ACTIUNEA SEISMICA

Def : Cutremurele de pamant sunt fenomene geologice naturale, cu caracter distructiv,

aleatoriu care provoaca dezastre.
Originea cutremurelor

Structura interna a planetei.

Geologii
presupun
ca
interiorul Pamantului are
consistente
diferite
in
functie
de
adancime.
Pornind
din
centru,
distingem nucleul central,
nucleul extern si mantaua.
Mantaua este impartita in
manta inferioara si manta
superioara care la randul ei
este impartita in mesosfera,
astenosfera si litosfera.
La suprafata litosferei se
afla crusta terestra cu o
grosime intre 5 si 40 km.

In 1912 A.Wegener a enuntat teoria derivei

continentelor.

In 1960 H.Hess a
explicat mecanismul
migrarii continentelor
prin
ipoteza
expansiunii fundului
oceanelor.

Geologia dorsalei medio-oceanice

In 1968 J.Morgan si D.McKenzie au prezentat teoria placilor tectonice.

Teoria placilor tectonice sustine ca litosfera este formata din placi si subplaci rigide care plutesc
pe astenosfera fluida care supusa la presiuni si temperaturi ridicate se afla intr-o permanenta
stare de miscare.

Deplasarile intre placile tectonice sunt impiedicate de fortele de frecare care apar intre
suprafetele de contact. Cand echilibrul dispare apare o deplasare orizontala sau verticala a
placilor in lungul faliilor de lunecare.

Reprezentare schematica (vedere de

deasupra) a unei falii verticale cu lunecare
orizontala.

Lunecare orizontala: Falia San Andreas Seismul

din San Francisco 1906.

Lunecare verticala: Seismul din Nevada 1954

Caracteristicile geometrice ale unui seism sunt :

Focarul (hipocentrul) este centrul

cutremurului;
Adancimea focarului;
Epicentrul este corespondentul focarului
la suprafata pamantului;
Distanta fata de epicentru.

In functie de adancimea focarului cutremurele de pamant se clasifica in:

De mica adancime H<70 km sunt cele mai frecvente, aproximativ 90%

(Romania Banat)

Intermediare 70<H<300 km (Afghanistan, Columbia, Mexic, Romania Vrancea )

De mare adancime H>300 km

Miscarile seismice (cutremurele) sunt inregistrate cu ajutorul seismografelor si a

accelerometrelor care masoara energia undelor seismice, deplasarile si vitezele
relative precum si acceleratiile absolute ale terenului.

GRAD
I - Instrumental

II - Slab sesizabil
III - Perceptibil
IV - Moderat
V - Serios

VI - Puternic

VII - Foarte
puternic

VIII - Destructiv

IX - Ruintor

X - Dezastruos
XI - Dezastruos
spre catastrofic
XII - Catastrofic

DESCRIERE
Nu este simtit, psrile si
animalele sunt nelinistite.
nregistrat doar de seismografe.
Este simtit numai de ctre putine
persoane care se gsesc n
repaus, n special la etajele
superioare.
Este simtit de ctre unele
persoane din interiorul cldirilor.
Este simtit de ctre mai multe
persoane din interiorul cldirilor si
de unele aflate n exterior.
Este simtit de ctre aproape de
toat lumea, multi sunt sculati
din somn.
Este simtit de ctre toat lumea,
multi se sperie si fug din locuinte,
unele mobile grele se
deplaseaz.
Cei mai multi oameni prsesc
locuintele. Este perceput si de
persoanele aflate la volan.
Stricciuni considerabile n cldiri
prost construite.
Casele se deplaseaz pe
fundatiile lor, peretii usori sunt
aruncati n afar, unii pereti de
crmid se prbutesc.
Panic general, stricciuni
considerabile ale structurilor de
rezistenta. Crpturi mari n
teren.
Sunt distruse cele mai multe
structuri . Mari alunecri de teren.
Putine cldiri rmn n picioare.
Sunt distruse poduri. Sinele de
cale ferat sunt ndoite puternic.
Distrugerea este total.
Obiectele sunt azvrlite n sus.
Au loc modificri ale reliefului.

MAGNITUDINE (pe
scara Richter)
ntre 1 ti 2 grade

ntre 2 ti 3 grade
ntre 3 ti 4 grade

4 grade

ntre 4 ti 5 grade

ntre 5 ti 6 grade

6 grade

ntre 6 ti 7 grade

7 grade

ntre 7 ti 8 grade

8 grade

Mai mare de 8 grade

INTENSITATEA
MERCALLI

SEISMICA

SCARA

Inventata de Giuseppe Mercalli in 1902

scara Mercali modificata (MM) stabileste
douasprezece grade de intensitate seismica
in functie de efectele seismelor asupra
oamenilor,
dup
gravitatea
distrugerii
cldirilor, dup tipul si amploarea deformrilor
suprafetei terestre.

MAGNITUDINEA SEISMICA SCARA RICHTER

Magnitudinea este o masura a severitatii unui cutremur si se
masoara pe Scara Richter inventata de Charles F. Richter in
1934.
Ea se bazeaza pe inregistrarea experimentala a deplasarilor
maxime produse de seism, inregistrate pe un seismograf la 100 km
de epicentru.
Exista o legatura intre magnitudine si energia eliberata in timpul
cutremurului.
LogE = 11,8+1,5M ou : E = energie eliberata; M = magnitudine

(E)SI = 1 Erch

Scara logaritmica inregistreaza pentru o crestere cu o unitate a magnitudinii o crestere de zece

ori a deplasarilor si de 32 de ori a energiei eliberate.

ACCELEROGRAME INREGISTRATE IN RETEAUA INCERC LA CUTREMURELE VRANCENE DIN

1977 (M w =7.5, h =109km), 1986 (M w =7.2, h =133km) SI 1990 (M w =7.0, h =91km)
Localitatea

Statia

LatitudineLongitudine

Data

Codul
statiei

Comp.
NS

Bucuresti

Bucuresti

Bucuresti

Cernavoda

Focsani

Otopeni

Rm.Sarat

Valenii de Munte

Barlad

Bucuresti

Bucuresti

Bucuresti

Rm.Sarat

INCERC

INCERC

Titulescu

Primarie

Hotel Vrancea

Aeroport

Primarie

Primarie

Adapost ALA

Drumul Sarii

INCERC

Titulescu

Primarie

44.442

44.442

44.45

44.34

45.695

44.549

45.377

45.183

46.228

44.419

44.442

44.45

45.377

26.161

26.161

26.07

28.03

27.188

26.071

27.047

26.038

27.666

26.059

26.161

26.07

27.047

4-Mar-77

31-Aug-86

31-Aug-86

31-Aug-86

31-Aug-86

31-Aug-86

31-Aug-86

31-Aug-86

30-May-90

30-May-90

30-May-90

30-May-90

30-May-90

INC1

INC1

TIT1

CVD1

FOC1

OTP1

RMS1

VLM1

BIR1

DRS1

INC1

TIT1

RMS1

PGA
2

(m/s )
1.949

PGV

PGD

(m/s)

(m)

0.719

1.631

EW

1.623

0.282

0.096

1.058

0.142

0.097

NS

0.97

0.155

0.037

EW

1.091

0.113

0.026

0.207

0.027

0.006

N55W

0.838

0.075

0.014

N145W

0.875

0.154

0.032

0.529

0.05

0.009

NS

0.429

0.039

0.008

EW

0.543

0.037

0.005

0.553

0.022

0.003

N07W

1.988

0.267

0.058

N97W

2.878

0.201

0.025

1.111

0.036

0.01

NS

1.236

0.112

0.019

EW

2.198

0.262

0.041

0.61

0.038

0.009

N55E

1.403

0.162

0.023

N145E

1.051

0.076

0.016

0.938

0.04

0.012

N84W

1.869

0.227

0.039

N174W

1.624

0.208

0.038

1.395

0.045

0.016

NS

1.519

0.146

0.022

EW

1.437

0.145

0.038

0.653

0.03

0.005

N84W

0.979

0.054

0.01

N174W

1.125

0.138

0.02

0.877

0.025

0.005

NS

0.662

0.064

0.011

EW

0.989

0.17

0.029

0.28

0.028

0.006

N55W

0.674

0.096

0.017

N145W

0.568

0.067

0.013

0.487

0.049

0.014

N102W

1.252

0.284

0.081

N168E

1.604

0.289

0.056

0 978

0 065

0 017

fisier .v2

fisier .v2
(arhivat)

CALCULUL
CONSTRUCTIILOR LA
ACTIUNEA SEISMICA

Efectul actiunii seismice asupra constructiilor se masoara in eforturi si deplasari produse

in elementele structurii de rezistenta de fortele seismice de inertie generate de miscarea
structurii produsa de acceleratiile seismice de la interfata teren-constructie.

Modelarea subsistemului structura de rezistenta

Model structural

Modelul structural trebuie sa fie spatial si sa reprezinte adecvat:

configuratia generala (geometrie, legaturi, material)

distributia caracteristicilor inertiale (mase de nivel, momemtele de inertie ale maselor

de nivel raportate la centrul maselor de nivel)

caracteristicile de rigiditate si de amortizare conducand la determinarea corecta a

modurilor proprii de vibratie semnificative, a fortelor seismice si a caracteristicilor de
raspuns seismic.

Obs 1:
In cazul metodelor de calcul neliniar, modelele trebuie sa fie definite cu capacitati
de rezistenta si deformare a elementelor in domeniul postelastic.
Obs 2:
Se vor include in model si elementele nestructurale care influenteaza
comportarea sub actiune seismica a constructiei, in principal peretii de compartimentare
din zidarie care sporesc semnificativ rigiditatea laterala si rezistenta structurilor in cadre.
Obs 3:
Pentru constructiile care satisfac criterii de regularitate in plan si de uniformitate
pe verticala se accepta modelarea structurii prin doua modele plane definite de elementele
verticale si de legaturile dintre acestea, orientate dupa directiile principale ortogonale ale
ansamblului structural.

Metode de calcul structural

In fuctie de caracteristicile structurale si de importanta constructiei se pot utiliza una din

urmatoarele metode de calcul pentru proiectarea curenta:
metoda fortelor seismice statice echivalente asociate modului de vibratie
fundamental - comportarea structurii este reprezentata printr-un model elastic iar
actiunea seismica este descrisa printr-o incarcare statica echivalenta, cu distributie
triunghiulara pe verticala.
metoda calculului modal cu spectre de raspuns comportarea structurii este
reprezentata printr-un model elastic iar actiunea seismica este descrisa prin spectre de
raspuns de proiectare.

In afara acestor metode de calcul se pot aplica:

metoda de calcul dinamic liniar - comportarea structurii este reprezentata printr-un

model elastic iar actiunea seismica este reprezentata prin accelerograme inregistrate in
diferite conditii de amplasament sau prin accelerograme artificiale comparabile cu spectrul de
proiectare specificat

metoda de calcul static neliniar - comportarea structurii este reprezentata printr-un

model cu comportare in domeniul elastic si postelastic iar actiunea seismica este descrisa
printr-o incarcare statica

metoda de calcul dinamic neliniar- comportarea structurii este reprezentata printr-un

model cu comportare in domeniul elastic si postelastic iar actiunea seismica este
reprezentata prin accelerograme inregistrate in diferite conditii de amplasament sau prin
accelerograme artificiale comparabile

ESTIMAREA ACTIUNII
SEISMICE PRIN METODA
FORTELOR SEISMICE
STATICE ECHIVALENTE

Normativul P100-1/2006 detaliaza o metoda simplificata de evaluare a actiunii

seismice : METODA FORTELOR SEISMICE STATICE ECHIVALENTE
Simplificarile metodei modeleaza actiunea seismica producand doar forte de inertie
orizontale care se aplica in regim static.
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental reprezinta
rezultanta fortelor seismice orizontale de nivel.
Forta taietoare la baza (la nivelul terenului), produsa de actiunea seismica,
corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare directie orizontala
principala se determina astfel:
Fb= **Sd(T1)*m

Fb= **Sd(T1)*m
= factor de importanta al
constructiei avand valori conform
tabelului:

No

Constructii

Valoare

Constructii
vitale
sau
foarte
periculoase in caz de colaps: spitale,
sedii administrative si de comanda,
centrale nucleare, baraje

1,4

II

Scoli, sali de spectacole, camine

1,2

III

Cladiri

1,0

IV

Constructii de importanta
provizorii sau agrozootehnice

redusa:

0,8

= factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa
modala efectiva asociata acestuia = 0.85
m = masa totala a cladirii

Fb= **Sd(T1)*m
Sd(T1) spectrul de proiectare pentru acceleratii exprimat in m/s2, fiind un spectru de
raspuns inelastic.
Spectrul de raspuns elastic pentru o accelerograma S(T) inseamna reprezentarea grafica a
valorilor maxime a acceleratiilor unei serii de penduli cu perioade proprii de vibratie
corespunzatoare palierului pentru care se construieste spectrul (in cazul constructiilor valorile
perioadelor proprii de vibratie sunt intre 0,01s-4,00s), caracterizati de o fractiune din
amortizarea critica = 0,05, obtinute in urma unei excitari a bazei.

Spectru de raspuns elastic al unei

accelerograme S(T)

Serie de penduli caracterizati de o

fractiune din amortizarea critica = 0,05

Spectrul de raspuns elastic pentru acceleratii Se(T) intr-un amplasament se obtine ca medie a spectrelor de
raspuns corespunzatoare mai multor accelerograme normalizate la un nivel unic de intensitate.

Spectrele normalizate de raspuns elastic pentru

acceleratii (T) sunt spectre medii netezite si se obtin
din spectrele de raspuns elastic pentru acceleratii prin
impartirea ordonatelor spectrale cu valoarea acceleratiei
de varf a terenului (valoarea maxima a componentei
orizontale) ag si prin eliminarea valorilor cu o
probabilitate scazuta de aparitie..
(T) = Se(T) / ag

Spectrele normalizate de raspuns elastic pentru

componentele orizontale ale acceleratiilor terenului
cauzate de focarul Vrancea pentru zone caracterizate de
Tc = 0,7s ; Tc=1,0s ; Tc=1,6s conform P100-1/2006

Perioada de colt (Tc) a spectrului reprezinta limita

palierului de valori maxime in spectrul de accelerati
absolute si este o caracteristica a terenului din
amplasament.

Spectrele normalizate de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiilor terenului
cauzate de focarul Vrancea pentru zone caracterizate de ag=0,20g et ag=0.16g conform P100-1/2006

Harta cu perioada cde colt (Tc) pe teritoriul Romaniei conform P100-1/2006 :

Valorile acceleratiilor de varf ale componentei orizontale a terenului ag in Romania cf. P100-1/2006 :

Perioada proprie fundamentala ( corespunzatoare modului propriu fundamental de vibratie)

pentru o cladire din beton armat cu inaltime pana la 40 m poate fi calculata simplificat cu relatia:
T 1 = 0,05 * H

unde H este inaltimea constructiei

Spectrul de proiectare pentru acceleratii Sd(T) exprimat in m/s2, tine cont de comportamentul
postelastic al structurii reale. Pentru valori ale perioadei proprii de vibratie a modului fundamental
mai mari de 0,16 secunde:

S d (T ) = a g *

q= f(

(T )
q

Factorul de comportare (q) tine seama de capacitatea de disipare de energie a structurii prin
asigurarea unei ductilitati corespunzatoare.
1 )

q= f(

1 )

u= forta orizontala aplicata structurii, corespunzatoare atingerii

capacitatii de rezistenta intr-un numar sufficient de elemente care sa
duca structura in pragul situatiei de mecanism cinematic .
1=forta orizontala aplicata structurii, corespunzatoare atingerii
capacitatii de rezistenta in primul element ( aparitia primei articulatii
plastice)

In sfarsit, spectrul Sd(T1) este calculat utilizand perioada proprie fundamentala a cladirii T1
pentru a determina (T1) si valorile ag, ambele depinzand de amplasamentul constructiei.

Distributia fortei seismice pe verticala si in plan

Sistemul de forte static echivalente care impune structurii deformatiile corespunzatoare modului propiu
fundamental poate fi simplificat considerat avand o crestere liniara.
Distributia Fb la nivelul fiecarui planseu acolo unde este considerat centrul de masa al fiecarui nivel este
definit prin relatia urmatoare:

Fi = Fb *

mi * zi
mi * zi
i

In plan, structura va fi verificata la mai multe cazuri de incarcari cu actiunea seismica (forta taietoare de
baza repartizata pe inaltime) actionand pe diferite directii: