CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI

CONTABILILOR AUTORIATI DIN ROMANIA

FILIALA BUCURESTI

Situatia fluxurilor de trezorerie-metoda

indirecta

ANUL II SEM II 2016

STAGIAR
CONSTANTINESCU ELENA-ALEXANDRA

Presedinte CECCAR filiala Bucuresti : lect.univ.dr. FLORIN CALOIAN

Cuprins
1.Structura fluxurilor de trezorerie. .................................3
2.Clasificarea fluxurilor de trezorerie.5
3.Metode de prezentare a fluxurilor de trezorerie......... 6
4.Studiu de caz privind fluxurilor de trezorerie-metoda indirecta8
5.Concluzii...18
BIBLIOGRAFIE

SITUATIA FLUXURILOR DE
TREZORERIE
-METODA INDIRECTA-

1. SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

La inceput contabilitatea fluxurilor de trezorerie era considerata relativ neimportanta,

aceasta fiind utila doar la incheierea situatiilor financiare la finalul unui exercitiu.
O data cu trecerea timpului, se accentueaza nevoia de a creste frecventa masurarii rezultatelor si
a depunerii declaratiilor asupra pozitiei financiare, implicit se pune mare accent pe bazele
tranzactiilor cu numerar.
La nivelul unei intreprinderi, trezoreria reprezinta imaginea disponibilitatilor monetare si
a plasamentelor pe termen scurt, aparute in urma evolutiei curente a incasarilor si platilor
respective din plasarea excedentului monetar. Incasarile si platile reflecta opratiunile pe care le
realizeaza o societate.
Din punct de vedere financiar, trezoreria reprezinta diferenta dintre disponibilitatile sau
lichiditatile si exigibilitatile sau datoriile imediate.
Exista doua tipuri de trezorerii, si anume, trezorerie pozitiva ( excedent de lichiditati fata de
exigibilitatile imediate) sau o trezorerie negativa ( deficit de lichiditati fata de exigibilitatile
imediate).
Acest echilibru intre lichiditatile si exigibilitatile imediate, care dau marimea si sensul
trezoreriei depinde de :
- Suma lichiditatilor la inceputul peroadei de referinta
- Fluxul de incasari si plati aferente perioadei
- Alte variabile cum sunt structura si dimensiunile activitatii societatii
Gestiunea trezoreriei presupune stabilirea unui optim intre costurile mijloacelor de
finantare si veniturile obtinute din plasamentele de trezorerie. O gestiune eficienta a trezoreriei
presupune ca inrepinderea sa aiba disponibilitati suficiente pentru exigibilitatile imediate, in
orice moment dorit. Pentru a beneficia de acesta situatie este nevoie de ogestiune previzionala a
trezoreriei firmei. Rolul previziunilor de trezorerie este acela de a contribui la securitatea
financiare si la rentabilitatea intreprinderii, printr-o reducere a cheltuielilor de natura financiara.
Gestiunea trezoreriei castiga un loc tot mai important, daca avem in vedere ca orice
diferenta reprezinta o greseala care cost bani, excedentul genereaza un cost de fructificare, iar
deficitul un cost explicit. Asadar, o trezorerie buna este efectul unei previziuni bune.
Previziunea financiara are menirea de a calauzi organizatia spre rentabilitate, lichitidate si
diminuarea riscurilor. Previziunea financiara se poate transforma intr-un obstacol, in incercarea
de adaptare la noile conditii, diminunand astfel, flexibilitatea organizatiei. Pentru a preveni astfel
de situatii, bugetele trebuie sa traseze limitele generale ale evolutiei financiare a firmei.
1.1 STRUCTURATREZORERIEI
Structura trezoreriei este reprezentata de totalitatea mijloaelor financiare de care dispune
o intreprindere pentru a face fata platilor. Aceste mijloace sunt :
- Disponibilitati in conturi bancare si in numerar
- Echivalente monetare sau echivalente de lichiditati, care sunt plasamente respectiv
investitii pe termen scurt, foarte lichide
3

Plasamentele apar atunci cand surplusul de disponibilitati banesti este fructificat.

Scadenta acestora de obicei este mai mica de 90 de zile si pot face fata angajamentelor pe termen
scurt. Daca sunt pastrate mai mult de 90 de zile dar nu mai mult de 12 luni, ele sunt considerate
echivalente de lichiditati. Plasamentele care vor fii detinute mai mult de 12 luni, vor fi
considerate investitii pe termen lung, introducandu-le in bilant la imobilizari financiare.
Fluxurile de trezorerie sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente de numerar si
echivalente de numerar. Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere iar
echivalentele de numerar sunt investitiile fianciare pe termen scurt care sunt usor convertibile in
sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Situatiile fluxurilor de numerar, ca o componenta a situatiilor financiare anuale, este obligatorie
in cazul intreprinderilor mari si optional in cazul intreprinderilor mijlocii si mici. Aceasta situatie
prezinta modul in care o intreprindere genereza si utilizeaza numerarul si echivalentele de
numerar. Fluxurile de numerar se prezinta in evolutie in cursul perioadei, clasificate pe activitati
de exploatare, de investitii si de finantare. Fluxurile de numerar exclude miscarile intre elemente
care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din
gestiunea numerarului unei intreprinderi si nu din activitatile de exploatare, investitii si finantare.
Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar in echivalente de numerar.
Informatiile referitoare la fluxurile de trezorerie ale unei entitati sunt utile utilizatorilor de
situatii financiare pentru a evalua capacitatea firmei de a genera numerar si echivalente de
numerar si a masura nevoia societatii de a utiliza acele fluxuri de trezorerie.
Cunoasterea fluxurilor de trezorerie ajuta la intelegerea pozitiei financiare si lichiditatii
unei intreprinderi. Rolul lor se extinde si apupra determinarii necesarului de lichiditati in
perioada urmatoare, constituind astfel un punct de plecare pentru evaluarea viitoarelor fluxuri de
trezorerie.

2. CLASIFICAREA FLUXURILOR DE TREZORERIE

2.1 Fluxuri de trezorerie provenite din activitati de exploatare
Activitatile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale entitatilor.
In general fluxurile de trezorerie rezulta din tranzactiile si evenimentele care intra in
determinarea profitului sau pierderii.
Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare din activitatea de exploatare se refera
in principal la incasarile rezultate din vanzarea bunurilor, prestarea de servicii sau din
comisioane, redevente, onorarii si alte venituri si la platile de numerar catre diversi furnizori.
Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare:
- Incasarile in numerar ce provin din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii
- Incasarile in numerar ce provin din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri,
- Plati in numerar efectuate catre furnizori de bunuri si prestari de servicii
- Plati in numerar efectuate catre si in numele angajatiilor
- Incasarile si platile in numerar legate de primele de asigurare, anuitati, daune si alte
beneficii generate de politele de asigurare- in cazul institutiilor de asigurare
2.2 Fluxuri de trezorerie provenite din activitati de exploatare
Activitatea de finantare sunt activitati care au ca efect modificari ale dimensiunii si
compozitiei capitalurilor proprii si datoriilor entitatii. Aceste fluxuri de trezorerie ajuta la
prevezionarea fluxurilor viitoare asteptate de catre finantatorii entitatii.
Tranzactiile de natura investitionala si de finantare care nu necestita intrebuintarea
numerarului sau a echivalentului de numerar vor fi excluse din situatia fluxului de trezorerie.
Aceste tranzactii vor fi prezantate separate in situatiile fianciare pentru a furniza toate
informatiile relevante pentru utilizatori.
Miscarile de numerar generate de activitatea de finantare cuprind:
- Incasari si plati in numerar din emisiunea de actiuni sau alte instrumente de capital
- Platile in numerar efectuate catre proprietari pentru a achizitiona sau raspunpara actiunile
entitatii
- Incasarile si platile in numerar rezultate din emisiunea de creanta, a imprumuturilor,
datoriilor neasigurate, obligatiuniloe, ipotecilor si altor imprumuturi pe termen scurt si
lung
- Platile in numerar pentru diminuarea obligatiunilor aferente operatiunilor de leasing
financiar
Estimarea fluxurilor de numerar viitoare ajuta la stabilirea unui buget, care sa reflecte sumele
lichide de bani necesare pentru o perioada de timp. Proiectie poate fi facuta pe termen scurt
(pana la 3 luni), pe termen lung (annual) sau pe termen strategic. Uneori situatia fluxurilor de
numerar este la fel de importanta ca si continuarea activitatii de exploatarea deoarece o
societate poate inregistra profit sis a aiba mari problem cu lichiditatiile, fara lichiditatile
necesare pentru plata datoriilor se poate ajunge in unele cazuri si la faliment.

3. METODE DE PREZENTARE A FLUXURILOR DE TREZORERIE

Fluxurile de numerar se alcatuieste analizand pozitiile din bilant, cu ajutorul a doua
metode disponibile , si anume:
Metoda directa, prezinta principalele clase de incasari si plati brute in numerar.
Metoda indirecta, care vizeaza ajustarea pierderii sau profitului brut, inainte de impozitare, cu
efectele tranzactiilor care nu au natura de numerar, cu angajamente de incasari si plati din
exploatare trecute sau viitoare si elemente de venituri si cheltuieli asociate cu fluxuri de numerar
din investitii sau finantari.
Intreprinderile sunt incurajate sa raporteza fluxurile de numerar obtinute din activitatea
de exploatare folosind metoda directa, intrucat aceasta furnizeaza informatii utile in prognozarea
fluxurilor de numerar viitoare si care nu sunt disponibile prin metoda indirecta.
In cazul metodei directe, informatiile referitoare la pricipale clase de plati si incasari brute in
numerar se pot obtine fie din inregistrarile contabile ale intreprinderii, prin compararea
incasarilor cu platile aferente exploatarii in cazul aplicarii unei contabilitati de trezorerie fie din
Contul de profit si pierdere prin ajustarea veniturilor si cheltuielilor de exploatare cu modificarile
pe parcursul perioadei al stocurilor, creantelor si datoriilor din exploatare )variatia nevoii de fond
de rulment de exploatare), in cazul aplicarii unei contabilitati de angajamente.
Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curenta reprezinta un
indicator important al generarii de numerar pentru alte activitati, si anume, rambursarea
imprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a inreprinderii, plata dividendelor,
investitii fara finantare externa.
Fluxurile de trezorerie din investitii reflecta masura in care cheltuielile effectuate au
generat resurse ce vor produce venituri in viitor.
Fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare, permit estimarea cererii viitoare de
fluxuri de numerar din partea finantatorilor intreprinderii.
Ambele metode conduc la acelasi rezultat, diferenta constand in faptul ca metoda directa
prezinta ansamblul miscarilor de trezorerie, fiind utila in estimarea viitoarelor fluxuri de
numerar, care nu pot fii obtinute prin metoda indirect.
In Romania sistemul contabil bazat pe o contabilitate de angajamente si nu pe una de
trezorerie, de aceea in majoritatea cazurilor se utilizeaza metoda indirect pentru determinarea
fluxurilor net de trezorerie.
Prezentarea informatiilor de trezorerie prin metoda indirect se alcatuieste dupa cum urmarea:
Fluxuri de trezorerie ale activitatii de exploatare
+/- Rezultatul brut
+ Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
-Venituri din amortizari si provizioane
+/- Rezultatul din vanzarea imobilizarilor
+ Cheltuieli privind dobanzile
- Venituri din plasamente
+/- Variati stourilor
+/- Variatia debitelor
+/- Variatia creditorilor
6

= +/- Flux net de trezorerie privin activitatea de exploatare

Fluxuri de trezoreri din activitatea de investitii
+Incasari din vanzarea de imobilizari
-Plati pentru achizitia de imobilizari
+Incasari din vanzarea de plasamente
-Plati pentru achizitia de titluri de plasament
+Dobanzi, dividente incasate (prmite)
-Dobanzi dividend platite
= +/- Flux net de trezorerie privind activitatea de investitii
Fluxuri de trezorerie ale activitatii de finantare
+/-Cresteri /Rambursari de capital (in numerar)
+/- Contractare/rambursare de imbrumut
-Dobanzi si dividend platire din activitatea de finantare
= +/- Flux net de trezorerie privind activitatea de finantare
Fluxurile nete de numerar generate de activitate de exploatare sunt indicatorul principal
de apreciere a activitatii intreprinderii, daca aceasta genereaza suficient flux de numerar pentru
rambursarea imprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a intreprinderii, pentru a plati
dividende si a face noi investii, doar cu surse interne de finantare.
Fluxurile de trezorerie generate din activitatea de investitii arata modul in care
intreprinderea isi asigura continuitatea si evolutia. Valoarea fluxului net de trezorerie din
activitatea de investitii va fii de cele mai multe ori negative, fiind cauzata de investitii din
perioade de gestiune analizata.
Fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare, arata platile si incasarile de la detinatorii
externi ai intreprinderii. Valoarea fluxului net va fii pozitiva in cazul in care intreprinderea atrage
surse de finantare din exterior si negatia in cazul in care se fac rambursari.
In ciuda faptului ca este mai dificil de aplicat, metoda indirect castiga teren in fata celei
directe, datorita faptului ca are o logica de calcul mai apropiata de forma raportatilor contabile,
in acest sens au fost dezvoltate formule simplificate de calcul, ce pot fi aplicate atunci cand
structura bilantului si a contului de profit si pierdere nu este foarte dezvoltata.

4. STUDIU DE CAZ PRIVIND SITUATIA FLUXURILOR

DE TREZORERIE- METRODA INDIRECTA
- S.C. RIK SYSTEM SRL

S.C. RIK SYSTEM SRL a fost infiintata in 2000, avand ca obiectiv principal de a oferi
clientilor sai produse de inalta calitate. Obiectul de activitate este comertul cu ridicata al
calculatoarelor, echipamentelor periferice si software-uri.
Societatea este condusa de Adunarea Generala a Asociatiilor, ca organ supreme.
Activitatea curenta este condusa de un Consiliu de administratie.
Intreprinderea a reusit sa sa obtina un rezultat economic pozitiv in fiecare an in conditiile in care
inflatia a crescut, productia interna este neprotejata, fiscalitatea excesiva, instabilitatea cadrului
legislative. RIK SYSTEM este in continua dezvoltarea castigand noi piete de desfacere in ciuda
concurentei.
Bilantul contabil al firmei RIK SYSTEM (2013-2014)

Elemente
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1. Cheltuieli de costituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licente, marci,
drepturi si voturi similare si alte imobilizari necorporale
4. Fondul comercial
5. Avansuri si imobilizari in curs
II IMOBILIZARI CORPORALE
1. Terenuri si constructii
2. Instalatii tehnice si masini
3. alte instalatii, utilaje si mobilier
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs
III IMOBILIZARI FINANCIARE
1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului
8

mii lei
Exercitiul
financiar
2013

2014

34789
0
0
34789

65077
0
0
65077

0
0

0
0
1267602
0
210267
5999180
6101478
365095
58645
0

12708300
210267
5999180
2634600
3864253
56795
0

2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului

3. Titluri sub forma de interese de participare
4. Creante din interese de participare
5. Tiluri detinute ca imobilizari
6. Alte creante
7. Actiuni proprii

0
0
0
12456
44339
0

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

B. ACTIVE CIRCULANTE

12799884

I STOCURI
20338558
1. Materii prime si materiale consumabile 2. productie in curs de
extecutie
430765
2. Productia in curs de executie
0

2116615
1

19389095
0
7458234
0
4125877
0
0
0

455046
0
2071110
5
0
1246189
1242530
0
0
3659
0
0
0
0
0
744693
2315703
3
543549
1711267
0
0
6895121
0
3582113
0
0
0

7804984
6140823

6635436
6500249

3. Produse finite si marfuri

4. Avansuri pentru cumparari de stocuri
II CREANTE
1. Creante comerciale
2. Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului
3. Sume de incasat din interese de participare
4. Alte creante
5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat
III INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului
2. Actiuni proprii
3. Alte investitii financiare pe termen scurt
IV CASA SI CONTURI LA BANCI

19907793
0
3218475
3216017
0
0
2458
0
0
0
0
0
1395469

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

C. CHELTUIELI IN AVANS
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA
DE UN AN
1. Inprumuturi din emisiuni de obligatiuni
2. Sume datorate iNstitutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privin interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru
asigurarile sociale
E. ACTIVE CIRCULANTE, REPECTIV DATORII

24952502
632241

0
0
0
13897
44748
0
1279974
2

CIRCULANTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA
MAI MARE DE UN AN
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privin interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru
asigurarile sociale
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare
2. Alte provizioane
I. VENITURI IN AVANS
1. Subventii pentru investitii
2. Venituri in avans
J. CAPITAL SI REZERVE
I CAPITAL DIN CARE
1. Capital subscris nevarsat
2. Capital subscris varsat
3. Patrimoniul regiei
II. PRIME DE CAPITAL
III REZERVE DIN REEVALUARE
Sold creditor
Sold debitor

18940707

1929999
1

2677888
0
1187451
0
0
0
0
0

1041398
0
521489
0
0
0
0
0

1490437
0
0
0
54825
0
54825

519909
0
0
0
87663
0
87663

3608025
0
3608025
0
0

3608025
0
3608025
0
0

0
0

IV. REZERVE
1. Rezerve legale
2. Rezerve pentru actiuni proprii
3. Rezerve statutare sau contractuale
4. Alte rezerve
V. REZULTATUL REPORTAT
Sold creditor
Sold debitor
VI. REZULTATUL EXERCITIULUI
Sold creditor
Sold debitor
Repartizarea profitului
TOTAL CAPITALURI PROPRII

8845508
5872140
0
0
2973368

0
0
1265479
4
7521458
0
0
5133336

3809286
0

1995774
0

3809286
0
3809286
16262819

1995774
0
1995774
1825859

10

Patrimoniul public

TOTAL CAPITALURI

16262819

3
0
1825859
3

Contul de profit si pierdere

Denumirea indicatorului
I. Cifra de afaceri neta
Productia vanduta
Venituri din vanzarea marfurilor
venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de
afaceri nete
2. Variatia stocurilor
Sold Creditor
Sold Debitor
3. Productia imobilizata
4. Alte venituri din exploatare
VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL
5.a) Cheltuieli cu materiile prime si
consumabile
Alte cheltuieli materiale
b) Alte cheltuieli din afara ( energie si apa)

Realizari
perioada
raportare
2013
5566159
1
1263345
1
4302814
0

in
de
2014
6351124
7
1388859
9
4962264
8

0
0
0
2060664
5772225
5

0
0
0
318917
6383016
4

430765
392353
1581832
3849560
8
5406219
4059351
1346868

455046
168919
1665494
4408311
2
8218538
6402791
1815747

685216
685216
0
0
0
0

608167
608167
0
0
0
0

materialele

c) Cheltuieli privind marfurile

6. Cheltuieli cu personalul
a) Salarii
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala
7. a) Amortizarii si provizioane pentru deprecierea
imobilizarilor corporale si necorporale
Cheltuieli
Venituri
b) Ajustarea valorii activelor circulante
Cheltuieli
Venituri
11

8. Alte cheltuieli de exploatare

8.1. Chletuieli privind prestatiile externe
8.2.Cheltuieli cu ale impozite, taxe si varsaminte
8.3. Chletuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
Cheltuieli
Venituri
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL
REZULTATUL DIN EXPLOATARE

PROFIT
PIERDER
E

9. Venituri din interese de participare

din care in cadrul grupului
10. Venituri din alte investitii financiare si creante care fac
parte din activele imobilizate
din care in cadrul grupului
11. Venituri din dobanzi
din care in cadrul grupului
Alte venituri financiare
VENITURI FINANCIARE - TOTAL
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a
investitiilor financiare detinute ca active circulante
Cheltuieli
Venituri
13. Cheltuieli privind dobanziile
din care in cadrul grupului
Alte cheltuieli financiare
CHELTUIELI FINANCIARE -TOTALE
REZULTATUL FINANCIAR
PROFIT
PIERDER
E
14. REZULTATUL CURENT
PROFIT
PIERDER
E
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. REZULTATUL EXTRAODINAR
PROFIT
PIERDER
E
VENITURI TOTALE
CHELTUIELI TOTALE
12

3015054
2415545
284874
314635
0
0
0
5000704
7
7715208

3400665
2761640
406411
232614
0
0
0
5859994
1
5230223

0
0
0

0
0
0

0
0
8265
0
29612
37877

0
0
2965
0
65835
68800

0
0
0
2636819
0
13014
2649833
0

0
0
0
2716180
0
29669
2745849
0

2611956
5103252

2677049
2553174

0
0
0
0

0
0
0
0

0
5776013
2
5265688

0
6389896
4
6134579

18. REZULTATUL BRUT

PROFIT
PIERDER
E

19. IMPOZITUL DE PROFIT

20.Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele
de mai sus
21.
REZULTATUL
NET
AL
EXERCITIULUI
FINANCIAR
PROFIT
PIERDER
E

0
5103252

0
2553174

0
1293966

0
557400

3809286

1995774

Bilantul financiar
EXERCITIUL
FINANCIAR
2013
2014
34789
65077
1231092
8844047 5
56795
58645
1243464
8935631 7
2033855 2116615
8
1

ELEMENTE
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari fianciare
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

Stocuri
1. Materii prime si materiale consumabile 2. productie in curs
de extecutie
430765
2. Productia in curs de executie
0
1990779
3. Produse finite si marfuri
3
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri
3218475
Investitii financiare pe termen scurt
0
Disponibilitati
1395469
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

2495502
3388813
3
1181237
8
2677888
1449026
6
1939786
7

TOTAL ACTIV
Capitaluri proprii
Datorii pe termen mediu si lung
Capital permanent
Datorii pe temen scurt
13

455046
0
2071110
5
1246189
0
744693
2315703
3
3559168
0
1742358
6
1041398
1846498
4
1712669
6

1.sume datorate investitiilor de credit (credite pe termen scurt)

2.datorii comerciale (furnizori)
3.efecte de comert de platit
4.sume datorate institutiilor din cadrul grupului
5.alte datorii
TOTAL CAPITALURI PROPRII SI DATORII

7458234
4125877
0
0
7813756
3388813
3

6895121
3582113
0
0
6649462
3559168
0

Tabloul fluxurilor de trezorerie intermit la 31.12.2013.

AJUSTAT
I
2553174

ELEMENTE
PROFIT BRUT
AJUSTARI
-Cheltuieli cu amortizarea
-venituri din dobanzi
-cheltuieli cu dobanzile
Profit de exploatare inaintea
capitalului circulant*
cresterea/descresterea creantelor

369901
-5300
79361
modificarii
2997136
1972286

Cresterea/descresterea stocurilor

-827593

Cresterea/descresterea datoriilor comerciale

-1456236
Numerar generat din activitatea de exploatare
2685593
Impozit pe profit platit
-1707094
FLUX NET DIN ACTIVITATEA DE
EXPLOATARE
978499
Achizitie terenuri si mijloace fixe
32280
Dobanda si dividende incasate
5300
FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA
DE INVESTITII
37580
Incasari/Plati din emisiunea de actiuni
Incasari/Plati din credite
Dobanzi platite
FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA
DE FINANTARE

0
665962
-624474
23488

Veniturile din dobanzi si assimilate = Veniturile din dobanzi 2014 veniturile din dobanzi 2013
= 2965 - 8265= -5300 lei

14

Cheltuieli cu dobanzile si assimilate = Cheltuieli cu dobanziile 2014 cheltuielile cu dobanziile

2013
= 2716180 2649833 = 79361 lei
Profit de exploatare inaintea modificarii capitalului circulant
Profit brut
+ Cheltuieli cu amortizarea
+ Venituri din dobanzi
+ Cheltuieli cu dobanzile
= 2553174 + (-5300)+ 79361 = 2997136
Pe baza Bilantului, Contului de profit si pierdere precum si a fluxurilor de trezorerie se
calculeaza indicatorii de analiza a trezoreriei pentru a folosi in mod eficient informatiile din
situatiile financiare si pentru a lua decizii cat mai bune in viitor. Aceasta analiza este folosita atat
de utilizatori interni ( manageri, asociati) cat si de cei externi ( banca, stat)
Fondul de rulment este un indicator de exhilibru financiar pe termen lung, reprezinta acea
parte a capitalului permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de
exploatare.
FR = Active circulante datorii pe termen scurt
FR2014 = 23157033 17112670 = 6044363
FR 2013 = 24952502-19389095 = 5563407
Dupa cum se poate observa fondul de rulment in anul 2014 este mai mare decat cel din 2013.
Acesta situatie este favorabila pentru societate deoarece finantarea activelor circulante va fi
finantata din surse permanente de finantare .
Aceasta crestere este favorabile doar in conditiile in care cresterea nu are la baza cresterea
gradului de indatorare al companiei. Daca se intampla acest lucru atunci vor creste cheltuielile
financiare care va determina o diminuare a rezultatului exercitiului si implicit o diminuare a
capitalului propriu.
Nevoia de fond de rulment este un indicator de echilibru financiar pe termen scurt. Acesta
reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie finantate din surse termen scurt, respective
activele cu termen de lichiditate sub un an care urmeaza sa fie finantate din surse cu exigibilitate
peste un an.
NFR = (Stocuri +Creante ) Datorii pe termen scurt
NFR 2014= (21166151+1246189) (3582113 + 6649462)
= 22412340 10231575
= 12180765
NFR 2013 = (20338558+3218475) (4125877+7813756)
= 23557033- 1193963
= 11617400
15

Necesarul de fond de rulment este mai mare ca zero, situatie in care exista un surplus de necesar
temporar fata de resursele temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normal daca este
consecinta unor investii privind cresterea necesarului de finantare din ciclu de exploatare.
Necearul de fond de rulment mai mare ca zero arata un decalaj nefavorabil intre lichiditatea
stocirilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, in sensul inetinirii incasarilor si
accelerarii platilor.
Un obiectiv importanta pentru o societate este patrarea unui echilibru financiar. Un
echilibru financiar, pe termen scurt, se stabileste intre fondul de rulement si necesarul de fond de
rulement. Operatiile de exploatarea da nastere la nevoi de finantare care conduc la constituirea
nevoii de surse de finantare. Nevoile de finantare determinate de ciclul de exploatare corespund
avansarilor de fonduri pe care intreprinderea este constransa sa le efectueze pentru constituirea
stocurilor sale si pentru a acorda termene de plata partenerilor comerciali.
Prin acordarea acestor termene de plata partenerilor comerciali, intreprinderea
acumuleaza creante si constituie un venit viitor cert.
Trezorerie neta, ca indicator al echilibrului financiar current relfecta imaginea
disponibilitatiilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, aparute din evolutia curenta a
incasarilor si platilor sau a plasarii excedentului momentar.
TN = FR NFR
TN2014 = -6044363+12180765 = - 6136402
TN2013= -5563407 11617400 = -6053993
Trezorerie neta se diminueaza in 2014 fata de 2013, ceea ce insemna ca volumul
imprumuturilor pe termen scurt a crescut, iar disponibilitatile si plasamentele realizate au scazut.
Creditele pe termen scurt sunt urilizate pentru finantarea nevoii de active circulante respecand
regula de finantare potrivit careia la nevoi cu termene de lichiditate sub un an se aloca surse de
finantare de exigibilitate mai mica de un an.
O trezorerie negatina semnifica faptul ca intreprinderea este dependent de sursele
financiare pe termen scurt, aceasta situatie de dependent sau de tensiune asupra trezoreriei
evidentiaza faptul ca lichiditatiile sunt insuficiente pentru a permite rambursarea datoriilor pe
temrn scurt. Asta nu inseamna ca o tezorerie negative este un semn de insolvabilitate.
Intreprinderea trebuie sa ia in calcul acoperierea deficitului de numerar. Aceasta se poate
face fie prin finantare externa fie prin finantare interna.
Finantarea interna reprezinta o sursa generatoare de activitate de exploatare curenta a
societatii comerciale. Finantarea interna se poate face prin intermediul amortizarii si a pofiturilor
nedistibuite. Refacerea capitalului investit utilizeaza amortizarea ca resursa de autofinantare, iar
cresterea capitalului investit utilizeaza profiturile nedistribuite ca sursa de autofinantare.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta
din angajamente anterioare contractate, fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza
continuarea activitatii, fie din prevederi obligatorii.
Ratele de solvabilitate reprezinta o raportare a activelor la datoriile pe termen scurt.
Rata solvabilitatii generate, compara ansamblul lichiditatilor potentiale associate
activelor circulante cu ansamblu obligatiilor cu o scadenta mai mica de un an.
Rsg = (Active circulante / Datorii pe termn scurt ) * 100
Rsg 2014 = 23157033/17112670 *100=135,32%
16

Rsg 2013 = 24952502/19389095*100= 128,6%

Se observa o crestere a ratei solvabilitatii general in anul 2014 fata de anul 2013. Rezultatul in
2014 este unul optim, fiind mai mare decat 133%. Valoare ratei solvabilitatii generale trebuie sa
fie mai mare de 133% pentru ca riscul insolvabilitatii sa fie redus.
Rata lichiditatii generale este data de formula Active curente / datorii curente
Rlg2014 = 23157033/17112670 = 1.35
Rlg2013 = 24952502/19389095 = 1.29
Rata lichiditatii imediate este cea mai buna masura a capacitatii companiei de a plati datoriile
imediate exigibile. Intervalul de referinta este cuprins intre 0.2 si 0.6, un nivel scazut putand
sugera o gestiune necorespunzatoare a creantelor. Ceea ce se poate observa mai bine din tabloul
de trezorerie.
R li = diponibilitati/ Datorii pe termen scurt.
Rli = 744693/17112670 = 0.43.
Din calculul acestei rate se observa ca firma nu gestioneaza correct creantele.
Cauza evolutiei sau involutiei a indicatorilor calculati se regasesti in tabloul de trezorerie. Acesta
furnizeaza informatii neinfluentate de diferite practici contabile.

17

5. CONCLUZII

Trezoreria exprima pozitia globala pe care intreprinderea o are asupra operatiilor sale
financiare pe termen scurt.
Instrumentele importante in urmarirea unui echilibru financiar il pot constitui previziunile de
trezorerie, fie pe termne scurt sau pe termen lung. Trezoreria este o sursa foarte importanta
deoarece cu ajutorul acestia societatea isi finanteaza activitatea si o dezvolta. Cu ajutorul ei se
determina indicatorii necesari gestiunii si analizei financiare, atat pe temen scurt, pentru
masurarea solvabilitatii, cat si pe termen lung, pentru masurarea nevoii de finantare.
Dezvoltarea contabilitatii fluxurilor de trezorerie ofera un cadru interdisciplinar si util
pentru contabilitatea financiara si de gestiune. Tabloul fluxurilor de gestiune este un instrument
indispensabil in vederea luarii unor decizii de catre diferiti utilizatori de informatii financiare.
Informatiile furnizate de tabloul fluxurilor de trezorerie intaresc gradul de comparabilitate
al raportarii rezultatelor din exploatare intre diferite entitati, deoarece elimina efectele utilizarii
unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente.
Prin examinarea bilantului se poate preciza daca lichiditatiile si echivalentele de
lichiditati au crescut sau au scazut in decursul unei perioade. Totusi bilantul nu indica cauzele
care au determinat cresterea sau scaderea lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezina fluxuri de incasari si plati in cursul unei perioade.
Arata de unde au provenit lichiditatile si cum au fost ele utilizate, explicand astfel variatiile
numerarului si echivalentului de numerar.

18

BIBLIOGRAFIE

OMFP 1802/2014-ed. CECCAR

Normele de aplicare a codului fiscal
Codul fiscal
IAS 7 Tabloul de trezorerie
Ghid pentru intelegerea si aplicarea standardelor internationale de contabilitate
situatia fluxurilor de numerar
Contabilitate aprofundata- M.Ristea

19