ADERAREA TURCIEI LA UNIUNEA EUROPEANA

Uniunea Europeana 1
Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a
inceput in 1951 intre sase state europene: Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si
Olanda. Dupa cinci valuri de aderari (1973: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie; 1981:
Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia; 2004: Cipru,
Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria), UE are
acum 27 de State Membre.Acest proces are ca scop extinderea pasnica a zonei de
stabilitate si prosperitate catre noi membri. State candidate in acest moment: Turcia si
Croatia.
Numarul statelor membre ale Uniunii Europene a crescut de la 15 la 27, odata cu
cea de-a sasea extindere a UE din data de 1 ianuarie 2007. Extinderea este un pas
important in constructia unei Uniuni Europene mai puternice si mai competitive, necesara
pentru stabilizarea intregului continent european, consolidarea pacii si democratiei,
intarirea economica si dezvoltarea durabila, precum si pentru asimilarea diversitatii
culturale si istorice europene.
A fost un proces de durata si impreuna cu toate celelalte entitati implicate, reteaua
Camerelor de Comert europene a contribuit din plin la pregatirea procesului de aderare.
O pregatire adecvata pentru acest eveniment este cheia succesului procesului de extindere
a UE. Cu cat firmele sunt mai bine informate, cu atat ele vor fi mai competitive pe Piata
Unica Europeana. Si cu cat sunt mai performante, cu atat vor beneficia mai mult de
prevederile procesului Lisabona.
Uniunea Europeana impune acum celor 27 de state valori comune de libertate,
democratie, respectarea legii si a drepturilor omului. Acest val de extindere reprezinta o
realizare unica inseamna unitate in diversitate si in acelasi timp, un angajament luat
pentru promovarea prosperitatii continentului nostru prin pace, securitate, solidaritate si
stabilitate pentru toti cetatenii europeni.

Ce reprezinta extinderea pentru vechile State Membre ?

Extinderea este o evolutie naturala, fireasca, care aduce sfarsitul divizarii continentului
nostru consecinta a celui de-al doilea Razboi Mondial si are un impact la toate
nivelurile care fac referire la soarta continentului nostru. Extinderea, largirea zonei de
pace, securitate si prosperitate, pe care Uniunea a adus-o Europei va asigura securitatea
tuturor popoarelor europene cu o noua populatie de 450 de milioane de locuitori, Uniunea
reprezinta cea mai mare piata interna din lume; aceasta Piata unica extinsa reprezinta
aproape 19% din comertul mondial. Accederea celor 12 noi tari este preconizata a avea ca
efect pentru Europa celor 27, cresterea produsului intern brut per total (PIB) cu 4-5%,
crestere ce va fi corelata cu scaderea PIB-ului mediu pe cap de locuitor la 92% fata de
1

***,http://facultate.regielive.ro/referate/stiinte-politice/aderarea-turciei-la-ue-11244.html?s=integr
%20turc,accesat la data :08.10.2011

UE 15. In orice caz, aceasta pierdere in cadrul PIB-ului ar trebui sa fie repede
compensata de implementarea regulilor Pietei Unice si de accesul mai bun al afacerilor
pe piata, situatie care este de asteptat sa conduca la o crestere in eficacitate printr-un nivel
mai ridicat al concurentei. Cresterea concurentei ar trebui sa fie un semn pozitiv pentru
consumatorii europeni, in privinta preturilor, diversitatii si calitatii bunurilor si serviciilor
existente pe piata, in timp ce la fel de bine poate asigura o protectie consistenta si la un
nivel mai ridicat pentru consumatorul european. Conditiile generale pentru desfasurarea
afacerilor au fost imbunatatite printr-un cadru larg extins, liberalizat privind investitiile si
stabilitatea macroeconomica. Un mediu legal mai sigur precum si solidaritatea cu
regiunile mai putin dezvoltate va contribui la o crestere economica generala sustinuta.
Rolul Uniunii in afacerile mondiale in afacerile externe, protectia cetateanului, politica
comerciala si alte domenii ale guvernarii globale va fi in buna masura intarit. Noile
State Membre vor imbogati Uniunea Europeana prin mostenirea reprezentata de diferitele
limbi, culturi, traditii sau tezaure. Astfel, Uniunea devine mai mare si este considerata ca
fiind un factor pozitiv integrarea celor 12 noi membri in UE.
Turcia a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeana nca din 1963, dar dupa
lovitura de stat militara Uniunea Europeana a nghetat relatiile.
n 1987 Turcia a facut oficial cerere de aderare, dar dupa 10 ani a fost respinsa din cauza
situatiei drepturilor omului.
n 1999 candidatura ei a fost totusi acceptata, dar negocierile de aderare nu au nceput
pentru ca ea tot nu ndeplineste criteriile politice.

Cererile UE:2
1.Au fost adoptate mai multe amendamente constitutionale privind libertatea cuvntului
si abolirea pedepsei cu moartea.
2.Uniunea Europeana cere ca Turcia sa limiteze influenta politica a armatei, sa dea
drepturi mai largi de folosire a limbii minoritatii kurde, si sa ajunga la un acord n litigiile
teritoriale cu Grecia si n chestiunea Ciprului.
PIB-ul Turciei este doar o mica parte din cel mediu pe Uniunea Europeana. Numai 30%
din populatia Uniunii Europene este de acord cu aderarea Turciei.
Populatie 65.3 milioane
PIB 217.4 miliarde
PIB pe cap de locuitor 3,329(Media UE 20,550)
Somaj 6.6%.
(Media UE 8.2%)
Exporturi catre UE 52% din total export

mpartirea administrativa 3
Turcia este mpartita n 81 de provincii (''iller'' n limba turca, singular ''il''). Fiecare
provincie este mpartita n subprovincii (''ileler''; singular ''ile''). Provincia poarta de
obicei acelasi nume cu capitala acesteia, considerata subprovincia centrala; exceptiile
2

***, http://ec.europa.eu/economy_finance/international/enlargement/index_ro.htm,accesat la data

de :08.10.2011
3
***http://ro.wikipedia.org/wiki/Turcia,accesat la data de :08.10.2011

sunt Hatay (capitala: Antakya), Kocaeli (capitala: Izmit) si Sakarya (capitala: Adapazari).
Cele mai mari provincii sunt: Provincia Istanbul 11 milioane de locuitori, Provincia
Ankara 4 milioane, Provincia Izmir 3,5 milioane, Provincia Bursa 2,1 milioane, Provincia
Konya 2,2 milioane, Provincia Adana 1,8 milioane.
Orasele
Capitala Turciei este orasul Ankara, dar capitala istorica Istanbul. Istanbul ramne centrul
financiar, economic si cultural al tarii. Alte orase importante sunt Izmir, Bursa, Turcia
Bursa, Adana, Trabzon, Malatya, Gaziantep, Erzurum, Kayseri, Izmit. Izmit Kocaeli,
Konya, Mersin, Eskisehir, Diyarbakir|Diyarbakir, Antalya si Samsun. Aproximativ 68%
din populatia Turciei locuieste n centre urbane

ARGUMENTE CONTRA ADERARII TURCIEI LA UE4

Aderarea Turciei = Distrugerea Uniunii Europene
Consiliul European din decembrie 2004 a luat decizia nceperii negocierilor de aderare cu
Turcia, data aproximativa pentru declansarea acestui proces fiind octombrie 2005.
Dincolo de optiunile pro si contra ale expertilor, se contureaza nsa o dilema de securitate
pentru Romnia intrarea Turciei n Uniunea Europeana nu aduce beneficii Bucurestiului,
dimpotriva...
Exista si politicieni lucizi care s-au manifestat explicit mpotriva aderarii Turciei, iar unul
dintre cele mai importante nume este cel al fostului presedinte francez, Valry Giscard
Estaing. Parintele proiectului Constitutiei europene declara ntr-un interviu pentru
International Herald Tribune ca, avnd n vedere prognozele demografice la momentul n
care negocierile de aderare vor fi fost ncheiate (adica peste 10-15 ani), Turcia ar putea
deveni - dat fiind votul cu dubla majoritate bazat pe marimea populatiei - cel mai mare
decident n UE. n continuare, cel care a provocat un scandal enorm anul trecut prin
interviul pentru Le Monde n care respingea vehement dreptul Turciei la aderare
fiindca ar fi afectat caracterul crestin si european al UE, propunea ca solutie alternativa
un parteneriat strategic sau unul economic pe formula North-Atlantic Free Trade
Association (NAFTA).
Reactii similare caracterizate de un amestec de profesionalism si patetism au
intervenit si din partea unor membri importanti ai fostei Comisii Europene (condusa de
Romano Prodi), fiind de amintit exemplul olandezului Frits Bolkenstein (responsabil cu
piata interna) care, dupa ce a analizat impactul negativ al aderarii Turciei, a facut apel la
istorie, oprirea expansiunii turcesti la Viena n 1683 considernd-o drept o mostenire
esentiala pentru constiinta europeana de rezistenta antiislamica; o alta voce importanta,
cea a comisarului pentru agricultura, austriacul Frantz Fischler, a avertizat ca aderarea
statului turc ar putea costa bugetul comunitar 11,3 miliarde euro, doar pentru subsidiile
agricole, la care s-ar adauga riscul imploziei Europei sub afluxul imigrantilor islamici n
cautarea unui trai mult mai bun.

De ce Romnia ar trebui sa spuna NU ?5

4

***,http://facultate.regielive.ro/referate/stiinte-politice/aderarea-turciei-la-ue-11244.html?s=integr
%20turc,accesat la data :08.10.2011
5
***,http://facultate.regielive.ro/referate/stiinte-politice/aderarea-turciei-la-ue-11244.html?s=integr
%20turc,accesat la data :08.10.2011

Candidatura Turciei la UE plaseaza implicit Romnia ntr-o pozitie dificila, care implica
riscuri mari din punctul de vedere generic al relatiilor politico-economice si de securitate
cu Ankara.
Dincolo de o anume nuanta cinica, argumentul autorului este ca nu este n
interesul Romniei integrarea Turciei n UE, avnd n vedere n primul rnd beneficiile
pe care statul romn le-ar avea din stoparea procesului de extindere,sau din esecul
negocierilor de aderare ale Ankarei.
Bucurestiul este deja cel mai mare beneficiar din istoria integrarii europene,perspectiva
roza a perioadei postaderare putnd fi nsa influentata negativ n termeni radicali de
rapiditatea procesului de negocieri cu Turcia, ntruct nimeni nu poate garanta Romniei
un tratament preferential dincolo de retorica diplomatica; finalmente, Ankara va fi nu un
furnizor, ci tot un consumator de finante, cel putin de patru ori mai mult ca Bucurestiul si
n defavoarea acestuia din urma. Esecul potential al statului turc de satisfacere a rigorilor
acquis-ului comunitar nu poate fi dect n favoarea Romniei care ar ramne astfel
prioritara pe lista urgentelor de aliniere societal-economica n clubul UE. Oricare ar fi
nsa soarta candidaturii Turciei, Bucurestiul va trebui sa raspunda rapid imperativului
optimizarii capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare, perioada de preaderare (mai
ales programul SAPARD) fiind deloc satisfacatoare. Politica agricola comuna (PAC,
aproximativ 50% din bugetul UE) va reprezenta n perspectiva un mar al discordiei,
Turcia urmnd a se alatura Romniei ca tara agricola subdezvoltata.
Dintr-un alt punct de vedere, aderarea Turciei ar reduce semnificativ importanta
geopolitica si geostrategica a Romniei, avnd n vedere att extinderea UE pe
continentul asiatic, ct si urgentele de securitate implicite din cauza vecinatatii sale nu
doar cu Irakul si cu doua state nca apartinnd Axei Raului, anume Iran si Siria. Perioada
post-11 septembrie 2001 a fost caracterizata de mutarea centrului de greutate preemptiv
mai aproape de Romnia, n contextul riscurilor si amenintarilor asimetrice generate de
Orientul Mijlociu islamist. Statele Unite au fost primele care au schimbat macazul n
relatia cu Bucurestiul, esecul asa-zisei reforme si persistenta regimului neocomunist bazat
pe nomenclatura securisto-partinica fiind considerate a fi un rau mai mic dect cel al nonimplicarii Romniei, o tara bine pozitionata geografic si fara mari probleme politice
interne n a-si trimite trupele n zonele periculoase ale campaniei globale antiteroriste. n
consecinta, valul doi de extindere NATO a cuprins si acest actor precar numit Romnia.
mbunatatirea spectaculoasa a relatiilor dintre Washington si Bucuresti a avut urmari
pozitive (n oglinda) n privinta candidaturii Romniei la UE, cel putin din punctul de
vedere al rivalitatii transatlantice, att sora mai mare Franta, ct si mai noua venita, dar
hegemona America urmarind controlul asupra acestui colt al Europei si al gurilor Dunarii.
Strategia de securitate a UE prioritizeaza si ea dimensiunea antiterorista, aportul n
perspectiva si pozitionarea Romniei drept cap de pod spre Wider Middle East (Greater
Middle East n acceptiunea competitorului american) nefiind de neglijat. Consecinta
imediata Cofinantarea procesului de securizare a frontierelor estice ale Romniei.