina grasimii.

Dupd-amiaza Incepu din nou sa ningd des si. linistit.

Nu era Vint. Linistea stapinea solemna peste imensa intindere alba, atit de profunda, ea' se auzea zbi'pada fisiind.
Spre seara, ninsoarea inceta brusc. Dupa un timp rsari
luna alba ca o papddie Inghetat si lumina ei facea s
straluceasca fata nichelata a zapezii. Trecuse de noua si
cei doi nu aparusera Inca. Taceam ascultind tinguirea
vIntului si, din cind In chid, mi se parea c aud o muzica
stranie si departata.
VzIndu-ma ascultInd concentrat, Ruja Imi citi gindurile si ma linisti surizind :
Nu te teme. Sufla vintul In cocosul de tabla...
De ce nu-1 luati jos ?

E pus acolo de Alimandru. Biscu nu strica nimic

din ce-o ldsat Alimandru.

Se ridica, deschise usa cuptorului, scotoci jarul rubimu si Inteti focul. StInd astfel aplecata, lumina putina
a lampii cazu piezis pe pulpele dezvelite pina deasupra
genunchilor. Avea pielea bruna si lucioasd si muschii i
se Incordau tremurind marunt. Ma strabatu un fior de
plcere amestecata Cu rusine. Intorsei privirile In alt
parte simtind c ma toropeste o caldura ciudata, necunoscut.
Intrebai cu o voce cIt mai fireasca
Oare de ce Intirzie atita ?

Ea se Intoarse spre mine aratindu-si dintii strAluci-

tori si spuse

Macar de-ar intirzia n-ar fi nimic. Mi-e fried ea

nu vin 'Sind la ziva. Cunosc marfa...
192

www.dacoromanica.ro

Tacuram ascultind vintul si ciinii latrind In rastimpuri far rost.

Incepea unul cu glas subtire, apoi ceilalti intr-o
harmalaie vesela, pentru ca in final sa li se alature

glasul gros si lenevit de btrinete al catelei cu blana

vargata. Aproape de miezul noptii Ruja propuse sa ne
culcdm

N-au decit sa vina cind or vrea. Eu nu mai astept.

Ma ridicai spunind noapte bound si vise placute". Ea Dili
faspunse rizind, recitind cu glas monoton o poezie hazlie :

Noapte buna, somn usor

sapte pureci pe-un picior
si cind te-oi sui in pat
sapte si pe celalalt"...

Cu lampa in mina, cuprins de un neinteles sentiment

de frica., ma Indreptai spre camera mea dezbracindu-m
rapid si virindu-ma sub duna incalzita de cele doua

sticle cu apd fierbinte. Stinsei lampa tragind fitilul in

jos si suflind usor deasupra. Camera ramase sub vapaia
laptoasa si moale a lunii. Nu puteam dormi, fie din pricina asteptrii, fie din pricina ciinilor care incepura. O.
latre infuriati.

Nu era izbucnirea lor obisnuita, suna ca un avertisment prevestind pericolul. Crezind ca.' se intorc cei doi,
am coborit din pat apropiindu-ma de geam. Ciinii nu se
vedeau. Ilamaiau undeva in spatele casei, la fel de indirjiti. Zapada sclipea ca matasea si In noaptea toropita
de lun vedeam pina departe. Auzii mai aproape latratul
ciinilor, prelung si ascutit de data aceasta, si-i vazui
fugind in tromb, pe toti sapte, catre marginea gatdului
ce dadea spre sat. Acolo se oprira ca la comanda' cu coamele zburlite, latrind cu intirjire spre un dusman neva-

zut. M intrebam ce anume putea sa-i intarite in felul

acesta.

Trecea cineva in puterea noptii prin pust. ? Erau

granicerii In rondul lor de control ? Sal fie masina neamtului intorcindu-se din sat ?

Deodat, se intoarsera spre cas si, in frunte cu btrina catea, srira in pridvor, adunindu-se sub geamul
193
13

Semnul sarpelui

www.dacoromanica.ro

meu, scincind subtire i dureros. Nu Intelegeam nimic

cind, brusc, pe suprafata imaculatd a zpezii, apdrurd ca
din senin cinci umbre inalte si fioroase cu cozile lsate.
Erau lupii ! Simtii cum spaima din seara aceea m npddeste cu violentd si scosei un tipt Indbusit. Ii urmdream
cum se apropiau unul lingd altul, mirosind *Dada, venind
direct spre cask fdrd sd le pese de schellditul ciinilor.
Usa se deschise si Ruja md chemd incet din prag cu voce

de copil. Era Imbrcata intr-o dmasd de-a unchiului

Biscu, care-i venea putin deasupra genunchilor, si pe
chipul ei mdsliniu se putea citi o spaimd cumplitd.

prinsei de mind instinctiv simtind cum tremud ca apucat

de friguri i trecurdm in camera din fatd apropiindu-ne
de fereastrd. De aici, lupii se vedeau i mai aproape. Erau
la circa o sun de metri de casd i acum se opriserd nepdsgtori, stind in fund, intorcindu-se din cind In cind cu
tot trupul, mirosind aerul.
Ardtau inspiminftori, sau cel putin asa mi se pdreau
mie, sezind acolo neclintiti si impasibili, luminati de lund,
cu umbrele proiectindu-se amenintdtoare si lungi. Ruja
se lipise de trupul meu, o simteam rece ca pe-o bucatd de
piatr si mlinile ei m strIngeau cu putere In timp ce re-

peta stereotip : mi-e fricd de mor, mi-e fric de mor"...

La rindul meu, m simteam pe jumdtate mort si mi-era

ciudd pe lasitatea ciinilor strinsi la addpostul pridvorului.
Unul dintre lupi ridid. botul In aer i slobozi un urlet
lung, tinguitor, care se stinse intr-un fel de mormdit rdgusit. Rdmase cu botul ridicat ca si cum ar fi mirosit luna.
Din grajdul alturat casei se auzird caii sdrind cu picioa-

rele In iesle. Atunci, exasperat de nepasarea ciinilor si

minat de spaima care md furnica In tot trupul, am deschis

geamul scotind un fel de strigdt neinteles, un fel de indemn pentru ciini. Acestia, incurajati pard, Incepurd
latre Intdritati, sdrird usa pridvorului gonind spre marginea gardului. Lupii se ridicard In picioare
si unul din ei, cel care urlase, se Indreptd nepgstor spre
sat frd s pard prea speriat. Ceilalti 11 urmard In
ldtratul tot mai puternic si victorios al ciinilor. Se mistuird curind pe albul zdpezii ca si cum nici n-ar fi fost.
Mi se 'Area ca visasem. Ruja isi facu semnul crucii si
intrebd dac mi-a fost frid. Am rspuns In doi peri, con194

www.dacoromanica.ro

vins c atitudinea mea o impresionase pe mdsurd. M

simteam singurul bArbat in casd, gata s-o apr la nevoie.

Era si usor acum, dupd ce fiarele se retrseserd in imen-

sitatea ocrotitoare a pustei. M-am culcat in odaia din

fat, in patul unchiului, adormind spre dimineat din

pricina emotiei, tulburat mai ales de prezenta femeii care

dormea linistitd in patul de pe peretele opus.

M simteam un adevdrat erou, eram sigur cd lupii

plecaserd din pricina mea si m bucura gindul ea' Ruja
vzuse, in clipa aceea, In mine un adevdrat brbat.

Mulid vreme, inainte de-a adormi, am privit scaunul

pe care erau asezate hainele ei. Bluza de in cu nasturi

strAlucind in Intuneric si fusta infloratd atirnau moale pe

podea, ca si cum trupul Rujei zburase cu citeva momente
de acolo. Altd imbrdaminte nu-mi amintesc sd fi vazut...
casd era cald, busuiocul uscat de la icoane mirosea

stins si vintul sufla miscind cocosul de tabld din virful

turnului. Umbre ciudate se proiectau pe pereti, as fi vrut
s md ridic din pat, sd m apropii de trupul acela tindr

pe care-1 auzeam rdsuflind la citiva pasi de mine. Aveam

15 ani, simturile mele tinere se trezeau tulburindu-md
peste toatd aceastd ciudat i neasteptatd dorintd, urca
un sentiment de culp si rusine inexplicabile.
Ruja era mied si frumoas, dar era mtusa mea... Am
adormit visind un riu limpede cu apd repede in care ind

scdldam impreund cu ea. Eram amindoi gol, dei nu h

vedeam decit partea de sus a trupului ei plin de stropi,
rdsucindu-se in soare ca un sarpe uleios. Parul negru ca
smoala l venea pind peste genunchi protejind-o pind
In vis de privirile mele.

Se sclda In susul apei, iar eu inaintam cu greu, prdvlit de puterea valurilor, tinind in mind o mreand cu
solzii albastri, prinsd anume pentru ea. Inaintam cu greu
impotriva curentului si mi se 'Area cd se deprteazd ca
o ndlucd brund, undeva sub rdcoarea sAlciilor, care de
f apt nu erau altceva decit pdrul ei rdsfirat peste ape.
M-am trezit dimineata, leoarc de sudoare, cu o portocald pe piept, semn c cei doi se intorseserd din escapada nocturnd.
13*

www.dacoromanica.ro

195

Am stat cu ochii inchisi multa vreme, primind In nari

aroma aceea unica si pot jura si astazi ca trupul Rujei

avea acelasi miros Invaluitor i tainic, suav si imbatator,
pe care n-am

uit niciodata.

CAPITOLUL 9

Se intomna incet, culorile pustei mureau In splen-

doare...

Batea vintul, uneori, clatinind salcimli auriti de soarele

verii, o lumin stranie, mieroasd, invelea lucrurile in

conturul ei inefabil si prin aerul limpede ca o apd statutd
se calatoreau perechi psarile salbatice.

La hodaia lui Alimandru zgomotele razbateau rar si

religios. Un dangt de clopot ostenit i tirziu, corul babelor de la vecernie, hamaituri Indepartate de ciini, cintece
singuratice purtate de unda miscatoare a vIntului dinspre
sear.

Era, In general, o liniste profunda, grea si amenint'atoare pentru cei neobisnuiti, sfirlind parca din virful
ierbilor uscate, trimitind sunete de valuri mici zdrobite
la maluri lutoase, liniste trista, prevestitoare de zapada
si ger. Luna de miere se prelungise, Ruja, tInara i doritoare de placeri, se arata neintrecuta In treburile gospodariei, ratacea vioaie prin camerele curate si prin curtea
mdturata cu grifa asteptind cu secreta' speranta fiecare
Intoarcere a brbatului.
Stateau la masa acum ; el, ca un om batrin ce se afla,
cu miscari cumpatate si incete, stergindu-se indelung cu
servetul asezat alaturi.

Nu rostea nimic, sedea i privea cu intensitate spre

pusta i ochii lui cercetau cu inversunare un punct Indepartat si de nimeni vazut.

Soarele murea lent, era un apus lenes si dezarmant,

molesitor si lung, radiind din toate poalele
196

www.dacoromanica.ro

Ruja se asez pe pat si incepu sa-si desfaca parul

lung si albastru. Biscu se smulse din starea de extaz,

se ridica hotarit In picioare si se intoarse spre ea. Trupul

sau plin dar scurt netezi aerul odaii i femeia, rAmas In
asteptare pe patul devenit de acum comun, avu o miscare
de relaxare.
Statea rastignit pe pat si cind Il vazu apropiindu-se
cu pasi scurti, Ii iesi in intimpinare ridicindu-se pe juma-

tate. Se sltase ward pe coate, ca si cum ar fi vrut

sa-1 vada mai bine, si gindul ei fugar rataci fart nici o

pricina la primul ei amor incercind s-si aminteased

clipa aceea i circul sArackios, circ ambulant cutreierind

tirgurile de provincie, si clovnul batrin eschibindu-si

dintii de portelan i seara aceea frumoasa i limpede
ca explozia unui crin cind sfarimatorul de lanturi" muschiulos si barbat in adevaratul inteles al cuvintului o
iubise intr-o Carut cu coviltir spunindu-i vorbe ciudate
si alese. Ea nu fusese nimic. Ce fusese ea In lumea aceea
harazitd surprizelor ? Un simplu cap de femeie care, ridicindu-si vigoarea trupului tInr, izbutea s imbrace pielea
unui sarpe scirbos,
invie cu tineretea corpului ei,
sag faca sa miste In unduiri flexibile, uimind spectatorii.
Fusese femeia-sarpe", privise prin achii acelui sarpe, se
miscase sub solzii uscati ai fostului sarpe si uneori, Incercind s-1 invie cu tineretea si puterea ei, vorbea In
numele acelui sarpe, amuzindu-se.
Se uita cu oarecare mil la Biscu, care se oprise brusc

In fata ei, la marginea patului, sorbindu-i goliciunea

aproape fieciorelnica. Nu indrazni sa se apropie mai mulc,
simti si de data aceasta c nu va putea fi bgrbat si o
spaim necunoscuta Ii paraliza trupul rcindu-1 sa ramin
nemiscat, cu miinile ourgindu-i de-a lungui corpului, moi
far vlagg.

Bolborosi ceva dragastos din virful buzelor si Ingenunche cu chipul in extaz ; era un fel de smerenie in tot
mingiie trupul cald i cabrat cu
ce facea, si incepu
mlinile lui reci, tremurInd de emotie ascunsa. Ea zimbea
In nestire, scuturat de scurte fioruri, ca niste desearcari
electrice neasteptate, se lasa indelung mingiiata cu placere i speranta In timp ce gindurile fugira iar spre noptile petrecute cu frumosul circar. Fusese un barbat tacut
www.dacoromanica.ro

197

si blind, cu par cirliontat si muschi puternici judind ca

niste curele sub pielea alb si fara par. 0 iubise, era

sigura de asta, si s-ar fi casatorit daca nu se intimpla

accidentul acela care-I omori pe loe sub ochii ingroziti

ai putinilor spectatori dintr-un mizer tirg de provincie.
si facea numarul ca de obicei, incercind sa rupa sirul
dublu al lantului cu care era incolacit, fortind cu bicepsii
lui bombati si elastici venga slbita intentionat. Si atunci,

In clipa acelui efort supraomenesc, cind toat fata i se

congestiona si chipul isi pierdea trsaturile umane, se
produse deznodamintul fatal.

Un vas de singe plesni sec undeva in cutia cranian.

si uriasul se prabusi fulgerat la pamint murind in
citeva clipe.

Ea ramase un timp la circul acela ambulant continuind

sa faca pe femeia-sarpe, pina chid pintecele incepu sa

creasca si trupul altdata felin si subtire nu mai incapu
In pielea solzoasa si rau mirositoare.

Seful trupei nu avea nevoie de un ,,arpe gravid". Ii

dadu ceva bani, isi exprim. in termeni decenti regretul
pentru despartirea neplAcuta si if promise s-o reangajeze
dupa nastere.

Intoarsa in sat, Druga, tatal ei, o primi cu intelegere

si-o lua in banda lui de lautari punind-o sa bat toba
la nunti si la botezuri.

Biscu citea in ochii ei o lumina ciudata, ceva intre

disprert si mil se insinua in pupikele mari, nefiresc de
mari, ca ale pisicilor, si mai citea, sau mai bine zis simtea, dorinta ei nvalnica de femeie tinara si neiubita care
trecea spre el ca o und fierbinte, umilindu-1.

Se Insurase dintr-un exces de zel, dintr-un fel de

bravada generata de firea lui neastimprat si schimbtoare. Vroia s se capatuiasca, sa-si intemeieze o cgsnicie acum cind trecea in a doua parte a vietii lui plina
de aventuri si esecuri. O iubea cu un amestec ciudat de
pasiune si dragoste ocrotitoare, prezenta ei li umplea
singuratatea si rsuflarea ei linistita ii echilibra noptile

de indelunga insomnie. Statea in fata lu ca o papusa

mare si imobil ademenindu-1 din priviri. Vru sa spuna

niste lucruri hazlii, sa spulbere vraja ciudata care-1 molesea, dar amintirea repetatelor esecuri 11 opri. Se temu
198

www.dacoromanica.ro

pentru prima data de batrinetea lui trupeasca si se mira

ca trupul acela scirnav nu-1 mai asculta, dei, de multe
ori dimineata, stind singur in pista* si gindindu-se la ea,
o dorea si se simtea barbat.

Zimbi resemnat si rise incurajindu-1 : hai s bem

ceva", folosind de fiecare data acest plural de intimitate

dei de-abia se atingea de pahar.
Sa bem", accepta el umilit, dar totusi bucuros si se
ridica in lumina putina a lmpii viguros si bine legat,
cu o vitalitate stranie lucindu-i pe chip. Statea nehota-

rit intre patud proaspt 'infatat si masa pe care ardes

lampa cu abajur de porVelan. Cei citirva pasi erau grei si

ar fi vrut sd-i faca cu demnitate. O mingiie pe par ne-

indrznind sa prelungeasca gesta

Era frumoasa si privirea lui intirzie peste valea pintecului adincit ca un val ce se retrage si li simtea mirosul
ciudat de busuioc ametindu-1.

Desigur, se inmiresmase cu alifiile ei, cu siropul de

ierburi si zeama de busuioc verde si crud, fiert in blid
de pamint.

Se spalase si mirosea a stergar proaspat clatit in riu

cu apa iute si cu parfum de floare. Se mirosi la rindu-i
umflindu-si narile. El mirosea a cal si-a cimp pustiit
de vint. Mirosea a seceta, acesta era adevarul.

Rise ca un copil si-o sarut pe fruntea acoperita de

suvite albastre.

Acum era momentul s se retraga. Facu un pas indarat cu un elan nepotrivit situatiei. Ea se cabra lenesa
.i-1 prinse de cureaua batut in tinte de argint (cureaun
hotilor de cal primita in dar de la Alimandru), il tinu
strins citeva secunde si incepu sa-1 traga de cataram
privindu-1 intrebator.

Se auzi vintul in camera de deasupra si el ramase in

nemiscare ascultind. Ruja tresdri si privi spre tavanul
vopsit in albastru spalacit si apoi spre barbat cu mirare
si tearn :
E cineva sus. Auzi cum umbl ?

Biscu nu se miscd. Asculta zgomotele acelea ciudate

si o greutate de plumb ii cobori in picioare. Intr-adevar,
sarea cineva pe scarile de lemn, ritmic, usor, cu pauze
neobisnuite intre pasi.

In

www.dacoromanica.ro

Era mai degrabd un tupdit infundat, ca si cum fiinta

de deasupra si-ar fi Infdsat picioarele in cirpe si acum
cobora sdrind scdrile inguste. E cineva sus" repetd ea
stereotip si el rdspunse taci" cu brutalitate si indoiald.
Zgomotul continua ritmic, apoi se prelinse pind in fata
usii incetind brusc. Atunci se intoarse si, cu salturi mici
dar usoare, desprinse pusca de vinAtoare din perete. Trase
cocoasele si-i facu semn muteste sd se piteascd.
Vru sd facd un pas spre usd, chid. de dincolo, se auzi

scincetul fin si rugdtor al bdtrinei cdtele. Rise. Sprijini

pusca de tdblia patului si deschise usa. In penumbra
putind, sta cu botul sprijinit pe labe asteptind pedeapsa
sau recompensa. Tinea intre labele noduroase si cu
unghii puternice un iepure sur, inert si dolofan si privea
spre stdpin cu ochi inteligenti.
Biscu o ibdtu intre urechi usor, cu palm mustrAtoare,
si-i lud prada aruncind-o lingd sot:A
S nu mai tu i usa deschisd la tindd cind nu-s acasd.
Ea duce tot la vechii stdpini.

Nu era un repros. Era un avertisment menit sd-i scuteased pe viitor de intimpldri nepldcute. Deschise usa la
tindd si dup ce o minglie inch' o dat intre urechile tigrate

o slobozi in curte. Ruja incercd sd zimbeascd si se

pomeni vorbind fdrd rost despre duhul Bdtrinei, care
umbra' noaptea prin pust in chip de priculici".
Ai vAzut tu ciinele de care zici ?
Nu !

Atunci de ce s vorbim. Mortii nu mai ies de acolo

cd n-au cum. Si apoi, bdtrina doamnd, Dumnezeu s-o

ierte, nu mai are la ce umbla. 0 umblat destul eft o

fost in viatd. Acum se hodineste cd are vreme.

Bdu lndelung din cana cu vin pregdtitd lingd cuptor

sd stea caldutd cu parfumul de strugure proaspdt, bdu
patru inghitituri mici si apoi incd patru cu nddejde. Se
asezd pe marginea patului si ceru cu gesturi mute sA i
se umple cana. Femeia se executd miscindu-se goald prin
odaie, fArd nimic lubric, cu unduiri proaspete, de fetitd.
BALI cu sete si incepu s vorbeascd despre trecutele
lui zile din tinerete cu efuziune si sentimentalism de om

fcut". Asculta visdtoare si, pe mdsurd ce se molesea.

incetul cu incetul, cu rdbdare si gratie
11 dezbrdcd
203

www.dacoromanica.ro

materna. El se lasa dezbrcat frd s protesteze vorbin-d

In nestire.

Vrei s-ti spun cum 1-am omorit noi pe Broscoi ?

S-ti spun ea nu stie nimeni si trebuie s stie cineva.

Nu, nu Doamna Handrabur, cd ea stia oricum, da'... niel

Alimaddru n-are villa. Io, m, Mid de la mine cd io, si
clac nu mergeam 55.-i zic ce mi s-o spus, afl cd Ala
mai trdia poate.

Tu nu stii nimic, n-ai nici o vin si. esti nevasta mea

si nime, dar absolut nime n-o s. se atingd de tine. Cine
se atinge de tine 11 omor"...

Se ridicd precipitat incercind sa fac pasi prin incpere.

Da pusca s--ti art ce fac io celui ce se atinge de

tine..."

Ruja izbuti s-1 dezbrace trgindu-i pantalonii grei

de postav negru bAtucit de sudoare de cal si intreb
minat. de teama si singurdtatea ei femeiascd :

Da' sus, spune, sus, Cerina, ce-o fost cu ea ?...

Americanul incerc iar sd se ridice agitat si neizbu-

tind incepu s bolboroseascd vorbe neintelese

S nu zici... Ea n-o fost, ea ii o mireas pe ap si

noi n-o vedem...

Ce vrei tu s stii ? Nu stie nime nimic. Nu mai vorbi

si uit, c Asta-i un lucru pe care nu-1 poti sti. Un lucru
cu tain. Uit cA-i un lucru cu tain si moarte, cu taind..."
Adormi greu ingimind cuvinte neintelese si ea I/
inveli ca pe un copil si-i puse o batist ucla pe frunte.
inteti focul rminind ginditoare in mijlocul incAperii
si ochii ei priveau spre un colt stiut al odii cu fixitate
stranie.

Nvli luna, ca un reflector de alarm prin geamurile

ocrotite de perdele si ea sufl deasupra lmpii stingind-o.

Se scul si puse intr-un blid de pmint o lingurd de

lapte cald si spumos. Duse strachina in coltul dinspre

usd si rmase citeva minute nemiscata concentrindu-se.

Luna nvlea lptoas si clinii ltrau aiurea spre
smircurile pustii. Se auzi o pasre de noapte tipind prin
,preajm si tiganca se ridic: extaziat incepincl s stiiere
incet si monoton. Rsuflarea brbatului se tulbur si el
scoase o mina peste invelitoare. Suieratul se prelungi
uniform, era un sunet asemndtor tiuitului de vint prin
www.dacoromanica.ro

231

un suierat subtire, copilaresc. Privirile ei

fixau neelintite cattul odaii i lucrul rivnit se indeplini.
Sub lumina de platind a lunii ceva prelung i lucios
crdpaturi,

se ardtd ling4 blidul cu lapte. Era un sarpe elastic si

brun, un sarpe de casa miscindu-si inelele in contractii

ritmice. PArea fricos i prevenitor ; pipaind aerul cu,

capul &au triunghiular se ridied deasupra blidului si deschise gura cu aerul unui cunoscAtor care acceptd invitatia. Lumina Il proiecta acum Intreg si Ruja se indrept
spre el continuind s suiere. Il prinse adunIndu-1 In
palm4 ca pe un ou moale s nu se risipeascd i venind
spre locul unde Biscu se odihnea intr-un somn de plumb,
aseza pe marginea perinii. Apoi dAdu la o parte plapuma

de End, lu sarpele rece ca un lant si-1 asezd colac pe

pintecul omului care visa aventuri de mult IntImplate.
ax-pele se cuiladri in cearceafurfIe Incinse de cldurA, se

inchise ca un arc rotunjit deasupra trupului dogorind de

butura si somn si InAltA capul atent, stind pared la
pIndd.

Biscu visa dimineata aceea Indeprtatd, ireald pina

si In ipostaza ei adevdratd, petrecutd la mnstirea unde
poposise cu adtrina.

...Seara, sau, mai bine zis, noaptea sasirii continuase

cu un adevdrat calvar. Ii culcasera intr-o chilie afumatd
nOpdit de miros greu de untdelemn si seu, era gata
s adoarrnd sfirsit de drum si osteneal, dupd ce staretul
Ii servise un rachiu de pard iute i parfumat, simtind
In gurd un pom Intreg zdrobit cu flori i fructe, cind
In camera pOtrunse un ins bolovanos i puhav, un cOlu-

Or dui:A Inatisarea siluetat In lumina putind, ce se

prOvali alturi fra sa-si scoatO vestmintele, incepind, in

cIteva cupe, s sfordie cu o perseverentO demnd de luat
In seam. Americanul Il privi prin Intuneric dar nu izbuti
deosebeasca obrazul, de aceea se multumi sd-1 Inghionteasca zdravan in salele slaninoase. Preasfintul Incet pentru o perioadd groaznica lui dezlOntuire nocturnA

pentru ca s-o Inceapd cu forte inzecite exact In clipa

cea mai nepotrivit.

Biscu se sand Intr-un cot si incepu

s.

titlie' din

virful buzelor. Dar totul era inutil. Bdtrinul monah, satul

de slujbe si aiureli zilnice, trecea In scurta lume a ilu2Q2

www.dacoromanica.ro

ziilor de noapte cu o incredere si daruire totald. Prezenta

lui sfinta i puturoasd se evidentia prin acest grohdit

gata SA' doboare toate rabdrile lumii. Biscu renunta
la somn.

Psi pipaind spre hainele asezate pe scaun i incepu

sa se imibrace ineet, hotrit sa-si petreae restul noptii
intr-un loe ceva mai linistit. Ii pusese paldria de cowboy
pe cap si fu gata sa iasd pe usd chid se simti prins tics.

bratul sting intr-o inclestare moale dar hotarit.

Sezi locului. Nu-i voie de umblat pe afar in vreme
de noapte. Ii rdsuci trunchiul i vru sa-1 injure porceste,
dar privindu-i fata rdsfrintd in cloud buci carnoase peste
rasa inchisa la ultimul nasture, se retinu. Tis aruncd
palria pe podea si oft. greu :
De preumblat nu-i slobod. MA pazesti nu stiu de ce.
Da' n-ai putea s faci asta fard s dormi ?

Calugarul se intinse nepsator in patul ingust

potrivi potcapul cazut alaturi, pe perina.

Ti-e sete ? intreb el conspirativ, cu o anumita intonatie de sperantd in voce.
Sete ? De ce s-mi fie sete ?

Poate vrei un vin stint, am ceva, i daca' zici ea

vrei inseamn. c Domnul ne-a ordonat asta. Tot ce pot
sa fac e sa-ti astimpdr setea.

Biscu se gindi la Btrin. Pe unde se acivase ? de ce

Cu staretul acela ciudat, inalt i galben ca un
mort, oficiind cu gesturi domoale, care-1 scoteau din
sarite, care-1 privea din oind in cind cu neliniste i ur ?
La urma urmei, nici nu stia de ce veniser aici. E adevarat c nici nu intrebase, dar niel Btrina nu se arata
prea grabitd sa-i explice. Totul i se pruse ciudat Inca
de la venire. Bucuria exageratd a Batrinei la vederea
acelui staret cu cap de mort frumos, privirea iscoditoare
si neprietenoasa a acestuia i, acum, colac peste pupdzd,
ramasese

aeest 'pied indopat care fdcea pe paznicul. De ce ? i, ma,

ales, cine era omul care trebuia s semneze nu stiu ce

hirtie i despre care staretul o avertizase pe doamna

Handrabur cu glas cintat nu e bine s ranali singurd

Cu

el, Ecaterina".

Se indrepta spre geam golit de somn. Era un geam

de chilie ingust si singuratec tdiat in peretele rece si
203

www.dacoromanica.ro

umed. (Dealtfel, din tot schitul rzbdtea o rc'eal ciudat, de cript, si peretil coscoviti erau mineati de igra-

sie.) Se vedea ciar in lumina noptii pind departe spre

buza pdurii ce inconjura schitul si atunci Vzu un lucru
ciudat.

Ptratul alb al curtii pavate cu dale de piatr argintii era intesat de umbre. Prin poarta arcuit intrau si
ieseau siluete nelmurite, in once caz nu erau siluete
de clugdri. Femei si copii se perindau din cind in chid
prin dreptul deschiderii ogivale amintind bolti pictate

In toate tablourile ilustrind intrarea in Ierusalim.

Mai vzu corpuri omenesti dormind pe pmintul jilav

si cai picotind din loe in loe, cai de munte, mici si neadormiti, miscinduii oozile din reflex.
Se adres calugdrului care-I pindea din intuneric si
intrebd scurt, ca o amenintare
Cum te cheamd ?
Avacum.

5i ce-i mime, frate, ce sarbdtoare pregdtiti ?

Nu stii ? Chiar nu stii ? Api, frate, s stii

cil

mime e Sfintul AtanaLsie. Degeaba te uiiti. Ai venit pentru

asta si m Intrebi pe mine de ce si cum. Nu te mai mira.

Hai, mai bine, s bem ceva...

Era tot nuimai o sperant, arta insistent cu un deget

dolofan spre un colt al chiliei unde, probabil, se afla vimil rmas de la sute de imprtisanii si astepta rbdator
si gray.
Americanul, ins, fu cuprins de alte speculatii. De aceea

se ridicd ca un cunoscdtor si deschise firida de lemn scotind o damigean impletitd. 0 destupd si trase o duksch"
zdravand uitindu-se atent la reactiile elrugdrului. I-o intinse fdr s comenteze stergindu-se la gur multumit.

Zici c e Sfintul Atanasie ? 5i m rog ce sfint

e Asta?
E un stint fctor de minuni. Nu el, c el nu mai
e. Salcimul lui. Salcimul asta, frate, zise calugrul si mai
trase o gull gilglind cu repezicirune, e crescut din lingura

de lemn a marelui proroc. A murit stintul si i-a ramas

lingura de lernn. Fratti i-au ingropat-o si din ea a crescut
salc'imul lui, a.sa sd stii.

Blscu zimbi ironic dar se preacu interesat :

204

www.dacoromanica.ro

Si ce fel de lume vine aici ?

Tot felul. Nu mai intreba, nu te fa' cd nu stii...
Nu stiu nimic, absdlut nimic.

Asa ? apoi s tii c vin toti oamenii cu frica lui

curete pgcatele. Asa. cum

Dumnezeu care vor

vreti i voi.

Care voi ?
Dumneata si doamna Handrabur.

Biscu Ii smulse damigeana din mina grasd si umedd

si dupd ce iisterse gura .bdu lung si cu inversunare. Terming si rigii fr jen..
De unde m cunosti pe mine si pe doamna ?

Nu vd cunosc dar trebuie s yd. cunosc. Ati venit

la noi i eu am datoria s vd cunosc. Eu am un scop precis si trebuie sstiu tot...
Americanul isi dddu seama c nu poate discuta astfel

cu acest pgrinte cdzut in patima betiei si a pazei personale si de aceea, cu lungi si dureroase suspine, Ii intinse damigeana indemnindu-1 :
Bea, bea si nu te juca.

Cdlugdrul duse damigeana la gull si incepu sd soarbd

din ea ca un vitel nou ndscut. O depdrta cind si cind, sorbind o gurd de aer cu urd aproape, dupd care reincepea
cu aceea,si poftd. Adormi curind cu damigeana In brate,
zimbind linistit fr sd mai sfordie. Biscu iesi In coridorul
dreapta
pustiu cdutind drumul spre curte. In stinga
se desenau usile inguste ale chiliilor i in timp ce trecea

prin dreptul lor se intreba dup care din ele putea fi

doamna Handrabur. Ajunse afard i vdzu o poiang larga
si luminat de ceva necunoscut. In devalmdsie, dormeau
una lingd alta femei si mai ales copii. Saci cu merinde,
bagaje sdr.cdcioase, geamantane de carton legate cu sfoar
zdceau in preajmd...

Visd toate aceste lucruri si le vdzu cu exactitate ca

cum ele s-ar fi petrecut aievea din nou. Era de f apt o stare
de veghe i simti cd se trezise. Deschise ochii si se uit in
tavanul albgstrit dintdrind lumina. I se fdcu deadatd frig

si isi dddu seama cd e descoperit. Se gindi c adormise

gol mustrindu-se cd se linbdta.se iar sub ochii .nevestei,
rusinat de neputinta i sldbiciunea lui pe care nu i le
putea explica. Nu se miscd deocamdatd. Simti ceva rece in

205

www.dacoromanica.ro

partea de jos a pintecului i cuprins de un fel de flor

se ridied In sezut. Luna batea piezis si in buirnaceala somnului ceva negru i strdlucitor 11 parcurse insemnindu-/
cu ger. Nu Intelese. Pipi dupd chibrituri
aprinse o

tigard. Auzea ciar rdsuflarea lind a femeii

simti iar

mirosul acela slbatec, de cimp, inundindu-1. Se pom,eni

mustrindu-se, IncercInd s-si aminteascd. Visase vi,zita
aceea la mndstire, stia foarte bine cd se trezise cu aceastd

imagine In gindul lui risipit de acea ciudatd i stranie

lunecare rece care, pared, Ii rdscolise mdruntaiele.

Reinnodd visul
aminti. Iesise In dimineata umedd

brumind sau rourind din casul acelei luni atIrnind pe

cerul limpede i inalt. Trecu cu grifa' printre trupurile
dormind pe pdmintul jilav. Se Invirti o vreme fdrd sens
pind clnd citeva Incepurd s se miste In asternuturile improvitzate. Se ridicau brusc, ca la comand, privind spre
locul de unde bdnuiau ca va rdsdri soarele si se Inchinau

lung si cu metodd murmurind rugi neintelese. Ii

izbi

asezarea lor ciudatd, felul In care se culcaserd. Un soi de

semicerc rinduit In jurul unui salelm pdrsit de frunze,
bdtrin si chinuit, gata-gata sd se prdbuseasc. ti aminti de
povestea cAlugrului si se apropie, mai bine zis vru
se apropie, de acel copac ciudat, chircit In nefiinta lui.
Era mai degrabd pietrificat 'de vreme si ploi i strdjuia

trist peste poiana larga intr-o irnobilitate ciudatd. Vru

sd se apropie mai mult cind o voce ascutit, vocea unei
Vd-trine din preajmd, 11 opri :

Stai, nu-i Inc ceasul utreniei. Unde te bagi ?

Enervat de inttmplare, se foi scurt pe loe cdutind spre

ferestrele mohorlte ale mAnstirii i zri, departe, la
unul din geamuri, o umbrd care parcd-1 privea. Se gIndi
Bdtrina. Psi mai departe ocolind trupuri i geamantane spre salchnul golas. In jurul tulpinii lui noduroase si
aspre stteau ciorchine tot felul de ologi cu cirjele aldturi,

i sprijineau palmele de lemnul putred Intr-o atitudine

de ruga* i taind. Nu putu strdbate mai departe. Mirlituri
infundate 11 avertizard si rdmase locului Ingrozit, privind
spectacolul acela jalnic i aproape ireal. Si acum alnd

amintea toate aceste lucruri intimplate mai demult se

infiora de spaimd si scIrbd.
206

www.dacoromanica.ro

Se Intoarse si se plimbd prin pdurea din jurul mnds-

tirii pina rdsdri soarele. Ii pierdu climineata frd rost,

apoi o cauta zadarnic pe doamna Handrabur. La amiazd

mincd acompaniat de cdlugdrul gras care se tinea iar scai

in urma lui, trist i mahmur. Dupd masa privi multd vreme

spectacolul din poiand. In jurul salcimului se adunase

toatd multimea aceea amestecatd. In primele rinduri ologii viermuind unul llaga altul, bIlguind cintece sfinte si
tinInd miinile uscate pe tulpina rece si fard viatd asteptind
izbvirea divin. Mamele isi ridicau pruncii peste capetele

celorlalti Indemnindu-i s atingd trunchiul stint, cd1ugrii citeau rugdciuni din cdrti soioase si vindeau cruci de

r4ind, un orb retras la marginea poienii, cu mlinile

intinse, pretindea cd vede un inceput de lumin i striga

ca apucat pind se lovi cu capul de trunchiul unui copac.
Mai vdzu cum fiecare dintre cei care se apropian de salclmul cel sfint II Impineazd cu fisii de zdrente rupte din
hainele lor, bucti de basma coloratd, petece de postav
negru, panglici multicolore smulse din cozile fetitelor.
Aceastd Vinzoleald tinu pina dupd-amiazd tirziu cInd se
rinduird intr-un convoi bizar, cu ologii In frunte, cIntind
melodii tinguitoare, pregdtindu-se de drum.

Staretul iesi In pridvorul inalt si binecuvintd mul-timea stpinitd de patim, Indemnind-o sd se grbeased.
deoarece vine seara. Convolul porni Incet tirIndu-se pe
iarba poienii cAlcattl si -MI/Mita. Locul rdmase pustiu.
Vintul cltina zdrentele agtate in salcimul istovit i mort,
erau multe si de toate culorile si el parea viu acum, luminat de apusul ce se prdbusea rosu peste pdure.
Elmaserd In poiand doamna Handrabur, staretul Cd
fatd de mort si el.
adtrina privea Cu un soi de dispret spre copacul facator
de minuni si Intorcindu-se cdtre aiscu ii fdeu cu ochiul :
Hai s'A ne mintuim !

O lu inainte &Edad dreaptd si teapdnd i sprijini

mina de scoarta crdpatd si putredd. Biscu o urind fdrd
nici un chef, mai, mult de hatirul ei, si fcu acelasi gest
simtind cd-1 napddeste
207

www.dacoromanica.ro

Apoi, inainte de plecare, Batrina 11 t'ese spre o chille

aflata In coltul manastirii
Vrei s'a-1 vezi ?
Nu astepta raspunsul i deschise oblonul de lemn mic
cit un cap de copil.
Biscu privi i vazu in coltul intunecat al chiliei un

barbat cam de virsta lui Imbracat curat dar sarccios

care sttea pe un scaun cu Lata In palme si se tinguia
scineind ea un animal. Omul de dincolo ridica privirea
spre el si BIscu6 vazindu-i lucirea ciudata a chilar, Intelese ca omul acela nu e In toate mintile. Nu -tia cine e,
nici nu Intreb nimic. Plecar spre seara condusi o bucata
de drum de staretul cu Uta de mort care, la despartire,
nici nu-1 privi, nici nu-i intinse mina...

Alunga aceste amintiri, de fapt aceasta prelungire a

yisului atit de fid.ela realitatii, si se ridied din pat Inaltind
fitilul

Ruja dormea goala, cu parul despletit, i trupul ei

negru se contura maroniu pe cearsaful imaculat. Ajunse
la marginea patului i dogoarea aceea cunoscut ii taie
rasuflarea
ridica miinile In semn de aparare.
Scdpra iute luna printre perdelele albe i pentru o
secunda corpul ei paru scalclat in lapte.
Nalueiri de demult si un veehi galop ji rasuria, in urechi,
11 vestira, si se strecur usor alturi de nevasta lui eu gind

impacat Incepind s murmure vorbe de dragoste, un fel

de gungurit monoton asemanator cu al porumbeilor In mai.

Ea nu dormea. Surise
dintii stralucitori
si in tIrnp ce-1 cuprindea cu mini fierbinti de dup gitul

ros de batrinete si griji o auzi rIzind incet ca un copil

simti aroma de busuioc inspicat.

Se auzea stuful susurind pe malul apei si ciini scincind far rost In pridvorul de lemn. Apoi, undeva departe
In sat, clopotul bisericii vesti un oeas de noapte profund
si adevdrat ca o nastere.

Luna razbise printre perdelele albe si matura odaia,

hipnotiea si ireala, pierind incet ca o pata de umina in
stingerea ei spre
208

www.dacoromanica.ro

CAPITOLU L 10

Dup un an de la stabilirea lui Ieronim Mohu in sat

oarnenii, intilnindu-se pe strada, in loc sa se salute si

sa intrebe de-ale lor, exclamau mirati

Ai auzit ? Motoganul si-o adus casa de la munte !

No, nu mai spune, se mira celalalt si se grabea sa

dea o raita pe strada cu pricina sa vad minunea.

Intr-adevar, motul i desfacuse casa din birne de

brad, bucata cu bucata, o coborise in cimpie si, In numat

patru zile, o inltase alaturi de casa svabului plecat, casa

solida de piatra cu camere mari dar reci, ce devenise

acum proprietatea lui.

Un an de zile rabdase zidurile groase mirosind a umezeald i var, se plimbase singur prin odaile spatioase, cu

miinile la spate, simtindu-se strain, sufocat de opulenta

cladirii care-1 intrista
facea sa se simta ca-ntr-o
inchisoare. Feciorii lui, trei la numar, Il pisara la cap
toata lama rugindu-1 sa mearga in catunul de sub Gaina,
sa-si aduca casa lor de brad mostenita din batrini,
se poata odihni i ei ca lumea macar o noapte.

Inainte de pleoare se sfatui cu Flender si acesta se

arat de acord, desi, zicea el, Jumea o s miriie
sa
uite".

Asa se face ca Mohu isi lu intr-o build zi feciorii

dupd ce ajunsera in catunul de bastina si chefuira

trei zile i trei nopti cu vinars de C. irese salbatice, a patra

zi de dimineata incarcar casa in sase carute motesti

insotit de toti atitia ortaci incepurd sa coboare spre
cimpie s-o inalte pe noua \Tatra.

Inca patru zile trebaluira imbucind-o lemn cu lemn,

pin sus la acoperisul de sindrila, si-n dimineata celei de-a

cincea zi sparsera o stela de vinars de piciorul treptelor

ce urcau spre tirnat si incepur s chiuie ca toti dracii
scotind lumea in ulitd. Se acura pronosticuri in legatura
cu trinicia constructiei, cei mai multi aratindu-se scep-

tici i jurind ca se va dgrima la prima furtuna. Uncle naiba

s-a mai pomenit casa fard un fir de cui, cu acoperis

de lemn i fdr horn ? CIt privea partea estetic a chestiunii, satenii revoltati ,considerau initiativa veneticului
209
14

www.dacoromanica.ro

drept un act de sfidare la arhitectura solidd si liniard a

acelui sat de cimpie. Mediu nu se sinchisea de toate
acestea, isi duse ortacii la cimp, la pdmintul lui" strjuit
de salcimi singuratici, Ii invitd s ja cite un pumrt de
tdrind in mind, s vadd citu-i de gras si de negru" i ei
se aplecau cu smerenie si frecindu-1 indelung in palme
Il miroseau curiosi. Priveau intinderea nemrginitd a
pustei, marea aceea de pdmint roditor, i tdceau minunindu-se, dind din cap aprobator. Ieronim Mohu le explied eit i ce semdnase pe fiecare iugdr in parte, ce
recoltd obtinuse, cu greu, e adevdrat, avea cai slabi,

caii lui mici, de munte, care trgeau cu greutate atelaj ele

de tier rdmase de la valcpul expropriat, dar se mindrea Cu
munca lui, cu noua lui profesie de tdran
indemna
s migreze spre cimpie unde, oricum, se trAkeste mai bine.
Ortacii Il ascultard cu atentie promitind s reflecteze

asupra propunerii. Cuvintele fostului consdtean nu-i convingeau ; ei simteau dincolo de vorbele aktuite cu mestesug tristetea i insingurarea munteanului pripdsit in
cimpie. Cercetau cu ochi curiosi intinderea nesfirsit

egal, depdrtdrile mecate in fumul indecis al inserdrii

si se simteau singuri i descoperiti. Aerul era uniform
sttut, salcimii se profilau nemiscati sub zarea joasd
nici un zgomot nu tulbura linistea aceea care urca
pared din pdmint tdcutd si amenintdtoare. Gindurile lor
zburau la locurile natale, auzeau fosnetul brazilor In
urechi, simteau in ndri cldtindtoare unde de ierburi inmiresmate i in fata ochilor pironiti in oglinda seacd
cenusie a cimpiei, ii imaginau colturile de stifled' si

vdi inveselite de tdlngile vitelor.

Mohu gindea la f el ca ei, nopti intregi visase pdclurea

de brad ineremenitd in albastrul rdeoros al zilei de yard,

cdpitele de fin aromitor rspindite pe dealuri, poiata

vitelor ascunsd undeva in pddure in podul cdreia se iubise

cu moata lui zmislindu-si feciorii.
Se desprti de ei la marginea satului, dindu-le fiecdruia

cite un sac de griu galben ea aurul i unul dintre consdteni 11 ruga sd mai vind In sat mdcar cind or avea nevole

de-o fintind". Familia lui spase toate fintinile in satul

acela de munte, fintini adinci si inguste cu arid limpede
si rece. Mostenise meseria de la tatl lui si odatd cu ea
210

www.dacoromanica.ro

simtnl acela deosebit de a detecta tita apei", locul de

unde (asta o simtea cu precizie ascultind pdmintul) apa

va izvori limpede i strecurat de necurdtenii si nu va
seca niciodatd. Fintinile lui, multe la numr, le sapase
si le zidise singur si singur mesterea acoperisul si ghizdurile de lemn ce le imprejmuiau si le ocroteau. La

terminarea trebii, cioplea cu cutitul pe grinda de jos.

intr-un 2ol ferit, iniia1ele lui si anul in care sdpase si
ridicase fintina.

Aici in sat, in afard de Flender, nimeni nu stiu o

vreme adevdrata profesie a motului pina cind, la indemnul

acestnia, Mohu acceptd s foreze o tintina arteziand mai

mica in partea de apus a satului. Lucra" singur timp de

trei sdptmini, ajutat din cind in cind de feciori, urmdrit
de privirile neincrezdtoare ale localnicilor. Nu-i pasa de
neincrederea si pasivitatea lor, avea sd le dovedeascd
cur'ind ce fel de meserias este si, in ciuda opozitiilor
a pdrerilor diferite, alese un loe refuzat de toatd lumea si
se apuc s sape la inceput eu hirletul, apoi cu un fel de
sfredel rsucit, un cutit de forat conceput de el, actionat

cu ajutorul unui scripete rudimentar. Termina intr-o

seard tirziu i trecind pe la locuinta lui Flender Il anuntd

c mime poate da cep fintinii cd-i gata". Noul primar

considera fintina o izbindd a obstei si fu de pdrere
dea un nume. Mohu propuse s se cheme fintina Iancu-

lui", dar in urma unor consultdri telefonice cu plasa primir indicatii precise : se va cherna FINTINA PACII".
In dimineata urmdtoare, dubasul satului, iesit u noaptea in cap, anuntz la colturi de uliti plin de importantd
evenimentul : S-aduce la cuno,stintil locuitorilor, cad az'
la amiazei se va da drumul la fintina arteziand din satul
nou ci se va face slujbei de sfe.ganie, veniti cu mic cu
mara i cine vrea poate veni cu damigene sei ja ape de

proba".

Punctd prima stire cu trei lovituri de tobd, apoi anuntd

c : Binu a lui Mooctirdi arti cu tractorru/ gentru cinle

are nevoie contra unei sume de bani, la intelegere". De
fapt, nu ara Binu Mosoarcd, adicd nu conducea el tractorul. Avea oameni angajati special pentru asa. ceva si,
din cind in cnd, pentru treaba asta era folosit i fostul
marinar Dondos. Preturile pipdrate pe care le percepea,
21!
14*

www.dacoromanica.ro

lucrul de mintuiald starnird nemultumiri in rindul

tenilor. Multi dintre ei, improprietdriti i fdra mijloace
de muncd, sau cu caii desperecheati, apelau la tractorul

lui Mosoarca constrinsi de imprejurari. Flender impreuna

cu Ieronim Mohu, .amindoi in conducerea celulei de partid,
se chinuiau sa gseasca o solutie potrivita. Ho-taxied sa
rechizitioneze" tractorul pentru folosinta obstei cite

doua zile pe saptmina. Hotarird dar nu izbutird sd-si

realizeze intentiile lovindu-se de opozitia indirjit a proprietarului care ameninta cu darea in judecatd.
Ceremonia inaugurdrii se desfasura destul de rapid
si sub oichii curia% ai unei numeroase asistente. Flender
rosti citeva vorbe despre importanta fintinii, despre faptul
c fusese facuta cu contributia obstii i anunta cu voce

ridicat felul in care fusese botezata.

Apoi, Ieronim Mohu dadu cep" fintinii, adic'd desurubd
dopul care facea ca apa s stea cuminte in pungile ei subterane i deschise distribuitorul facind sa curga pe cele

patru tevi un fir de lichid limpede i curat. Oamenii se

repezira sd guste in timp ce popa Sonu facea plictisit

sfestania de rigoare. Cu trecerea anilor, dei oficial

fintina era amintita peste tot cu numele transmis de la

centru, oamenii o botezara fintina motului".
In aceeasi zi, dupd mask era duminica, mergind pentru

prima oara cu feciorii la joc", Mohu avu parte de o

infruntare neasteptata din care iesi mai mult decit onorabil, crescind si mai mult in ochii oamenilor.
Statea i privea la pruncii lui care dansau in rind cu

ceilalti feciori din sat cind in sala mica intrard trei

dintre oamenii lui Mosoarcd, argati de curte si paznici

de vite cu chef de hartd si scandal.

Erau bduti si veniser anume trimisi de cineva s tul-.

bure petrecerea. Oprird muzica rinjind si cerind sa iasd
motoganii cu opincile lor din joc. Mohu nu interveni
imediat, Ii rasa s latre i sd se grozaveasca privindu-si
cu atentie copiii. Acestia se &pried' mirati, si unul dintre
ei, cel mai mare, ceru s repete cele spuse.

Am zis dud cu motoganii. S'd veniti fard opinci

daca vreti s jucati. Asta am zis, sublinie unul dintre

n oii-veniti.
212

www.dacoromanica.ro

PM de ce clara? se arata mirat pruncul lui Mohu.

C-ase vrem noi, ma, padureanule !

Pruncii se uitar ca la comanda spre tatal lor, care

statea sprijinit de unul din ziduri si zimbea nepastor
facindu-se ea nu pricepe. Facura un schimb rapid de
priviri si intelesera.

Api, lasati-ne azi si duminica vinitoare om veni

In cizme ea tine, zise lar feciorul cel mare, privind ironic
la bocancii lar soldtesti eirpiti si unsi cu uilei de dovleac.
Va bateti joc, ha ? striga cel mai bun de gura'. Pita
cui v-o adus pa lumea asta ! Tine, m ! Si zicind acestea
isi scoase vestonul si incepu sa-si suflece minecile inaintind amenintator.

Fetele Incepura sa tipe speriate, dindu-se In laturi

si In jurul celor trei moti se fcu un cerc gol. Ei stateau

nepasatori privind spre Mohu care le facu un semn discret

din mina si se dezlipi de perete inaintind legnat spre

naravasul agresor. Venea din spatele lui, usor ca o pisica,

si venele gitului i se ingrosara deodatd. Cind fu la un

pas, ti striga cu voce joas cei vrei tu, ma !", dar nu-i dadu
vreme sa raspunda. Pumnul sau puternic de om obisnuit

muinca se strinse si cdzu cu o lovitura naprasnica in

capul celuilalt, care se prabusi icnind ea o vita si l'amase
lat pe podeaua innegrita de pasii dansatorilor. Se iba o
Uniste de moarte in sala mica mirosind a sudoare si pral,
Cu

tiganii, fricosi, se strinserd unul In altul. Asa ceva

nu se mai vazuse la jocurile din sat. E adevarat ca se
iscau batai, dar era mai mult un f el de harta, o vinzoleala In care se angajau mai multi, in care mai desi

graba se impingeau decit se loveau, cocosindu-se in ochii

fetelor. In cazurile mai grave se bateau afara, pe tabere

si rubedenii, cu pari rupti din gard, injurind si strigind.

Ceea ce facuse Ieronim Mohu intrecea once inchipuire.

Cu un singur pumn scapat in teasta adversarului il

intinsese la podea ca pe o buturuga M'ea' viata.

Ortacii celui doborit se foira nelinistiti pe loe dar

Mohu se intoarse spre ei si-i intrebd simplu sci rara ura :

Da' voi, ma, nimuricilor, voi ce vreti ? Ha? Iesiti
afara ca amu va aliniez Ruga. asta!

Vocea lui calma si dura, hotarirea cu care rostise cuvintele si mai ales exemplul elocvent al celui ce statea
213

www.dacoromanica.ro

ltit pe podea far sa miste Ii convinserg. Se precipitar

&pre usa in risetul asistentei si tiganii, bucurosi, Incepur
un dans nou. Mohu 11 ridica de subtiori pe adversarul
su, Ii asez cciula in cap si-1 scoase in curte s se aeriseascA ca si cum nu s-ar fi IntImplat nimic.

CAPITOLUL 11

Sosirea lui Dringler, tircoalele pe care le dAdea prin

sat insotit de Biscu, intilnirile lor '2u Flender si Ieronim
Mohu produser panicd in casa lui Binu Mosoarcd. Nu se
crpase de ziuri cind o slug de-a lui il trezi anuntindu-1
infricosat c Il vzuse pe Dringler iesind din crisma
Btrinei si urcind insotit de American intr-un automobil
negru care pocnea ca dracu". Binu 11 ascult buimdcit de
somn incercind s se imbrace pe intuneric i dupd ce-i
arunc vestitorului un ban, ridica jaluzelele grele dinspre

strad. Privi in lungul ulitei reflectind cu repeziciune

la hotririle ce urma s le la si primul sau gind Il duse
la Dondos, cel pe care-I primise in casa lui si-I fdcuse
Urfa' socotelile casei
frate" si-i ddea bani si-1 lsa
frd s-I verifice. Dondos trebuie folosit acum cit mai
rapid, ji era indatorat pind peste cap si se arta umil
si asculator. Iesi pe coridorul lung si pustiu flancat de
geamuri mari, colorate, trecu prin dreptul citorva usi,
apoi coti in stinga si btu incet la geamul camerei unde
sttea Dondos. Astept citeva cupe dar de dincolo nu veni

nici un rspuns. Se aplec5 la gaura cheii i privind in

camel-A vzu In semiobscuritatea odii patul alb, nedesfd-

cut. Surise multumit i facu calea Intoars spre celdlalt

capdt al coridorului, acolo unde dormea Olga, cumnata lui.
Era sigur cd nu se insal i in ciuda jenei i scirbei care-o

resimtea .13tu de trei ori cu degetul indoit comandind

scurt

Dondos, te astent la mine in camer !

need fra s astepte vreun rspuns si intr-adevr,

dup citeva minute, fostul marinar intrd nelinistit
214

www.dacoromanica.ro

palid ocolindu-i privirile. Binu se uit la el scurt si

cercettor tdcind o vreme, apoi fdrd nici o legdturd si cu
asprime voitd reflectd :

Ce crezi tu cd urmdreste Dringler de se preumbld

In otomobil de tri zile prin sat ? Se preumbld si se jura
cd Ma gatd pe mine dacd n-o putut pe frate-meu. Ha?
Te intreb ce urmdreste si cum vrea s md termine ?
Dondos nu rdspunse, bucuros Ca' celdlalt nu-i face
nici un repro legat de aventura lui nocturnd si luminat
de servilism se prefdcu cd gindeste. Fcu doi pasi spre
unul din scaune si se asezd oftind cu trupul lui mare
InCrcat de muschi.

Pdi, el urmdreste sd-i cinte popa Sonu prohodu

musai aici. Io asa cred.

Pe fata pdmintie a lui Binu trecu un zimbet alb si

ochiul sasiu lunecd si mai mult In asimetria lui scinteind

scurt ca un pumnal. Zise moale si concesiv :
Asa cred si io. Esact asa.

De afar se auzi sforditul unui motor infundat si cei

clod se repezird la geam. In mijlocul drumului acoperit
de zdpadd, stationa un automobil negru si prelung, ca
o dubd de morti, scotind un abur alb-albdstrui. Sttea
acolo pufdind regulat din motorul sdu bdtrin in patru
timpi si nici o miscare nu rdzbatu dinspre el. Usile

rdmasera imobile, Lar prin geamurile inflorite de ger nu

se vedea nimic. Era o prezent grea si ameninttoare, un

animal de tabld si fier pindind nemiscat in fata casei.

Ce vreau stia, md ? intreb Binu cu glas gros,

indibusit de minie.

Nu prhni rdspunsul celuilalt. Usa camerei se deschise

intrd. Zenobia, speriat, in cdmasa de noapte desfAcutd
peste sinii ei mari si rotunzi
Binule, or veni sd ne omoare !

Taci si meri in camera' la tine, o expedie Binu

supdrat cd nevasta lui se aratd in imbrcmintea aceea
sumar de fat cu un alt brlbat.
Ea isi strinse gulerul Cmsii dar nu se clinti. Dondos o

prifvea aparent cu nepsare i ochii lui se rmitard iute

dezlipindu-se de trupul lasciv si pietros, ca st nu dea dp
banuit. Gindul lui vedhi li reveni si simti c nu e departe
215

www.dacoromanica.ro

giva chid o va face s tremure sub el pe juninca asta spornicd de copii i cu tite mari ca cloud lubenite.

Se apropiar amindoi de geam privind cu incordare

In ulita fra s inteleag nimic. In vremea aceea, in masin, Dringler ridea incetisor, artindu-si dintii de aur.
Fcuse cloud' gauri mici, suflind cald peste gheata ce acoperise geamurile mainii, prin care putea privi impreuna

cu Biscu tot ce se intimpla afara

Ti vezi ? Guita si tremura ca potocii ! Se tem, ma !
Se tem si guit, confirma Biscu si rise gilgslit.
Erau amindoi .ametiti, bauser toata noaptea in crisma
Bdtrinei i acum veniser aici, sa-1 bage putin in sperieti
pe fratele Broscoiului.

Dringler scoase un pistol Bereta cu sase gloante

art1ndu-1 lui Biscu Ii potrivi teava in dreptul gaurii
din geam :

Vezi, fix la mir as putea A... Fix la mir, crucea cui

1-o dat pe lume. M scobor i le strig ea dac nu-ti
dau pace 11 ja mama dracului.
Biscu 11 prinse de mina cu putere oprindu-1 :

Nu, nu te arata. Lasa-i sa tremure si s guite.

Ramasera privind spre geamurile casei urmarind cele

cloud siluete nemiscate care se profilau prin sticla albastra.

Tu s te feresti de ei, s nu umbli noaptea si

te feresti, Il implora Biscu pe Dringler. Ei cu tine au ce

au si se tem. De mine scapa usor. Cu tine au ce au...

lovi borul melonului
Dringler rise iar amuzat
facindu-1 s salte o jumatate de centimetru :

Cu mine ? Foarte bine. SA vind, ea' eu i astept.

Hai, mai bine, s merem, Il rug Biscu.

Dringler se lsa greu induplecat i dup ce mai injur

o data cu sete ochind cu pistolul fruntea lui Binu Mo-

soarca care se zarea prin sticla striat, ambal cu zgomot

motorul, viri intr-a-ntiia si, intorcind pe loc, demar indeprtindu-se pe drumul ce ducea spre pusta.
Cei dai din cas se dezlipir de la geam i Binu fcu
semn nevestei s ias. Rarnasi singuri isi evitara privirile
si in cele din urma Binu vorbi

Ti-am mai spus si-ti spun. Poi s faci cu Olga

ce vrei, c. la ea ai fost, da' s nu te pun dracu s te
gindesti la nevasta-mea ea te juganesc ca pe vier. Asta-i!
216

www.dacoromanica.ro

Luat prin surprindere, marinarul se ardtd. ofensat

De astea vorbim amu ? Casa arde si noi... N-am

fost la Olga, asa sd

Lasd, lasd i bagd la cap ce ti-am spus...

Binu se uita rece cu ochii lui sasii si privirile Ii lunecau pe lingd capul celuilalt ea si cum in camera ar mat

fi fost un interlocutor.
Ce facem cu neamtul ?
Io zic s-o folosim pe Rusalina, isi claclu cu pdrerea

Dondos. Ei se cunosc si poate dacd vrea ea s-1 cheme

noaptea acasd, mai

Sd-1 cheme noaptea

capt Binu Mosoarcd.

ce ? vru sa' afle pind la

$i apoi sd-1 asteptam undeva, c n-o fi el dracu !

-- Care noi ?
Hai s'a zicem c numai io !

Ase, ase, confirrnd Binu bucuros. Numai tu, cd-i

mai bine. Mk zlise el deodatd cu voce caldd si vibrantd,
daed tu faci asta, iti dau trei iugdre de pdmint si un cal.
Tri iugdre, md, indltd el tonul obrazul su pdmintiu

se umplu de pete mici rosii.

Dondos Il asculta fArd s zic nimic privindu-1 curios,
cintdrind in gind riscurile i valoarea rdsplatei. Lui

Binu i se pdru ea' celdlalt se codeste i mni pretul :

Patru iugdre, mA, .i doi cai buieci de doi .ani.
omcri,
gduresti pentru frtiutu meu care nu mai e...
gduresti

vdd lat si teapdn ea un lemn.

Se ridicd exaltat si se apropie de obrazul celuilalt

aproape soptind :
Te duci noaptea in pustd si astepti pind iese afard.

Iese s vadd de cal sau de vaci

un gloat sd nu stie nime...

insemni In frunte cu

Pe cine ? vru sd stie Dondos si o undd de ingri-

jorare ii tremurd pe fata prelung i frumoasd.

Pe American, md, pe el !
Nu !

riposta' Dondos scurt. Io nu vorbeam de el.

Vorbeam de neamt.

Te temi, ce dracu ? scrisni Binu i mina lui

strinse cu o putere nefireased.

Nu md tem de el. Ma tem de Alimandru. Acela dacd
iese nu ma' iartd.
217

www.dacoromanica.ro

Ma, nu mai iese, iti dau garant io ca nu mai iese.

Omoard-1 pe limbricul cel btrin, pe vulpea care l-o

dat mort pe frate-meu.

Nu poci, repet Dondos ferm. SA nu mai vorbim.

Dacd vrei pe neamt cd-i strain si-al nimanui. ti astept

noaptea cind vine

poc ! Aleluia !

Binu intepeni deodata si cu o miscare brusc isi dadu

capul pe spate. Fu cuprins de un tremur scurt care se

transform incet, incet In spasme puternice. Fata i se
goli de singe, petele rosii Ii disparurd i acum avea obrazul

alb ca o hirtie l ochii i se intoarsera sub pleoape aratindu-si doar globul albastru-lptos. Dondos se sperie, is/
aminti cd Binu are boala copiilor si se trase 2itiva pasi
inapoi. Celdlalt fcu un salt de animal ranit, cu adevarat

salt mortal, si se tint la podea cutremurat de acelea.si

spasme puterniee. Apoi se Incordd ca un arc, adunindu-si

picioarele sub el si Visni Inca o data In picioare pentru ca

s recada pe podeaua tare. In coltul buzelor Ii aparura

spume si incepu sa une ragusit i intermitent indoindu-si
ritmic picioarele. Dondos Incremeni de sild si spaima,
deschise usa coridorului i striga cu voce puternica
Zenobie !

Femeia intra calma si vazindu-si barbatul intins pe

jos, cuprins de spastnele acelea neomenasti, nu zise nimic.

ti privi fr niel o umbra de mild cu un fel de extaz

si intorcindu-se spre Dondos 11 lamuri :
N-ai ce-i face, ii trece frd ajutor.

Venise In .acee* camasa de noapte rscroita larg prin

care se vedeau sinii albi i slobozi. Il privea pe Dondos
cu un zImbet provocator si se asezd pe un scaun cu miinile

in poald asteptind. Bolnavul zvIcnea din ce in ce mai

slab pind ce se linisti i ramase intins pe podeaua aco-

peritd cu un covor gros de casa, rasuflind slab.

Ce facem, 11 suim In pat ? intrebd Dondos.
Zenobia clatind din cap In semn de negatie uitindu-se

cu acelasi zimbet indiferent de femeie care se stie dorita.

Isi asezase mlinile in poala strIngindu-si camasa In jurul
feselor rotunde si pline si se uita la Dondos cu aceeasi
privire provocatoare :
St aa un ceas. N-aude, nu vede. Se odihneste si
nu stie nimic. SA nu-i spui niciodata, ca tot nu stie nimic.
218

www.dacoromanica.ro

Zicind aceasta se ridic de pe scaun i apropiindu-se

de usa o incuie cu cheia. Se intoarse i rdmase dreapta
In fata fostului marinar care-o privea prostit neintelegind 2e vrea sa faca.

Nu aude, nu vede si nu stie nimic, repeta Zenobia

stereotip i zimbetul ei lasciv se lati dezvelindu-i dintii

frumosi. Se rasa' pe patul din care se sculase cu un

ceas mai devreme Binu i ridica mina spre Dondos

chemindu-1 :
Vina, nu fi moafla...

Fostul marinar nu indrazni s miste, paralizat de

Indrazneala femeii. Arunca o privire spre bolnavul intins

pe podea
zise In gind compatimindu-1 : Parastasu

mamii el de curvoanca, trebuie s-o ating acum peste

bot, s-o bat si s-o invat minte pe scroafa asta".

Ea statea pe marginea patului i zimbea cu nerusinare
mindrindu-se u trupul ei plin i Dondo i zise ea e
musai nebuna sau nerusinata-nerusinatelor.

Vru s-o loveasca cu sete i dusmnie dar se razgindi

stapinindu-se cu greu :
Imbrac-te si nu ma duce-n pacat.

Ti-am spus ca nu aude si nu vede nimic... Vida'!

Dondos respira greu cu singele tulburat nestiind ce sal
faca. Femeia il astepta privindu-1 dintr-o parte cu zimbetul care-i devenise acum dispretuitor. Marinarul tisni

spre ea, o prinse in brate, facu citiva pasi spre usa si

o ras cu brutalitate pe podea.

Ti auzea tipetele mici si ascutite si o vazu ridicind

capul uitindiu-se cu odhi mari la brbatul ei, care zaced
inert in mijlocul camerii.

Citi in ochii ei o pldcere vecin u nebunia i cuprins

de furie o lovi scurt de dou ori peste obrajii imbujorati.

Ea isi infipse dintii puternici in pieptul acoperit de

camasd.

Rupse catnap si-1 musca cu ur ca o catea, pina la

singe si el nu indrazni sa strige de teamd, raminind
nemiscat pe podea din pricina durerii. Ea se ridicase
privea furioasa ca pe un lucru de
a2um in picioare
nimic aratindu-i usa :
219

www.dacoromanica.ro

Iei afar& ! Mergi i stai in camera ta de slugd

cd asta esti. Apoi Ii intoarse spatele asteptind ca bolnavul
sd-si revind in simtiri.

CAPITOLUL 12

De cum se insera Biscu fdcea o inspectie amnuntitd

in jurul hoddii inchizind cu grijd usile grajdurilor

slobozind ciinii din lant. Il apdsa o presimtire neagrd si

dupd moartea lui Dringler se simti deodatd singur
pardsit. De citeva ori, in cursul noptii, auzise galopul

unui cdldret traversind intinderea, de fiecare data la

aceeasi ord, i ciinii ldtrau furiosi multd vreme, intdritati de aparitia aceea necunoscutd. Iesea in pragul
tirnatului de lemn s zdreascd ceva dar noaptea era
intunecoasd i apdsdtoare si in afara zgomotului indepdr-

tat de copite nu izbuti s desluseascd nimic. Nu putea fi

decit Dondos sau Mitroiu, mai putin al cliiilea, care era

fricos si nu cunostea pusta, dar oricare ar fi fost, era

ciar cd nu treceau asa in doru lelii prin dreptul hoddii,
Ii pregReau ceva, desigur, sau vroiau doar s vad ce
se mai intimpld.
Binu Mosoarcd nu putea uita prea usor moartea

fratelui su, c tinea slugi pltite cu bani care sd-1 apere

si pe care sd-i foloseasc impotriva cui ar fi dorit. Ce/
mai periculos dintre toti era, frd ndoial, Dondos care-I

amenintase pe fat& de citeva ori si care, mai mult ca

sigur,
injunghiase pe Dringler. La cercetdri, fostul
marinar putea dovedi cu martori c jucase cdrti pind
dimineata in casa lui Mitroiu i &A nu lipsise mai mult
de citeva minute din camera si niciodat singur. Era o
poveste bine ticluit si in ciuda insistentelor lui, inspectorul de politie trimis de la judet isi termind cercetdrile
preliminare si inchise temporar dosarul din lipsd de
probe. Biscu suportase cheltuielile ceremoniei si-1 ingropd

in cimitirul satului, in lotul rezervat catolicilor. La in220

www.dacoromanica.ro

mormintare venird Flender si Ieronim Mohu si dup.&

terminarea scurtei slujbe religioase, In drum spre casd,
se oprira la crisma Batrinei s bea ceva. Un timp domni
o atmosferd apstoare si tristd, vorbira monosilabic
despre -2e1 disprut, convenind c nimeni in afar& de
Mosoarca (prin mina lui Dondos) n-ar fi dorit moartea
svabuaui. Flender fuma mult si des, cliipind din ochii
sai obositi jurind ca va face tot ce-i st in putint pentru
pedepsirea vinovatului.

Din ziva aceea Biscu se simtea din ce in ce mai ne-

linistit, o prevestire grea 11 invelea In plasa ei moale si-1

fdcea sa nu doarmd noptile.

I se pdrea, stind singur in camera si meditind, c cineva

trece usor prin spatele lui mis2ind aerul, simtea asta mai
ales in partea stinga a urechii si nu se insela. Era o senzatie ciudata, de parc o aripd de pasdre nevazuta i s-ar

fi leganat deasupra capului trimitIndu-i valuri de aer

rece. Sau, ca si cind respira cineva deasupra-i, o fiinta
vie care-1 ameninta cu prezenta i trimitea semn
e acolo.

Dei risese la inceput de vrajile Rujei, o ruga

i lui,
spuna, dacd poate, ce semn ceresc
e acela si de unde nelinistea care-1 stringe ca o gheara.

ghiceasca

Intr-o noapte, tirziu, Ruja topi o bucat de plumb

intr-o lingurd si cind acesta deveni alb si moale, stralucind ca o lacrima inghetata deasupra jarului violet, ii
dadu sa tind el lingura mai departe in timp ce ea rostea
vorbe neintelese. Apoi Ii dadu o calla plin pe jumatate

cu ap si-1 puse s-o tin cu mina dreapt deasupra

capului, spunindu-i s rdstoarne u cealalta mina plumbul In cana cu apd si Biscu se executa cu precautie
tearna. Nimeri buza canii cu mina tremurind si cu grij,
dupd ce ezita citeva secunde, la semnul ei afirmativ,
rasturna brusc plumbul din lingura incinsa. Se auzi un
sfiriit scurt si sec si o pocnitura usoard, un abur mic
se risipi In incapere si Ruja ii lua cana de pe cap rugIndu-I sd intinda mina. Goli continutul peste palma facutd
calls privind cu intensitate la forma ciudata ce-i emsese
In mina. Era un chip de om schimonosit, o forma (ward'
cu ochi, nas si gura si el nu deosebi la inceput mare lucru

pind cind Ruja vorbi intiorata : E un lup cu chip de ant

www.dacoromanica.ro

221

care te tine Cu gind reiu si vrea s te piarca Sd te fe-

re,sti de el." Biscu medit citeva cupe i intreb da-c nu

poate sti cu precizie cine e. Ea rdspunse reluind formula
si ridicindu-se deodat extaziatd Ii ceru voie sd cheme

sarpele. Biscu se strimba cu scirbd si in cele din urmd

cedd ridicindu-se din locul unde sttuse pind atunci
se asezd pe un scaun din jurul mesei. Ruja puse bucata
de plumb inapoi in lingurd
inclzi citeva momente

deasupra focului, apoi Incepu sa suiere 11.50r. Sarpele se

ardtd lunecind iute pe podeaua de pamint, venind in

directia ei cu capul ridicat. Ruja intinse mina si el se

Incoldci ca o bratar vie pind aproape de cot spre scirba

teama lui Biscu. O vzu apoi asezind bucata de plumb
pe pamint i dup ce dadu drumul sarpelui rosti citeva
cuvinte neintelese. Acesta ocoli plumbul i In cele din
urmd se bucld deasupra lui ou capul si cu coada, raminind cu spinarea dreaptd
Ruja surise si ardtd cu degetul spre podea. Biscu se ridicd si auzi tiganca intre-

bind : Ce liter-i asta" ? Ochii lui nelinititi descifrar

pe podeaua galben un B mare viu i solzos care strdlucea spre el cu reflexe negre-cenusii. Binu" ii scp lui
In gind si pentru prima data se temu de puterea nevestei sale si-i fcu semn enervat s alunge sarpele. Nu
mai vorbir nimic restul serii, incercd s adoarma fdr
sd izbuteascd si, ca de fiecare data, isi aminti o intimplare petrecutd mai demult, o vedea aievea intre vis si
realitate rupindu-se greu i pentru scurt timp din vraja
ei, atit cit s asculte zgomotele noptii si rsuflarea linistit a nevestei dormind dezvelitd, ca o statuie de abanos, peste cearceafurile albe.

Era liniste acum, pentru a nu stiu cita oar In ulti-

mele nopti linite profund, tiriind doar din peretii

proaspdt dati cu var. Nu mica nimio afar, se auzeau

ginile ciriind prin somn, pin si rsufletul ritmic si
profund al vacilor din grajdul capitonat cu pereti grosi
de paie. Si totusi Biscu se salta intr-un cot si inlt
urechea stinga spre eter, urechea pe linga care, de la un
timp, trecea aburul acela sau cldtinarea miscAtoare care-I

nelinistea
fdcea s tresard din senin. Stind astfel
sprijinit de perina alba si moale, auzul lui fin, obisnuit
cu miscdrile pustei, distinse lar galopul acela singuratec
222

www.dacoromanica.ro

si IndepArtat. Cobori in mijlocul oddii enervat si nedumerit si vru s lasd afard cind Ruja se trezi si intrebd
cu glas molesit de somn :
Ce faci, tdtutd, ce te-ai sculat ?

El se bucurd intr-un fel cd nu e singur, c poate avea

un martor la toatd aceast intimplare sau vedenie ne-

maipomenitd
fdcu semn Cu degetul in dreptul buzelor s tacd, intrebind-o :
Ascultd, auzi ceva ?

Femeia se sltd pisicoasd i aplecind capul ascultd.

cu incordare privindu-1 in acelasi timp cu curiozitate si
mild. El tdcea nemiscat in mijlocul camerei i trupul lui

,incordat vibra de neliniste. Auzi iar galdpul ciudat

trecind foarte aproape de hodaie si ridicd o mind in
semn de atentie". Ruja se ridicd elasticd si desfddind

perdeaua privi in golul intunecos i spuse psalmodiind :

Nu-i nime !

Cum sd nu fie, ascultd, sopti Biscu simtind iar

aerul cldtinindu-se lin lingd urechea lui stingd ca si cum

1-ar fi traversat un inger sau o pasre necunoscutd bdtind lin din aripi.
Ruja se intoarse arcuindu-si trupul tinr i intunecat
si asezindu-se pe marginea patului, decretd cu voce sigurd :
E Bisorca, cine vrei s fie ?
Bisorca ? Bi-sor-ca ? silabisi Biscu neintelegind
mare lucru. i ce-i cu el ?

Ruja tdcu i palmele ei cu falange prelungi i fru-

moase se strinserd impreunIndu-se.

Chiar nu stii cine-i Bisorca ?

Nu stiu si nu vreau s tiu, asta-i poveste de la

tine zisd.

Atunci, rosti ea simplu si curgdtor, cine alta poate

sd fie decit doamna Handrabur ? !
Biscu se inchind i deschise gura sd riposteze indignat
de presupunere.

Sau, dacd nu-i doamna, apoi musai trebuie s fie

muierea Alimandrului.

Taci, rdsufld el, taci si nu spune prostii. Mai bine

ascult. Ii om cdlare i, ascultd-md, pe mine m cautd !

De ce s te caute ? Mortii nu cauta pe nime. Ei

merg si rdtdcesc prin pusta cea neagrd i prin noapte

223

www.dacoromanica.ro

nu pot dormi.

om, cum zici, rise ea cu siretenie,

apoi nu poate fi decit Dondos cel

De unde stii tu de Dondos, cine ti-o spus ? Ha?

Parea ca uitase de spaim si orgoliul sau de barbat se

razvrati
mri atentia.
Stu. O fost intr-o zi pe aici si te-o cautat...
Singur ?
N-o fost singur, nu te sperm.
Da' cu cine ?

Cu fostul sef de post o fost, cu el. Or stat si-or

cerut apd c erau setosi. Le-am dat.

Cind asta ?
Mai demult, asta-toamna...
Si ce-or intrebat ?
Ce mai faci.
Altceva ?

Si ca cine st acolo ? zise ea si arata spre tavan.

Si ce le-ai spus ?
C nu sta nime sau poate
Cum poate sta,
?

Poate sta, tipa ea, io nu stiu nimic si de cite ori

esti plecat imi pare c aud pe cineva preumblindu-se pe

sus...

Esti bolunda, zise Biscu i chipul lui parea cuprins

de spaima si ingrijorare.

Poate c mi-s, da' io asa le-am spus. Ce, vrei

spui cd nu crezi in vorbele mele ? Io aud, tu auzi, nime
nu stie ce-i...

Tu, zise Biscu cu duiosie, nu-ti mai fa ginduri. Sus

nu st nime, ti-am spus c-o stat Cerina, nevasta

amu nu sta nime,

Atita ca-i inchis si nu

putem umbla acolo s-ti art.

Ce sa-mi arati ?
S.-ti arat... nu stiu, c nu st nime...
Nici n-ai vazut-o vreodata.
Poate. Nu stiu. Sa nu vorbim despre asta.

El se aseza moale pe patul de unde se ridicase

dup ce statu citeva cupe cu capul aplecat continuind
sa asculte galopul acela numai de el auzit, o intreb

deodat rece si nepastor, cu voce neutra

Tu stii ca am fost insurat ?
224

www.dacoromanica.ro

Nu, rdspunse ea indiferentd

Cd am fost insurat si am doi prunci i nevast ?

Nu, repetd ea mecanic dar cu o notd de curiozitate

In glas.

C dupd ce m-am intors din America, sdrac dar

cinstit, n-o vrut sd m cunoascd ?

Nu, stabili ea cu tristete

perindu-si goliciunea.

N-or vrut

privi curioasd aco-

cunoasc, zise el trist si se viri

sub asternut.

Linistea cdzu grea ca o cortind de plumb peste gindurile lor. Biscu se foi cdutindu-si culcusul i un fel de
somn Il cuprinse incet, Mr.& sd-1 adoarmd. Inchise ochii

si ginclurile lui, amintirile lui risipite si multe venird

tiptil inconjurindu-1.

I se pdru ca aude prin vis vocea Bdtrinei, rece si

hottirittl, indemnindu-1 la drum. Miergeau prin pusta rclcoritei de vint, singuri ca doi strigoi nevcizuti i noaptea
era plind de stele si se auzeau greieri cintincl in ierburile

grase. Se opreau din cind in cind ascultind. Ea inainte,

inaltd si slabd, el in urma ei temindu-se i mirindu-se
de curajul ce-1 avea, mergeau ocolind satul pe lingti
tigani i ajunserti la cimitirul beitrin cu gardurile prdbusite. Bdtrina tilie de-a dreptul, nu vroia sei ocoleascd,
cind ajunserd intre crucile negre infipte in movile rotunde, mima lui incepu s bait/ mai repede $i vru sd se
intoarcd speriat de aceastd nesdbuintd. Incercd set strige
dar nu mai avea glas. Se auzi un fluier subtire in noaptea
tdcutti, un tignal grdniceresc si o rachetd verde spintecd
albastrul luminindu-l. El se prdbusi la pclmint, se /ipi
de ptimint, dupd exemplul Bdtrinei, i mima i se strinse
0 se fticu piatrd. Saitea lingei o cruce de lemn cu muschiul verde si aspru crescut pe dungile ei scorojite de
ploaie i, aiunci, in linistea amea de rai, veKinti cu
Moartea, auzi ldtrind cdtelul pdmintului subtire .si lung,
ca un scheldldit de jale. Ste-aura nemiscati atit eft spaima
lor ii elibera incet
fticea sd-si miste mddularele
chid o vilzu pe Bdtrinti ridicindu-se, fticu la fel, u'rmind-o
cu teamd pina ce traversarti cimitirul scdpind spre pusta
neingradird de pomi. Trecurd apa Buderiului midi 0 /u225

15 - Semnul arpelui

www.dacoromanica.ro

toasd si

ciad se apropiar de hodaia lui Alimandru,

Bdtrina il cherna mai aproape asteptindu-l.

Era lumin in foisoru/ indltat miraculos deasupra acoperisului tuguiat si 13d-trina il prinse de mina stringindu-1

cu forfd de bdrbat. Se oprird locului privind si ascultind

si, deodatd, el auzi cu precizie un galop de cal sin guratec

venind din zdrile intunecate. Era tot mai aproape si,

atunci, surprins si speriat, se tupild /a plimint spre hazul

Bariniei, care-1 intrebd clac-o bolonzit o ce are de sal'
ca iepurele la creastd". Se ridicd rusinat ldsindu-se tras
de mina ca un copil .,si rdmase o bund jumtate de ceas
privind geamul luminat al foisorului. Bdtrina privea neclintitd, ca o stand de piatirti, dei deptirtlarea, Aumina
putind si perdelele groase impiedicau once vedere. De la
o vreme, Ea se intoarse teapdn si ardtind pilcul de salcimi de dincolo de puntea hoddii zise rar si cu glas rdgusit aici f./ aduci pe Broscoi, baga bine la cap si uitei-te,
aici il aduci". Se uitase atunci si memoria lui, mintea lui
speriatd il ajutase s-1 momeascd spre locul ace/a ciudat
$i f erit de priviri.

Vazu toate aceste lucruri, asa, In starea lui de veghe

si vis, auzi chiar un pocnet de arm rsunind dar In

linistea noptii si sri In picioare trezindu-si nevasta care-I

linisti culcindu-1 la loe si acoperindu-1 cu duna pufoas

In timp ce-i murmura la ureche vorbe legntoare de

adormit si linistire.

CAPITOLUL 13

Flender 11 vizita des pe Ieronim Mohu, li plcea s

stea In camera mirosind a lemn de brad si rsind, s vorbeasc cu motul acesta Intelept si calm, s-i asculte povestile lui de la munte, pline de intimplri neprevazute.
La prima vizit, imediat dup montarea casei de lemn,
Mohu D. primise cu Intreaga familie si dup ce cinstird
cu vinars de prun si vorbird lucruri obisnuite, Flender
B.

intreb ce tine In casa de sus dae familia toatd

226

www.dacoromanica.ro

doarme in casa noua. Mohu zimbi amuzat, isi privi ne-

vasta i ridicindu-se ii propuse s-lurmeze :

Hai, sa-ti arat ceva ce n-are nimeni in satul ista...
Flender il urma nehotarit, traversd curtea si intrar. In
fosta casa a neamtului, cu camere mari i reci, nelocuite.
Razbatea un frig ciudat dinspre zidurile groase i Mohu
inalta mina indicincl un punct nedecis :
Simtsti ? Frig ca-n pivnita...
Da, confirma', Flender, ii frig rdu.

Nevasta, comanda Mohu, fa bine si scoate intii

lada ta.

Flender privea la ei fra s inteleaga nimic intrebindu-se despre ce ladd putea fi oare vorba. Moata se codea
zimbind stingherita
rug& :
No, Ieronim, ragu-te, mai bine scoate-o tu pe-a ta.
Zau !

Mohu se scarpina in crestet i pentru prima data

Flender Ii observa' zimbetul acela mucalit inscris pe fat&

se apropie de unul din paturile asezate fata-n fata pe cei
doi pereti i intinse piciosrull cautind.
Se auzi un bocanit surd i chipul lui exprim o reala
satisfactie
Auzi ? Is aici. Nu le-o furat nime !

Se aplec sprinten si trase in mijlocul casei un sicriu

In toata regula, cu marginile aurite, sicriu greu de stejar
si dup.& ce-1 batu deasupra capacului ca si cum
ar fi vrut sa se convinga de trinicia lui, ii indica inscriptia laterala ;
leronim Mohu, a trait... ani"

Dadu de inteles c In locul gol dintre a trait"

5i

,,ani" eineva, unuO. din copiii lui, urma sa serie cu aceeasi

culoare cifra exacta a anilor pe care i-a cheltuit pe

pamInt.

Fard sa tina seama de stupefactia si nedumerirea oasruga sd-si scoat.

petelui, zimbi nevestei cu nteles

copirpul" ei.

Ea se executa si-1 alinie lng cel al brbatului si ramasera amindoi In extaz minunindu-se de frumusetea lor
de alturarea perfecta i egala.
Doamne, ca faine-s, aprecie Mohu, ce ziei, don
primar ?
227
15-*

www.dacoromanica.ro

Flender inghii. In sec, dar nu izbuti sa scoata nici un

cuvint. Privea la cele doua sicrie si la cei doi oameni
vii care stateau alaturi admirindu-le fara sfiala ca si cum

abia ar fi asteptat s. se Intinda In ele pentru somnul

cel vesnic. Lucru care, de altfel, se si petrecu.

Mohu Alta capacul sicriului sal si se lungi In el foindu-se si culcusindu-se sa stea cit mai comod. Puse miinile
pe piept i inchise ochii oftind adinc :
No, ce zici, i bun si pe masura ?
Apoi tacu citeva cupe l ramase nemiscat sub ochii ve-

seli ai nevestei, care era cit pe-aci sa se aseze linga el

dar uitindu-se la Flender i vazindu-i chipul speriat
intunecat renunt si zise :

Scoala, Ieronime, nu te mai prosti ca n-o vinit

omu-n casa sa te vadd cum. ii fi ,cind lili mort.

In seara aceea sitatura mult de vorib si intr-un tirziu.

cind Flender 11 intreba daca crede In Dumnezeu, Mohu
raspunse fard shard' cred, nu ftiu cine-i i cram, da' cned
in el pi-n miinile astea cu care-mi ci,stig pita".
La el totul era simplu i fara complicatii. Venise aici,
in satul de cimpie, fiindcd noul regim ii oferise o bucata
de pamInt si o casa. El tinjea dup'a pamint i dupa miro-

sul lui, se sturase s batd tara in carul cu coviltir si sa

vinda ciulpere. Nu-i fusese usor &A* se desprincla de locu-

rile in care crescuse, s vin aici intr-un sat strain, Cu

oameni straini l fara prieteni, dar venise. Muncea si se
bucura de munca lui, se integrase rapid in viata satului,
isi cistigase simpatia unora, dusmania altora i incet, incet, incepu sa-si schimbe straiele de muntean (in afarg
de opinci) Imbracindu-se dupa obiceiul locului. Il ura
instinctiv pe Mosoarca, aflase cite ceva despre trecutele

intimplari care nu-1 interesau ; el 11 ura fiindca celdlalt

era bogat i dispretuitor si mai ales pentru tractorul acela
nemtesc puternic i atit de folositor in munca cimpului.
Sustinea mori c trebuie rechizitionat cel putin de cloud
ori pe saptmlna pentru nevoile satului, dar se izbea de
impotrivirrea lui Flender, care nu vroia s calce legea.
Oamenii 11 mai iubeau i pentru o Intimplare petrecuta in vara acelui an, intimplare care ramase nelamurita
multa vreme si Meuse din el un erou al satului.
228

www.dacoromanica.ro

Primisera o nota telefonic la primarie prin care judetul Ii anunta textual sa ja masuri pentru prezentarea
tuturor ciinilor din sat, indiferent de rasa i provinientd
In fata unei comisii ce va veni In ziva de cutare de la
centru". In not se preciza c once incercare de sustragere

din partea locuitorilor va fi pedepsita cu amenzi grele.

Chemat de Flender, Mohu veni la primrie i incepur

sA citeasc cu atentie continutul acelui ordin bizar. Dupa
ce Il citira de trei ori, cu voce tare, urmind sa-1 stilizeze"
pe intelesul dubasului spre a putea incunostiinta lumea,
ajunsera la urmatoarele concluzii : cineva vroia
batd
joc de ei ; nu inteleseserd euvintu/ provinientd" ; trebuia
dat un tele fon la judet i intrebat mai amdnuntit. Sunar
izbutir sA vorbeasc cu instructorul care se ocupa de
ei, tovarasul Pasarick care le confirm' veridicitatea dispozitiei
ea e o actiune de colectare a ciinilor
care nu au nici o ras, pentru satisfacerea unor contracte
de export.
Adic, intelesera ei, sftuindu-se vor s ia ciinii,
beleascd i sd vindd pielea in altd parte pentru
Mohu se arta indignat de aceast idee, dar dispozitia
era dispozitie, trebuia respectat. Mine, cind o veni comisia", preciza Flender, orn vedea ce-i de fcut".
Destul ca In dimineata zilei urmatoare, mai bine zis

In zorii zilei urmtoare, dubasul satului care era 0 un

fel de om de serviciu la primrie 0 care, culmea, se numea Graure (motiv de amenintari i confuzii eu ocazia
primei convorbiri telefonice contactate cu tovarsul instructor Pasarica) incepu sa strige la colturile satului un
anunt ciudat i ambiguu.
Fu nevoit pentru prima data in cariera lui sa-si arunce
ochii pe hirtia ce avea In mina. neputind tine minte in
intregime termenii anuntului i derutat de continutul lui
misterios.

S-aaaa-duce la cunoftintd, tuturor /ocuitori/or de pe

raza comunei Otlaca sd se prezinte de mime dimineatd
devreme /a primdrie cu toti ciinii care-i au pe lingd casd

legati, c sint or nu Ant de rasa, mici sau mari,

vadd o comisie de la jude i s hotdrascd. Nu se 'admite

nici un f el de /ipsd i cei care-or incerca sd se sustragd
sti saboteze vor suf eri mari amenzi si alte pedepse" .

www.dacoromanica.ro

229

Imediat ce termina comunicarea era asaltat din toate

prtile cu tot felul de intreb'ri la care nu stia ce s

raspund. Zicea invarlaibil: Aduceti mline cling s-i
vatid comisia, nu-i iertatd nici o lipsd".

Vestea strbtu satul si oamenii venira la primrie s

intrebe ce-i cu povestea asta. Flender le spuse c asa

sund ordinul primit de sus sfatuindu-i s aib: rdbdare
pin& la amiaz6 cind trebuie s vin cineva de la judet

cu indicatii mai precise. Mosoarc si oamenii lui profitar

de buimceal declarind ea Asta-i numai inceputul, c in

curind le vor pierde tot, de-or ajunge oersetori". Mohu

stdtea pe un scaun, posomorit, in biroul lui Flender
astepta s vin cei de la centru s se lmureasc odat
despre ce-i vorba. Incet, incet, lumea se adunase in fata
primriei, oamenii stteau grupuri-grupuri, fumind
glumind s le treaca de necaz.

Veni pin si Biscu care se art furios i declar.

nu aduce nici un ciine, deoarece nu erau proprietatea lui.
subliniind cd asa ceva nu se intimplase nici in America
unde once e posibil pe lumea asta.

Intr-adevdr, pe la ceasurile unu, dinspre partea de rdsdrit a satului, pe soseaua nationar pietruit, isi fcu
aparitia un convoi de camioane mari, de rzboi, avind
montate in spate un fel de case de scinduri cu ferestre
fdr geamuri, prevzute cu gratii. Erau opt la numar si
avind in fruntea convoiului o masin micd, un Gaz" de
teren, din care cobori gray i grbit tovarsul Pdsricd
insotit de trei insi necunoscuti. Trecurd prin multime salutind grbiti i preocupati i intrar in biroul lui Flender fr s mai bat la us. Psric prezentd pe cei
trei imbrcati orseneste
Tovardsul Roznea, delegat sindical, doctorul vete-

rinar X si tovarsul Ratu, termind el prezentrile fr

s precizeze functia i atributille ultimului ins. Acesta, de

altfel, se purta cel mai degajat ; m.surd biroul curios, se
apropie de mas. i rdsfoi citeva hirtii, apoi cu nepsare
se indrept spre geam i privi In ulit lung si intunecat.

Ce-s cu 6.stia ? vru el sd tie i intinse un deget

scurt Lsi butucnos spre grupul tranilor adunati in fata
primriei.
230

www.dacoromanica.ro

Nu raspunse nimeni pentru moment si el repeta

trebarea calm dar autoritar. Mohu 1'1 privi mirat, dintr-o
parte, cu ostilitate, cintarindu-i trupul vinjos i miinile
mari cu degete groase i scurte incercind s ghiceasca
cine putea fi misteriosul personaj care, trecind peste

autoritatea tuturor, vroia sa stie neaprat cine sint cei

de af ark

Se hotari sa rspunda si vorbi infundat cu o nuanta

de ironie in glas, adresindu-se de fapt lui Pasdrica :

Apoi, cine s fie, sateni din sat C n-or venit cu

dumneavoastra...

Si ce fac aici ? se auzi vocea rece a celui ce In-

trebase.

$ed 0. se mira, asta fac, sublinie Mohu, de data

aceasta serios.

Se mirk repeta celalalt i obrazul i se intuneca.

Adica, vrei s spui ca nu vor s vina cu ciinii, ca nu

vor sa execute ordinul ?

Parea nerabdator s auda un raspuns afirmativ, s i

se confirme presupunerea.

Io n-am zis ca nu vor sa esecute ordinul, am zis

ca se mira si nu pricep de ce trebuie sa-qi aduca chnii
la iprimarie. Io n-am cine, continua Mohu calm, da' si
daca a avea tot nu l-as aduce...
Cel care fu prezentat Ratu ridica brusc capul mai mult
mirat decit enervat i dupa ce se uita patrunzator la Ieronim intreba aproape politicos :
In ce calitate vorbesti dumneata ? Ce functie detii?

Io sint satean si sint om cinstit si sint si membru

de partid. Fonctii nu am ca nu mi-e musai.

Ratu se apropie iar de geam i privi un timp afar

stincl cu spatele spre ceilalti parind ca. mediteaza. Dupa

un timp se intoarse cu aceeasi fat intunecata

rosti

raspicat cu vadita amenintare in glas :

Ai grijk tovarase, grija ce vorbesti. Esti comunist si poti da seama de vorbele dumitale. Atitudinea dumitale poate fi calificata drept dusmanoasa i ostila...
Vorbele ciudate si ferme plutira multa vreme in camera' impresionind desigur urechile celorlalti, mai ales

ale tovarasului Psarica, care ridica mina vend sa zica

ceva. Mohu se facu galben i dei nu intelese ultimul cuwww.dacoromanica.ro

231

vint, vorba dusmanoas" 11 facu s i se ridice singele

In cap.

Ma faci dusmanos", de ce sa ma faci ? intreba el

cu glas stins si sugrumat de furie. Dusmanul cui sint io ?
Spune, c vad ca le tii pe toate. M-am batut in razboi
pentru lard si ma faci dusmnos ? De ce ?

Se rasa o tacere grea si stinjenitoare ; Mohu astepta

un rdspuns precis si sta rasuflind adinc si greu, privindu-1 pe celalalt in ochi.

Ratu cIntari rapid situatia si chipul sat' incrincenat

se lumin de un zlinbet ciudat

Nu te supdra, tovarase, nu te supara si iarta-ma,

zise el neasteptat de cald. Nu te fac dusman", vreau &A
spun numai c dumneata ca membru de partid trebuie
sa intelegi situatia s'i. &A executi dispozitiile. Asta-i !

N u-i asa, zise Mohu, si am inteles esact vorbele

dumitale. Io Ant membru de partid, dar nu pot esecuta
ordine strimbe. Ce interes are partidul sa dea asemenea
ordine ? Nai avem interesul s atragem oamenii, nu sa-i
indepartam de noi. Nu ?

Tovarase Mohu, zise Psarica autoritar, deocamdata noi sintem delegatii centrului si hotarim. Sa nu ne
inveti cum se face politica partidului ca stim si noi. Dumneata, tovarase primar, spune aamenilor sa se due& acasa.

Flender iesi in ulita si raspindi lumea rugindu-i sa

vina, totusi, miine in zori cu ciinii la primrie sa-i vada

comisia. Mohu pleca posamorit, aceeptind sa culce in casa

de sus" pe cei opt hingheri veniti de la oras si Flender

ramase la primrie cu delegatii judeteni punind la punct
amanunte de ordin organizatoric.

In acelasi timp Binu Mosoarca umbla prin sat indemnind oamenii sa nu se supuna si sa se adune mIine
in fata primariei far ciini. Vestea despre incercrile de
instigare facute de Mosoarca ajunse la urechile lui
Flender care, la rindul sau, le aduse la cunostinta imputernicitilor.

Ratu asculta atent, cu capul In pamint 0. miinile lut

nuci si butucanoase se inclestau automat deasupra pintecului in miscari spasmodice.
232

www.dacoromanica.ro

Unde st sta !? Nu poate fi chemat aici ?

Nu vine, 11 asigurd Flender.

Nu ? se bucurd Ratu zhnbind amuzat. Atunci Ii facem noi o vizitd... Chiar acum. Dumneata ai s md conduci.

lesirsi strdbdturd ulita mare urmdriti de privirile

oamenilor. Era in amurg, in fata caselor atenii stteau
pe lavite discutind i mirindu-se la vederea grupului de
necunoscuti care inaintau pe mijlocul drumului salutind
tdcuti.

Ajunserd in fata casei lui Mosoarcd i incercard usa

masivd de stejar care era inchisd. Ratu incepu sd batd
cu putere %Mind mina sting ascunsd in buzunarul hainei.

Usa se deschise si in prag apdru Dondos, care-i privi cu

uimire.
El e ? intrebd Ratu.
Nu, zise Flender, nu e el, e o slugd.
Unde-i stdpinul, intrebd Ratu i incercd sa-1
ture din cale.
Ratu 11 lovi in fatd cu putere i dexteritate culchadu-1

la pdmint. Dondos 1ncepu s strige in timp ce Ratu se

indreptd spre capdtul coridorului privind in toate pdrtile.
In drum, scoase mina din buzunar i trase piedica pistolului. Flender cu cei care-1 1nsoteau rdmaserd In usd ne-

stiind ce sd facd, surprinsi

speriati de purtarea ne-

obisnuitd a insului cu fata intunecatd.

In capul scdrilor 1si fdcu aparitia Mosoarcd, 'Malt si

desirat, cu ochii lui saii, i vdzindu-1 pe cel ce venea

spre el incepu s tipe i s suduie enervat :

Cine esti tu, Ind, pita cui te-o fdcut, ce cauti In

casa mea ?

Ii vdzu pe Dondos intins pe pdmint si vru sd se repeadd din capul scdrilor, dar Ratu ridicd pistolul si
soma cu voce sigurd i rece :
Nici o miscare c trag. Vii cu noi !

Mosoarcd se opri din avint, se gindi cd e mai bine sd

in casd
se supund, nu-i convenea s intre
gseascd pe asculatorii posturilor clandestine strinsi
jurul aparatelor cu galen.
coboare resennat scdrile
Vin, zise el si 1ncepu
privind cu dispret spre Dondos, care incepuse sd-si revind
233

www.dacoromanica.ro

Vii Cu noi ca i cum nu s-ar fi Intimplat nimic.

Stai in mijloc i mergi cu mlinile in buzunare, comand
cu autoritate Rani. La cea mai mica miscare, zise el cu
glas mieros, te impusc !

Traversar iardsi ulita mare sub privirile stupefiate

ale locuitorilor i intrara In cldirea primriei escortin-

du-1 pe Binu, care era speriat si Intreba mereu ce vreti

cu mine" ?

Ajurisi in biroul lui Flender, il vzur pe Rani oftind

adinc, oarecum plictisit de toga intimplarea si-1 auzird

Intrebind cu glasul lui straniu i frd modulatii :

De ce instigi lumea
sftuiesti sa nu aduc clinii.
la sfat ?
Binu, luat prin surprindere, vru s rdspundd dar pum-.
nul lui Rani, lovind cu strasnicie i experientd, nu-i ddu
ragaz. Nu-i ddu rgaz nici s vorbease si pentru prima
card de and se afla In comun ceilalti il vzurA peste

msurd de enervat. Vorbea suierat, din git, cu urd

pinitA, i Flender se temu deodata de omul acesta necunoscut despre care nu stia nimic, dei bnuia de unde
poate E, si se simti jignit In autoritatea lui de primar.
Ascult, m, neam de chiaburoi ce esti, zicea Ratu
Cu glas suierat Ingrosind cuvintele din pricina furiei, te
duci acasd si te prezinti mime dimineatd printre primii.
Tu si toti oamenii tdi. Ai Inteles ?

Binu nu rspunse nimic. Se uita la el cu ochii lui sasii

inflcdrati de ur
stergea cu dosul palmelor gura
insingeratd. Rani facu un pas spre el si repet intrebarea :
Ai inteles sau nu ?

Binu se trase speriat spre perete si dddu din cap nucit de amintirea loviturii i Intreb dacd poate s plece.

Inca nu, hotri Rant. Imi rspunzi la citeva In-

trebdri i apoi pleci. Se asez tacticos pe scaunul prima-.

rului i pentru prima card zimbi cu un fel de ironie retinut adresInclu-se lui PsdricA : Tovarse Pdsdricd, imi

permiteti, nu-i asa, sd-i pun citeva Intrebdri acestui cetatean ? Nu-i asa ca-mi permiteti, sublinie el insinuant
234

www.dacoromanica.ro

astepte rspunsul zise sec : Cite hectare de

pamint ai dumneate ?
Cite hectare de pmint ai dumneata ?
52 de iugare mari, veni raspunsul.
Te-am intrebat cite hectare ?
Tot 52, zise Binu.

Cal?
18 de lucru si sase minji.
Case ?

Trei si-o hodaie...

Si-un tractor, completa Ratu rizind, vezi e stiu ?

Tractorul Ii vechi si hodorogit.

Da-1 statului, Ii sugera Ratu. De ce nu-1 dai ? Nu-i

asa, tovarase Pasrica ? S-1 dea statului, cd-1 primeste...
li primeSte, convend Pasrica i deodata interveni cu

glas neutru exprimindu-si dorinta s termine ce are de

terminat fiindca mai sint unele lucruri de pus la punct"
Gata, am si terminat, rise Ratu si indeprt miinile

In semn ea el nu mai are nimic de spus. Am terminat,

ne-am inteles si... s-auzim de bine.

Binu iei lard sa zica nimic stergindu-se in continuare

peste buzele umflate din pricina loviturii. Cind fu aproape
de usa, Ratu Ii striga brusc cu voce ridicata i poruncitoare
Stai, cetatene Mosoarc ! Stai sd-ti zic ceva.
Se apropie de el si-i sopti la ureche cuvinte neauzite
de ceilalti care nu-i putura vedea decit fata schimonosita
de ura, buzele subtiri i vinete miscindu-se iute i obrazul
galben i speriat al lui Binu Mosoarca care incerca s
scape din inclestarea miinii ce-1 tinea mai jos de cot.
Ai inteles ? zise tare Ratu.

Da, biiigui Binu si iesi impleticindu-se pe usa ce

dadea spre curte. Ratu zimbi larg si ridic miinile in
semn de usurare

Gata, constat el. Unde-i pace si lui Dumnezeu

place, vorba proverbuiui.

Privi vesel spre ceilalti i intreba unde ar putea sa

manince ceva i apoi sa se odihneasca avind "in vedere
ca mime va fi o zi al dracului de grea pentru noi
235

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 14

Pe la cinci dimineata pe ulitele satului se porni o

procesiune ciudata si nemaivzuta. *iruri de oameni, barbati i femei, trageau dupa ei ciini de diferite

culori, indemnindu-i cu strigate, curgind dinspre toate

strazile spre ulita mare, indreptindu-se spre primarie.
Se salutau posomoriti si glumeau sumbru intrebindu-se
unii pe altii unde duc ciinii i daca sint cumva de vinzare.
Ciinii ldtrau si schelalaiau vesel in racoarea diminetii,
iar unii se lasau tiriti cu greu presimtind parc un pericol
nevazut.
cumpara o capra
Hai, ma javra, ca te-oi vinde

In loe, glumea un ins maruntel ce se chinuia sa trag

dupa el o dihanie flocoasa, mare cit un vitel, care se rasa

mai mult tirit decit dusa opintindu-se din rasputeri.

Nu ti-1 ja ea are rasa al tau, i dadu unul cu parerea si smuci la rindu-i cei trei ciini flocosi guresi si
iuti, boitari" cum li se spunea prin partea locului, care
mergeau spre pragul pierzaniei Cu coada sus si plini de
importanta.
Da' oare, Doamne, ce-or face Cu

? se minuna
batrina ce tira la capatul unei sfori o mogildeat cit un
purcel de lapte.

Salam, arunca unul.

Incaltri fac, nand draga. li duc In Frantia i fac

incaltari.
Da' ne dau i creitari ? vru s tie batrinica privind

cu coada ochiului javra pipernicita ce umbla iute la picioarele ei.

Chiar daca or da, dau la kilogram. Al dumitale

trage putin la cintar.

Lasa-1 lupilor, cit trage-trage, numai sag clued ca
nu-i bun de nimic.

In curtea primriei In spatele unei mese lung' statea

comisia" formata din delegatii veniti de la centru plus
Flender si moasa comunala care era si presedinta
UFDR-ului.
235

www.dacoromanica.ro

Hingherii fumau asteptind in fata camioanelor cu la-.

turile pregdtite si cu chipurile radiind de fericire. Era o
zi frumoasd pentru ei, o zi plind si imbelsugatd, ddttoare
de mari satisfactii.

Se formase un rind dar selectarea nu incepuse inca'.

Primul din fata comisiei era Binu Mosoarcd tinind de lant
trei duldi ciobdnesti somnorosi si grasi. Sta incruntat si
astepta cu nerbdare sa inceapd toat comedia.
Ratu 11 privea cu Inceput de zimbet, m'asura cu ochi
de expert ciinii frumosi si bine ingrijiti si deodat se in-

crunta si se intoarse spre medicul veterinar din dreapta

lui caruia ii sopti ceva. Acesta privi la rindul lui cele
trei animale i dadu din cap de citeva ori.
Se artd si Ieronim Mohu care-1 cherna-. pe Flender si-1

ruga sd mai dea un telefon la judet sa ceard informatii

mai precise si sd explice cd oamenii erau nemulVum4i.
Dd tu telefon si cere pe primul". Spune-i care-i situatia.

Mohu se indrept spre birouri in timp ce oamenii sosind in grupuri dese se asezau la coadd vociferind impacientati.

Ne lasi frd ciini, domn primar, i nu-i bine, vorbi

un ins din multime adresindu-i-se lui Flender. Stii proverbul acela cd satul Vara ciini...
Flender surise stinjenit si se ridied in picioare
N-am nici o vind, asta-i dispozitia.

Si daca primesti dispozitia s ne iei vaca de la iesle

o faci ? relud aceea.si voce.

Flender se aez nestiind ce sd rspund si Ratu fcu

un semn scurt din mida invitindu-1 pe Mosoarc sd se
apropie. Acesta veni trdgind clinii dup el si Ratu intreba cu voce neutr pe medie :
Care-i situatia, tovarse doctor ?
Doi se achizitioneaz, unul rdmine, zise acesta si
trecu in dreptul numelui lui Mosoarc, pe care-1 intrebd
cum 11 cheam, cifra 2.

Vrei s zici cd nu-s de ras. ? intrebd Mosoarcd.

Asta e, ardt doctorul spre unul din- ei, ceilalti

doi nu !
237

www.dacoromanica.ro

Mosoarca vru sa mai spuna ceva dar vocea dura si

aspra a celui care raspundea la numele de Ratu Il facu

sa rerrunte

Nu mai discuta, cettene Mowarca. Comisia a

hotarit.

Facu un alt semn i doi dintre hingherii care asteptau

gata s intervina dezlegar clinii cu dexteritate aruncin-

du-le dupa git laturile de sirma. Apoi Ii tirira pin la

masina si cu o miscare scurta, de experti, Ii zvirlira

brutalitate in camion. Totul se petrecu fulgerator i lumea auzi doar schelalaiturile jalnice ale celor doi dulai
aruncati pe podeaua dura.
Incepuse operatia de selectare a ciinilor i treaba mer-

gea destul de lent. Oamenii se invitau unii pe altii amlnind parca cu bunastiinta clipa despartirii de animale.
Ciinii cuprinsi de panic incepura s latre i s urle zbatindu-se in lanturi. Numai hingherii stteau impasibili si
interveneau cu aceeasi promptitudine i duritate dupa fiecare hotrire a comisiei.
Pe-al meu s nu-1 zvirli asa ca pe ceilalti ca-ti crap
capul, se adresa unul dintre tarani hingherului ce se pre-

gatea sa arunce latul. Lasa-ma pe mine sa-1 duc. Il duc

io singur, asa sa stid.

Isi lua ciinele in brate tinindu-1 cu grija ca g cum

ar fi fost de sticl
dadu drumul pe usa deschisa dupa
care se intoarse si aruncind funja cu care-1 adusese la
pamint incepu s-o calce in picioare injurind.

Ajunse la rind i batrinica care vroia s scape de cii-

nele ei mic cit un iepure si tinindu-I in brate 11 arata

intreg comisiei subliniind ca. e plin de purici i nu-i
bun de nimic". Astept cu incredere hotarirea comisiei

cind auzi cuvintele : nu se ja, e de rasa" simti c-o lo-.

veste damblaua.

Nu-i de rasa', don doctor, c-o venit singur pe linga

10 nu-I mai duc inapoi, asa

casa i n-o mai plecat.

Faceti ce vreti cu el. Mu, don doctor, spune ca nu-i

de rasa !

Nu pot, matuse, nu pot, ce sa fac daca-i de rasa.

Asta-i situatia. Altul la rind.

Batrinica se dadu la o parte cu ctelul in brate i sttea locului, nestiind ce sa faca. Apoi, strluminata de un
238

www.dacoromanica.ro

gind, se Indreptd spre masa comisiei 0-1 depuse cu pricioarede-n sus in fasta doetorului veterinar spunindu-i :
Daca-i de rasa si ase frumos, na,
dumneata.
Ti-1 fac cadou !

Oamenii riserd inveseliti si ea se strecur in multime

bucuroasd c scpase de pacoste.

In jurul prinzului Mohu mai incerc' o dat s ja le&Aura cu judetul, dar i se rspunse c tovarsul prim
.nu se intorsese ine, dar e vor suna ei de sus" indat

ce va veni. Vorbea cu secretara 1ui care se afecta la telefon lungincl cuvintele si spunind dupd fiecare fraza' in
ordine, tovarse".
Rmase In biroul lui Flender asteptind, privind la vinzoleala de afard, la figurile triste ale oamenilor ce se desparteau cu greutate de animale i In gindul lui crestea

convingerea c ceea ce se face nu e un lucru bun, cd

se lsaser (el si Flender) prea repede convinsi, sau mai

degrab constrinsi de trimisii centrului, grbindu-se s
oficializeze anuntul acela ciudat.

Trei din camioanele venite de la oras se umpluser,

rzbatea o hrmlaie nemaipomenit dinluntrul lor, schelTituri ja1nice i latrat intritat i cei care predaser

ciinii stteau prostiti In curtea primriei, cu legtoarele

In mina, sperind pared intr-o intimplare miraculoas.

Pe la trei telefonul sung violent si el ridic receptorul

cu febrilitate rostind de mai multe ori : Alo", Ab" !

Rdmineti pe circuit, v dau legtura cu tovardsul

prim" se auzi binecunoscuta voce a secretarei i Mohu

avu o tresrire scurta de emotie la gindul c urmeaza
vorbeascd cu seful judetului pe care nu-1 stia cum arat
dar 11 bnuia instalat intr-un birou simplu gata s. rezolve
problemele ce i se aduceau la cunostint.
Se auzi o voce moale, usor rgusit : Blas la telefon,
cu cine vorbesc ?" Aici e comuna Grniceri, Mohu Ieronim m cheamd si vreau"... Nu putu s termine fraza cci
vocea de dincolo 11 intreb in ce calitate vorbeste i ce

functie are. Sint membru de partid, n-am nici o fonctie,

In numele tovarsului
se disculp. Mohu, dar vorbesc
primar Flender." Tacu o clipa i vocea Il invit cu un

care-i problema

s continue. Apoi cheitia asta cu

clinii, poate iesi un mare necaz. Nu-i bine sd ludm ciinii

239

www.dacoromanica.ro

de la oameni, nu-i bine tovardse ef". Dup o scurtd pauzd

secretarul judebenei de partid relud mirindu-se : Cine i-a
imputernicit s treacd la executare ? Cine ?", tipa el in

telefon ca si cum Mohu ar fi fost vinovat de toatd in-

timplarea. Am spus sd se procedeze cu tact, sd se orien-

teze la fata locului. Pdsdricd e acolo ? Si cine mai e?

Te duci imediat i le spui s Inceteze once actiune. Inteles ? Din ordinul meu !"
Telefonul pocdni scurt si el nu indrznea sd-1 lase jos,

se auzird clteva vorbe rzlete, apoi once zgomot incet

el 'tame cu receptorul ridicat incercind s inteleagd dispozitiile primite. Se ridicd, iei In curte si se apropie de
Pdsdricd relatindu-i pe scurt convorbirea avutd. Acesta se
intoarse la rindu-i spre Ratu care asculta intunecat
vindu-1 cu mirare si curiozi-bate pe Ieronim. Molfia ceva

din buzele vinete dind mecanic din cap si deodatd se

rsti ridicindu-se : Cine ti-a dat voie s vorbesti i In

numele cui ?" Mohu nu rdspunse la Intrebare i celdlalt

derutat se asezd prind c mediteazd. Ce facem dard ?"
vru s tie Mohu uitindu-se la Pdsdric i acesta fdcu
un semn evaziv cu mina ardtind spre camioanele pline
cu ciini : Dd-le drumul, tu-i dumnezeul mamii ei de
treab".

Mohu se indreptd grdbit spre camioane si incepu

deschid usile zdIbrelite spre mirarea skenilor care nu

mai intelegeau ce se intimpld.

Se iscd o invlmdseald nebund, ciinii sdreau cite doitrei pe usa deschisd, hmiau speriati gonind prin multime, rdspintlindu-se pe ulitele satului. Deschise i ultimul
camion, apoi se intoarse surizind spre masa comisiei
btu palmele una de alta scuturindu-le si zise multumit
Asta-i !" Incet, incet, curtea primdriei rdmase pustie, locuitorii se rdspindird in cdutarea animalelor i Mohu se
apropie radios de Flender mdrturisindu-i usurat : Bine
c s-o terminat circusul dsta".

Cel mai derutat dintre toti pdrea Ratu care se In-

negrise de furie i bdtea ritmic in tdblia mesei cu mina

sa scurtd si butucdnoasd.

De la o vreme se ridic si aruncindu-si privirile Intunecate peste curtea pustie intrebd frd nici un sens

cum 11 cheamd pe chiorul Ala", reflectind cd e un reactio240

www.dacoromanica.ro

nar periculos de care s-ar ocupa cu mare placere, sublinie

inca o data cuvintele si miinile lui se inclestard deasupra
pintecului albindu-se incet din pricina strinsorii.

CAPITOLUL 15

Pornird in dimineaka zilei de vara' cu cerul inalt si

limpede, netdiat inca' de razele soarelui ce se bdnuia
rosu si dogoritor, gata s rasara, undeva in imensitatea
pustei. Cintau pdsdri nevdzute in duzii plini de fructe
rosii si zemoase si pamintul era jilav de roud rdspindind

ceva din rdcoarea odihnei nocturne. Urcard in cdruta

moteascd trasd de un singur cal si oprird la fintina sapat

de el umplind olurile de pdmint cu apa limpede ce aburea lin din rdceala
Trecurd prin pustd tdcuti privind imensitatea legdnd-

toare a grinelor valurind lin, intr-o adiere abia simtitd.

De fapt nici nu batea vintul ; se legdnau spicele grele
In virful tulpinelor galbene si subtiri, pocnind sec in
linistea desavirsitd. In zare se vedeau salcimii infiorati
incd de aerul noptii, cintau ciocirliile undeva in inalt
si cintecul pitpalacului rdpaia scurt i intermitent. Ajunsera /a holda lor si Mohu cobori, si se intinse lung urmarit atent de privirile nevestei si ale feciorilor care asteptau un semn. El imbrtisd cu privirea marea aceea
&atoare de gnu, ireald i fascinan-Cal in strlucirea de
platina a diminetil, cutind din ochi locul de unde avea
s'a' rasar' soarele. Vdzu cerul rosu gata sd se sparga de
focul acela dumnezeiesc

scoase cdciula de oaie arun-

cind-o pe pamint. Rdmase citeva clipe cu capul ridicat

spre cer ca si cum s-ar fi inchinat, apoi inainta spre

marginea lanului si rupse un spic greu i uscat frecindu-1

In palmele sale aspre. Sufld pleava in vint si deschise

mina aratindu-le celorlalti boabele ovale si aurii, incerca. citeva in dinti mestecindu-le constiincits si zise
cu evlavie si mirare
241

16

www.dacoromanica.ro

Ii dulce si bun.
Scuipd in palme stergindu-le una de cealaltd i prinse
c u nddejde lemnul coasei asteptind sa se alinieze i ceilalti. Cind Ii vzu gata, rasufla adinc i trase prima brazd

cu nddejde dar cumpanit, inaintind incet in lanul rdcoros ca intr-o ap sunatoare.

Cosea icnind ritmic, din obisnuint, privind cum se

culcd firele de gnu la pdmint, rsfirindu-se frumos in
strllucirea lor aurie.

Se oprea din cind in cind asteptindu-si feciorii, fdcindu-se cd-si ascute coasa, privind in zare spre pilcul
de salcimi de la marginea holdei sub umbra cdrora aveau
prinzeasca la amiazd. Era bucuros de starea recoltei,
griul era manos i bogat i pdmintul era manos si bogat
lucrat bine de el, arat adinc i ingrsat, era pdmin-

tul lui si cu fiecare pas Ii simtea sub picioare moale

cald, primitor ca un culcus. Simtea in nri miros de pdmint, se obisnuise cu mirosul acesta pe care-1 visa si
in somn, i se parea cd-1 stie de cind lumea i c n-ar putea

trdi rara el. Incepu s cinte incet, tragnat, o melodie

nr cuvinte, si nu simtea in trup nici un fel de oboseala,
era ca si cum pmintul cu seve nevzute II hrdnea de-

desubt
cldea vigoare i tinereW.
Se gindea cd el, Mohu Ieronim, motoganul din Brusturi, srac i oropsit, avea acum pdmint i griu din bel-

sug, pentru piinea lui si-a familiei, pentru samintd

pentru vindut. Era pdmintul lui dat de stat si nimeni nu
i-1 va lua de aici inainte si el Il va lucra cinstit si va
sluji cit va putea regimul cel nou in care credea sincer
care-1 scosese din sarcie.

Dimineata trecu iute sub semnul soarelui miscindu-se

dogoritor pe cerul albastru si limpede si la ora prinzului se oprir nadusiti si se asezard s'a mnince la captul
boldei, la umlara zgircit dar binefctoare a pilcului de
salcimi blegiti de caldurd. Moata intinse pe iarba prfuit un stergar de in si barbatii se asezard in jurul lui
tcuti si osteniti, asteptind. Mincar indelung, mestecind
cumptat, bind ap din olurile de plmint reci si pintecoase si feciorii multumind frumos pentru masa se ridi-

cara deodat indreptindu-se spre riul cu apa putind

se rcoreasc.
242

www.dacoromanica.ro

Ramaser numai ei doi, in fata stergarului de in brodat cu rosu, Ieronim i Versavia, motul i moata, stind

fatd-n fata, ca-n clipa dintii a casniciei lor, cind erau

inca tineri i neimbatriniti la trup, cind mergeau la cosit

otava in pasunile de munte, iubindu-se in iarba inalta

si zamislindu-si copiii.

Versavia i desfacu marama alba ce-i proteja capul

de caldura soarelui
despleti parul blond si matasos rasfirindu-1 in lumi,na amiezii. Miinile ei arse de
soare deschisera fireturile bluzei aspre sa se rcoreasca
Mohu Ii vazu pielea miraculos de alba, mai alba dedil

albul bluzei, sclipind in lumina puternica a soarelui,

inrourata parca de sudoare.

Ii virise miinile in sin si-si facea vint cu marginile

bluzei racorindu-se. Sinii ei, inca pietrosi, se miscau

ritmic si Mohu o privi cu dragoste i dorinta de barbat.

Se apropie de ea si incepu s-o mingiie incet pe parul

desfacut chemind-o inabusit : tu, fato, tu..."

Ea tinea ochii deschisi si suridea gales prefacindu-se
mirata : Ieronime, fil cuminte ea ne vede cineve".

Apoi el se ridica prinzind-o de mina i intrara impreuna in apa aceea de spice aspre si susuratoare si el
o iubi ca-n tinerete, acolo pe pmintul sfintit de sudoa-

rea lor, sub cerul inalt de vara', veghiati numai de caldura

halucinant a soarelui si de cintecul stingher al pitpalacului rasunind ca un ecou peste intinderea neclintita
si aurie.

CAPITOLUL 16

Biscu era chinuit de indoieli, o tristete grea il apasa

si in lungile lui nopti de insomnie se gindea cum sa-si

aranjeze viata de aici inainte. Trecuse de cincizeci de ani,

se insurase de doua ori si dei muncise cinstit .nu fusese
in stare s'a-si ridice macar o casa. Ultima data cind 11
vazuse pe Alimandru la vorbitor, acesta il ghici 5i-i
243

16*

www.dacoromanica.ro

propuse sa-i dea cu imprumut niste bani,

investeasca

in ceva. Biscu refuza demn motivind ca n-are nevoie

si ca daca nu murea Dringler, asa cum a murit, ar fi
avut azi bani cu lopata. Dup moartea lui Dringler se
simti deodata strain si fara aprare. Alimandru era la
inchisoare si numai teama de el il oprea pe Mosoarca
s nu-i facd de petrecanie. Cu Flender si Ieronim se intilnea rar, cei doi Il ispiteau mereu cu vorbe si promisiuni dar el nu se putea hotari si nu vedea ce rost are
sa mearg la sedinte, s asculte vorbe despre dusmanii
poporului si s cinte seara la cminul cultural : Porniti mainte, tovarlsi". Avea de lucru pina peste cap, herghelia Ii ddea mult de furc si chid nu izbutea s-o scoata
singur la capat o lua si pe Ruja in ajutor.
Cu ocazia vorbitorului" pierdu la Arad cloud zile eaufind, din insarcinarea lui Alimandru, casa in care locuia

Cerina. Te duci in cartierul Bujac, pe strada Stufului,

la numrul 4, tine minte, la numarul 4, si intrebi de
doamna Olaru. Ii spui ca-s bine si sanatos si Ca* ies cit
de curind. Daca o fi Cerina acasa ii spui ea m gindesc
la ea si ca n-am uitat-o i nici ea sa nu ma. uite."

Biscu nu merse In prima zi la adresa indicata. Isi

pieridu vremea in piata de vechituri, apoi se infunda in

beraria Vindtorul" i bau bere la tap cu niste negustori
de cai din partile Clujului. A doua zi lud o birja si se
indrept spre cartierul indicat de Alimandru. Ajunsera
aproape de marginea orasului, trecura prin dreptul unui
cimitir pe-a cdrui poarta in arcad seria cu litere aurite
Cimitirul Pomenirea", traversard un cimp plin de balrii
si gunoaie i cotind brusc la stinga, pe ling apa Mure-

sului, intrara intr-un cartier modest cu case mici dar

aratoase.

Gasira casa intrebind din om in om si inainte de-a

cuta numarul 4, se opri impreuna cu birjarul la o crisma

mica, cu firma albastr, Rcoarea sufletului". Vroiau
bea ceva inainte de a ajunge la adresa ce-o cauta, prada
unei surescitari necunoscute. Faptul c pentru prima data'

s-ar fi putut intimpla s dea ochii cu nevasta lui Alimandru Il emotiona

inspaiminta totodat.. N-o vazuse

vreme de atitia ani, nu izbutise s tie nimic altceva

despre ea decit ceea ce vorbea toata lumea i iata, deo-

244

www.dacoromanica.ro

data, ca si cum ar fi fost un lucru foarte firesc, Alimandru

il trimitea cu un mesaj din partea lui la femeia pe care

o tinuse cu atita strdsnicie ascunsd de privirile Gamenilor. Bdurd cloud romuri mari amestecate cu bere, fdcu
aprecien i elogioase la adresa calului (care era In fond o
mirtoagd bdtrin si oarbd) si spre mirarea birjarului ii
dadu banii Inainte, mult peste suma cerutd, rugindu-1
sd-1 astepte cu citeva case mai in jos.

Ajunse in fata clddirii cu numrul patru, o casd obisnuit de mahala cu grddinitd de flori in fatd si btu In
poartd. Se auzi un ldtrat subtire si dupd citeva cupe usa
se deschise si in prag apdru o doamnd Intre cloud virste,

grasd si rumen in obraji, care-1 privi cu amabilitate

intrebindu-1 pe cine cautd.
Aici sta. doamna Olaru ?

Eu sint, zimbi cu bonomie trupesa doamnd si rosti

protocolar, incurcindu-1 pentru moment pe aiscu, cu

cine am onoarea Ind rog frumos ?

Vechea cochetdrie se trezi In el si lipind clcliele ca

la armatd li sdrutd galant mina :

Permiteti, Biscu din comuna Otlaca.

Numele comunei se pare cd nu-i spunea prea mare

lucru doamnei Olaru si ea rdmase zimbitoare in usd asteptind continuarea.
Sint trimis de Alimandru, mai zise giscu aproape

conspirativ si doamna Olaru se dddu brusc la o parte

din calea lui fdcindu-i semn sd intre In timp ce zimbetul ei cistiga in strdlucire si intensitate.
Il conduse intr-o camer rdcoroas mobilatd cu gust,

plind de carpete si icoane religioase si indicindu-i un

scaun 11 invitd s. sadd lntrebindu-1 :
0 dulceatd, ceva de bdut ?

De bdut mai degrabd, dulceata-i pentru doamne,

glumi Biscu si rise cit mai fermecdtor cu putintd.

Doamna cotrobi in scrinul masiv din fata lor, plin

cu tot felul de pahare si bibelouri, alese un pahar verde
cu picior si precizd cu modestie prefcutd :

Pot sd vd tratez cu o visinatd preparatd de mine,

nu-i prea tare dar e naturald si cu visini din grdina

proprie.
245

www.dacoromanica.ro

O, v multumesc pentru deranj, se precipita aiscu,

afirmind c visinata naturald, fAcutd de visinile grddinii
proprii, este cea mai delicioasd bduturd din lume si ea'
ea se consumd cu predilectie pina si In America.

Femeia puse sticla cu visinatd pe masd indemnindu-1

sd se serveasc i intrebd impresionatd :

Ai fost In America ?

Cinci ani, doamnd, cinci ani, repetd Biscu i Ir

Cu melancolie.

i de ce v-ati intors ?

Biscu nu rspunse imediat. O ruga sd-i faca cinstea

de-a bea Impreund cu el si, dupd ce sorbird indelung
lichidul dulce si aromat, declard cd este absolut naturaid si frd nimic in plus In ea". Apoi amintindu-si de
intrebare, formula un rdspuns in doi peri, cu prudentd
si sfiald :

M-am intors, stimatd doamnd, cd mi-era dor, nu

mai puteam de dor si in afard de asta, nu mi-au iesit
afacerile cum gindeam eu.

Da, acceptd doamna Olaru intelegAtoare, Ii greu

singur In tara strdind.

Se stabili o intimitate rapidd si afectuoasd Intre cei

doi si la al treilea pahar Biscu o Intrebd netam-nesam
dacd e cdsdtoritd..

Doamna Olaru l'Asa ochii In pArnint si cele dou pete

rosii din obraji se accentuard. Rdspunse incet cu jend

sfiiciune copildreascd
Nu, domnule Biscu, sint vdduvd de rdzboi...

Si eu sint vdduv, pactizd el omorindu-si rapid

prima nevastd, neamintind de copii i fcind-o pe Ruja

o nepoatd indeprtatd, s'arac si amdritd pe care-o luase
de suflet pe lingd casa".

Dupd ce doamna Olaru Ii ldudd fapta caritabil,

lud o mina serioasd si Intrebd cu ce vesti vine de la Alimandru.
Biscu Ii povesti cu lux de amdnunte Intilnirea de la
vorbitor, faptul cd nu e departe ziva cind se va elibera
mesajul de dragoste pentru doamna Cerina.
Doamna Cerina II cumva acasd ? vru s stie Biseu.
246

www.dacoromanica.ro

Nu, nu-i acasd, e plecat la o ruda la tara im-

preund cu copilul, li raspunse doamna Olaru i rise fr

rost addugind cd e singurd cuc.

Si nu va temeti singurd ? zimbi Biscu strengreste.

De cine sa ma tem ? ripostd femela insinuant. Sint
Wend i nimeni nu se mai uitd la mine.
SA nu spuneti asa ceva, doamna. Sinteti tindra si

frumoasd. Sint multi barbati care ar da once sa y aibe

de sotie...

Glumesti, domnule Biscu, esti galant i stiu c glumesti, se alinta doamna Olaru indemnindu-1 sa bea din
visinata natural.
Ar fi continuat s plvrgeasca vreme indelungata,
era chiar pe punctul de a-i face o declaratie amoroas

cind birjarul plictisit de asteptare incepu sa bata in

usd strigind halo, domnule, s mergem

tirziu
fldminzit calul".
Biscu se trezi din euforie, sarutd galant mina doamnei

Olaru, ii arunca o rafal de complimente si suspinind

intristat isi lud rdmas bun promitind s-o viziteze cu
prima ocazie.

Ajunse la usd si se mai intoarse o data din drum prad

aceleiasi efuziuni sustinind ca nu poete pleca fra s

mai sdrute mina care fabricase o asemenea visinatd.
Coplesita de atentii, doamna Olaru se fistici ca o fetiscand murmurind : lasati, lsati, nu v'd deranjati".

Atunci Biscu o intrebd, in treacdt, cu indiferentd

simulata, ce fel de ruda este distinsa doamn cu Cerina"

A, nici un fel, sta numai in gazda la mine i ne

intelegem ca cloud surori.

Ar mai fi vrut (doamne, cum ar mai fi vrut) s-o intrebe cum arata si ce f el de femeie este, dar 1i aduse
aminte ca se laudase cu prietenia lui cu Alimandru, frati

de cruce nu alta" si se jend nevoind sd stie distinsa

doamna ca el nu apucase s vadd nici macar
nevestii atit de bunului sau amic.

Lans deci o invitatie pentru o posibild viitoare intilnire, motivind ca se simte obligat" invocind nemaipomenitele bucate si berea rece de la restauranful unde-si
petrecuse ziva precedentd.
247

www.dacoromanica.ro

La o saptamina de la aceast aventur nevinovata

(in care de fapt ii punea unele nadejdi), era spre seara,
se auzira ciinii latrind intaritati i el iesi in pridvor sa-i
potoleasca. Distinse in lumina scazuta o umbra in dreptul portii si intreb cine este.

Domnul Alimandru poate fi deranjat ? se auzi un

glas cintat cu accent ciudat si lui Biscu i se paru ca.-1
mai auzise undeva.

Cobori in curte indepartind ciinii si deschise poarta

incencind s recunoascd pe tirziul vizitator care intreba

despre Alimandru.

Era un ins sfrijit cu fata mica, completata de o barb&

ascutit i rara, imbracat ordseneste.
Alimandru nu-i acasa. Cine esti dumneata ?

A, buna seara, bund seara, se entuziasma omuletul, ce pldcere deosebita. Noi doi ne cunoastem. Eu sint
domnul Rispler, dumneata asa ma cunosti. Nu mai tineti
minte ? Rabinul Rispler de la Arad...

Biscu ii aminti noaptea aceea in care trecuse impreund cu Alimandru, peste granita, zece adolescenti
inalti si galbejiti, speriati de moarte, toti viitori rabini
care invatau la Arad si pe care, de teama nerntilor,
munitatea hotari
treacd dincolo la adapost de once
pericol. ti aminti chipurile lor speriate si agitgia omuletului ce-i statea acum in fata, clipa lor de rugaciune
inainte de-a se aventura in imensitatea misterioas a
pustei. Alesesera o noapte cu ploaie i vint, prielnica tre-

cerilor clandestine, cind granicerii se retrag in pichete

sa se incalzeasc.

Trecerea decursese cu bine, far nici un incident,

el nu participase direct raminind s pazeasca drumul

dinspre sat si in caz de pericol sa dea semnalul convenit.

Isi aminti de asemenea bucuria de nedescris a micului
omulet cind Alimandru, intorcindu-se inalt si plin de
noroi, zise cu glas linistit i sigur : gata, totul e-n
regula".
Dupa aceste cuvinte domnul Rispler intreb temator
daca dincolo Ii asteptase omul de legatura si daca nu
cumva Ii transmisese ceva. Alimandru confirm' privindu-1 fix si repeta cuvintele pe care le auzise de la celalalt. Erau cloud cuvinte unguresti i dei trecuser. mai
248

www.dacoromanica.ro

bine de trei ani de atunci Biscu le tinea minte cu precizie

si claritate : RENDBE VON" rostise atunci Alimandru

spre bucuria rabinului care zise solemn comunitatea

nu va uita niciodata binele ce ni 1-ati facut" si inmIna
gray o sumd de bani pe care Alimandru, dupd ce o cintri

din ochi, o Injumtti restituind o parte rabinului ex-.

plicind cd e prea mult" !

Domnul Rispler se art. ofernsat, nu se poate, afacerile sint afaceri, dsta e un pre stabilit, ai fcut un lucru
bun, comunitatea plteste". In ciuda semnelor fcute de

Biscu si a ruggmintilor si argumentelor aduse de Ris-

pler, Alimandru nu vroi s primeascd mai mult.

Cam astf el se petrecuser lucrurile i iat acum, dup

atttia ani, ciudatul omulet se intorcea In pust, la hodaia

lui Alimandru, intreb1nd, netam-nesam, deed este acas.
Biscu 11 invita in casa si o rugl pe Ruja s-i serveasc
cu ceva de-ale gurii.

Alimandru, Incepu el cu voce 1nfundatk e la puscdrie.

Rabinul se ridicd in picioare speriat nevenindu-i

cread si riposta

Cum asa, nu se poate, un om asa de bun la inchi-

soare ? Pentru ce faptd ?

A fost acuzat pe nedrept c ar fi omorlt un om.

Pe care om ? vru s stie rabinul.

Unul de aici din sat, 11 cherna Mosoarc, ciar lumea
ii zicea Broscoiul.
Domnul Mosoarc. ? Iehova sa-1 pedepseascg si

acolo unde este. L-am cunoscut si m-a Pclit cu multe

mii de lei.
Era dat dracului, aprobd Biscu.
Domnule, m rog, i la ce inchisoare st pe nedrept
domnul Alimandru ?
La Arad.
Asa aproape ? zise rabinul mirindu-se i chipul

lui fu luminat de un zimbet ciudat. Asta e bine, e foarte

Biscu vru sa-1 intrebe ce vede el atita birle in faptul
cA e inchis la Arad dar se abtinu i zise cu nepsare :
- .5i, domnule rabin, cu ce treburi pe la noi ?
249

www.dacoromanica.ro

Rabinul deveni deodata solemn si scotind din buzunarul de la piept o 'Artie impaturitd, o desfcu si incepu
s citeasc incet si gray.

Era o invitatie oficial din partea Scorn superioare

de rabini din Ierusalim care se obliga s asigure sejurul
domnului Alimandru Roman, pe un timp de un an de
zile in Israel". Biscu ramose cu gura edscat si dupa ce
primi explicatiile cuvenite in legtur cu intelesul cu-

vintului sejur", rabinul preciza c In invitatie se sti-

puleazd o clauzd special care prevede ca in caz de nerea-

lizare a invitatiei din diferite motive, contravaloarea

caltoriei va fi depus la una din bancile din Romania

pe numele domnului Roman Alimandru, in valut forte.

Vorbird' !ridelung si Biscu fu asigurat cd nici el nu va
fi uitat pentru serviciile aduse, urm1nd ca domnul Mspler sd fac demersurile de rigoare pe lingd comunitate
si sa-i comunice rezultatul.

La plecare (plecase cu un tren de dimineat condus

de Biscu pina la gar) il intrebd dac nu stie cumva ce
judecator urma sa judece procesul.

La rspunsul negativ al Americanului rabinul concluziond c nu-i nimic deoarece asta-i un lucru care se
and cel mai usor". In noaptea aceea, discutind pind la
plecarea trenului pe peronul pustiu, doi dintre oamenii
lui Mosoarcd 11 pindira si cind vru sd se urce in gabrioleta lasat in dosul grii, tdbrir pe el cu ciomegele
incepInd A-1 loveasc cu sete.

Izbuti s nu cad dupd citeva lovituri si Intinse mina

spre sezutul de piele al saretei apucind carabina cu teava
faiat si slobozi un glont In noaptea linistit.

Se intoarse in pust, Ruja li obloji rdnile tinguindu-se si el incepu s bea cu dusmnie asteptind s se
facd dimineat. In ciuda rugdmintilor Rujei si bandajat
cum era, schimba carabina cu pusca de vingoare si,
ametit de butur, dar mai ales furios, goni cglare pin
In fata casei lui Mosoarcd. Se asezd in fata ferestrelor,
In mijlocul drumului, si incepu s strige si sa* Injure cum
ii venea la gurd chemindu-1 pe chior afar.
250

www.dacoromanica.ro

Cum de dincolo nu rspundea nimeni trase cloud

gloante In geamurile mari ciuruindu-le si amenintind
cd-i va da foc casei.

Stenii adunati In ulita 11 lmurir s se astimpere

si el se lsd convins cu greu indreptindu-se spre primrie s: faca' cuvenita plingere si sd cear pedepsirea
vinovatilor.

CAP1TOLUL 17

Inchisoarea se afla in mijlocul orasului, inconjurat

de un parc cu castani bdtrini, la diteva sute de metri de
malul riului.
Era o cldire cu geamuri zbrelite, cu mohoreale habsburgic Inscris pe fabada rece si neprimitoare spre care

duceau scari de piatra roase de pasi si de vreme. De

fapt, inchisoarea era sub pmint, la zece metri sub pmint, sus functionau tribunalul, notariatele publice si birourile avocatilor. Era traversat de coridoare intunecoase
si lungi, cu ziclurile igrasioase inundate vesnic de mirosul
neplcut ce rdzbtea din curtea interioara. Aici, intr-un
patrat perfect, pardosit cu dale de piatr dur, isi fceau
detinutii plimbarea matinal, unul in spatele altuia, tcuti s'.1 incruntati, tirsindu-Isi picioarele in ritmul fluiera-

tului impus de gardianul de serviciu. Intrarea se facea

prin stradd printr-un tunel coborind mult sub nivelul
strzii unde, din loc In loe, la un semnal al soferului se
auzeau ridicindu-se gratare1e grele si ruginite, lsind sa
treac noul transport.
Pe Alimandru 11 acluser intr-o simbt, strmutat din
arestul preventiv al politiei, Impreun cu alti -detinuti si,

coborind ultimul din duba mizer si puturoesd, rmase

descumpnit in spatele masinii incercind s se obisnuiascd
251

www.dacoromanica.ro

cu intunericul nefiresc In care picase. Clipea iute din sin-

gurul sau ochi sanatos privind in acelasi timp pdtratul

de cer indeprtat pe care strlucea, In puterea zilei, un

soare nevazut. Intirziase prea mult In nepermisa lui contemplare si, drept urmare, se pomeni cu o lovitur. naprasnica In ceafa, gata-gata sa-1 doboare. In aceeasi clipa

auzi un ris jovial si o voce subtire de scapet IndemnIndu-1 :

Mica mgareata, detinut, ca te prinde ploaia.

Se intoarse spre cel care vorbise, un gardian Inalt si

scheletic cu fate prelung de cal, care time In mina

dreapta o cheie enorma de metal cu care, de altfel, 11

lovise. Ii privi trupul subtire ascuns sub uniforma botita si se gindi eA cu o singur lovitura 1-ar putea trimite
in rai in cazul ca Cel-de-Sus ar fi dispus cA primeasca
In acel loe ales un asemenea pcatos. Cu o repeziciune
nebnuita intinse mina osoasa si-1 lovi a doua card, cu
indiferenta i precizie, In crucea pieptului, insotindu-si
isprava de acelasi ris bun si nevinovat.
Simti o durere naprasnica paralizindu-I i genunchii
se Inmuiara. Izbuti sa porneasca Impleticindu-se, urmarit
de fluieratul admirativ al celui care-1 lovise. Dupa citiva

pasi se auzi strigat si se opri rsuflind greu, incercind

potoleascd durerea :
Detinut, stai !

Venea spre el, cu genunchii ridical, ca si cum la fie-

care pas ar fi scapat din niste arcuri nevazute, cu o

imensa bucurie inscrisa pe fata prelunga. Ochii rosii, cu
genele macinate de conjunctivit, straluceau de o bucurie
neinIeleas si glasul surna nefiresc de cald i prietenos
Cum zici cd te cheamA pe tine, copilas ?

Se opri foarte aproape de Alimandru, fra sa-1 priveasca, rsucind cu miscari dragstoase cheia cu care-1
lovise.

Roman Alimandru, veni raspunsul, infundat, ca un

mit si celdlalt rise admirativ declarind cA asemenea
nume nu auzise In viata lui si ca daca va fi intelegator
si blind, s-ar putea sa devida' buni prieteni.
.

252

www.dacoromanica.ro

Fcu semn s lamina' pe loe, despartindu-1 de restul

detinutilor i intrind impreund cu el in sala de dezbrcare ce preceda un coridor lung prevzut cu dusuri dese,
pipaie admirativ musculatura bratelor
Incepu

din virful buzelor vinete.le lui reci si uscate se

miscau iute pe trupul musculos si culrnea admiratiei sale

fu exprimata printr-o noua lovitura aplicata de data

aceasta in semn de prietenie, intre omoplati.

Alimandru nu mai putu suporta. Stia ce inseamna s

lovesti un gardian in exercitiul funetiunii", mai ales un
gardian set, dar durerea ascutit si mai ales umilinta la
care-I supunea baraa aceea rebegit, risul duios i comptimitor Il facura s uite de tot. Bratul &au se destinse
fulgerdtor si de la inaltimea umarului cuprinse gitul sub-tire i cartilaginos al gardianului care icni scurt si se lsa
tirit, fara putere, sub unul din dusuri. fl inu citeva secunde cu f ata intoarsd sub suvoiul de apa rece ca gheata
prirvindu-1 cum se inroseste deodata si cum ochii fr
gene se bulbucd incet. Chid culoarea obrazului celuilalt
deveni vinetie, '11 lsa din strinsoare si se pregati s pareze un eventual atac. Gardianul rmase citeva cupe buimacit freeindu-si cu virtu' degetelor mdrul lui Adam dup

care incepu sa rida la fel ca inainte. Se aplec

cheia cazut in timpul incierarii, o mingiie indelung ca
pe un prieten drag si, In cele din urma, vorbi cu aceeasi
voce subtire de scapet, egal si netulburat, ca i cum ar
fi cintat
Esti tare ca un hick bietas. Dac mai stringeai un
pic m lasai fr cpatin. Buuun ! rosti el dup o pauz,
preaungind euvintele i eintindu-le. Ma infrunti si nu su-

porti s fii lovit. Buuun ! Mai el din nou, inseamnd ca

esti minidru i mie-mi plac oameni mindri. Tare mult imt

,plac oamenii mindri. In aceeasi secunda, i cu aceeasi

dexteritate de vechi btu Ii aplica o ultima' lovitur,
facinclu-si vint cu tot trupul su priins pared in sirm.
In timp ce cdclea, Alimandru mai avu timp s vadd
oglinda aceea ptrata de cer spargindu-se in mii de cio-

253

www.dacoromanica.ro

buri strAlucitoare i auzi un tunet prelung rostogolindu-se in urechile lui.

Cind se trezi din lesin, desehise incet ochii, privind

aminteasc& uncle se afl. ZAmirat in jur, ineercind

cea pe un pat de fier cu salteaua umplutd probabil cu

bolovani, deasupra lu se mica cineva intr-un pat suprapus, domnea un miros greu de igrasie i sudoare orneneasc si in semiobscuritatea odii deslusi, pe peretele
opus, trei paturi de fier vopsite in negru peste care se

ridicau alte trei de aceeasi euloare. Mai vazu ca grin ceat

niste chipuri stilcite privindu-1 auzi pe cineva constatind cu rutate
O fAcut ochi mitu. Amu s'd vedem ce-o s miorlie.
Un hohot de ris tremura in inc&perea sordidA glasul

relud cu aceeasi rutate, de data aceasta pe un ton mai

ridicat

Scoal, neam, $i d'a raportul c n-ai venit

faci

cura de somn. Te bagi aici ca popa cu Iordanu $i dupd

ce ed-ti put picioarele mai vonbesti $i prin somn.

Alimandru se ridied incet de pe locul in care zacea

inaltindu-se cit era de lung in capul oaselor incered
s'd clescifreze fetele celor din jur. Intelese ed se afld In
celula unde-si va petrece de acum inainte multe zile s
nopti
cd primul contact cu vecinii de detentie trebuie
fcut cu diplomatie. Nu-i plOcur& vorbele aruncate cu dis-

gret, dar le treeu cu vederea $i incercd s'A restabileased

atmosfera Intrefbind cu glas eit mai firesc :
DO cineva ceva de baut ? O slibovitd, o ism. ?

Un hohot de ris gros i rspunse $i glasul relud mai

:

I s-o fcut sete vitelului. Este de baut cit vrei.

vericule, uit'a colo In colt, serveste cit vrei $i plOtesti cind
avea, zise vocea indicindu-i un butoi de tabl acoperit
.cu un capac de lemn.
Privi spre cel care vorbise, 11 cintdri cu singurul ochi

sntes $i se ridied lenes din pat oftind greu ca $i cum

ar fi fost obligat s facd o treab'd neplAcutd.

De cine ai zis eaJi

? intrebd el far& intonatie.

.254

www.dacoromanica.ro

Nu raspunse nirneni i omul din fata lui, considerat

pin'a .atunei sefula celulei, incercd sa rid nereu*ind decit
s se strimbe. Nu era frieas si nici nedat la rele, dar cal-

mul celuilalt si ehipul posomorit si dur, taiat de fisia

bandajului, 11 impresionara'.
De tata am zis, o sud i el pe glum'a' in risetele sparte

ale eelorlaiti.
Aa da, daca vrei, aproba Alimandru.

ti puse mina mare si grea pe umar

vorbi cu glas
nepasator si rece ca si cum nu lui i-ar fi spus vorbele
acelea :

Vreau s spun ea' am o singura pretentie cit orn sta

aici impreuna. Nu tiu cit va sta fiecare dar am o singura pretentie ! s ne avem ca fratii. Tu daed te crezi
set sau daca te-ai crezut pin ce-am venit io, s-ti scoti
din cap treaba asta. La inchisoare nu-i nimeni sef, fiecare-i seful lui. Dac vrei s nelegi, bine, dac nu, sa'
stii c io pot schimba tactica...

Tacit si se indrepta spre locul lui fdr sa mai scoat

o vorba. Din coltul dal& veni spre el un detinut gras, rotund ea o minge, cu fata cuprinsa de un zimbet deschis:
luminos, Cu ochi mari i sfiosi de copil. Privindu-i
gura nevinovata nu-ti venea sa crezi ca omul acesta putea

fi aeuzat de vreo fapta urn' si ca prezenta lui acolo se

datora probabil unei grave erori. Se apropie de Alimandru

si eeru cu voce vesela intinzindu-i un pachet de tigari

Da-mi n4te ata colorata si-ti dau tigarile.
Ce fel de ata colorata ? se mira Alimandru.

At colorata de once fel, nu conteazd felul numaL

colorata sa fie.
Alimandru surise binevoitor si aratindu-si costumul de
pu.,earias zise
Ia, trage de unde vrei.

Poate faci rost de undeva. Te rog, tare mi-ar tre-

bui ni0e ata rosie sau Vinata. Am mare trebuinta.

Da' ce faci cu ea ? La ce-ti foloseste ? vru s stieAlimandru

zise ca bietul om e desigur nebim.

Grasanul Il privi conspirativ si viri mina intre tunic

si piele
255.

www.dacoromanica.ro

Juri sd nu spui la nimeni ?

Jur, acceptd el jacul.
Atunci grdsanul aruncd pentru ultima oar& priviri fu-

rise In jur si fcu semn unuia dintre detinuti s stea

de pazd la vizeta de control. Cind se asigurd cd nu existd

niici un pericol sd fie surprins, scoase la iveald o bancnot
noud-noutd si i-o ardtd triumator.
Alimandru intinse mina, o pipdi i constatd cu uimire

cd e tesutd din bucdti de ata de diferite culori, imitind

atit de bine originalul incit nu putea fi deosebit numai
pipdind-o.

Omuletul jubila vdzind mirarea celuilalt si se prezentd

cu gravitate :
Iosca Fotografie, falsificator clasa unu, de 4 ori condamnat, de 4 ori eliberat inainte de termen ! Am boala
asta in singe si nu Ind pot lecui.

Cum apare o ,foaie" noud, cum md apuc s-o desenez

eu ca. iese rnai bine ca originalul.

Povesti cum fusese prins ultima data' din prostia servitoarei care era analfabetd si timpit pe deasupra
nenorocise si pe el si familia.

Tocmai terminase de fabricat" un stoc proaspt de

hirtii a 2 000 bucata (nu folosea niciodatd cuvintul falsificat), le ldsase intr-un sertar s se aseze" dteva zile, ago'

trimisese pe toanta de servitoare s-o schimbe punind-o

s tirguie lucruri mrunte, M.A.* pret. 0 trimitea saptdmina', le lansa pe piat'd cu bucatica, si nu se ferea nici-

odatd de toanta aia" scotind In fata ei bancnotele ce

puteau fi ydzute rdsfirate in voie in sertarul unde le tinea.

Asta fusese greseala lui ! Servitoarea, lacomd, incepu

sustrag cu regularitate cite o bancnotd (nu se observa

cumpard, pe furls, diverse lucruri scumpe,
de la acelasi magazin, fapt ce dAdu de bnuit vinzdtorilor.

din rnalddr)

Asa se face cd intr-o zi, tot asteptind SA se intoarcd, se

pomeni la usd cu inspectorul Hornea, vechi cunostinte de
altfel, pe care, vdzindu-1, nici nu incercd s riposteze, cerind doar permisiunea Sa' se imbrace si sd-si ia ramas
bun de la familie.
256

www.dacoromanica.ro

In timp ce inspectorul confisca bancnotele false din

sertarul indicat de Iosca Fotografie, ii inu si o lectie de

morala : de ce nu te lasi, ma Iosca, de treaba asta ca

nu-ti merge, ma. Lasa-te i ocupd-te de alte chestii, esti

om cu liceu i poi fi oricind profesor de desen undeva."
Iosca 11 aproba : ai dreptate, ai perfecta dreptate, dar
ce s fac dae am patima asta. Nu Milt numai eu de vin.
Ca' statul scoate bancnote atit de usor de falsificat. i statul e de vina ca nu tine cont de talentul oamenilor."

Detinutii risera dei cunosteau povestea, o mi auzisera de citeva ori si Alimandru Ii promise solemn sa-i
faca rost de ata rosie.

In dimineata urmatoare, gardianul-sef il frec ca pe

hotii de cai, fara s'a*-1 mai lovease, dar amenintindu-1
injurindu-1 cu plcere.

Satul de aceste persecutii si de frica s nu-i fac de

petrecanie, Alimandru ceru sa fie trimis la munca impreuna cu ceilaltJ detinuti. Taiau nuiele la marginea orasului
paziti de soldati In termen, aveau voie s fumeze i nu
se prea omorau cu munca.

Greul venea dup intoarcere olnd gardianul cel inalt

si slabnog incepea sd-1 alerge prin ctu-tea mica sub diferite pretexte.

Dupa trei luni de detentie fu chemat la ddrette si incunostintat c i se aprobase recursul si avocatul aranjase
totul pentru saptamina viitoare.
Inainte de plecare, directorul Inchisorii 11 Intreba confidential ce f el de afaceri avusese el cu rabinul Rispler.
Pentru moment Alimandru nu stiu ce sd raspunda, sustinind Ca' nici macar nu-1 cunoaste.

Apoi Li aminti Intimplarea aceea de demult si Intelese

c rabinul intervenise pentru el. .5i tot din dimineata

aceea gardianul cel slabanog incepu sa se poarte cu el
prietenesite, spunindu-i pe nume i embindu-i ca si cum
nimic nu s-ar fi intimplat hare ei. Merse pina acolo incit
Ii aduse citeva mosoare de ata colorati spre bucuria bravului falsificator. Iosca Fotografie, care se apuca s. fa257

17 - Serrmul arpelut

www.dacoromanica.ro

brice bancnote de toate marimile, folosind in acest scop

un simplu ac de cusut pe care-I purta infipt in boneta

de puscarias.

CAPITOLUL 18

Ideea ca trebuie sa scape de sar-acie" Incoltise de mai

multe ori in mrintea lui Biscu. intii, desigur, In clipa chid
pusese piciorul pe continentul miraculos, pasind triumfator printre oamerui care sporovaiau veseli intr-o Inaba
din care nu Intelegea o iota. Toata perioada sederii sale
In America se soldase cu un esec total si el se intorsese
dupa peripetii si amkgiri perpetue In satul lui din Roma-

nia, macinat de dor si singuratate, gata sa reja de la

capt drumul sinuos al destinului &au. Dringler, mai mult
in gluma, ii daduse speranta unei imbo(gatiri rapide, atunci

cind ii sugerase afacerea cu maimuta, si mai tirziu, pina

Cu putin timp inainte de moartea sa, promitindu-i s.'-1 ja
partas la veniturile micului sau cinematograf ambulant.
El era evident, Intr-un fel, stabilizat, avea deocamdath
casa si o slujba destul de bnoas (dezonoranta insa pentru ambitiile lui intime), era stavarul satului, un fel de
paznic de cal, platit In natura.

Dar ce insemna asta fata de visurile sale marete ? Se

considera om umblat si nu avea nici un fel de aplicatie
spre plugarit, contind In odhii constenilor un mic domn".

De fapt asta si era, un amestec ciudat de primitivism si

spoiala dumeasca ; se invirtise intre oameni scoliti si prin-

sese cu rapiditate niste reguli elementare de politete si

dada mai linen cont de faptul ca vorbea englezeste (ch
un accent ingrozitor, e adevarat), toate visurile sale de
bunastare si liniste material aveau un suport moral pe
masura iluziilor.
258

www.dacoromanica.ro

Dup 1ntilnirea scurta si amabila cu doamna Olara

tdoamna Eleonora Olaru, pensionar IOVR si vaduva de
razboi), dup viinata aceea baut in elogii nesfirsite, cu
mintea la sfioasele priviri aruncate de pasnica vaduvd,

accept gindul ea ea ar putea deveni o partida foarte

buna si sigura.

Avea o casa modesta dar incaptoare, mobilat din

belsug (era convins ea posada si o .cantitate de bijuteril
aferenta rangului ei social) si dulapul acela cu geamuri
de lemn, in eare se lafaiau pahare de diferite eulori si
bilbelouri de portelan, era dovada cea mai eloeventa a
prosperitatii ei materiale. Il impresionase fotografia lor
nuptial, a sotilor Olaru proaspat easatoriti, prinsi in
mairime natural:a" g infrumusetati cu aleasd stiintA de
vrednicul fotograf ce se iscalea al-bfel chiar sub cizma

stingd a subofiterului Olaru, tip impozant cu mustata

In furculit, tinind cu fermitate dupa umerii firavi o mireasa in rochie alba, cu silueta Injumattita fatd de modelul real, faya de actuala doamn Olaru.

Privindu-i eu emotie simulat, decreta cu generozitate

ea' ea ramasese neschimbata si ca domnal Olaru fusese,
desigur, un om de mare caracter.

Doamna Olaru rosi ostentativ si batu scurt din evantaiul sprincenelor multumind si stringindu-si marginea
capotului peste sinii cam planturosi, confirm1nd ea intr-adervar ,,Pupi a fost foarte dirz si de foarte mare caracter".
i apoi, ea dovadd de mai mare intimitate, de Incredere reciproca, ca sa zieem asa, nu mai trebuia decit f aptul ca ea desprinsese icoana Maicii Domnului dintr-o rama

aurit, asezata provizoriu acolo, lsindu-1 s admire pe

rege imbrcat in uniforma de strajer, cu basca plisa strenOraste pe-o ureche.
Il admira Indelung, BigeU cu fals entuziasm, pretinzInd
ea-1 cunoscuse sau, mai bine zis, 11 vzuse foarte de
aproape intr-o zi eind venise sa vineze pe domenlile lui
de la Svirsin, si doamna Olaru, emotionata, sruta fotografia, dup ce #erse de pral sticla ocrotitoare, si ase259

17*

www.dacoromanica.ro

zind cleasupra pe fericita fecioard care masca sub surisul

bisericesc un atit de important personaj, rosti Dumnezeu
agata la loc pe perete cu mindrie
s-1 tind in putere"
i

Asadar, carp astea erau relatiile : intime si rapide,

sintem Marti unul pentru altul", constan Biscu i incepu
s gindeasca indelung si minutios la tactica ce urma s-o
aplice.

Isi facu drum la Arad, de cloud ori pe lun, imbracat

de zile mari, poposind .cu bina in drepitul casei de pe
strada Stufului, conducind-o pe fericita vdduva la localul
sau preferat, artindu-se galant ca un print, povestindu-i
cu lux de amnunte aventuri semiimaginare din vremea
emigratiei, coplesind-o cu flori si atentii, raminind in li-

mitele unei decente absolute. 0 conducea pin in fan

easel, seara tirziu, Ii sdruta mina Cu pasiune
ura,
oftind, noapte bun si vise placute.
Apoi intirzia pina se aprindea lumina in camera (semn

c totul era in regula) si numei dupd aceea urcindu-se in

birj, cerea sa fie dus inapot la birt" continuind s bea
s-si fdureascd iluzii de grabnicd capatuire.

Desigur, va avea unele greutti cu Ruja, cu familia

ei mai degrabk dar asta nu era un lucru greu de re-

zolvat, totul era ca proaspata lui cucerire s accepte propunerea pe care nu i-o Meuse Inca.

Rivnea sd se stabileased la ores, se saturase de noptile

de singuratate, de mirosul de cal, de vesnica amenintare
ce plutea nevazut deasupra lui.

Se zvonea cd oamenii vor fi bagati la colhoz",

se vor lue pminturile, insusi Mohu, dup ce-1 intrebase,
confirm c auzise si el cava, dar cd asta nu poate fi
adevdrat i ca nu crede in ruptul capului".
Oricare ar fi fost adevarul, el avea datoria sa incerce,
era ultima lui sans si, indiferent de rezultatul tentativei,
nu avea nimic de pierdut.

Cu aceste ginduri descinse in oras, se barbieri si se

parium din belsug la frizeria de lux Reiner si fiii", hard
In,tr-un magazin de textile si cumpara cinci metri de ma260

www.dacoromanica.ro

tase roza' Cu desene turcesti imprimate, o pereche de

papuci de casa* negri cu motul rosu si un kilogram de
bomboane camfor" verzi i rdcoroase. Pentru once even-

tualitate, tirgui si pentru Cerina un batic albastru de

barson" (dei i se spusese cd e plecatd pentru mai multa
vreme) $i, incdrcat cu toate aceste pachete, se prezenta
doamnei Olaru dindu-i de inteles c vrea
faca. o vizitd mai indelungatd. Il primi in aceeasi camer si se
emotiond sincer la vederea darurilor murmurind incoerent
vai, dar de ce ?, nu trebuia, zdu, ce deranj" desfacind bomboanele i golind eiteva intr-o farfurie de sticl, mingiind

cu aere de scolritd motul rubiniu al papucilor de casa.

Biscu se instar bine in scaunul lui, recapitulind discursul ce avea s-1 rosteasc, bind cu poftd din celebra
visinatd, afirmInd cd e mai bund ca niciodatd. Se incropise o atmosferd prielnicd, Eleonora invirti arcul patefonului si puse un tangou de pe vremuri. Biscu asculta
extaziat fredonind in surdind si ochii i se umezir de
emotie real

De ce nu vii

cind castanii infloresc,

de ce nu vii
ca s-ti spun cd te iubesc.
Zilele trec,
florile cad pe trotuar,
vrea s'a* plec,

s umblu iar hoinar..."

Vocea bdrbatului era grava' si placutd, muzica

toare i armonioasd si cei doi se priveau oehi in ochi
fulgerati de placeri tinuite.

Arcul vechi al patefonului slbi turatia normar si

clipa de vrajd fu pentru oiteva cupe penibil intrerupta
Dar nu p0000t", se tingui solistul lungind vocalele si
tcu brusc intr-o scirial sugrumat i Eleonora se scula
rosind, rosti scuzati" i dupd ce schianba acul de otel,
invirti cu ni'dejcle manivela pina' la refuz :
263

www.dacoromanica.ro

Dar nu pot,
cdci alene imi trec anii

asteptind
s infloreascd iar castanii.

Melodia se stinse incet, ei oftar reciproc sentimenfdcura aprecien i elogioase la adresa vechilor
tangouri. Apoi Eleonora puse Ne-am intilnit la Capri
intr-o seard si Biscu tisni in picioare si se Inclind res-

pectuos invitind-o la dans. Ea se sculd fisticitd, dar

demnd, cu bustul proeminent, si se abandond cu grijd

si decentd In bratele lui, privind vinovat spre fotografia

nuptiald de pe perete.
Pe Biscu 11 npddi un miros iute de parfum si miros
de sudoare femeiascd plcutd i excitantd. Ii simtea soldul
plin Incdlzind sub palma sa
misc mina cu dexteritate pe spatele femeii tntr-o nevinovatd si ocrotitoare
mingliere. Ea D. privi gales recomandindu-i frd convingere sd fie cuminte c ne vede cineva" i riserd amindoi
fericlti cornplacindu-se In jocul acela adolescentin.
Dansard cloud tangouri si un vals languros dupd care

fcurd o scurtd pauzd de improspdtare a fortelor. Biscu

momentul potrivit i incepu cu voce grav si
crezu
cit mai fireascd

depene discursul :

Stimatd doamnd Eleonora (nu-i mai spunea Olaru, ca

semn al intimittii lor definitive), m-am gindit sd-mi dati
supdra sau nu,
voie s v zic ceva. Nu stiu dacd
dar eu simt c trebuie s vd spun direct ca intre doi oameni sericsi ce sintern."
Cuprins de efervescenta cuvintelor, uitind jumdtate din

frazele de efect pe care le gindise indelung, se sculd sincer emotionat de pe scaun i continua:

Lumea e rea si vremurile grele. Omul nu-i bine s

stea singur si io din prima data m-am &Ida sd VA' spun

cd mi-ati pldcut si c sinteti o doamn asa cum mi-am

dorit. Sd nu vd supdrati si dacd-i refuz nici io nu ma

supr, da', fiindcd ne cunoastem, vd cer mina si v dau

tot ce am io mai bun si In plus dragostea mea"...

262

www.dacoromanica.ro

Tdcu trgindu-si rAsuflarea, asteptind efectul cuvintelor sale si doamna Olaru i apdsd miinile pe piept zicind
vai, nu trebuie, de ce spuneti lucrurile astea, zdu
Era insd. vddit emotionatd, aceastd brused declaratie
de dragoste combinatd cu o cerere in cdsdtorie o mdgulea,
desi o prevedea de multd vreme.

Biscu cintdri situatia

dclu seama cd are sorti
de izbind, astf el ea impinse mai departe tirada vorbind
despre intelegere si armonie, despre cumpdtare si economii, despre sprijin reciproc si devotament, incheind usor

patetic dar retinut : as vrea

mina dumneavoastrd si
para. rdu".

permiteti s v cer

s vd spun cd n-o

Doamna Olaru si reveni din socul neasteptat, sau, cei

putin, sosit prea devreme i mArturisi e nu poate da un
rdspuns precis si momental" din mai multe motive. Unul

ar fi si acela cd va trebui s tin cont de pdrerea fratelui ei care a fost grefier de trebunal" (de f apt fusese
un simplu aprod) si care stie multe lucruri si in consecintd o va povdtui cum si ce.

Apoi, ea invocd repeziciunea cu care avansaserd relatiile si faptul cd nu avuseserd timp sd se cunoased mai

bine si reciproc". In final aminti cd mai e si doamna

Cerina, cu care e o problem& destul de serioas". Tdcu dupd

aceste cuvinte privindu-1 ciudat, dindu-i s inteleag& cd

nu putea spune mai mult.

El fu de acord cu toate motivele, iar in ce privea ultimul, se angajd s vorbeased personal cu Alimandru
explice situatia.
Biscu vorbea inainte croind planuri de viitor, angajindu-se s vnd pdmintul din pustd, s cumpere o pompd
de ap i sd cultive in mica grAclind din spatele casei rosii
si ardei timpurii.
explicd cd
O intrebd dacd stie ce-i aceea o sera
el vdzuse multe in America si cd ele sint pur i simplu
adevrate mine de aur.
Doamna Olaru asculta extaziatd toate aceste vcrrbe
rostite frumos si convingdtor, se ldsa cuceritd ca o redutd
263

www.dacoromanica.ro

adevarata, rizind din cind in chid i turnindu-i din bel-

sug din sticla cu visinata naturala.

Era o clip solemn. si Biscu nu-si imaginase sa izbu-

teasca atit de repede, convins Ca' o lamurise, dar vorbea

inainte, facind calcule, inmultind i impartind cu repeziciune, sczind i adaugind procentele posibile. In timp

ce perora se apropia tot mai tare de scaunul doamnei

Olaru si minile lui, agitindu-se nervos, poposira ca din
intimplare pe genunchii rotunzi si puhavi ai femeii ce-1
asculta prefacindu-se c nu-i observa intentiile. El strinse
carnatia moale i calda si ea, vrind s-i indeparteze mina,
sa se apere parch: de indrdzneala lui, ui.t s i-o mai
riclice si ramasera astfel departati si pudici stringindu-se
cu putere, privind in pamint rusinati.
Erau desig-ur cupe frumoase i doamna Olaru se gindi

cd nu mai traise asemenea senzatii erotice de cind cu

scurta si nebuneasca aventura, de cind cu iubirea ei pen-

tru omul care citea contoarul electric, un tinar slabut

si blond cu priviri apoase, pe care-1 iubise cu o devotiune
aproape materna, 'care locuise citva vreme la ea in call-

tate de concubin" si care (prostul de el) fugise intr-o

dimineata fr sa mai dea vreun semn de viat.

Fusese ca un vis frumos desi, odat cu disparitia lui,

constata ca-i dispruse si o bratara din aur masiv, un

dar de nunta primit de la vrednicul i demult disparutul
ei sot Pupi.

Nu-i pru rau de brtar, i-ar fi dat ea si alte lu-

cruri de pret acelui tinar prostut care se ocupa de citirea

contoarelor electrice si 1-ar fi crescut si 1-ar fi educat
dupa stiinta ei.
Suspina la acest ultim end i Biscu tresari cu naciejde
incet i cu prudenta, parind
avansa miscarea
interesat de calitatea materialului din care era confectionat frumosul capot al Eleonorei. Ea i rasa libertate
deplind, dei protesta verbal fara convingere, stai, ce faci,
nu trebuie sa ne prostim". Biscu nu tinu cont de aceste
sfaturi i cazu in genunchi intr-un elan cam vijelios, lovindu-se binisor de podeaua tare si-si ls capul intre
264

www.dacoromanica.ro

sinii ei pasnici i primitori alintindu-se. Doamna Olaru

rspunse sugestiei lui i incepu
mingiie pe crestet
In timp ce el investiga cu miini febrile capAtul cordonului

ce inconjura ca o centur de castitate trupul bine hrnit.

Ea se impotrivi din principiu si el cut pe masa paharul cu visinatd
duse la buze indemnind-o sae bea.
Apoi desfcu cu dexteritate nodul cordonului si capotui
se deschise de la sine lsindu-1 sd constate cu surprindere c, de f apt, Eleonora nu avea nimic pe dedesubt,
era goald-golutd, cu pielea alb i find, cu pintecul vlurind putin intr-o und de grasime, dar asta, desigur, din
pricina pozitiei ciudate i numai apoi din pricina virstei.
Nu se pierdu in speculatii estetice, era pe gustul lui" si
ca un rubensian neavizat ce se afla, savurd rotunjimile
ei abandonate luminii i cu un ultim efort, In timp ce ea
tinea ochii inchisi, ca si cum ar fi fost in stare de trans,
o dezveli cu totul lsind-o goald in lumina nemiloas
a lmpii din tavan.

Ridicind din intimplare ochii spre perete i zrind

chipul sever si privirea dirz a rposatului subofirter
Pupi, molt la datorie ca un bray erou ce era, se ridici
brusc i vru s sting lumina.

Gestul lui avu darul s-o trezeasc din reverie pe

doamna Olaru, care deschise deodat ochii i vzindu-se

goal se prefcu c scoate un m.ic tipt de spaim sau

rusine (nuanta era indecis) i innodinduii cordonul zise
cu glas strengresc : nu-i iertat ce facem, nu-i iertat".
Aratd apoi spre per-eV si spre geamuri ca si cum cineva
de afard i-ar putea pindi i surprinde.

Bisou blestem clipa In care i venise ideea sd se ridice de lingA ea spre a stinge lumina, dar i infrin elanul si se prefAcu rusinat dind s InteleagA c'd fusese minat de patim.
Dansar Inca trei tangouri i rrnase

dea timp de
gindire, urmind deci ca Eleonora s mediteze la propunerea fcut si dupd o lun s-i dea un rspuras definitiv.
Se retrase sobru si protector, srutindu-i mina si suvita bleat-ix-100 de la timple i iesi demn In noaptea de
265

www.dacoromanica.ro

atar urmrit de ldtrturile infuriate ale clinilor din car-

tierul aflat la bun distantd de oentrull orasului.

A doua zi, ajuns acasd, Ruja ii povesti de Intimplarea

cu Dondos si el jura sd n-o mai lase niciodatd singurd

si Ca' va merge sd-i ceard socoteald sau 11 va Impusca
cu mina lui ca pe un dine ce era.

CAPITOLUL 19

Dupd Intimplarea de la primdrie, din ziva in care

fusese lovit In propria casi fdrd s poat. riposte, Binu
IVIosoarcd intrd in alert& si intelese ca lucrurile pot lua
o intarsaturd periculoas. Auzise si citise in ziere despre
mdsurile luete impotriva cebra ce se opuneau noului
mers al vremii, dusmanii poporului", cum erau numiti,
se mai zvonise c se vor lua In curInd mdsuri de expropriere a ultimelor mosii de cincizeci de hectare si cum era

singurul din sat In aceastd situatie hotdri cd e cazul s

se sfbituiasca cu cineva si de aceea convoc pe citiva
dintre clientii ce veneau sd asculte posturile strdine
sperind intr-o puternicd si indelungatd opozitie. Din
punctul lui de vedere se simtea acoperit. Pmintul era
inscris la cartea fundual" numai pe doud nume : al
lui si al sotiei sale Zenobia, dar evident, prin mostenire
legate' o parte revenea vkluvei frateluisu.
Rusalina, fire ciudatd si mindr, refuzase in favoaren.
1

oricui partea ei de mostenire fcind pe croitoreasa, cistigind suficient pentru trebuintele de femeie singurd.
Nu-1 vizita niciodatd si (dup moartea lui Dringler, co
care se iubise de citeva .ori si fatd de care manifesta o
atractie neinteleasd) atituclinea ei deveni stile' si amenintdtoare. De aceea, cind Binu o vizit acasd invocind
266

www.dacoromanica.ro

legaturile lor de singe, ,,sintem frati buni", incercind s-o

convinga s scrie pe numele ei o parte din pamintul mostenit, ea nici macar nu-1 invita sa sadd si.-1 trata cu ra-

eala i indiferent, ca pe un strain. Il asculta linistit

chipul urit i schimonosit de,

cind scoot ca auzise destul 11 opri :
Taci, nu mai vorbi, ca vorbesti degeaba. Nu-mi

si nepasatoare
minie retinuta

trebuie pamInt. Ce sa fac cu pArnintul ? Am meseria mea

n-am venit sa-ti cer niciodata nimic. Tu i frate-tau

zise ea ea si cum ar fi vorbit despre doua persoane ne-

cunoscute, v-ati adus aminte de mine numa cind ati

avut trebuinta...

Binu, socat de indratnicia ei, invod minia lui Dumnezeu, dar Rusalina zimbi dis.pretuitor amintindu-i ca
nu el e cel chemat sa vorbeasc despre lucrurile sfinte.
Tu, zise ea calma, 1-ai morn pe Dringler cind
plecat de la inine, noaptea, tu sau altcineva
omorindu-1 pe el mi-ati fcut mie ru. Frate-tu 1-o bagat in
temnit pe Alimandru si din curvoand" nu m-o scos...
Se uita la el ciuclat miscindu-se prin indpere,
trupul ei frumos de vaduva tinara si continua.
iscodindu-1:

Dac vrei, inscrie-ma cu ceva pamint. Dupa ce

imi dai actul pot face once cu el ?
Binu prinse ideea din zbor i rspunse ca Inscrierea"

s-ar face numai de forma, pamintul urmind sag lucreze

el si, bineinteles, sa-i dea si ei o parte din recolta.
Dar dad as vrea sa-1 \Ind ?
S vinzi pamintul mostenit din pArinti ?

Dad-i mostenit, de ce sa nu-1 pot vinde ? Nu-i a/

meu ?

Nu-i iertat, zise Biscu speriat, nu putem instraina

averea. Is vremuri grele i dad nu ne unim acum, cind

dad'?
Rusalina refuza sa mai vorbeasd. Il ruga sa piece
deoareee avea de lucru si sublinie ca intre ei nu pot
exista nici un fel de relatii. Ea e din alt aluat, are o me-

267

www.dacoromanica.ro

serie si va face ce va don i chiar dacd ar fi s crape toatd

familia de ciud.

Inainte de plecare, dupd ce-i puse In brate cadoul invelit intr-o bucat de hirtie, ea il intrebd in treact campdtimindu-1 pared:
Dreptu-i cd Dondos trdieste cu nevastd4a ?

Binu incremeni de uimire si chipul lui se schimonosi

si se fAcu alb

Ce vorbesti tu, prpddito ? Ia seama ce vorbesti,

atita iti spun.

Nu vorbesc numai eu, satul vorbeste si cind vorbeste satu nu-i musai sd stie brbatu...

Intors acasd agitat si umilit, 11 chem pe fondos si

incepu s tipe la el amenintindu-1 si punindu-1 sd jure
cd intre el si Zenobia nu se intimplase nimic.
Dondos jur pe biblie, fdr sd clipeascd, declarind Ca'

se simte jignit In sentimentele prietenesti ce i le poart

si spunind cd dacd am ajuns sd te iei dupd gura MU1Prilor si sd md judeci, mai bine plec."
Mosoarca 11 privi cu neincredere intrebindu-se de

unde putea scorni Rusalina povestea aceasta ; sau auzise

ceva, sau o spusese numai asa sd-i facd singe rdu si sd-1
inversuneze impotriva marinarului. Ii mdsura statura
atletic si chipul frumos de bdrbat care place femeilor
si In nebunia geloziei sale profunde si rdscolitoare o si

vedea pe nevastd-sa rpusd sub greutatea lui de taur.

Simti cd i se face ru, rsufla tot mai iute, cu buzele deschise, &du-bind pared aerul si obrazul i se goli de singe.
Dondos se sperie si vdzindu-1 intepenit si galben,

de teamd s nu facd o noud crizd, nu din mild, ci din

scirba profundd ce o resimtise multd vreme dupd intim-

plarea aceea nerusinatd, se apropie de el cu prietenie

si-1 bdtu pe umr linistindu-1 : nu fi prost, Binule, sintem

ortaci si ne leagd multe. Nu da crezare vorbelor min-

cinoase."

Ii povesti cum fusese in cercetare" in pustd, la hodaia lui Alimandru, cum bdtrinul Mirtan" nu era acasil
268

www.dacoromanica.ro

si cum o gsise pe tiganc scdldindu-se paid lingd hodaie. ti adu de inteles cd-i o bucdticd clasa una" si rise

vulgar precizind ed. era caldd ca o scovardd si musccioasd

ca o cdtea". De tapt mintea cu bunditiinitd spre a abate

atentia celuilalt de la bdnuiala ce-i incoltise In minte,
demonstrindu-i prin cele spuse cd stie sd-si rezolve treburile brbtesti cu mult succes in afara casei.

Fusese In pustd, o zrise cu adevdrat scaldindu-se

goald In fata hoddii, dar el stia ce fel de ciini tine Americanul si de aceea desodlecd isi incepu sd se tirased ca
un sarpe prin iarba inaltd, ferindu-se sd nu-I simfd dihniile, urmdrindu-i miscdrile gratioase si incercind sd

se apropie at mai mult. Se oprise la un moment dat

glfiind de efort si pacere si cind Ruja iesi din apd goald-

golutd cu corpul tinr strdlucind negru si ispititor In

lumina amiezii, uitind de once prevedere, tisni in picioare si 1ncepu sd alerge spre ea.
Clinii 11 simtird Idtrind IntdrItati, repezindu-se In

directia lui, si speriat de ndvala lor furioasd se intoarse

spre locul undesi lsase calul. Inelecd si porni In galotp,
urmdrit multd vreme de imaginea aceea care-i rdscolise
singele.

Care va sd zie esti cuscru cau Biscu", constatd Binu

si rise cu pldcere rdutcioasd. Dondos 11 acompanie pre-

cizind &A s-ar putea sd-i lase chiar mostenitor, cd tot

nu are.

Seara tirziu se adunar jumdtate din cei convocati,

oameni cu stare, cu pdmInt si vite multe, nelinistiti de

aceastd chemare tirzie si conspirativ. Era acolo Drimba,

fostul proprietar al morii, al doilea in sat in ordinea averii, gras si asmatic, fire temdtoare si bdnuitoare.

Mozos, poreclit misardsul, mdcelar si comerciant de

vite, umblind nedezlipit rle bastonul sdu cu mdciulie de

bronz ce reprezenta un taur cu coarnele retezate, ins

mic si sldbAnog cu nasul coroiat, vorbind pitiggiat si
miscindu-se tot timpul fdrd astimpr. Cei doi veniserd
primii si in ciuda faptului cd nu vorbeau de citiva ani
(se certaserd la o licitatie injurIndu-se si porcindu-se
269

www.dacoromanica.ro

reciproc) de data aceasta, constrinsi de imprejurari si

dintr-o solidaritate tacit acceptatd, Isi ddur mina si
schimbard citeva vorbe fart important&

Se asezard in jurul mesei in odaia unde ascultau,

de obicei, emisiunile clandestine si Dondos le turn in

pahare indemnindu-i s bea, incercind sO risipeasc atmosf era sumbr si apsOtoare.

Vorbird despre toate, cu glas sczut, incercind sa afle

treptat ce anume 11 Meuse pe Binu Mosoarcd s-i con-.
voace acas.

Drimba, care parea la un moment dat cd adormise

la masd plictisit de varbdrie, atac primul, vorbind intrerupt din pricina bolii, privind rece si nepdstor cu
ochii lui inconjurati de grAsime :

No spune, care-i baiul si de ce ne-ai chemat ? Am.

auzit si io cite ceva. Dacd stm si suduim aici pe Flender s'i pe motoganul cela, stdan degeaba. Ei fac ce le spurt
altii... Nu aici e buba.

Mosoarcd vru s vorbeascd si inainte de a rosti ceva

duse paharul la gur golindu-1.

El ce face aici ? vru s stie Motos, vorbind pitigiat din virful buzelor si ugh' cu bastonul spre Dondos, care se imbujor la fat de manie si se ridicd in picioare amenintAtor. E de-al tu, dar las, sublinie Motos
cu rdutate. Inteleg cd l-ai chea-nat sd totarne in pahare ca
ti-e slug&
Nu 1-am chemat pentru asta si nici nu-ti dau seamA,

rspunse Binu fAcindu-i semn lui Dondos s se aseze.

Esti In casa mea si am rugmintea sa asculti dac vrei.
Dacd nu...

Dac nu, ce ? vru sd stie Motos vorbind cu acelasi

glas de copil cu vocea in schimbare.

Dacd nu, continua Binu concesiv, inseamn

ea'

ne-am strins sd ne sfdim si nu-i momentul si nici cazul.

Lasd-1, md, sd spung si nu mai fd pe riiosul fdrfi
rost, 11 apostrofd Drimba impasibil jucindu-si degetele
scurte si grase deasupra mesei.
270

www.dacoromanica.ro

E de-al tdu, repet Binu In gind insinudrile lui Motos si privi Incordat spre Dondos care vorbea cu popa
Sonu si-i turna vin In pahar.
Oare ce-i intre ei ?" se chinui Binu si Incercd sd des-

luseascd un semn de vinovdtie din noianul de fapte si

intimpldri zilnice. Un schimb de priviri, gesturi ascunse
sau comportdri ciudate. Constat cd nu-1 putea invinui

de nimic, marinarul se purta firesc si respectuos cu

Zenobia si suporta cu stoicism si intelegere izbucnirile

ei de dispret si isterie.
Daca 1-as prinde cu ceva, daca as avea cea mai micd

dovad", se infierbinta singur Binu si-si imagina scena

groaznic a rdzbunrii in care el, sub amenintarea armei, 1-ar sili sd se spinzure. Il si vedea atirnat in usa
grajdului cu gitul lui de taur frint si moale, cu chipul
vIndt si schimbat de spasmele mortii. Marinarul ridicd
capul si-i intilni privirile intunecate si pdtrunzdtoare si
Intelese ea' celdlalt devenise deosebit de bnuitor. ti
zImbi prefdcut si cu umilint In timp ce jura In gind s
termine aventura aceea nebund in care intrase de bundvoie si care ii putea fi fatald. In ultima vreme, Zenobia,
desntat si istericd, 11 urmArea peste tot, 11 pindea In
grajd In timp ce dddea mincare vitelor si-1 provoca fr
rusine dezvelindu-si sinii mari si planturosi.
Pe de alta' parte Olga, vduva Broscoiului, Incepu sd

faca scene de gelozie bdnuind de unde vine rdceala si

indiferenta subitl a tindrului si vigurosului ei amant.
Intelese cd trebuie s curme once relatie, patima lui
carnal pentru nestioasa Zenobia, dublat de senzatia
stranie de rdzbunare" impotriva lui Binu, avea sd-1 ducd.
la pierzanie. Zimbi Inca o data' slugarnic si turna in paharele tuturor cu aparenta' nepsare.
De ce ne-am adunat ? vru sd stie popa Sonu.
si

Ce facem, c ne mnincd Asta de vii, zise Binu

astept un rdspuns la aceast constatare definitivd

si ingrijordtoare.
Drimba II privi cu ochii lui bandajati de pungi groase
si vorbi grohdind cu rdutate ascunsd :
271

www.dacoromanica.ro

Pe mine m-or mincat. Sd mai villa rindul si altora.

Stiu io de ce te temi. O sd-ti ja pAmintul, Mosoarcd !

Moto rise pitigdiat si intrebd cu prefcutd naivirtate :

Si de ce te bucuri asa ?

Ma bucur fined si mie mi-or luat moara si n-ati

plins nici unul de jalea mea.

Si -tie ti-1 ja, ma, nu fi prost. O s-ti ja i izmenele c n-au

Sd ja daca mai au ce, dar nu prea au. De la tine

da. Tu ai cinzeci de iugare mari, Ii aminti Drimba.

Binu Il privi cu atentie si fu tentat sd-1 plesneasc'd

peste obrazul buhdit i viclean, dar se stpini si zise fdr
intonatie

Oricum ar fi, noi sintem una si trebuie sA fim

uniti. Trebuie s facem ceva.
Ce s facem ? Rivolutie, sau ce ? zise Motos.

Drimba i administrd o lectie de demnitate in numele

vechii lor dumnii, luind deodatd un aer serios si preocupat :

Nu-i de glumit cu asta. Rizi ca proasta i intrebi

ce s facem. Nu intreba daca nu stii.

Spune tu, c'd esti mai destept. Totdeauna ai fost,

il zgindari Motos.
Calm, fiilor, calm si cu intelepciune, psalmodie popa

Sonu, preocupat sa soarbd ultima picaturd din paharul

ce-1 avea in fatd.

Io zic Ca' Flender i cu Mohu poartd toat vina,

de la ei ni se trag toate. Au puterea in mind i fac ce
vreau ei, decret Binu.
Si ? vru sd afle mai departe Drimba.
Si... nimic, zise Binu. Trebuie s ne gindim.
Dondo

Ii surprinse privirile sasii si semnul discret

si intelese ca e cazul s intervind :

Daca-s de vin trebuie s facem in asa fel sa nu

Tnai fie, filozof. el. Mai stiu un neamt care se lauda ca'
ne bagd pe toti in sicriu i n-o putut, sdracul.
Se lasd un moment de tacere si ceiiaiti Il privir cu
mirare intelegind unde vroia s bat marinarul.
272

www.dacoromanica.ro

Drimba isi l'asa pleoapele unsuroase peste ochii mici

parind ca mediteaza iar Motos duse repede paharul la

gura sorbindu-1.

Se ridica apoi deodata grabit si decreta indreptin-

du-se spre usa :

Nu m'a' bag, Mooarc, in treaba asta. Tu ai interesul ca esti incurcat cu toti. Pe mine nu contati, n-am
vzut, n-am auzit, dar nu ma bag...
m'asura cu dispret :
Drimba deschise ochii

Cine te-o rugat sa te bagi i in ce ? Du-te acasa

daca esti fleoarta.

Motos se indrepta spre usa si in aceeasi secunda

Dondos se ridica urmindu-1. In timp ce-1 conducea pe
coridorul intunecos 11 prinse de git cu labele sale puternice si-1 avertiza cu glas soptit :
Daca.' spui cuirva ceva, te sugrum ca pe un limbric.

CAPITOLUL 20

Intors de la oras, Biscu se opri la casa Batrinei, intra

s dea buna seara" sperind s-o gaseascd pe Parasca

povesteasca despre Alimandru, asa cum fcea
de obicei cind se intorcea de la vorbitor, sa bea in liniste

singura,

citeva pahare de vin bun, s-o vada cum se bucur de

vestile aduse. De data aceasta nu avu noroc. Noul barbat

era acasa, abia picase de la serviciu i m'inca tacticos
mindru in hainele sale albastre de impiegat. Nu-1 agrea
pe Biscu din pricini necunoscute, 11 dusmanea din instinct si nu se silea sa-si ascunda antipatia manifestata
prin raspunsuri monosilabice sau aceri semnificative.
Biscu se aseza stinjenit pe unul din scauntle oferite

de Parasca si aceasta 11 serVi ca de obicei cu vin

pofti la masa. Refuza demn sustinind c mincase, spre
273

www.dacoromanica.ro

vdita satisfactie a impiegatului, care-I privea Cu un fel

de ironie rautacioasa. Biscu povesti despre ce mai e nou

la oras, evita s aduca vorba de Alimandru, aminind

pentru clipa In care va ramine singur macar pentru citeva

cupe cu femeia si decreta ea foarte curind se va rasa

de meseria de stvar si va cultiva legume in sera asa
cum vazuse el In America.
Mina de lucru putinsi, capital modest si clstiguri mari",

sublinie el sustinind c el si Ruja vor putea razbi singuri

si fail ajutor.
Cind pomeni de Ruja impiegatua ritlica ochii spre el
cu privirea aceea ciudata si batjocoritoare pe care Biscu

n-o intelegea si mormai nedeslusit sigur, In doi e mai

usor". Tacu si-sj,. mut privirile In farfurie, preocupat de

mincarea din fata si pe obraz i se inscrise un zimbet

slab pornind din coltul ochilor spre buzele rasfrinte In
colturi In chip de dispret. Biscu se intreba iarasi ce
poate insemna zimbetul acela dar puse totul pe seama
intimplarli si se apuca sa povesteascA amintiri din vremea
cit fusese In America.

Usor ametit, le vorbi despre felul In care incercase

sa"-si clstige piinea 'kind de toate si nimic, cutreierind
imensul continent de la un capt la altul fAra s se poata
stabili nicAieri.

Aproape un an tradse in California, o tara cu

parnint rosu si cu oameni putrezi de bogati", fdcind pe

telefonistul". Ce Inseamn telefonist ? He, o meserie
foarte build si foarte comodd cu care cistigam bani Icu
vadra. Ii luam In fiecare simbatd, dolari noi-nouti si
pind luni eram liber sa fac ce vreau."
Le explicd apoi in ce consta meseria de telefonist"
si cum Meuse rost de ea gratie unui romn intilnit intim-

plator pe strad care-I gazdui citeva zile in casa lui

tinindu-1 ca pe un oaspete de vaza. Omul acesta li propuse

o slujba bnoasd, cerindu-i sa se achite constiincios de

si sa nu-1 facg de rIs. Ti explica despre
ce era vorba, cum in orasul acela mare de nu-i dadeai
de capt traia o familie de romani, amindoi bdtrini, sin-

'sarcina sa

2,74

www.dacoromanica.ro

guri pe lume
pretentie :
zi, dimineata

far prieteni care nu aveau decit o

cheme Biscu la telefon de cloud ori pe

i

seara, la ore fixe si sa vorbeasca cu

ei pe romelne,ste despre cite-n lund si stele, sa-i intrebe

de sanatate, sa le mai spuna ce e nou in Ord si sa raspunda la intrebarile lor, politicos si cu rabdare.
In aceasta consta meseria lui si o facu cu constiinciozitate timp de aproape un an, scornind vrute i nevrute,.

repetind de sute de ori acelasi lucru, cintind chiar In

receptor cintece romanesti, spunind glume in grai ardelenesc. Dupa noua luni simti ea nu mai poate, mintea
i era seac i alba ca o iasca i anunta cu parere de rail
ea e obligat sa renunte la slujba.

$i nu i-ai vazut niciodata pe cei doi batrini ? intrehd impiegatul curios, in rap ceii facea siesta qi se
scobea cu mina adusa domneste" in dreptul gurii, intre
dinti.

Nu i-am vzut niciodata

nici ei n-or vrut

ma vada !

Se rasa' pentru citeva clipe o tacere meditativa, irnpie-

gatul se mir titiind" din buzele groase i Parasca oft&

umplu paharul cu vin privindu-I cw duiosie.

Apoi Biscu le povesti cum facuse pe generalul" intr-un mare oras din nord, o slujba In care nu rezistase
nici macar o lung.
Se angajase la un muzeu unde erau expuse uniformele

armatei nationale in succesiunea lor prin timp si unde

manechinii de grade superioare", &lic de la locotenent
in sus, trebuiau sa fie oameni vii. Rolul lui era sa stea in

unul din colturile muzeului, nemiscat ca o bucata de

lemn, timp de patru ore, imbrdcat intr-o uniform pompoasa de general al razboiului de secesiune, plina de galoane si fireturi, grea s't Imbibata de praf. Sa stea nemiscat

si sa se lase admirat din toate partile gata s stranute

in once clipa din pricina mustatilor false ce i re lipisera
(argumentind c astfel va avea mai multa demnitate) sa
astepte linitit si calm apropierea sirului de vizitatori care
275

www.dacoromanica.ro

se opreau in dreptul fiecarui costum proportional cu

importanta gradului. In dreptul lui poposeau cel mai
mult, 11 admirau din fatA i profil, scotind exclamatii admirative, pipdind stofa cu aere de cunoscatori, domni si
doamne de bund conditie, care veneau la muzeu din placere

curiozitate. Dar mai erau si grupuri de studenti tineri

care se adunau in jurul lui ciopor i prefacindu-se c

ascult explicatiile profesarului Il intepau usor cu acul de

gamdlie in fund sau 11 trgeau in gluma de mustatile bine
lipite. RAMA o vreme cu stoicism toate aceste sicane pina
cind un tinerel mai obraznic 11 prinse de nas
Oda*
sub barbie. Biscu se infurie i uitind pentru o clipa ce fel
de somitate militara reprezintd in hainele acelea celebre,

se infurie
plesni cu putere peste obraz injurindu-1
de mama pe romaneste spre uimirea si hazul vizitatorilor care nu intelegeau ce se intimpl. Fu concediat pe
loe si, fiindca mai erau citeva zile pina la terminarea
lunii, restul de bani cuveniti
platira la tarif de sublocotenent.

Impiegatul asculta cu vadita pldcere, chipul Jul lat

crnos era transportat de cuvintele povestitorului
totusi, din cind In cind, pe fata lui moale si unsuroas
razbea zimbetul acela ciudat si ironic pe care Biscu
nu-I putea intelege.
Biscu le povesti cum facuse pe fermierul in Texas, pe

frizerul Intr-o colonie chinezeasa. din San Francisco si

cum, in cele din urma, scirbit i mcinat de dor, se intorsese acasd la fel de sarac cum plecase.

Doamna Batrind, fie iertata, m-o ajutat mult. Dacd

nu era ea 1 Alimandru nu tiu ce faceam, incheie el i
se ridica pregatindu-se de plecare.

Parasca Il conduse spre poarta i irnpiegatul ii dadu

o mina moale i umeda privindu-1 cu acelasi zimbet indecis care-1 intriga.

Ce face Alimandru ? intreba Parasca cu glas soptit

si catifelat calcind iute alturi de el.
Ii

sanatos, mi-o vorbit de dumneata, minti

abia asteaptd s iasa din inchisoare, saracul.

276

www.dacoromanica.ro

el,

Ce-o zis de mine ? vru s tie femeia si se opri

pentru o clipd din mersul ei mdrunt si delicat.

Biscu cutd un rspuns in gind, se agdtd cu disperare
de cuvinte i gdsi citeva care i se pdrurd potrivite

O zis : ce face frumoasa de Parasca ? tot pr gal-

bin ca soarele are ?"

Si ce i-ai spus ?

Cd tot galbin si tot frumoasd, asa i-am spus si s-o

bucurat..

Parasca Ii multumi stringindu-1 de mind cu afectiune

Biscu salutd si iesi in ulifd indreptindu-se cu pasi

iuti spre pustd.

Plecase de dimineatd ldsind herghelia in grija Rujei

acum se grdbea sA ajungd inainte de cdderea amurgului s-o ajute la addpat si sd adune stava pentru pdscutul
de noapte.

Se gindi la intilnirea cu doamna Eleonora, proaspdta

lui cucerire in care-si pusese atitea riddejdi, i intelese in

urma celor spuse de Alimandru, dar mai ales in urma

comportdrii ei politicoase si rezervate, c scurtul ski
vis de amor si statornicie se terminase.

Ii 'Area rdu de biata vkluvd In care trezise nddejdi

nepermise, de stinghereala i bdtosenia ei cdutatd, de aerul
fals si protocolar pe care
arborase la ultima intilnire.
Dupd ce se intretinurd citeva minute si el refuz poli-

ticos visinata natural", plecind, Ii vdzu in ochii vestejiti o undd de desperare copildreased si neputincioasd si

vru s-o mingiie patern pe obrazul intinerit de zulufi,

dar gestul i se pdru ridicol si inutil. Se mdrgini

sdrute mina cu toatd politetea de care era capabil, stringindu-i palma mica si moale mai mult decit prevedea
eticheta si evitind s-o priveascd in ochi. Din poartd

,fcu un gest de salut cu mlna ridicatd si inima lui

zvicni pentru o clipd cuprinsd de duiosie. Asta fusese tot.

Se intreba acum ce putere miraculoasd avea Alimandru
asupra ei si care erau motivele din pricina erora nu

putea fi de acord cu cdstoria planificatd ? Desigur, In

primul rind, Cerina, pe care Alimandru nu vroia s-o
277

www.dacoromanica.ro

arate nimAnui, pe care o iubea peste in-telegerea orneneasca i pentru care fcuse moarte de om. Putea, bineinteles,

gseasc o alta gazda, inssi Eleonora Ii mr-

turisise ca nu erau rude, i cu toate acestea Alimandru

rmase farm in hotrirea lui.

Ajunsese la marginea satului i vzu in dreptul unei
case dou femei care la trecerea-lui ii aplecard iute capul
una spre alta susotind misterios. Biscu le salut nelinistit

revzu zimbetul ciudat al impiegatului zvirlit spre el

cu ostentatie i plcere. Se Incrunta incercind s faca o

legtur titre aceste observatii aparent disparate, dar

nu izbuti. Trecu unja ferat i rdmase o clip in panta
ce cobora spre riu, aruncind o privire scrut.toare spre
hodaia care se deslusea departe ingropat in coroanele
salcimilor. Cdut din ochi stava, in stinga lanurilor cu
semandturi, vdzu cumpna fintinii la care se adpau caii
stind singuratecd in echilibrul ei nemiscat i auzi vag
hmiturile indeprtate ale ciinilor.

Amurgea, era clipa de taind in care lumina se subtiazd discret estompind contururile si se simti deodat
apsat de linistea nefireascd, de incremenirea surd& si
nesfirsit a cimpului din fata sa. Grbi pasul cu ochii
la dunga rosietica a soarelui ce prea acum o sprinceand
de foc gata sd dispar In adincul pdmintului. Mergea pe
malul micului riu cu apele sczute de seceta verii, un
iepure galben Ii tdie calea srind caraghios prin fata lui
si Biscu se sperie si scuipd spre el injurIndu-1. Ajunse
la o mica vilcea in care cresteau slcii dese, era locul
unde-1 gsiserd Impuscat pe Mosoarcd, si el 11 ocoli ca
de fiecare data, superstitios, nevroind s-si aduca aminte
de intimplarea aceea trecut. Se apropie de hadaie i incepu

s cherna cIlnil fluierind. Ii auzi venind si scheldlditul

lor ciudat, rugtor parc, 11 uimir

facura s iuteascd

Sareau in jurul lui cuprinsi de o bucurie neasteptat si el puse aceast expansiune ciudat pe seama lipsei
sale, dei aerul trist al bAtrinei ctele, scincetul ei dureros 11 vestir c ceva nu e in reguld. Simti acest lucru
aminti de zimbetul malitios al impiegatului si de
278

www.dacoromanica.ro

susoteala celor doud femei la vederea lui. 'rara in curte

inconjurat de ceata zgomotoas a ciinilor i incepu s-o
strige pe Ruja ce, contrar obiceiului, nu-i iesise in intimpinare.

Avu o stringere de inim si pasi pragul tindei grabindu-se sa intre In camera.. Arunca o privire cercettoare in jur, deschise dulapul in care-si tinea hainele
Intelese totul cu uimire i durere nevenindu-i s creada.
Se aseza moale, cuprins de sfirseala, pe un scaun
l'Amase citeva cupe cu ochii In gol, privind pe geamul
prins in ceata amurgului.
Dupa primele minute de stupoare si neputinta crescu

In el un val de minie dezlantuit." si sculindu-se

giflind pe scarile de lemn ce duceau spre fosta camera

a Cerinei. Se opri In dreptul uii vazind lacdtul intact

si rmase tinindu-se de balustrada negeluita linistindu-se.

Ruja plecase, era evident ea pentru totdeauna, hainele
ei dispruser din dulap si Biscu se gindi ea' se intorsese
la tatal ei, enervat de ultimele lui escapade, speriata de
singuratate.
Camera i se pru pustie i goal ca si cum ()data cu
plecarea ei obiectele din jur, mobila, toate lucrurile acelea

printre care se mica sprinten si elastica si-ar fi pierdut brusc identitatea, pietrificindu-se.

Se simti jignit In orgoliul lui de barbat, plecarea

aceasta era ca o sfidare si el o socoti o total lipsd de
recunostint si loialitate.

In definitiv, o adusese in casa lui, o facuse stapina

mingliase durerile nemarturisite

si nevasta, o ocrotise
si. lata, deodata, fr nici un semn, ea 11 prseste si se
duce Dumnezeu stie unde.

In caz ca s-ar fi realizat proiectul lui nebunesc de

insuratoare (si numai cind ar fi capatat siguranta definitiva a faptului), el ar fi anuntat-o explicindu-i pe m'asura intelegerii ei ce anume il determina la acest pas,
i-ar fi dat bani si toata mobila din casa In semn de amintire si n-ar fi uitat-o niciodat. lata insa ca e plecase
pe neasteptate si lucrul acesta i se parea egal cu o tradare. Nu putea suferi gindul cA ramasese singur tocmai
279

www.dacoromanica.ro

acum cind avea mai mare nevoie de cineva apropiat, toc-

mai acum cind planurile lui de asezare si cdpatuial la

btrinete se spulberaserg atit de brutal.
Hotri s plece In cAutarea ei (nu putea fi decit acas)

chiar acum, inainte de a se insera, s-o gseasc si s-o

aduc inapoi incercind s-o impace cu vorbe duioase..

Inhm iapa la saret si porni peste cimp spre casa

tiganului Drugd, ocolind drumurile umblate, nervos si
nerdbdator.

Pdtrunse in cartierul tiganilor urmdrit de o ceatd

glgioas de puradei desculti care tipau si chiuiau bucurosi cerind sa le dea bani. Se prindeau de marginea saretei si de hamurile calului si el fu nevoit s-i ameninte
cu biciul si sd-i injure pe tigneste.

Vzindu-1 pe Drugd in poart, uluit si pierdut de

spaimd, pricepu c venise degeaba. Tiganul repeta intr-una intr-un fel de tinguit jalnic :
Auleo, ce rusine mi-o fcut, mo ! Auleo !

Intelese din vorbele lui incoerente cd Ruja fusese vzutd plecind la Arad cu trenul de doud, o vzuse chiar
un vecin care, mirat de iprezenta ei la gard, o intrebase
ce face acolo si ea-i rspunsese c pleac in lume si nu
mai vine inapoi".
S-o dus la Arad, la Arad ? ingima Biscu de citeva

ori, si intreb minios ea si cum Drug ar fi fost vinovat

de toat intimplarea si singurul in mdsur s-i explice
si ce face, m, la Arad ? ce face ?

Drug intinse bratele in semn de dezndejde si incepu

s-o injure si s-o blesteme cu mai multa ardoare, promitind cA pentru rusinea asta o va cuta si-o va tunde
cu foarfeca de oi.

Biscu intoarse areta grbindu-se s'a' ajungd in pusta

inainte de cderea noptii si intelese abia acum zimbetul
acela ciudat al Impiegatului.

Porcul stia si nu mi-o spus nimic, nici un cuvint.

Se uita si se bucura in inima lui de cine. Nu-i nimic, d.'

i-o platesc ico asta", hotri el si se gindi la vorbele ce le
va scorni satul pe socoteala lui. Revzu, fulgerdtor, ca
280

www.dacoromanica.ro

petele celor dou femei aplecate una spre alta ca magnetizate la trecerea lui i lovi inciudat iapa care tisni speriat inainte, gata-gata s.-1 rstoarne de pe capr..
Addp stava si-o pregati de innoptat aducind-o aproape
de hodaie si dupd ce mulse vacile si le asez fin proaspt
iesle, intrd in casd i incepu s bea.

Bdu mult si cu inversunare ascultind zgomotele noptii

si pentru prima data* Ii fu tearna de singuratate. Tntr-un
tirziu auzi ciinii atrind furiosi si se ridic cltinindu-se,
indreptindu-se spre geam.

In linistea profundd si misterioasa auzi distinct

ciar un galop indeprtat rsunind undeva In pust

si

simti iar cu precizie aerul miscindu-se deasupra urechii

stingi.

Galopul se pierdu mistuindu-se lent si el deschise

usa si chemd bdtrina *ea in cas si inainte de a se

culca desprinse pusca din perete punind-o pe masd s-o
aib la indemin.

Ti vis. pe Dringler si pe Alimandru inhamati la o

cdrut fdr loitre, ca doi cai adevrati, si mai vzu la

captuI hamurilor, stind in picioare goal-golut, pe Ruja,

care ridea la el cu dintii ei strdlucitori.

O strig poruncindu-i sd se acopere dar ea strinse

hdturile i cei doi oameni-cai incepur s alerge nebuneste nechezind prelung si diabolic...

CAPITOLUL 21

Acum, vremea aceea e pierdutd demult, ramasd undeva

in memoria mea egoista ; parfumul ei, din cind in cind,

nvleste din adincul necunoscut al singelui si fild neantizeaz. Dac inchid ochii, rey-ad aievea grdina imens
imprejmuit de gardul de piatr, zecile de trandafiri
281

www.dacoromanica.ro

prbusiti intr-o lene risipitoare, socul cu miros violent,

aerul de toamn, mieros, bintuit de fantome ciudate, stri-

gate nelmurite razbind dinspre smircurile pustii.

Intr-o seara de septembrie, neobisnuit de cald i luminoasa, la capatul din stinga al aleii ce traversa imensa

imparatie vegetal, am vzut-o, pentru a doua ()ark pe

femeia aceea stranie calcind caraghios pe maldrul de
frunze uscate, cu mers de barza degerata, privind fix
spre un punct desenat numai pentru ea undeva In imensitatea pustie a noptii.

Am ramas lipit de trunchiul unui nue batrin, speriat

de aparitia aproape ireal, urmarind-o infricosat cum

trece nepasatoare, cu fata somnambul. Venea spre locul

in care m ascunsesem, era la citiva pasi, si o putui privl
in fat cu o curiozitate nestpinita, far& ca ea sa m vadk

fara sa-mi banuiasca prezenta, desi, ceva in faptura ei

s-a nelinistit la un moment dat, nu stiu ce anume mi-a
dat aceast senzatie c m simte in preajrna, sau poate

a fost o simpla impresie generata de spaima necunoscuta

ce mi-o transmitea silueta ei sobra i uscata venind spre
mine cu pasi mecanici. Imi amintesc i azi, cu o limpe-

zime de necrezut, fiecare colt al gradinii devastate de

intomnare ; mirosul violent al nucului care putrezea
la radacin i chiar lumina aceea indepartata lucind ca
un foc mocnit printre ierburi ofilite, pin& i putregaiul

fosforescent sensibilizat de ploi, pinb: si ziva (era intr-o

vineri) si dupa douazeci de ani revad cu aceeasi precizie
chipul ei pergamentos, ochii imensi i fra strlucire
ca doua gauri adinci i negre.

Departe, peste coroanele pe jumtate desfrunzite, se

zareau geamurile luminate ale casei si la una din ele o
silueta profilata statea nemiscata pindind pared' plimbarea nocturna a femeii din gradina. Oprindu-se citeva
momente in fata mea, izbutisem s-o studiez cu repeziciune

si curiozitate. I-am vzut miinile lungi, cu palmele nespus de albe, ca ale ppusilor de ceara, si chipul frumos,
ireal de palid, steins intr-o imobilitate fortata.
Imi amintii brusc de prima intilnire cu aceasta femeie

stranie, de senzatia umilitoare incercata atunci, nu de

282

www.dacoromanica.ro

spaimd, mai degrabd un fel de anulare totald, o nepdsare

rece rdzbind cu dispret neascuns. Md asezasem pe un

fotoliu visiniu, adinc, de dimensiuni nemaivdzute, aI
cdrui plus rdspindea un miros bizar, amestec de naftalin i busuioc (mai tirziu acest miros imi revenea in
nri de cite ori mi-era dat sA asist la o ceremonie funerara). M-am pomenit deodatd cu Ea In fata mea, nu i-am
vdzut decit partea de jos a trupului si nici n-am indfz-

nit sA ridic privirile, mi-a intins o cutie ptratd, un fel

de lada de zestre in miniatura, sculptatd fin in cele patru
colturi, avind In mijlocul capacului usor bombat o litografie minusculd reprezentind un mesteacdn firav oglindindu-se intr-un ochi de apd.
Joacd-te", mi-a spus mai mult poruncindu-mi i eu
am ramas prostit cu obiectul acela in miini, nestiind in
ce fel as putea realiza dorinta exprimatd pe un ton sec
indiferent.
Md gasean' intr-o camer., cu tavanul inalt i scorojit, ceva din strdlucirea de odinioard mai strdbdtea din

culori indecise de aur vechi, o pata de albastru ldptos

isi iriza apele intr-un fel de nimb, din mijlocul cruia
rdsrea o jumtate de obraz de inger, privindu-md de
sus, ca un ochean al divinittii. Mobila grea, pocnind
intermitent, o canopea viinie, brodatd cu trandafiri
de un galben violent, se curba la mijloc sub greutatea
unchiului Biscu, cell care md adusese alci si pe care, in
clipa aceea, Il uram

iubeam deopotrivd.

O penduld pdtratd, inaltd cit un dulap, avind deasupra

capul unui Buda bdtrin si apatic, imensa vazd de sticld
coloratd bogat, cu gura in forma de dragon, toate acele
lucruri uimitoare, opulenta mobilierului, perdelele grele,
albite de praf, gata-gata sd rupd galeriile cu capete lucitoare de alamd, mA transportau intr-o lume de vis. Multa
vreme n-am auzit discutia lor, multa vreme n-am auzit
nimic altceva decit tic-tacul pendulei amplificindu-se in
timpanul meu cu sunete mdtdsoase i profunde. Apoi,

deodatd, In timp ce invirteam cutia pe toate prtile,

In momentul cind am izbutit sd deschid capacul, se ras283

www.dacoromanica.ro

pindi in camerd o melodie subtire, un fel de vals trist

picurind de undeva din vdzduh. Surprins de aceastd Intimplare, priveam prostit interiorul absolut gol al cutiei
avind In marginea dreaptd un fel de compartiment se-

cret, de unde, se pare, izvora valsul acela intrisator.

Pentru o clipd cei doi intrerupserd conversatia si ea spuse

ceva despre mdiestria unui ins cu nume de neamt. Unchiul md privi cu repros si se scuzd Inca o dat. md iertati cd 1-am adus dar n-am unde s.-1 las. E foarte neasUrmd o scurtd explitimpdrat si chiar ieri a trebuit
citare a ultimei mele ndzbitii. Nu 1-am ascultat si nici
nu m-am simtit jignit.

Tineam In miini cutia mirosind stins a trandafiri

putrezi, simtind cum creste In mine dorinta ndvalnicd

de-a o avea. Imi imaginam finalul vizitei, in care, cu once

rise, aveam s m ridic cu cutia in mind, tinind-o strins
la piept, fcIndu-md ea' uit cui apartine. As fi ajuns pind
la us. si Ea ar fi spus firesc cu o buntate neasteptatd :
ia-o dacd-ti place, ti-o ddruiesc..."

Vorbeau despre Alimandru si unchiul i exprima

speranta Intr-o grabnicd eliberare argumentind cu gesturi si vorbe Imbelsugate felul In care izbutise sd conving avocatul de nevinovdtia lui.

BatrIna dddea din cap, fir& nici o expresie

in

timpul acesta m privea cu mirare si blindete.

Il cheamd Simeon ?" intrebd ea si unchiul confirmd

bucuros mintind far& rusine.

Eu md simtii mgulit de interesul ce mi-1 ardta

strinsei cu mai multd putere cutia aceea ciudatd In mlini

incercInd s exprim cit mai fidel sentimentele ce le simteam In legdturd cu viitoarea ei destinatie. Incepui chiar

s-o min& drdgstos, ca pe-o pisicd, cind bdtrina

schimonosi deodat chipul intr-o strImbdturd dureroas

aplecindu-se Isi duse mlinile la pintece fulgeratd de
duren i nevdzute.

Unchiul sri In picioare, protector, intreblnd dacd-i

este rdu, dar nu primi nici un rdspuns si cu miscdri febrile umplu un pahar cu alp& Incercind sd i-1 clued la
buze. Criza fu scurtd si femeia se Indreptd de spate relu284

www.dacoromanica.ro

indu-si chipul impasibil, incercind s zimbeasca murmurind ceva in legatura cu un rae care i se preumbla
prin burta".
Apoi, deodata, fara niel legaturd, zise cu glas neutru adresindu-i-se unchiului Biscu :

Americanule, dac'd mor, sa m ingropi In cimitirul nemtesc. Nu la romni, sublinie ea, in cimitirul

nemtesc.

Tacu privindu-1 cercetator si vazindu-i chipul stupefiat zimbi subtire din virful nasului i fdcu o precizare
pe care atunci n-o puteam pricepe pe deplin : nu vreau
sti stau intr-un sat cu Moparcd".

Intoarse privirea spre mine si zise cintat, din virful

buzelor, cu o duiosie de care nu o credeam capabila :
Doamne, cum mai seamna cu Simeon...

Se ridica sprintena i dupa ce cotrobdi intr-un scrin

din coltul incaperii se intoarse intinzindu-mi un glob

de sticla de marimea unui mar.
Ia-1, ti-1 dau tie s m. tu i minte.
Am luat cu oarecare teamd bila aceea rotunda' si rece

ca gheata lsnd deoparte cuta miraculoasa din care

strabateau sunete line si melodioase.

Era o sfera limpede ca lacrima in care stateau pietrificati, cu boturile lipite de peretele rotund, doi pest pre-

i strlucitori cu aripioarele roii. Pareau vii

In ochii lor spalaciti si morti lumina inchipuia cercuri
multicolore. Stateau usor oblic saltindu-se pared spre
partea de sus a acelui minuscul imperiu inghetat incer-

lungi

cind s scape din inclestarea dur i neiertatoare. O miscai circular si corpurile lor mici si delicate incepura
se unduie intr-un ciudat joc de refractie si ei pareau vii

ca si cum cineva i-ar fi inchis cu citeva cupe inainte

acolo.

Dupa moartea Batrinei, legendele legate de sufletul

ei preschimbat in priculici mi-au tulburat multe nopti,
dei nu puteam sa cred nici o clipd In asemenea bazaconii, simteam o stringere de inima si o ciudata fried de
singuratate napadindu-ma de cite ori cobora seara ca
285

www.dacoromanica.ro

un fluture cu aripi uriase peste trupul cald si aburitor

al pustei.

Imi amintesc acum, eliberat de once prejudecati, ultima yard petrecuta la hodaia lui Alimandru, lung si
superba yard a adolescentei mele, Inchisa alaturi de
pest pietrificati, cu tot alaiul ei de parfumuri si nopti
scinteietoare a unui timp inghetat in memorie.

Acum, incercind s invii acele vremuri cu existenta

miraculoasa, sa le smuig dintr-un timp misterios si
indepartat, imi vin in minte intimplari nelamurite, incerc
sa le desprind din valul lor duios si anacronic, s distilea cu luciditate lucruri pe care niciodata n-o sa mi le
pot explica pe deplin.
Viata e o sum de zone pe care le traversam cu aceeasi
speranta, cu acelasi elan de neinteles, tot mai adinc, spre

un sfirsit demult previzibil si totusi, ce superba risipire,

ce darnica si cheltuitoare energie : o piramicia de vise al
carei virf se termin' in haloul ocrotitor al norilor.

Atunci am trait peste starea de perfecta libertate,

miscindu-ma intr-un perimetru al carui stapin absolut
ma simteam, incercind sa ocrotesc un mister al meu si
numai al meu, o taina de care abia azi m eliberez cu
durere si melancolie.

A fost ultima yard a Rujei petrecuta in pust inainte

de plecarea definitiva i nimeni in earl de mine nu putea
banui nelinistea i tristetea ei, insingurarea si spaima de

necunoscut si numai eu am inteles dorinta ei navalnica

de evadare, intr-o seara tirziu, spre capatul verii, dud
pe deasupra noastra a trecut in zbor inalt i pierdut un
cird de giste salbatice tipind gituit si trist, ca niste strigate de bun ramas.

M-a intrebat daca le aud si a rmas multa vreme ras-

tignita in iarba malta privind undeva spre intunericul

nopti de yard i privirile nu i se desprindeau din vaz-

duhul spintecat de strigate razlete.

Sint slobode si se duc unde vor, a zis, pot zbura si nu

se tem de nimic i m-a intrebat deodata cu glas exaltat

daca mi-ar place sa pot zbura.
286

www.dacoromanica.ro

Nu stiam ce sa raspund, era prea aproape de mine si

trupul ei dogorea cald in rcoarea placutd a noptii radiind

cldura adunatd in timpul zilei. Era ca si cum soarele

fasarea din pielea ei i odata cu caldura puternica primeam in nri mirosul de femeie tinara si inmiresmat
cu ierburi numai de ea stiute.
Ne scaldasem toata ziva, ne jucasem .,de-a pestii" ino-

tind pe sub apa, fugarindu-ne i atingindu-ne in trecere corpurile tinere lunecind sprintene sub invelisul
protector.

Avea camasa ward de borangic lunga pind la ge-

nunchi i cind iesea din apa i se lipea de corpul elastic

si frumos, ca o fat& de tigara.
Se purta firesc i degajat i eu ii urinal-earn miscarile

libere far& nici un gind ascuns, cu senintate si nevi-

novatia virstei.

O iubeam, desigur, dar asta era taina mea, nimanui

impartasita, o iubeam cu sentimentul ca pacatuiesc fata
de unchiul meu plecat aproape zilnic la Arad pentru pricini necunoscute.

Aveam sa aflu, mai tirziu, adevaratul scop al calatoriilor lui intempestive, agitatia lui continua din scurtele
popasuri ce si le ingaduia acas, tirziu, cind mi-a mrtu-

risit plin de cainta c e singurul vinovat de plecarea

Rujei.

M-a intrebat, intr-o sear& tirziu pe cind sta.-team in

camera toropiti de caldura, daca am auzit vreodata cum
face sarpele casei. Am rspuns ca nu, dindu-i sa inteleaga
c nu cred in asemenea lucruri i atunci s-a ridicat
mi-a facut semn sa tac.

Mi-am incordat auzul si in linistea noptii am deslusit

distinct un tacanit ritmic ca si cum de undeva din fundamentul casei un ceas Isi trimitea spre urechile mele
bdtaile lui regulate si linistitoare.

M-am indreptat spre locul de unde mi se parea c.

vine sunetul acela neobisnuit dar el se auzi brusc in alt
parte si de fiecare data cincl ma indreptam intr-o directie sunetul se prelingea parca si se auzea razbind ciar
dinspre partea opusa mie.
287

www.dacoromanica.ro

Intrebai mirat daca exista intr-adevar un asemenea

sarpe si ea rise ca un copil promitind sa mi-1 arate odat

si data cu adevarat.
In noaptea aceea am incereat pentru a doua ara s.
patrundem In camera de sus, in fosta camera a Cerinei,
dei ne temeam deepotriva si misterul (mili incuiate ne
fascina cu atractia lui necunoscuta.

Belciugurile lacatului enorm nu puteau fi clintite

din loe si cu cit ne indirjeam In incercarea noastrd provo-

cata' de curiozitate cu atit mai mult simteam napadin-

du-ma o frica ce ma molesea si-mi lua puterile.

De fapt Ruja era cea care dorea cu once pret s pafrunci in camera de unde i se parea uneori ca aude zgo-

mote neintelese, dar vazind spaima si neputinta mea

renunta si-mi propuse s'a' facem o plimbare calare prin
pustd.

Ideea mi se paru nebuneasck dar acceptai bravind,

desi, totdeauna noaptea, pusta cu zgomotele ei ciudate,
Cu reflexele de lumind cdzind lungi peste intinderi ma
Inspiminta infiorindu-m.

Trecuram spre stava care pastea aproape de hodaie

si caii ne simtird o sforaira prietenos. Din spinrile lor

curbate iesea un abur usor stralucind ca un nimb In

lumina totald a lunii atirnata intre rotile carului mic.
Se auzeau pasari de baila tipind straniu in ppurisul
nelinistit si un peste tisni scurt ca un fulger plescaind
sec pe apa nemiscat. Se auzi buhaiul de baila rupind
aerul cu tinguirea lui ea de pe alta' lume. O pasare speriata zbucni din coroana unei slcii, aproape atingindu-ma.

Caii sforaira Inca o data mai nervosi si-si indltar capetele pe giturile pline si muschiuloase mirosind aerui.
Armasarul pstea izolat de restul hergheliei, mindru
ca un suveran ce-si priveste supusii cu bunavoint, si la

vederea noastra se ridica in dou picioare In semn de

salut, aratindu-si dintii mari si stralucitori ca nite bucti
de zahar.

Se freca de noi alintindu-se si sforaind scurt, necheza minzeste, din hurta si ochii lui mari pareau de
mercur sub vapaia lunii.

288

www.dacoromanica.ro

Ruja il incaleca dintr-o saritura si el Incepu s'a* joace

pe loe tropaind mdrunt din copite i asteptind comanda.
Incalecai la rindul meu pe o lapa mai domolit si por-

nirdm la trap peste cimpul deasupra caruia roua se

pulveriza usor, racorindu-ne.

Calarea In lata mea cu parul ei negru lasat liber in

btaia vintului
mie mi se parea frumoasa ca nimeni
pe lume i doream din tot sufletul s prelungim zborul

acela halucinant sub neclintirea fixa a stelelor clipind

departe in veghea lor milenara.

Ne oprirdm dimineata cInd luceafrul cel de ziva,

mare clt un nit de argint, se arata deodata deasupra
noastra trufa i sclipitor.
Ruja se arunca Inca o data In apa cu sclipiri de mercur
eu eram cuprins de o melancolie fara seamn la gindul
c vara se va duce curind i data cu ea scurtul meu vis
de fericire si libertate.

A fost o ultima si splendid vara aromata de ierburi

al carei soare dogoritor apunea i rasarea numai pentru
noi.

Acum vremea aceea a trecut, melancolia ei lunara

imi tulbura uneori amintirile, memoria mea discerne cu
greu semnificatiile reale si, uneori, un fulger scurt ilumineaza In secunda lui orbitoare un timp al carui sens
mi se releva dureros i profund ca un tipat.

Pastrez pe masa mea de lucru o sfera de cristal cu

apele stravezii, mica si rotunda ca un mar, In care-au
Inghetat pentru vecie doi pesti cu aripioarele colorate,
cu ochii lor splaciti si morti in care lumina miloasa
inchipuie cercuri multicolore.

Plutesc cu corpurile oblice, saltindu-se parca spre

partea de sus a acelui imperiu inghetat, pipaind cu boturile Intredeschise peretii de sticla, Incercind sa scape
din Inclestarea dura. si neiertatoare.

Daca o misc circular, corpurile lor delicate -Incep sa

se unduie Intr-un ciudat joc de refractie si ei par vii

289

19 - Semnul sarpelui

www.dacoromanica.ro

si

adev.drati, ca si cum cineva i-ar fi inchis cu citeva

cupe mai inainte acolo.

Pe Ruja n-am mai intilnit-o niciodatd...

CAPITOLUL 22

Mohu se Intoarse pentru citeva zile in satul lui de

bastind mdcinat de un dor mistuitor.

Terminase de sdpat tintina, cea mai adincd din cite

sdpase pind atunci, fintind de munte insurubatd in muchea dealului, chiar deasupra cimitirului bdtrin cu cruci
inane de lemn vopsite in culori vesele si simtea ca niciodatd o sfirseal dulce si ciudatd molesindu-1, o osteneald necunoscut si strdind pe care n-o putea alunga.
De aceea rdmase citeva zile in sat aminind intoarcerea,
trecind pe la vechii prieteni si pe la vechile locuri nu
de mult pardsite insotit tot timpul de sfirseala aceea mo-

latecd si stranie care-i alinta corpul ca un vin bdtrin

but indelung si cu msurd.

Se intristase oare lucrind zile in sir deasupra cimitirului semdnind cu o pddure decojitd, foarte aproape de
oasele printilor lui ce odihneau intr-o coast mai feritd. ? Era de vind nostalgia regdsirii acelor locuri pe
care le visase atita vreme in somn sau in visele inchipuite de el, vara mai ales, stind singur in nemrginirea
dogoritoare si calma a pustiei ?...

Nimic nu-1 putu scoate din starea de blinda apatie :

nici bucuria izbinzii, nici veselia ortacilor cu care buse
posomorit si fdrd chef.

Hotdrit sd indeplineascd un gind mai vechi, se apucd

sd ciopleascd singur doud cruci trainice de stejar, inalte

de peste doi metri, le mesteri inflorindu-le cu crestdturi adinci si-si sdpd numele sdu si al nevestei in lemnul
290

www.dacoromanica.ro

tare si alb. Le viri in pdmint aldturi de crucile pdrintilor lui si. dupd ce le privi o vreme cu oarecare incintare si multumire se simti eliberat si hotdrit s'a' se intoared acas.

Amurgea, scdpa o lumind subtire ca o lamd de brici

dinspre crestele tuguiate ale muntilor, valea cu piriul
ei argintat ce parea un sarpe subtire aburea usor, o rdcoare plcutd il invluia infiorindu-1 si aerul era tare

si rece ca o bduturd aromat. TrAgea a toamnd si pdclurea

incepuse destrdblarea ei de culori, pdsdri nducite de

instinctul plecdrii strdbteau aerul ocolind copacii si el
auzea, indeprtat dar limpede, sunetul taldngilor pierdute in psuni bombardate cu roud.

Era singur in linistea calda ce-1 invelea ca o plapum

de \rata si gindurile lui se intoarser intr-un timp pdrdsit

si pierdut, in vremea acelor zile ale tineretii sale cind

o astepta pe Versavia sub arinii nelinistiti, foarte aproape
de moard. Ea venea usoard trecind puntea de lemn arun-

cata peste piriu si luind-o de mind strdbdtea poieni cu

iarbd grasd indreptindu-se spre poiata din pdclure. Urcau
In podul cu fin mirositor si cald si stteau arturi lipiti,
retinindu-si rsufletul, privind sclipdtul lunii rdzbind

prin acoperisul rdrit si luna i se pdrea un solz de peste

plutind neclintit pe apa intunecat a cerului.
Pe atunci ea era frumoasd si tindr, pietroasd si vioaie

ca un pdstrdv, mirosea a frunza de nuc si-a busuioc si

pdrul ei blond adunat intr-o coadd atirna greu ca un
lant peste bluza asprd de cinepd.

O despletea incet si cu plcere, se juca cu ea cum te

joci cu o pdpusd si noaptea trecea iute sub scdpdrarea
singuratic a stelelor si singele lor filfar si aprins se
potolea la auzul privighetorilor.

Acele zile erau pierdute demult, anii zburaserd iuti

si nemilosi, el se strdmutase din matca lui retezat ca un
pom, intr-un pdmint strdin, dar rddcina ii rmsese
aici si ea nu era altceva decit o grea si dulce amintire
care-1 tulbura si-1 intrista deopotrivd.

Trecea deasupra cimitirului pe o cdrare serpuit si

satul isi desira casele de-a lungul vAii ca niste mrgele
291
19*

www.dacoromanica.ro

colorate. Luptase aici cu arma In mina, se batuse in

timpul razboiului pentru locurile acestea, omorise dusmani sau oameni, vazuse murind camarazi de arme si
chiar consateni, apoi plecase mal departe si apucase ziva
cea mare a pacii.

Pe coasta aceasta pe care umbla acum snatos si tul-

burat de amintiri, batalla tinuse o zi g o noapte. Apoi

isi ingropasera mortii in cimitirul batrin si le sadisera,
dupa obicei, cite un brad lingd cruce. Intr-un colt ma,
ferit spasera gropile dusmanilor omoriti, oameni de alta

credinta pe care-i ingropar dup obiceiul crestinesc.

Dupa moarte nu mai conta ce sint, moartea ii egala in-

tr-un fel, deveneau simpli oameni din carnea crora viata

zburase speriat, lasindu-le trupurile reci si intepenite.

Mortii putrezisera demult, crucile scazuser supte de
lacornia pamintului, dar brazi_i cresteau vigurosi si tineri,

paralel cu crucile, ti vazuse si se mirase constatind un

lucru ciudat si de neinteles. De ce oare (se intrebase plim-

bindu-se cu caciula In mina printre movilele mici

napadite de iarba', citind inscripiile terse de vreme),
de ce oare brazii saditi chiar la capul mormintelor sint
mai inalti si. mai vigurosi declt ceilalti de pe marginea
cimitirului ?

Bradul e un simplu copac, n-are de unde sti la capa.tilul cui creste, rdacinile lui. n-au de unde sti in jurul
caror oase s-au incolcit rara sa le spulbere, brazii sint
brazi si ei cresc din mila vintului
ploii si a sfintului
soare si, totusi, ce tana era aceasta, neinteleasd si de
neexplicat ?

Era seara de toamn beteag de sunete si frunza palita

de bruma susura stins, sul4iindu-se In drumul ei spre

uscaciune.

Un ris de fata tinara se auzi in linistea serii i giRdul

i se intoarse iar la nevasta lui si i se f Acu un dor nebun
de ea, un dor care-1 smulse pentru o clipa din cealalt

capcana a moleselii, a celuilalt dor ce urca din ~hit

catre tlpile lui, furisindu-se l'ateste spre inima.
Trecu pe 'higa casa Carolinei, o femeie ramasa vaduv

de tinra, cu care el (si nu numai el) se iubise de citeva

292

www.dacoromanica.ro

ori in vremea fecioriei. Fusese o fata subtire si inalta

cu ochii albastri si tremurtori ca florile griului, traind
singura in coltul ferit al dealului, luerindu-si singur
livada si limba saraca de orog, iubindu-se cu cine-i
cea i nedind nimanui socoteal. Cite vorbe nu-i scosesera muierile satului revoltate de purtarea ei sfidatoare,
dusmnind-o pe ascuns i invidiind-o. Jurau c-o vazusera noaptea umblind peste dealuri, despletita i dezbracata, in urma unei capre negre care nu era altcineva

decit diavolul. C intr-o duminica, venind la biserica

pe la mijlocul slujbei, la intrarea ei se stinseser toate
luminarile din strand' si din fata altarului i c popa,
calcind regula, fcu o rugaciune de dezlegare de diavol.
Era vrajitoare si bivolii ei negri i smoliti ca doi draci
mugeau in noptile lungi de iarna si spimintau lumea.
Punea ochii pe cite un fecior si pina nu-1 aducea in asternut nu se lsa. Nici unul dintre cei cu care se iubise
nu sfirsiser bine. Iosipe, fiul morarului, venind noaptea
din patul cald al vduvei czuse intr-o prpastie i famasese olog pe viat, neputindu-se mica decit cu ajutorul cirjelor. Visarion cel frumos, fecior temut in sat
si iubit de multe fete, se batuse pentru ea la joc si nimeni

nu stia nici pina astzi de ce-si pierduse mintile de la

aceast intimplare si umbIa nauc pe strzi descult
murdar, rostind vorbe de neinteles. Se spunea c nici
macar nu e femeie, ca are corpul acoperit cu par des si
roscat si-n loc de tile, doua rani negre i cicatrizate. La
moartea ei, se vor putea convinge, atunci chid o vor spala

(daca rinduiala bisericeasca va ingadui asta) cd era o

femeie cu coada, o prieten a necuratului.

Dar Ieronim stia ca nu e nimic adevarat din toate

acestea, el insusi intrigat de nenumaratele povesti auzite

tinuse calea de citeva ori, o fluierase seara stind in

coltul gardului i asteptind sd se arate. La inceput vduva

se feri din calea lui, era cu zece ani mai biltrina

repeta acest lucru facindu-1 neintrcat" si provocindu-I

cu risul ei gros i adinc.
www.dacoromanica.ro

293

Se iubise de citeva ori cu ea, noaptea in grdin, ocrotiti de intuneric, o iubise cu graba si spaima necunoscuta,
cu neindeminare si rusine.
Ea se dezbraca de fiecare data zimbind ascuns i privindu-1 amuzat de sfiiciunea lui, avea un corp frumos
si subtire ca o nuia i pielea calda i moale la pipait. Aven-

tura lor, scurta i ametitoare, fu intrerupta din vointa

ei si numai a ei, ea fusese cea care i interzisese cu glas
ferm s-o mai caute vreodata si s n-o mai fluiere seara
fiindca

gasa un om cu care vrea sa se mrite.

Trecu pe ling casa vaduvei si-o vazu dezjugind bi-

aceiasi bivoli grasi si negri ca doua aratari din

ochii de cubarea prunei brumate. Se apropie de poarta scunda, de
volii,

alta lume, rumegind blind si

gardul de unde, odinioara, o fluiera noaptea nerabdator

si excitat,
privi miscarile decise i ferme, miscari
de barbat obisnuit cu munca, trupul stilcit de trecerea
anilor, uniform g strain ca o bucata de lemn.

Impinse poarta si se apropie cu pasi usori oprindu-se

la o anumita deprtare, asteptind ea femeia s termine
treaba. N-o vedea decit din spate inventa In lumina incerfa a inserarii si ochii lui si-o inchipuira Intr-un alt
contur, isi imagina acum o alfa silueta' 'lilaila si subtire,
ca odinioara.

Burla seara, Carolina", zise el cu glas scazut de emotie

si ea se Intoarse mirata si-1 privi cu ochii de culoarea

florilor de grin. Puse o mina' pe gitul unsuros al bivolului ce abia 11 dezjugase si se uita la el mirata, incercind

sa-si aduca aminte. Nu-1 recunostea poate din pricina

straielor lui de la cimpie si se uita straina i intrebatoare.
El isi scoase caciula si se apropie cu f ata In lumina scapata' zgircit, sfirtecata de dintii brazilor. Nu-1 mai vazuse
de opt ani, dinainte de razboi ; ea ImbatrInise mult, dei
fata i ramasese frumoasa, trupul altadata nervos si
elastic intrase In drumul lui de batrinete fara intoarcere.
Tu esti,, Ieronime", vorbi ea cu acelasi glas gros
catifelat si zimbetul ciudat si ademenitor ii inflori scurt
in coltul buzelor. Ce mai faci, Ieronime, pe unde umbli ?"
intreba ea ca si cum nu 1-ar fi vazut de o luna.
294

www.dacoromanica.ro

Mohu ramase nemiscat si peste moleseala lui duioasd

se ridied o alta moleseal dureroasa si adinea care-i lua
graiul si-1 facea neputincios sd vorbeasca. Ar fi vrut sa-i
spun citeva vorbe frumoase, s-o Intrebe ceva, dar nepdsarea ei aparenta, aerul ei resemnat si strain Ii retezau
once elan.

Te-ai dus si te-ai facut plugar, Ieranime, te-ai dus

cu casd cu tot si nu te-oi mai Intoarce, nu ?"

Vorbele sunau egale In linistea de seara, egale si fard

repros, era un fel de constatare interogativ la care el

nu stia ce s'a raspunda.

Ti invit in casd si-1 servi cu tuied si. malai copt privindu-1 multd vreme cu ochii ei frumosi si nelmbatriniti, reci si Indepartati ea doua bucati de gheata, stind
cu miinile strinse In poald, departe de scaunul lui, stergindu-si din cind In cind nasul cu coltul basmalei.

Cit stai ?" Intrebd ea si. el raspunse pind mime" si

ball dintr-o sorbiturd paharul de tuica privind-o cu un
Inceput de duiosie.

Nu vrei sa Imbatrinesti", zise el vrind sa-i faca o piacere. Poate c'd nu, poate ca ti se pare. Tu ai Imbdtrinit
mult, Ieranime." Cinta vorbele si-1 privea cu indiferenta,
numai chipul ei steins Intr-o grimasd dureroasa ii vorbea
despre altceva.

El Isi aminti noptile lor de iubire si privind-o duios

zise cu glas Invelit In dragoste : Iti mai aduci aminte,
Carolina, de cind eram tineri ?"

Pe fata ei strinsa trecu o und de lumina scurta si

ochii reci sclipira pentru o clipa. Cum merge treaba cu

plugaritul ?" se interesa ea spulberind clipa de intimitate
si el .raspunse destul de bine pind acum".

Am auzit cd-i vorba s va ja pdminturile. Ce-ai sd

te faci daca ti-1 ia ?"

Mohu tresdri miscindu-se nervos pe scaunul sau si raspunse rece ca si cum si-ar fi raspuns siesi. Nu-1 ja nime,
Carolina. Poate ea ne-om uni numai sa fim mai multi si
mai tari. Ne-om uni si. 1-om stdpini Impreuna."
295

www.dacoromanica.ro

Poate accepta ea ironic si ta.cu privindu-1 usor mirata. Vrei sa-mi spui ea' daca-1 ia
pune laolalta iti
lucra mai bine ? Nime nu lucra' bine numa pamintul lui,
stii tu asta..."

Mohu nu stia ce sa raspunda, i ddea seama c e

greu s'AA explici ei despre ce era vorba si, pe deasupra,

el insusi era nelinistit in ultima vreme din pricina zvonurilor care circulau in jurul comasarii paminturilor.
Daca ti-1 ia, te intorci inapoi cu cas cu tot si-o iei
de la capt..." psalmodie ea rara intonatie i Mohu primi
cuvintele ei ca pe niste palme, netstiind ce s zica.

Statura o vreme tacuti si stingheriti, ca doi straini,

indiferenrti i reci, si Cind ea Il intreba daca' are unde

dormi, dindu-i de inteles ca-1 poate gazdui pentru o

noapte, el se ridica hotarit si multumi cu glas sec.

Atunci, zise ea, cu voce groasa, mergi sanatos, Ierohime, si s-auzim de bine."

Ii dadu mina barbateste si el i-o strinse simtind degetele ei groase si muncite, reci si rara vlaga atingindu-1
scurt si retragindu-se.
Iesi in noaptea luminata si ea il urmri din prag cum
se pierde cu pasi rari printre capitele de fin ce aromeau
aerul cu mirosul lor.
Trinti usa intrind in casa i lui i se paru &A in linistea noptii cineva descarcase o pusca si glontul ei rdu si
fierbinte ii trecuse prin inima sfirtecindu-i-o.

CAPITOLUL 23

In ziva de 29 august a anului 1949, pe la ora zece dimineata, in vagonul automotorului cu care se intorcea de

la munte Ieronim Mohu, cu putin inainte de plecarea

trenului intr un barbat intre doua virste, cu Lata fina
delicat de femeie, imbrcat intr-un fel de uniforma
296

www.dacoromanica.ro

cenusie, ducind in mind un cufdr solddtesc cu miner de

metal intdrit cu sirma. Se uitd cercetdtor in vagonul cu
pasageri putini, ea si cum ar fi vrut sd recunolased pe
cineva, i in cele din urmd ceru permisiunea sd se aseze.
Mohu Ii fcu semn ea' e liber i strinul viri sub bancheta de lemn geamantanul vopsit intr-o culoare gdlbuie,

apoi i scoase de pe cap un fel de pldrie cu borurile

Inguste i deschizindu-si nasturii vestonului offd adinc
si se intinse comod.

Avea ochii verzi si nelinistiti, un nas proeminent rdzI ind brusc peste trdsdturile fine, dindu-i un aer de virilitate i miinile lui, cu degete lungi, se miscau neastimpdrate asezate pe genunchi.

Mohu Il eintdri pe furis

zise cd nu e ceva in
regul cu necunoscutul acesta care voia s pard calm,
dar tremurul usor al buzelor i privirile lui vii si atente
Ii trAdau starea de neliniste i nervozitate.

Era 1mbrdcat ciudat pentru zona aceea ; nu pdrea nici

domn, nici meserias ci mai degrabd un fel de militar purtind o uniformd necunoscutd ; iesit pared la pensie ina-

inte de vreme. Purta un inel de aur in montura caruia

strlucea o piatrd palidd i rotund ea o lacrimd, si observind privirile lui Ieronim oprite asupra miinii lui 11
ascunse cu jend i zimbi fard rost.

Un cunoscut ce sttea in capdtul opus al vagonului

intrebd unde fusese in ultima vreme si Ieronim Mohu rdspunse seurt ,,acasd la munte", dind s inteleagd cd nu doreste sd continue conversatia.
Ai auzit ce-o ptit Mosoarcd ? I-or confiscat averea. Acum e cu prunci cu tot In alt. parte.
La auzul numelui de Mosoarcd strdinul tresdri usor si

deveni atent, Intorcindu-se chiar s.-1 vadd pe cel care

vorbea. Mohu 11 lsd s vorbeased, dei cunostea pavestea,

urmdrind reactiile strainului care-1 urmdrea cu atentie

sorbind fiecare euvint.

A vrut s tragd, c avea eu ce, da' 1-sor dezarmat.

Tdcu urmdrind efectul vorbelor sale si intrebd triumfator :
297

www.dacoromanica.ro

Cine crezi ca 1-o dezarmat, domnule ?

Flender, cine altul, arunca Mohu, zimibind la auzul

acestei scorneli.
Ttt ! Nici nu-ti trece prin cap !
Mohu rosti incd trei-patru nume spre reala satisfactie
a povestitorului care pin la urmd zise, mirindu-se pared
de propria afirmatie :
Biscu, domnule, Americanul, chiar el. Or avut noroc, continua el, ca nu era Dondos acolo, acela ii tare ca
o bled si iti spun .io c dacd era acasd alta era socoteala.
Si stii de ce nu era ? Pentru c prostu' de Mosoare. 1-o
fdeut s fugd ea 1-o prins cu nevastd-sa. .5i ce dacd ? filozofd el. Era slugd bund i credincioasd i n-avea el vind,

c dacd teaca nu std, sabia nu s bagd singurd, nu ? $i

1-or luat, cum iti spun, si-or sigilat tot, i-or luat i tractorul c Americanul are idei s facd o grAdind cu irigatie.

Trenul scdpase in pusta luminatd de soarele

6trbtind lanuri inalte de porumb, ldsind in urind sate
$i hodai singuratice inconjurate de pomi, i necunascutul
se intoarse cu fata la geam privind cu intensitate peisajul
monoton, cuprins de rugina melancolicd a toanmei ce se
vestea.

inDe la o vreme se rdsuci spre Ieronim Mohu

trebd cu voce scdzutd unde cdldtoreste si cind acesta 1i
privi cu
spuse numel satului se imbujor deodatd
atentie ea si cum ineerca sd-si aminteascd ceva.

Sinteti din Otlaca ? vru sd stie strdinul i lui Mohu

i se pru c eel:Malt are un accent ciudat.

Nu, nu sint ndscut acolo. Mi-or dat pmint la reforma agrard. Io mi-s ndscut la munte.
Inteleg, zise strdinul si tdcu uitindu-se pe geam.
-- Tot acolo mergeti ? vru sstie Mohu.
Tot, incuviintd celdlalt i suspind trist. N-am mai
fost demult, de foarte mult. vreme. Tdcu stringindu-si buzele i inainte de a vorbi fata lui deveni si mai paid&

mdrul lui Adam incepu

tremure usor i glasul i
se auzi duios si slab ca un scincet eind intrebd dacd
cunoaste cumva pe doamna Handrabur.
298

www.dacoromanica.ro

N-am cunoscut-o, zise Ieronim Mohu, dar am auzit

multe despre ea. 0 murit Cu putin inainte de venirea

mea in sat. Lumea zice ca era o femeie apriga si dreapt.

Biscu mi-o vorbit mult de ea. Vru sa mai zic ceva, dar
vazu c strinul se intorsese Cu toata fata spre geam
putu zari deolt spatele cu umerii adusi miscindu-s
nefiresc cutremurati de spasme si se gindi c celuilalt i
se Meuse rau

in pace.

De la o vreme strainul se intoarse spre el cu chipul

schimbat i palid si tinindu-si miinile Impreunate
deasupra genunchilor intreba fard intonatie
Dar nora ei, Parasca, ce mai face ?

O cunoasteti si pe ea, constata Mohu, ce s faca,

are alt barbat, un impegat de gara.

S-a maritat, zise strdinul repetind cuvintele ca un

ecou si zimbi subtire miscindu-si miinile nervoase i albe.
Si Cu Biscu, ce-i cu Biscu, il cunosc din intimplare si pe
el, unde mai sta. ?

St la hodaia lui Alimandru, daca ati auzit de Alimandru, st acolo si pazeste caii satului.

Tacur fiecare cu gindurile lui, strainul intors spre

geam privind poate peisajul uniform si cumpenele fintinilor ridicate ca niste brate spre cer, Mohu usor intrigat
de atitudinea celuilalt, intrebindu-se cine putea fi omul
acesta imbracat atit de ciudat si care se intoarce In sat
dupa atita vreme.

Da' dumneavoastr, cu ce treburi pe la noi ? vru

sa stie Mohu i strinul rdspunse ca merge la neamuri,
citeva zile numai, dupa care se inchise intr-o mutenie
desvirsita continuitid s priveasca cu incaptinare pe
geam.

Trecura podul riului cu apa scazuta i Mohu Ii arat

In deprtare hodaia lui Alimandru cu foisorul ei de lemn
rildicat peste coroanele copacilor ce-o inconjurau i strainul se apleca, scotindu-si geamantanul de sub bancheta

si dupa ce dadu buna ziva iesi pe coridor-. Trenul isi

incetinise mersul pregatindu-se s intre In statie, Mohu
se ridica la rindu-i si cauta din ochi silueta strainului.
299

www.dacoromanica.ro

Nu-1 vazu nicaieri i coborind pe peronul garii astepta

trecerea celor sapte-opt calatori, privi pe sub vagoane pe
partea cealalta, dar necunoscutul disparuse ca inghitit de
vint.

In drum spre casa, mergind pe Hugh: unja ferata, 11

vzu din virful terasamentului la o buna departare de
gara, cu geamantanul in mind', mergInd prin iarba prafuita a pustei catre hodaia lui Alimandru. Se mira si nu
zise c poate celalalt e vreo rud de-a
Americanului care mai fusese cindva In sat si acum se
Intelese nimic

intorsese in ospetie.
Biscu era la hodaie, isi potcovea, Injurind, batrina iapa

cind auzi clinii latrind si-i vazu repezindu-se spre drumul ce ducea spre sat.

Se inalta lasind uneltele pe pamint si privi mirat spre

necunoscutul care se apropia, purtind un geamantan in
mina.

Nu-i putea deslusi Inca fata si dupa imbracaminte

rea un perceptor venit sag Intrebe de impozite.
Potoli clinii si-si aprinse o tigara asteptind apropierea
ciudatului vizitator.
Acesta se opri la citiva pasi dincolo de gardul hodaii,

iaseza cu grija geamantanul pe pamint si scotindu-si

palaria de pe cap incepu s embeasca cu timiditate.

Americanul 11 privi cu uimire si deodata isi aminti cu
precizie obrazul celuilalt, simti ca-1 lasa picioarele si zise

de citeva ori In gind Doamne lapt-ma nevenindu-i sa

creada.

A doua zi Americanul duse vestea In sat si oamenii

se mirar si comentara multa vreme aceasta intimplare
mai mult decit extraordinara si o buna bucata de timp nu
voribir decit despre asta, Mend fel si fel de presupuneri.

Strainul nu iesi multa vreme din pusta, statea nopti

intregi

povestea Americanului IntImplrile petrecute

de el In ultimii opt ani, povestea cu calm si indiferenta

ca si cum ar fi vorbit despre lucruri traite de altcineva.
Era in anul 1949, toamna In septembrie, si Simeon
Handrabur, unicul fiu al doamnei Ecaterina Handrabur,
300

www.dacoromanica.ro

declarat oficial disprut pe cimpul de lupt, se intorsese

in sat teafr i nevtmat cu un simplu curdr de recrut
in care purtase, pAstrate cu grij intr-o cutie de carton,
cinci pahare din oristal de Boemia, un dar pentru mama
lui. cinci pahare, de culoarea singelui...

Sfiqitul partii a doua

1972-1974

www.dacoromanica.ro

Lector : GEORGETA NAIDIN

Tehnoredactor : C. VULCANESCU
Apdrut 1974. Bun de tipar 1.V111. 1974. Tiraj
5 500 brosate. Hirtie scris 1 A tratat 80 g/m2. Format 16/54X. Colt e.diturd 16,55. Coli tipar 19. C.Z

pentru bibttotecile rnart i mid 8R-32.

Tiparul executat sub comanda
nr. 40 409 la Combinatul Poligrafic

Casa Scinteii", Pieta Scinteti nf.

Bucuresti
Republica Socialista RomAnia

www.dacoromanica.ro

1,

Lei 9

www.dacoromanica.ro