Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Digestia gi metabolismul
Ppolru dcsfEsrrrarea in con(li!ii normale a diver*olor sale l n.tii, organiFmul ar. n.voir de en.rgio si .lemcnle oulflrire. AcFql.a ii srnL tufn'/arc
prin alimeolp. lnlru.ll ln aJimpnle pr;ncipiile nulrilivp (la.torii nulflli\,)
se gdsesc sub forma unor comlinalii complexe carc nu ar puica Ii utilizate,
ele neeesiLi o haNlormare, o degradare ptnd ta elemente mai simple pe eare
organismul se le poaid lolosi ea surs5 energeiice Si plasticd (pcntlu ffelterea
6i reinnoirea celulelor Si a lesuiurjlor uzate).
P.ima eLapi a accsLor transformiri se realizeazx la nivelul aparatl ui
digestiv, de undo, pe caloa eirculaliei sanguine qi limfatice, elemeriele rutritive iranslormale merg la celule, urde are loc a doua etape de transformdri
in cadrul procesului [umit metabo]ism.
Digestia rcprczifii, una dintre cele mai importarte funclii ale organismului. Ea se realizeazx la nivelul unui aparat spacializat, perl,ru aceasta,
numit aparatul digestiv (ijg. 12). Acesta are aspectul unui tub cu calibrul
variabii jtr divemele sale porl,ilrni, care incepe cu orificiul bucal sfirlegte cu
oriliciul anal. De-a lungul sdu are loc transformarea hranei noasire.
Injlial, alimentele sint {tuimilate mecanic !i imbibate cu salive (produsul
de secrelie al glandelor salivare) ln cursul lenomeoului
masticalie.
^nn\it p n esofag
Apoi acestea (care lormeazd afa-numiXul bol bucal) sint propulsate
spre Blomac $i intestinul su5-tire, unde se continun si se des[virle$te digestia
clor mai multe d;rtre atimente. CoDcomil,ent, la nivelul iDtestinului are loc
!i absorblia principiilor ruirjiive. Resiurile nedigerate trec mai departa 1n
inleslinul gros Dltmil qi colon, unde se delinitiveazi procesul digcstici { al
abBo ,lie;.
ln final, o parte dintre alimntele nedigerate, lmpreuDe cu celulele uzate
descuamate din mucoasa digestivi !i urele secretrii de ]a acest nivel formeazi
mal,eriile lecale carc se vor climina intermitetrt pr;n parLea inferioar[ a tubu]ui
digestiv nuxild rect in oursul aclului numii drtcdlie.
Fig. 12.
r- a!o- !
ddr
toLo. :.t-]
*0*0.0
Po/tzalatd
2t2aland
(aatuot)
l'/ozoza,latiy'
(ma//oza)
glocidelor
,4/bunoze
Peplone
[,0
I + f;1 +f AAnlnoacizi
fi8. ,r, -
DiSertia proleinelor
de ficst), adicd slnt tmnsformat ltr particule foarte line care vor ,oma o
suprafa!5 de acl,iune mai mare petrtru enzimele care lc descompun
- lipaucre. Sub acliunea acestora, grisimile se descompun pine la stadiul de glicedni
9i acizi gla;i, folmi sub care se pot absorbi prin peretele intestinal (Iig. 15).
Iatd deci cd alimertela carc au pitrun! in calr'itatea bucali sub torma
laptelui, cIrdi, hlnzei, outrlor, piitrii, legnmelor, fructelor eio., devin ln
intestinul Bublire: moaozaharide (glucozd, haotozd), aminoacizi, aoizi gragi 9i
40
glicexol (glicer;nx). ltr acest stadiu ile deBcompunereru semai Doate ileosebi
origirea 1or (spre cxemplu, dacd un amhoacid provine difl carne sau din
piifle). Sub aceastd Iorme simpld de principii trutritiv (factod nutritivi) in
ca-re au aiuns almentelc.le pot trcre bariera itrLcstinald. De ta nivelul peretelui int$tinal, duptr alsorblie, Iactorii nutritiyi 6e duc pe calea c cuLliei
sanguine 9i limfatice cdlre ficat, de unde vor fi apoi dirijal,i clrre diyersete
sectoare ale orgadsmului in lrtrcgie de recesifi,i: spre ?roducerea de energie
ryW)*W)*W
6/lcernd fi actzi grali
tip;de
fig.
15.
Disestia tipideto.
Ior 9i la eliminarea resturilor nputilizabilc iozultaie din accasttr ardere. transIorm6ri csre alcatuiesc procpsul cunoscut sub numele de rr./arolism. Acesta
estc Iormst din douA leLuri distincte: uns de siDtez5, de rcfacere a tesuturilor
proprji din 6ubstanle 6imtle, numird anobolism lslntczl), si atta d; descomluncre s substanlclor compu6e. de dcgruJare:n scop enerlctic, numittr caia,o1brn (descompuncre, degradare).
Glucoza reprezintd prineipalul furnizor de enerqie imedietd pentru
orgsnism. Dupe absorblia sa prin peretele intestinal-sjunge in cir;ulalia
sanguinJ, utrde se gdsette Itr mod normal lnu-o concenir4ie foarie coDsiqntd,
de 70-120 !ogo/0, cifrd ce rcptezirntl glicenia- Va aliile sale, atit in sensul
B3ederii, cit ti in seDsul crette i peste cilrele normale sint loarte periculoase
potrtru organism, de accea siat puse ln Iuncliure mecanisme Dervoase fi
umorale pentru meatinere& constaDte a valorilor glicemiei.
ln cazul cind glucoza laEguind tinde 6d creasci (spre exemplu, dupd
absorbtia crcscutd de glucide, la nivolul mucoasei htestinale) surplusut
este diriial cdl,Ie ficai, unde are loc transformarea sa inir-un_ compus mai compiex glicrgerlLl care reprezfuti o formd de rezew{ de
- Acest proces de transformare a glucozei in glicogen
glucide a orgadsmolui.
se ,:nme,slg gliaogerngenezii qi se electueaz{ sub influenla unui ho.mon numii
insulina, iecretaL de pancleas. in lipsa acestui hormon, glucoza rlr mai poate
li transformatl itr glicogen, Iapi ce determini uesterea Ba t{ sirye pesl,e
41
valo
itr
prolelne 6/ucde
----.\ I
1prde
-.-.-'
V;nEllstsl
Acld ndhc
/'\
A.td
,/I
/l
A';'X
--'\I
/unarit
A(id cilric
ir:o\
'\energettc (AlP)
)
,4
cid citaconthc
Acid Juccioic
Acid 4- t elog/oldnb
ri8.
Ci'lul Krebs
'6 -
sbsenlA acestuia.
i^
ln
aerobiozd'
ci' qi l1
dnaatobioLd.
.i- ct" sc aesfeeoare sui torma unui ciclu cuBos'ul' sub numcle dc 'i'l"l
?.4" ti,g. rOt. i'lenlioaam ca ta dveJul a'eslui ciclu se ioliloesc nu trumai
42
produsii rezultati ditr deseompunerea gtucidetor, ci qi cei rezultal,i dirl degradarea proleiDelor.si a lipidclor.
ln condi_tii de atraerobiozd, degradarea gtuciitelor duce ld un compus
l]nlrtlit acid, lactic (fig- 17) eare poate fi fi et oxidat Inai departe, punind tr
liberiate energie, apx Ei bioxid de carbon.
Aminoacizii rezultati din protoirele alimertare stnt duFi pe calc sanguind
]a iesuiuxi, unde sint {olosi.ti ca pietre de eonstructie pentru sfuteza proteinelor propdi oryanismului.
GLTCOGEN
{
GLUCOZ^ 6-FOSFAT
ACID PTRUVTC
fig, ,7. -
GLUCOZA
* ] ACrD LACTTC
Spre deosebirg de glucide Ei lipida, aminoacizii nu se alepoziteazi tn organism. Celulele folosesc numai atit clt est e necesar. rcstul sitrt oxida ti si tran 6,
rormali in glu.idc sau stnt arEi cu etibcrare de energie. Dio pro"""j a" a"grrdare a prothelor, care esie mult mai complex deeit at glucidelor, rezult{
pe linga apd $i bjolid de.arbon si amonja.ut. care este un produs toxic pcotru
orgarism. Acesta va li transformat mai departe la nivelul ficatului in zrlee,
produs mai putin toxic, care se elimin{ p n urind.
Irtrucit proteinele nt, singurele principii nutritivo care conlin azol,
putem stabili cantitatea lor lixatd Ia nivetul organismutui prin determinarea
azotului (cu4osout, fiind ci 1 g azot, corespunde ta 6,25 g pmteine). S-a stabilit
ci lntre cantitatea de azot ingerat qi eliminat existd un echilibru. AceBta s a
Lnrinil bilahl azolat sau echilibru (balanln) azotat.
Bilanlul azotat este pozitiv cind eantitatea de protefue ingerate (azotul
ingerat) este mai mare decit proteinele etiminate (azorut eliminat). Cind
cantitatea de proteine ingerate este mai micx dectt cea de proteine elimi[ate,
bilantul este negativ. Clnd aportul de prctehe este egat cu etimintuile a;estora
ne alldm tn fala unui bilan! azotat echilibrat (Iig. 18).
Determinarea bilanlului azotai, reprezinti un cdteriu de apreciere a
siLuaLi.i mclabol;smului protcinelor din orgaoism.
Grtuimile, descompuse in glicerol Di acizi grali la dvelul tubuld digestiv
prin pertele intestinal, vor fi transportate spre tesururi pe cale
absorbite
9i
qi
limlatici sanguintr dupd ce au fost rsinteLizate tn prealabil in grdsimite
proprii orgarismului.
43
/ g-7\
bM Mb
Fig. ,8.
Birantul azotat
lor pezult{ bioxid de carbon, aptr !i o impo anti cenlitato de energie (9 calorii
pentrulglipidearse).
oan_
tocul
glucidelor".
gi
medid lnconiurdtor.
Frg. i9.
O-Lt in mqmbtlt biotogr .t naturii. ptantete
cele .are por ,inreLiza
o,ie-rn -iorpuri . o,edni., (l&ro,i nuk,rivi) p*;"a a. stnt
t" oi.,ra a".I.ri".,i,iilJi
cu arLro-., en SGi rotdre. A,erri Lompuri v;.,, p,erualr
de orsanr(mut uman f,e
d,re(t pnn (o1(LnLt arimenreror de o,isine veqerari, ne i;rar..tr
iii...i,,-ii,_iil
m-r+ero- de oriEine animar, (animale" cre -,* r,.t.rt
*--.,._j.ij,,,"-lJli,r.I
('n,p,rat dupi sosen t.: Nur.it,on rnd physicd I irn6r. ea.
wl g. S;Oi;u;,_
pany 1966).