Sunteți pe pagina 1din 10

1.

Tehnologii de fabricare a cablurilor electrice


1.1.

Implementarea sistemelor electrice de transport in cablu

Extinderea zonelor metropolitane, dezvoltarea platformelor industrial precum i


creterea consumului de energie electric au generat n ultimele dou decenii noi
direcii de cercetare privind mbuntirea i optimizarea sistemelor electrice pentru
transportul i distribuia energiei electrice.
Creterea consumului de energie electric implic o cretere a emisiilor de CO2 [1]
care se adaug spectrului epuizrii resurselor energetice. Una dintre soluii, direct
legat de eficiena energetic i de reducerea polurii mediului este data de
implementarea pe scar larg a sistemelor de transport i distribuie a energiei
electrice realizate n cablu.
Avantajele oferite de utilizarea liniilor electrice in cablu (LEC) pot fi sintetizate sub
aspect tehnic, economic, ecologic, biologic. In zonele in care asezarile metropolitate
nu permit implementarea LEA, introducerea sistemelor in cablu pentru
transportul/distributia energiei electrice a devenit obligatorie.
La nivel European, implementarea LEC a inregistrat o crestere permanenta de la 1520% (1960) la 40% (1994), ajungand in 2000 la peste 50% din liniile electrice
existente. Situatia dezvoltarii LEC la nivel mondial pana in 2010 este prezentata in
Fig. 1.1.

Fig. 1.1. Situaia dezvoltrii liniilor electrice n cablu la nivel mondial n anul 2010
Cerinele actuale privind sigurana alimentrii consumatorilor cu energie electric
au determinat noi investigaii privind: scderea ratei de defectare a cablurilor
electrice i creterea gradului de securitate n alimentarea cu energie electric;
monitorizarea calitii serviciului de alimentare cu energie electric (probleme
legate de stabilitatea tensiunii i a frecvenei) elaborarea prognozelor privind durata
de via a cablurilor electrice care au fost considerate ca prioriti de dezvoltare/
cercetare att pentru productorii de cablurilor electrice ct i pentru furnizorii/
distribuitorii de energie electric.

1.2. Situatia actuala in Romania


Reteaua actuala de transport si distributie din Romania este realizata pe patru
paliere de tensiune: 750 kV, 400 kV, 200 kV si 110 kV, din care 200km LEC sunt
dimensionate pentru functionare la 110 kV.

Fig. 1.2. Extinderea liniilor electrice n cablu


Comparativ cu anul 2009, in 2010 a crescut numarul LEC cu 3.14% pentru MT,
respectiv cu 1.77% pentru JT. La nivel global, furnizorii de energie electrica din
Romania adopta o politica de aliniere la obictivele politicii europene pentru 2020,
care consta in cresterea securitatii in alimentarea cu energie electrica, asigurarea
continuitatii in alimentare si respectarea protectiei mediului inconjurator. Directiile
viitoare de cercetare stabilite la nivel national sunt indreptate spre determinarea
duratei de viata remanenta a cablurilor de MT si JT pe baza modificarilor fizicochimice ale izolatiei polimerice si determinarea gradului de viata a instalatiilor din
cadrul retelelor electrice nationale de distributie.
1.3.

Caracteristici generale cabluri electrice

Cablurile se construiesc cu conductoare


izolate intre ele si isolate fata de pamant,
asezate in invelisuri de protective fata de
mediul exterior.
Conductorul electric este un corp metalic,
cu lungimea mult mai mare decat
diametrul , prevazut cu un Tipuri de
conductor electrici: unifilar (brut) sau
multifilar (litat)

Cablul electric este un ansamblu constituit din mai multe conductoare izolate
prinse intr-un invelis de protectie exterior ( izolator) si prevazut cu eventuale
armaturi sau ecrane.

Invelis exterior
PVC

Izolatie
conductor

conductor
CU

Fig. 1.5.
1.3.1.Invelisul cablului
nveliul cablului este constituit din ansamblul straturilor destinate realizrii unei
forme determinate a cablului i de a asigura protecia contra degradrilor
exterioare. nveliul cablurilor poate fi format din:
materialul de umplutur ntre conductoarele izolate, pentru obinerea unei
geometrii
determinate a cablului, de regul, circular;
nveliul de etaneizare, denumit i manta de etaneizare, care asigur
protecia izolaiei mpotriva umiditii sau a agenilor corozivi i se realizeaz
din materiale sintetice sau metalice;
armtura constituit din benzi metalice nfurate, mpletitur din srm sau
srm nfurat, ce asigur o protecie mecanic suplimentar;
nveliul exterior, denumit i manta exterioar, realizat, n general, din materiale
sintetice i care asigur protecia chimic i mecanic a cablurilor.

1.3.2.Criterii de clasificare a cablurilor electrice


Cablurile electrice pot fi clasificate dup urmtoarele criterii: utilizare, tip
constructiv, comportare la foc.
Clasificarea cablurilor dup utilizare le mparte pe acestea n urmtoarele categorii:
cablu de energie, denumit i cablu de for, este cablul de nalt tensiune
(110-220 kV), medie tensiune (6-35 kV) sau de joasa tensiune (sub 1 kV) i
este folosit n circuitele primare ale instalaiilor de producere, transport,
distribuie i utilizare a energiei electrice, n curent alternativ sau curent
continuu;
cablul pentru comand i control este cablul folosit n instalaiile de comand,
msur, semnalizare, protecie i automatizare, avnd tensiuni de serviciu
mai mici de 400 V
cablul pentru telecomand este cablul folosit n instalaiile de telesemnalizri,
telemsuri, telecomenzi i teleprotecie, avnd tensiuni de serviciu sub 60 V.
Clasificarea cablurilor dup tipul constructiv le mparte pe acestea n dou categorii:
cablu monopolar este cablul folosit este cablul format dintr-un conductor
izolat i nveliul de protecie exterior;
cablu multipolar este cablul format din mai multe conductoare izolate distinct
electric i solidare mecanic, precum i nveliul de protecie exterior.
Dup

modul de comportare la foc, cablurile se pot clasifica n urmtoarele categorii:


cablu fr ntrziere n propagarea flcrii;
cablu cu ntrziere la propagarea flcrii;
cablu rezistent la foc.

1.3.3. Simbolizarea cablurilor


Dupa numarul de conductoare aflate n aceeasi manta pot fi cabluri cu unu, doua, trei sau patru
conductoare. Cele mai utilizate sunt cablurile trifazate cu trei conductoare, fig.14.1.

Fig. 1.6. Sectiunea printr-un cablu


1- izolatia de faza; 2 iuta grutonata; 3 iuta impregnate; 4 benzi de otel;
5- hartie impregnate; 6 camasa de plumb; 7- conductor.
Dupa izolatia de baza, pot fi cabluri cu izolatie de hrtie, cauciuc sau mase plastice. Diversele
tipuri de cabluri se deosebesc dupa un sistem de simbolizare n care literele au urmatoarea
semnificatie:
H izolatie de hrtie
Y izolatie de material plastic
P manta de plumb
B blindat cu armatura din benzi de otel
E ecranat
F rezistenta marita la propagarea flacarii
Prima litera C - indica conductor de cupru, iar AC conductor de aluminiu.
Aceste litere se aseaza la nceputul simbolizarii, dupa care urmeaza litera care indica izolatia,
urmata de cea care indica felul mantalei ( P plumb, Y material plastic, A aluminiu), apoi
litera care indica existenta armaturii metalice si la urma felul nvelisului protector.
1.3.4. Mansoane si cutii terminale
Mansoanele sunt cutii metalice (n ultimul timp se fac si din cauciuc), nchise ermetic, cu rol de a
proteja de a proteja cablurile mpotriva umezelii n punctele de nnadire, de derivare si de capat.
Ele trebuie sa aiba aceeasi rigiditate dielectrica ca si cablurile si sa fie instalate nct sa elimine
orice posibilitate de patrundere a umezelii n cablu.

1.3.4.1. Mansoane de legatura


Mansoanele de legatura se construiesc din fonta si sunt constituite din doua piese care se
asambleaza cu suruburi, fig.1.7.
Mansonul din fonta protejeaza nnadirea din punct de vedere mecanic si anticoroziv. Capetele
cablului se introduc prin partile laterale si masa izolanta se toarna prin deschiderea situata la
partea superioara.

Fig. 1.7 Mansoane de legatura


b1-manson de plumb; b2-sectiune manson de legatura;
1 manson de fontal 2 cablu trifazic fara banda de otel;
3 manson de plumb; 4 masa galbena; 5 masa neagra;
6 izolatie din benzi de hartie; 7 conductor monofazic izolat
1.3.4.2. Mansoanele de derivatie
Mansoanele de derivatie se utilizeaza numai la cablurile de joasa tensiune. Acesta se deosebeste
de mansonul de legatura prin aceea ca, ntr-o parte laterala are o prelungire prin care iese cablul
de derivatie, fig.1.8.

Fig. 1.8. Manson de derivatie


1 partea inferioara; 2 partea superioara;
3 capacul; 4 bratari pentru prinderea cablului
5 suruburi de legare la pamant.
1.3.4.3. Cutiile terminale
Cutiile terminale se prevad la capetele cablurilor, permitnd conectarea acestora la aparate,
masini, tablouri de distributie. Se confectioneaza din fonta, tabla sau plumb si sunt pentru
interior sau exterior, fig.1.9.

Fig 1.9. Cutie terminala


a din plumb, de interior pentru cabluri de 6 si 15 kV;
1 banda de otel; 2 bandaje de sarma; 3 priza de legare la pamant;
4 manta de plumb; 5 izolatie de centura; 6 legatura de sfoara; 7 banda lacuita;
8 banda izolata; 9 sfoara impregnata;
b din fonta cenusie, trifazata de exterior pentru cabluri de 6-20 kV;
1 corpul din fonta; 2 palnie de etansare; 3 flansa pentru fixarea izolatoarelorl
4 izolatoare de portelan; 5 capacul izolatorului; 6 surub de legare la pamant.

1.4.

Scurt istoric privind tehnologia cablurilor electrice

1.5.

Procedee tehnologice de fabricare a cablurilor electrice

Utilaje tehnologice principale


Extrudere - Aceste linii aplic un material
izolator electric termoplastic peste materialul
conductor prin tehnologia de extrudare
continu.

Infuniere - Aceste linii rsucesc conductoarele izolate


sau neizolate pentru a forma funii de cabluri.

Aplicare manta - Aceste linii aplic un material


izolator termoplastic peste funia de cabluri prin
tehnologia de extrudare continu pentru a produce
cabluri la cele mai nalte standarde de calitate.

Ecranare cu fire - Aceste maini sunt utilizate pentru a aplica un ecran din fire de
cupru mpletite peste conductoarele izolate n vederea protejrii cablurilor mpotriva
interferenelor electromagmetice (EMC).

Armare cu benzi metalice - Aceste linii sunt utilizate pentru aplicarea unui strat
din benzi metalice (aluminiu, cupru sau oel) peste conductoarele izolate n vederea
protejrii cablurilor mpotriva interferenelor electromagnetice i a factorilor de
mediu (ap , ageni corozivi, etc).

Operatii tehnilogice principale:


1.
2.
3.
4.
5.

Izolarea conductoarelor din cupru


Infunierea conductoarelor din cupru
Aplicare manta exterioara
Incercare la tensiune a cablurilor
Remaniere cabluri defecte

Operatii tehnologice secundare :


1.
2.
3.
4.
5.
1.6.

Uscat granule PVC


Taiat folie PVC si aluminiu
Pregatit fir Cu cositorit
Aplicat manta interioara de protectie
Armare cu banda de otel

Concluzii

2.
2.1.
2.2.
2.3.

Analiza pierderilor de putere in cablurile electrice


Consideratii generale (tehnice)
Criterii de clasificare a pierderilor de putere
Tipuri de defecte in cablurile electrice

Tipuri de defecte :
a) defecte de izolatie cu sau fara contact la pamnt
b) ntreruperi sau strapungeri cu diverse rezistente ohmice
c) descarcari sau defecte cu strapungere
d) defecte de cuplare
e) defecte de discontinuitate
f) defecte de manta
g) combinatii ale acestor tipuri de defecte
2.4. Cauze corespunzatoare defecte in cablurile electrice
Cauzele ce pot sta n spatele acestor defecte sunt:
defecte de fabricaie (fisuri ale izolaiei i mantalelor, caviti de aer sau gaze
n dielectric etc.);
defecte de pozare (ndoiri brute, rsuciri i ruperi de cablu etc.);
defecte de montaj (realizarea necorespunztoare a manoanelor i a
cutiilor terminale);
coroziunea mantalelor de plumb sau aluminiu;
mbtrnirea izolaiei;
ruperea cablurilor datorit alunecrilor de teren sau a unor spturi etc.
2.5.

Concluzii

Bibliografie:
http://documents.tips/documents/conductoare-si-cabluri-electrice.html
http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/Tipuri-de-conductoaresi-cablu41323.php
http://www.casasidesign.ro/cablurile-electrice.html
http://documents.tips/documents/conductoare-si-cabluri-electrice.html

S-ar putea să vă placă și