Sunteți pe pagina 1din 9

Capitolul Ill

Digestia gi metabolismul

Ppolru dcsfEsrrrarea in con(li!ii normale a diver*olor sale l n.tii, organiFmul ar. n.voir de en.rgio si .lemcnle oulflrire. AcFql.a ii srnL tufn'/arc
prin alimeolp. lnlru.ll ln aJimpnle pr;ncipiile nulrilivp (la.torii nulflli\,)
se gdsesc sub forma unor comlinalii complexe carc nu ar puica Ii utilizate,
ele neeesiLi o haNlormare, o degradare ptnd ta elemente mai simple pe eare
organismul se le poaid lolosi ea surs5 energeiice Si plasticd (pcntlu ffelterea
6i reinnoirea celulelor Si a lesuiurjlor uzate).
P.ima eLapi a accsLor transformiri se realizeazx la nivelul aparatl ui
digestiv, de undo, pe caloa eirculaliei sanguine qi limfatice, elemeriele rutritive iranslormale merg la celule, urde are loc a doua etape de transformdri
in cadrul procesului [umit metabo]ism.
Digestia rcprczifii, una dintre cele mai importarte funclii ale organismului. Ea se realizeazx la nivelul unui aparat spacializat, perl,ru aceasta,
numit aparatul digestiv (ijg. 12). Acesta are aspectul unui tub cu calibrul
variabii jtr divemele sale porl,ilrni, care incepe cu orificiul bucal sfirlegte cu
oriliciul anal. De-a lungul sdu are loc transformarea hranei noasire.
Injlial, alimentele sint {tuimilate mecanic !i imbibate cu salive (produsul
de secrelie al glandelor salivare) ln cursul lenomeoului
masticalie.
^nn\it p n esofag
Apoi acestea (care lormeazd afa-numiXul bol bucal) sint propulsate
spre Blomac $i intestinul su5-tire, unde se continun si se des[virle$te digestia
clor mai multe d;rtre atimente. CoDcomil,ent, la nivelul iDtestinului are loc
!i absorblia principiilor ruirjiive. Resiurile nedigerate trec mai departa 1n
inleslinul gros Dltmil qi colon, unde se delinitiveazi procesul digcstici { al
abBo ,lie;.
ln final, o parte dintre alimntele nedigerate, lmpreuDe cu celulele uzate
descuamate din mucoasa digestivi !i urele secretrii de ]a acest nivel formeazi
mal,eriile lecale carc se vor climina intermitetrt pr;n parLea inferioar[ a tubu]ui
digestiv nuxild rect in oursul aclului numii drtcdlie.

Fig. 12.

r- a!o- !

ddr

Secliu.e Prin tubul dlgestivj


n, (.) l].

toLo. :.t-]

Procesul diqestiei este diriiat pe cale neNoase Ei umoratn p n intermediul


sistomului nerv-os central !i al glindelor endo ine.
Sn urmtuim in continuare ce se irttmpl{ cu alimentele de a lungul tubului
digestiv.

Inlr-o primd etapd a digcsliei au loc fdrtnilarea at;meotelor sj tmbibajea


lorcusaii\i.Procesularelocin.asiLal,eabucal6cuaiuLorulapsratulurdeotar.
Con.itrin.iozilatea cu.are mcstecEtr a[menlele arc o deosc6iLd imoorlaDla.
inlru.il dc accasr; primd cl.ap5 depinde ia buDd m5surd sarciDa iu
"egrabd
"eu,in,
celorlalte Begmente ale tubului digostiv. Dintre cei care metrinc{ tn
fern
si mesLece alimentele in g]rrd suricietrt, se recruteazl majo tate; sulerinzilor de stomac {gast tici, ulcerosi E.a.).
Saliva conline un ferment (o enzimn) trumii Itialina san amitaza satiaafi
care produce degradarea amidotrului iE compotretrli mai simpli: dexrrini.
r,dllozr. Prolcincl. !i lipidele uu siDt dcgraJcle in cav,tatpa bucald, ci l|umai
giucidele.

Bulul alim.ntar irnl,ibal, cu salive slr5bate faringele qi esotagut fJrE sx


dci un lel de d$addd, ajuDge la niyelul cardici (orificiul de intrare
in stomac), care se deschide in mod rcflci tn mometrtul clnd alimentele ajung
aioi, inchizlndu-se dup{ peLruode&a acestora iI! siomac, peDiru a lmpicdica
astlel rcIuarea coDlinutului gastfic spre eBofag.
In stomac, bolurilc aliocDtare sint fudmi[tate datoritd miqctrrilox exercitaie dc perelii acestuia, numite Iltgcdti, peristalticq favorizlnd sstlel lmbibarea lor cu sucul gaslric.
Sucul gaBLrio con!,ine doi fermeEri importenti: pepsina qi labfermentul.
Pepsina acrioneazd asupra proteinelor, transfurmhdu-le ln conpuli
mai simpli de lipul albumozelor Fi peptonelor. Ea estc secretatd de celulole
glandelor gaslrioe lnh-o tormd inactive Dumil| pcpsinogm, c&Ic eslo actival
do acidul clorhidric, s4crctat la nivelul mucoasei gastrice. Pcntru acriunea
pcpsinei, dcci, esle necesar uD mcdiu acid.
Labfernrcntul, care sc mai numegte ti presrrd, esto o eozim{ cu aciiune
speoific5 asupti\ cazeitrei (prcteina din lapte) pe care o coagulesztr, lDtruciL
digestia cazoinei nu s poal,e face deeii dupi ce accest& a tost in prcalabil
coegulst{ de lablerment. Dupd coagularo interyine h coniiDuaro pepsina,
care produco digesiia cazeinei,
Tot, la nivelul stomacului are loc coDtinuarea digestiei amidooului din
interiorul bolului alimentar sub acl.iimea ptialinei salivare plnd ln momenLul
cind aceasta vitre ln contact cu mediul acid din stomac care o inactiveaze.
Alimenl,ele aBtfel deg?adate irec prin oriticiul pirolic (Bituat le limita
dintre stomac qi prima po4iune a inieslinului subiire numiti duoden), Bpte
irtoslinul subtrire. Duodenr sau prima porliuno a itrtestinului subrire are
forma de potcoavd, cu o lungime de 12 cm, Iapl, ce i-a sugerat ti numele.
La r velul intestinului sublire se desdvir$e.ste digestia. Aici se glseso
cele l,rei sucuri digestive: iDtestinal, pancleatic si biliar care au un rol deosebit
in digestia intestinale.
Glucidele Bint degradate sub acl",i,dJtea amil%ei pancrcatlcc h compni
mai simpli numili dizaharide (maltoz{, lacioze q.a.). Aceliia 1a rirdul lor
slnt descompuii de citu unele etrzime din sufirl intesifual ca: mallaaa,lutazo,
Bulere

t.a. pini la stadiul de monozaharide (glucozd, {rudozn) formi


{i atrsorbili prin mmoasa htestinard (Iig. t3).

sub care potr

Proteinele stut dgadate mai departe dup[ ce au trecut din stomao I


intestitr sub actiuDea enzimei rumitd ffudnd Fn{ la stadiul do polipeptide qi
chiar la aminoacizi. Aceasta este secletatd inir-o forml itradivn trumit[ tripsi-

*0*0.0
Po/tzalatd

2t2aland

(aatuot)

l'/ozoza,latiy'

(ma//oza)

rig. ,3. - DiSettia

glocidelor

nogen, care este activaie de o enziml intestinald numit{ errero}izaud. ln strcul


intestinal existtr un complex de eDzime prcteolitice care au rolul de a degrada
polipeptidele, albumozele, pptonele ln computi foarte simpli
aminoacizii
care pot fi absorbili prin peretele intesiinsl (fig. 14).
La nivelul intestinului se produce ti d8eompunerea lipidelor. Aceetea
s,nt ln prealabil emulsionate d cdtre sdlurile biliare existente tn bild (seorotatd

,4/bunoze
Peplone

[,0

I + f;1 +f AAnlnoacizi

fi8. ,r, -

DiSertia proleinelor

de ficst), adicd slnt tmnsformat ltr particule foarte line care vor ,oma o
suprafa!5 de acl,iune mai mare petrtru enzimele care lc descompun
- lipaucre. Sub acliunea acestora, grisimile se descompun pine la stadiul de glicedni
9i acizi gla;i, folmi sub care se pot absorbi prin peretele intestinal (Iig. 15).
Iatd deci cd alimertela carc au pitrun! in calr'itatea bucali sub torma
laptelui, cIrdi, hlnzei, outrlor, piitrii, legnmelor, fructelor eio., devin ln
intestinul Bublire: moaozaharide (glucozd, haotozd), aminoacizi, aoizi gragi 9i
40

glicexol (glicer;nx). ltr acest stadiu ile deBcompunereru semai Doate ileosebi
origirea 1or (spre cxemplu, dacd un amhoacid provine difl carne sau din
piifle). Sub aceastd Iorme simpld de principii trutritiv (factod nutritivi) in
ca-re au aiuns almentelc.le pot trcre bariera itrLcstinald. De ta nivelul peretelui int$tinal, duptr alsorblie, Iactorii nutritiyi 6e duc pe calea c cuLliei
sanguine 9i limfatice cdlre ficat, de unde vor fi apoi dirijal,i clrre diyersete
sectoare ale orgadsmului in lrtrcgie de recesifi,i: spre ?roducerea de energie

ryW)*W)*W
6/lcernd fi actzi grali

tip;de

fig.

15.

Disestia tipideto.

sau de alte subsl,ante necessre dit6rilelor funolii sau pentru repararea

lesuLurilor sau ln depozite (a substqnle de rezorvi,


In continuare, principiilc nutrilive vor sut?ri o serie de alte transformd
pine Ia lncorporarea lor ln tesuturile proprii orEanismului. Dtne ,a arderea

Ior 9i la eliminarea resturilor nputilizabilc iozultaie din accasttr ardere. transIorm6ri csre alcatuiesc procpsul cunoscut sub numele de rr./arolism. Acesta
estc Iormst din douA leLuri distincte: uns de siDtez5, de rcfacere a tesuturilor
proprji din 6ubstanle 6imtle, numird anobolism lslntczl), si atta d; descomluncre s substanlclor compu6e. de dcgruJare:n scop enerlctic, numittr caia,o1brn (descompuncre, degradare).
Glucoza reprezintd prineipalul furnizor de enerqie imedietd pentru
orgsnism. Dupe absorblia sa prin peretele intestinal-sjunge in cir;ulalia
sanguinJ, utrde se gdsette Itr mod normal lnu-o concenir4ie foarie coDsiqntd,
de 70-120 !ogo/0, cifrd ce rcptezirntl glicenia- Va aliile sale, atit in sensul
B3ederii, cit ti in seDsul crette i peste cilrele normale sint loarte periculoase
potrtru organism, de accea siat puse ln Iuncliure mecanisme Dervoase fi
umorale pentru meatinere& constaDte a valorilor glicemiei.
ln cazul cind glucoza laEguind tinde 6d creasci (spre exemplu, dupd
absorbtia crcscutd de glucide, la nivolul mucoasei htestinale) surplusut
este diriial cdl,Ie ficai, unde are loc transformarea sa inir-un_ compus mai compiex glicrgerlLl care reprezfuti o formd de rezew{ de
- Acest proces de transformare a glucozei in glicogen
glucide a orgadsmolui.
se ,:nme,slg gliaogerngenezii qi se electueaz{ sub influenla unui ho.mon numii
insulina, iecretaL de pancleas. in lipsa acestui hormon, glucoza rlr mai poate
li transformatl itr glicogen, Iapi ce determini uesterea Ba t{ sirye pesl,e
41

le normale cu eliminarea excesului prin urin5. Aceste tulburHri se produc


boala numiH diabet zaht$ol.
I n caz-ul ctnd elicemia linde 65 scad6, s'ttr[ mobilizal'e rczervcle gl;rog'ni"'

valo

itr

Prin d.s"ompuneiea gli(ogeoului esle eliberal,i glucoza, resLabilindu-sc crhilibrul gli..miei.


La- nir.elul celulelor organism[lui, glueoza poat fi aIsI, Prnindn-sc tn
libertate energia necesari diverselor funol,ii vitale ale organismului' Arderea

prolelne 6/ucde

----.\ I

1prde

-.-.-'

V;nEllstsl

Acld ndhc

/'\

A.td

,/I
/l

A';'X

--'\I

/unarit

A(id cilric

ir:o\

'\energettc (AlP)
)

,4

cid citaconthc

Acid Juccioic

Acid 4- t elog/oldnb

ri8.

Ci'lul Krebs
'6 -

glucozei se Poate face atit, ln prezenla oxigenului, deci

sbsenlA acestuia.

i^

ln

aerobiozd'

ci' qi l1

dnaatobioLd.

de real'l'-ii 'e se inldnluics' ln


cursul ciro"a sc.oosum5 9i se elilcreazri eDergie A'cstc rFan!;; sc eto'luaaze
qr cDer'
s,,h a.Liunea divelsclor enzime Ei duc tn linal la bioiid dc carbon' api

ln nrimul taz csl,e Yorbs de un complc!

.i- ct" sc aesfeeoare sui torma unui ciclu cuBos'ul' sub numcle dc 'i'l"l
?.4" ti,g. rOt. i'lenlioaam ca ta dveJul a'eslui ciclu se ioliloesc nu trumai
42

produsii rezultati ditr deseompunerea gtucidetor, ci qi cei rezultal,i dirl degradarea proleiDelor.si a lipidclor.
ln condi_tii de atraerobiozd, degradarea gtuciitelor duce ld un compus
l]nlrtlit acid, lactic (fig- 17) eare poate fi fi et oxidat Inai departe, punind tr
liberiate energie, apx Ei bioxid de carbon.
Aminoacizii rezultati din protoirele alimertare stnt duFi pe calc sanguind
]a iesuiuxi, unde sint {olosi.ti ca pietre de eonstructie pentru sfuteza proteinelor propdi oryanismului.
GLTCOGEN

{
GLUCOZ^ 6-FOSFAT

ACID PTRUVTC

fig, ,7. -

GLUCOZA

* ] ACrD LACTTC

Deg.adarea anaerobi a glucidetor

Spre deosebirg de glucide Ei lipida, aminoacizii nu se alepoziteazi tn organism. Celulele folosesc numai atit clt est e necesar. rcstul sitrt oxida ti si tran 6,
rormali in glu.idc sau stnt arEi cu etibcrare de energie. Dio pro"""j a" a"grrdare a prothelor, care esie mult mai complex deeit at glucidelor, rezult{
pe linga apd $i bjolid de.arbon si amonja.ut. care este un produs toxic pcotru
orgarism. Acesta va li transformat mai departe la nivelul ficatului in zrlee,
produs mai putin toxic, care se elimin{ p n urind.
Irtrucit proteinele nt, singurele principii nutritivo care conlin azol,
putem stabili cantitatea lor lixatd Ia nivetul organismutui prin determinarea
azotului (cu4osout, fiind ci 1 g azot, corespunde ta 6,25 g pmteine). S-a stabilit
ci lntre cantitatea de azot ingerat qi eliminat existd un echilibru. AceBta s a
Lnrinil bilahl azolat sau echilibru (balanln) azotat.
Bilanlul azotat este pozitiv cind eantitatea de protefue ingerate (azotul
ingerat) este mai mare decit proteinele etiminate (azorut eliminat). Cind
cantitatea de proteine ingerate este mai micx dectt cea de proteine elimi[ate,
bilantul este negativ. Clnd aportul de prctehe este egat cu etimintuile a;estora
ne alldm tn fala unui bilan! azotat echilibrat (Iig. 18).
Determinarea bilanlului azotai, reprezinti un cdteriu de apreciere a
siLuaLi.i mclabol;smului protcinelor din orgaoism.
Grtuimile, descompuse in glicerol Di acizi grali la dvelul tubuld digestiv
prin pertele intestinal, vor fi transportate spre tesururi pe cale
absorbite
9i
qi
limlatici sanguintr dupd ce au fost rsinteLizate tn prealabil in grdsimite
proprii orgarismului.
43

la tesuluri crSsimile tie int'r5 lo coosl'il'ulia romponcnlplor rclu'


iE
tu"", ii" i. a*p,o ca grisimi de rezervd in lesulul adipos subcrrranar sau
organrEmul
on
de
ori
jurul unor organe. Di-o rezerve, cle vor ti mobilizalP
'ile
are nevoie de energie pentru a [i afteLinidcle Dol, li sintel,izatc io orgonism ti din gl'"ida 9i din prolPiDe'
Ele repreziota o 6ursA Pocrgel,ice imPortanle pentnu orgaoism Prin arilerea
Aiunse

/ g-7\

' _E_ '

bM Mb
Fig. ,8.

Birantul azotat

lor pezult{ bioxid de carbon, aptr !i o impo anti cenlitato de energie (9 calorii

pentrulglipidearse).

Pentru arderee lipidelor, organismul are nevoie lnsu de o anumitd

titate de glucide. S-a afirmat pe buDd dreptare ctr ,,lipidele erd la

oan_

tocul

glucidelor".

In ourgul unor tulburliri prcduse ln motebolismul glucidolor (cum 8e


lnttmpltr tn diebetul zaharal) pot apdrea tulburdri $i ale metabolismului liPidelor, cu lormarea unor compuqi intermodiari ioxici pentru orgenism cum slnb
otpii cetanici. Aceqtia slnt r&spunztrtori de fenomeocle grave c aPar ln com'
plicatia diabetului
cond, il.iabeticd.
^nn.iL6.
alimcntar exagerat de lipido 9i glucide' grtrsimile se
Uneori, prin aport
acumuleaz{ tn cantitdli exce6ive ln depozitele adipoase, duclnd la boala
cunoscuti sub n:;l'iele de obezitate, care pe lingd dezavantajul eBteLic ere o
sede de treaiunsuri prin complical,iile grave Ia care poete duce.
In conciuzie, observdm ctr pornind de le alimente, Prin diverse tranBfor_
mdri sule te in organism ln cursul proceselor de digesiie 9i metabolism, re,ultx produtii finali: bioxidul de carbon, apa 9i eaergia. P.i,mii doi slnt elim,nali
lD mediul exterior. Procesul invers de ,ormare a computilfi organici (facto_
rilor trutritivi) pordind de la bioxid de carbon $i ape tru se poaie rcaliza
ln organismul uman. Plantele slni cele cam pot sinietiua diverqii compugi
organici din ap{ 9i bioxid de carbon cu a.iutorul cnergiei solare. Accgti
compuli vor fi preluaii de organismul uman fie direci prin consumul
alimentelor de o gine yegetale, Iie indirect prin consumLrl alimetrtelor de
origine animald (admale oare s-au brint cu produse ygetale) (fig. 19). Astfol
asistim in ceie d;n UIme h un circuit sau ua ciclu ln care se Produc pe do o
44

papte proce-se de lnmagazinare gi pe de aftn palte


de eliberare de energio !i
3ubstanle. lo acest circuit sre in..ltrs si organismul umao itr ansamblul
biolo-

gic al schimiurilo diatre organism

gi

medid lnconiurdtor.

Frg. i9.
O-Lt in mqmbtlt biotogr .t naturii. ptantete
cele .are por ,inreLiza
o,ie-rn -iorpuri . o,edni., (l&ro,i nuk,rivi) p*;"a a. stnt
t" oi.,ra a".I.ri".,i,iilJi
cu arLro-., en SGi rotdre. A,erri Lompuri v;.,, p,erualr
de orsanr(mut uman f,e
d,re(t pnn (o1(LnLt arimenreror de o,isine veqerari, ne i;rar..tr
iii...i,,-ii,_iil
m-r+ero- de oriEine animar, (animale" cre -,* r,.t.rt
*--.,._j.ij,,,"-lJli,r.I
('n,p,rat dupi sosen t.: Nur.it,on rnd physicd I irn6r. ea.
wl g. S;Oi;u;,_
pany 1966).

S-ar putea să vă placă și