Sistemul Solar

Nume: Soare Ctlina

Clasa: a XI-a F
Prof. Coord.: Marin Melania

Sistemul Solar
este format din Soare mpreun cu sistemul
su planetar (care cuprinde opt planete mpreun cu sateliii lor naturali)

Sistemul Solar
El s-a format acum 4,6 miliarde de ani, ca urmare a colapsului gravitaional al unui gigant nor
molecular.
Cel mai masiv obiect este steaua central - Soarele, al doilea obiect ca mas fiind planeta Jupiter.
Cele patru planete interioare mici, Mercur, Venus, Pmntul i Marte, numite planete terestre / planete
telurice, sunt compuse n principal din roci i metal.
Cele patru planete exterioare, numite gigani gazoi, sunt mult mai masive dect cele telurice.

Sistemul Solar
Sistemul solar prezint cteva regiuni unde se afl diferite obiecte mici
Centura de asteroizi, situat ntre Marte i Jupiter, este similar din punct de vedere al compoziiei cu
planetele terestre.
Dincolo de orbita lui Neptun se afl centura Kuiper i discul mprtiat; multe dintre obiectele
transneptuniene sunt n mare parte compuse din gheuri. Printre aceste obiecte, de la cteva zeci pn
la mai mult de zece mii de obiecte pot fi suficient de mari pentru a fi fost rotunjite de propria
gravitaie. Astfel de obiecte sunt denumite planete pitice.
Sistemul Solar
Planetele pitice identificate pn n prezent includ asteroidul Ceres i obiectele transneptuniene:
Pluto, Eris, Haumea i Makemake.
n plus, n aceste dou regiuni se afl diferite alte corpuri mici, cum ar fi comete, centauri i materie
interplanetar. Fiecare planet exterioar este nconjurat de inele planetare alctuite din praf i alte
obiecte mici.
Sistemul Solar
Sistemul solar va rmne aproximativ aa cum l tim astzi pn cnd hidrogenul din nucleul Soarelui
va fi complet transformat n heliu, eveniment ce va avea loc peste 5,4 miliarde de ani.
Acest lucru va pune sfrit perioadei principale de via a Soarelui. n acel moment, nucleul Soarelui
va suferi un colaps, iar energia produs va fi mult mai mare dect n prezent. Straturile exterioare ale
Soarelui se vor extinde, diametrul ajungnd de circa 260 de ori mai mare dect n momentul actual i
Soarele va deveni o gigant roie.
Din cauza faptului c suprafaa sa va crete foarte mult, ea va fi considerabil mai rece dect va fi fost
n perioada principal a vieii lui. n urma mririi Soarelui, Mercur i Venus se vor vaporiza iar planeta
Pmnt va deveni nelocuibil, zona locuibil mutndu-se la orbita lui Marte.
Planete interioare
Cele patru planete interioare sau telurice / terestre au o compoziie dens, de roci, cu puini sau chiar
fr satelii i fr sisteme de inele. Ele sunt compuse n mare parte din minerale refractare, cum ar
fi silicaii, care formeaz scoarele i mantalele planetelor, i metale ca fierul i nichelul, care formeaz
nucleele planetare.

Mercur
Este cea mai apropiat planet de Soare i cea mai mic planet din sistemul solar
nu are niciun satelit natural, iar singurele caracteristici geologice cunoscute, n afara craterelor de
impact, sunt crestturile din scoar, care cel mai probabil se datoreaz unei perioade timpurii de
contracie din trecutul su.
Apariia nucleului su de fier relativ mare i mantaua subire nu au fost nc suficient explicate.
Ipotezele includ faptul c straturile exterioare au fost dezagregate n urma impactului cu un obiect
gigantic i c acreia complet a fost mpiedicat de energia Soarelui tnr.
Venus
asemntoare ca mrime cu Pmntul i, la fel ca i Terra, are o manta subire de silicat deasupra unui
nucleu de fier, o atmosfer substanial i indicii ale unei activiti geologice interne.
Totui, planeta este mult mai uscat dect Pmntul iar atmosfera sa este de nouzeci de ori mai dens.
Venus nu are niciun satelit natural. Este cea mai fierbinte planet, temperaturile de la suprafa
depind 400 C, cel mai probabil din cauza cantitii de gaze cu efect de ser din atmosfer.
Pamant
Este cea mai mare i cea mai dens planet interioar, singura despre care se cunoate la momentul
actual c este geologic activ i singurul loc din sistemul solar unde se cunoate c exist via.
Hidrosfera sa lichid este unic printre planetele terestre, iar Terra este singura planet unde au fost
observate plci tectonice. Atmosfera Pmntului difer radical fa de cea a altor planete, fiind
shimbat de prezena vieii i coninnd aproximativ 21% de oxigen liber.
Are doar un satelit natural, Luna, care este singurul satelit mare al unei planete terestre din sistemul
solar.
Marte
Este mai mic dect Terra i . Planeta posed o atmosfer format n mare parte din dioxid de carbon.
Suprafaa sa, brzdat de vulcani vati ca Olympus Mons i rifturi cum ar fi Valles Marineris,
reprezint o dovad a activitilor geologice care au persistat pn relativ recent, cu dou milioane de
ani n urm.
Culoarea sa roiatic provine de la oxizii de fier (rugin) din sol. Marte are doi satelii naturali foarte
mici (Deimos i Phobos) despre care se crede c au fost asteroizi capturai de gravitaia planetei.
Centura de asteroizi
Asteroizii sunt obiecte mici din sistemul solar, compuse n mare parte din roci refractare
i minerale metalice, la care se mai adug gheaa.
Centura de asteroizi se afl ntre planetele Marte i Jupiter. Se crede ea e alctuit din resturile rmase
n urma formrii sistemului solar, care nu au reuit s se uneasc din cauza interferenei gravitaionale
a lui Jupiter.
Mrimea asteroizilor variaz de la cteva sute de kilometri pn la mrimi microscopice
Planetele exterioare
Cele patru planete exterioare sau giganii gazoi, dein mpreun 99% din masa care orbiteaz n jurul
Soarelui.
Jupiter i Saturn au, fiecare, o mas de zeci de ori mai mare dect cea a Pmntului i sunt formate
preponderent din hidrogen i heliu; Uranus i Neptun sunt mai puin masive i sunt compui mai mult
din gheuri. Din aceast cauz, muli astronomi cred c ei fac parte dintr-o categorie aparte, giganii

de ghea. Toi cei patru gigani gazoi au inele, dei doar sistemul de inele al lui Saturn este uor de
observat de pe Pmnt.

Jupiter
Cu o mas de 318 ori mai mare ca cea a Pmntului, este de 2,5 mai masiv dect toate celelalte planete
din sistemul solar laolalt.
El este compus n mare parte din hidrogen i heliu. Cldura sa intern destul de mare creeaz un
numr de caracteristici semi-permanente ale atmosferei sale, cum ar fi benzile de nori i Marea Pat
Roie.Jupiter are 67 de satelii cunoscui.
Saturn
Se distinge prin sistemul su de inele uor de observat de pe Pmnt, este asemntor cu Jupiter din
punctul de vedere al compoziiei atmosferice i al magnetosferei.
Dei Saturn are 60% din volumul lui Jupiter, el are mai puin de o treime din masa acestuia, fiind cea
mai puin dens planet din sistemul solar. Inelele lui Saturn sunt alctuite din particule mici de roc i
ghea.Saturn are 62 de satelii confirmai.
Uranus
De 14 ori mai masiv ca Pmntul, are masa cea mai mic dintre toate planetele exterioare. Este singura
planet care orbiteaz n jurul Soarelui nclinat pe o parte; nclinaia axei de rotaie este de peste
nouzeci de grade fa de normala la ecliptic.
Planeta are un nucleu mult mai rece dect ceilali gigani gazoi i cantitatea de cldur radiat n
spaiu este foarte mic.
Uranus are 27 de satelii cunoscui.
Neptun
Desi este puin mai mic dect Uranus, este mult mai masiv i prin urmare, mult mai dens. El radiaz
mai mult cldur intern, dar nu la fel de mult ca Jupiter sau Saturn.
Neptun are 13 satelii cunoscui.
Neptun este nsoit pe orbita sa de o mulime de planete minore, numite troienii lui Neptun, care au
o rezonan orbital de 1:1 cu el.

Comete
Cometele sunt obiecte mici din sistemul solar, de obicei cu dimensiuni de doar civa kilometri,
compuse n mare parte din ghea volatil. Au orbite puternic excentrice i n general periheliul lor se
afl ntre orbitele planetelor interioare iar afeliul, la mare distan dincolo de planeta pitic Pluto. Cnd
o comet intr n sistemul solar interior, apropierea sa de Soare
cauzeaz sublimarea i ionizarea suprafeei sale ngheate, crendu-se astfel o coam, urmat de o
coad lung de gaz i praf care este adesea vizibil cu ochiul liber.

tiai c...?
Lumina Soarelui are nevoie de 8 minute pentru a ajunge pe Pamant. Daca Soarele s-ar stinge brusc,
ne-ar trebui cam tot atata timp pentru a ne da seama.
Culoarea unei stele este un indiciu pentru temperatura ei. Astfel ca, stele rosii sunt reci, cele galbene au
temperaturi medii, iar cele albastre sunt foarte calde/fierbinti. Stelele verzi nu exista :)
Planeta Pluto este atat de rece, incat gheata de acolo este mai tare decat otelul

Luna nu are atmosfera, iar apa este aproape inexistenta. Teoretic, nimic nu ar putea creste intr-un astfel
de mediu. Totusi, mostre de sol aduse de pe Luna au fost udate si fertilizate, iar plantele au crescut.
Este imposibil sa plangi in spatiu. Din cauza absentei gravitatiei, lacrimile nu pot curge. Din aceleasi
ratiuni, nici flatulenta nu este posibila.
Planetele din sistemul nostru solar se rotesc in jurul Soarelui si al propriului ax. Cu o singura exceptie:
Venus. Aceasta se roteste in sens invers, de la vest la est.
Planeta Saturn are o densitate atat de mica, incat, daca, teoretic, a-i arunca-o in apa, ar pluti
Luna se departeaza de Pamant cu aproximativ 3 centimentri pe an. Ceea ce inseamna ca rotirea
Pamantului a incetinit cu .002 secunde pe zi in ultimul secol.
Galaxiile calatoresc in spatiu si, uneori, se ciocnesc, moment in care galaxiile mai mici sunt inghitite
de cele mari. Galaxia Andromeda se indreapta spre galaxia noastra.
Universul are peste 100 de miliarde de galaxii. Fiecare galaxie are, la randul ei, alte cateva sute de
miliarde de sisteme solare.
Jupiter este aspiratorul sistemului solar, atragand in atmosfera lui meteori si comete. Daca nu ar fi
Jupiter, foarte multe din aceste obiecte ar fi lovit Pamantul
99% din masa total a sistemului solar o constitue soarele
Pe Marte se gaseste cel mai inalt vulcan din sistemul nostru solar, de 3 ori mai inalt decat Everestul. La
polii planetei Marte se gaseste gheata.
Daca ai calatori cu viteza luminii de la un capat la altul al galaxiei Calea Lactee, ti-ar trebui 100.000
ani ca sa termini calatoria.
Lumina este cel mai rapid lucru din univers si calatoreste cu 300.000 de km pe secunda.
Pe Venus ploua cu acid sulfuric.
Topirea rapida a ghetarilor in Alaska poate determina literalmente inaltarea pamantului, generand
astfel puternice cutremure.