Sunteți pe pagina 1din 49

REGLEMENTARI SI SUPRAVEGHERE BANCARA

Continutul,

necesitatea

si

obiectivele

supravegherii

bancare
Autoritatea de supraveghere bancara
Modalitati de supraveghere bancara
Supravegherea bancara in Romania si UE
Reglementari privindind supravegherea bancara

Abstract:
Procesul de supraveghere a instutiilor bancare reprezinta pilonul
central al stabilitatii financiare. Un trend recent il reprezinta crearea unei
singure autoritati de supraveghere a sectorului bancar, asigurarilor precum si
a pietei de capital. In literatura financiara gasim o multitudine de argumente
in favoarea acestui trend, dar exista si pareri ale specialistilor care considera
ca supravegherea bancara este necesara a fi executata doar de bancile
centrale. In cursul de fata ne propunem sa prezentam atat avantajele cat si
dezavantajele supravegherii unificate precum si oportunitatea de a trece la o

Page38

singura autoritate de supraveghere a activitatii financiare din Romania.

Continutul, necesitatea si obiectivele supravegherii bancare

Activitatea de autorizare, reglementare si supravghere prudentiala a


societatilor bancare are ca obiectiv principal mentinerea stabilitatii si
viabilitatii intregului sistem bancar. Reglementarile elaborate de BNR sunt
aliniate la standardele internationale in materie, fiind in concordanta atat cu
principiile generale stabilite de Comitetul de la Basel privind activitatea de
supraveghere bancara, cat si de Directivele Uniunii Europene privind
reglementarea activitatii institutiilor financiare si de credit1.
Procesul de supraveghere prudentiala a sectorului bancar romanesc
s-a realizat pe 3 planuri: legislativ, institutional si operational 2. In plan
legislativ, s-au emis reglementari privitoare la adecvarea capitalului,
clasificarea activelor, aplicarea legii falimentului bancar, etc. In plan
institutional, s-a creat Fondul de Garantare a Depozitelor, Centrala Riscurilor
Bancare, Centrala Incidentelor de Plati, Oficiul National pentru Prevenirea si
Combaterea Spalarii Banilor etc, iar in plan operational, s-a ameliorat
climatul bancar prin imbunatatirea indicatorilor de performanta bancara si
scaderea creditelor neperformante. In Romania supravegherea bancara este
caracterizata in prezent de o adaptare la noile conditii ale tehnologizarii
informatice din sectorul bancar, impunandu-se o verificare on-site, cat si o
evaluare de tip off-site, adaptarea managementului contabilitatii bancare si
controlului intern la cerintele diversificarii produselor si serviciilor bancare 3.
Crizele

bancare,

schimbarile

tehnologice

rapide

si

globalizarea

Stoica Maricica Management bancar, Edit. Economica, Bucuresti, 1999, pag.13


Florin Coman Activitatea bancara profit si performanta, Edit. Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag.30-32
3
Studii si cercetari economice vol.9-10 Reconstructia sistemului financiar bancar romanesc in perspectiva
integrarii europene, Centrul de Informare si Documentare Economica, Bucuresti, 2002, pag.39
2

Page38

continua a determinat politicile nationale si internationale sa acorde o mai

mare atentie rolului crucial al reglementarii si supravegherii bancare. Aceste


discutii se refera in mod special la acele probleme legate de existenta unei
singure autoritati de supraveghere si care este gradul de independenta al
autoritatii de suparaveghere fata de politica statului si a bancilor. Problema
adusa cel mai des in discutie dupa Acordul de la Basel II in tot mai multe tari
este acel al ariei de cuprindere a supravegherii: ar trebui sa exite o singura
autoritate de supraveghere financiara, in cadrul careia bancile sa ocupe doar
o mica parte din aceasta activitate. In ceea ce priveste supravegherea doar
in domeniul bancar, exista variate opinii conform carora ar trebui sa existe o
singura autoritate al carei scop sa fie supravegherea bancara a intregului
sector bancar sau ar trebui sa existe mai multe institutii abilitate cu aceasta
responsabilitate. Pentru fiecare dintre cele doua variante exista atat opinii
pro care au in vedere avantajele unui astfel de sistem de supraveghere, cat
si pareri care se opun tinand seama in primul rand de posibilele dezavantaje
ale unei supravegheri pe mai multe niveluri. Cei care apreciaza necesitatea
unei singure autoritati autorizata sa realizeze supravegherea bancara au in
vedere eliminarea concurentei in ceea ce priveste aceasta activitate pe cand
cei care doresc ca activitatea de reglementare si control al bancilor sa se
realizeze in cadrul unei structuri pun accent pe ideea realizarii unei
competitivitati inovative. Majoritatea tarilor din Uniunea Europeana au
adoptat

modelul

unei

singure

autoritati

insarcinata

cu

efectuarea

operatiunilor de monitorizare a bancilor la nivel national, exceptie de la


acestea facand Germania care a apelat la modelul mai multor institutii in a
caror sarcina se afla realizarea supravegherii in domeniul bancar.
O alta problema care se pune este aceea daca lasa in atributia
bancilor centrale responsabilitatea

de supraveghere alaturi de politica

monetara, sau ar trebui ca aceasta activitate sa fie specifica unei alte


functia de supraveghetor bancar sustin aceasta idee avand in vedere faptul
ca banca centrala este aceea care dispune cel mai rapid de informatii

Page38

institutii. Cei care agreaza ideea ca banca centrala ar trebui sa exercite

pertinente din intreg sectorul bancar si este prima care poate sa cunoasca si
sa evalueze performanta bancilor nationale.

Pe de alta parte,

posibile

conflicte de interese intre politica monetara specifica bancii de emisiune si


activitatea de supraveghere apare ca motivatie a celor care se opun ideii de
concentrare a acestei din urma activitati in sarcina bancilor centrale. De
asemenea,

banca centrala ar putea sa practice o politica monetara

expansionista in cazul unei economii aflate in cadere fara a fi impiedicata in


realizarea acestui scop prin prisma rolului ei de supraveghetor financiar. In
situatia in care, in unele tari supravegherea se realizeaza de catre mai multe
institutii, trebuie ca acestea sa realizeze o coooperare eficienta tinand cont
de eventualele crize care ar putea apare datorita lipsei de transparenta a
respectivelor autoritai si a informatiilor pe care acestea le detin. Un bun
exemplu in acest caz este reprezentat de Marea Britanie, care a stabilit
printr-un memorandum cadrul pentru transmiterea informatiilor si de
cooperare intre Banca Angliei si Autoritatea de Supraveghere Financiara.

Autoritatea de supraveghere bancara

In Romania, pentru asigurarea si mentinerea stabilitatii financiare in


economia

nationala,

banca

centrala

statului

trebuie

sa

realizeze

supravegherea institutiilor financiare nebancare inscrise in registrul general,


in principal pe baza informatiilor furnizate de aceste entitati prin raportarile
transmise. Institutiile financiare nebancare sunt obligate sa respecte
cerintele impuse de legislatia europeana si sa transmita Bancii Nationale a
Romaniei

orice

informatii

solicitate

de

aceasta,

in

scopul

realizarii

supravegherii creatiei monetare. Una din cerintele activitatilor institutiilor de


Criteriile, fara a se limita numai la acestea, se pot referi la:

Page38

credit o constituie respectarea criteriiilor de inscriere in registrul special.

cifra de afaceri;
volumul creditelor;
gradul de indatorare;
totalul activelor;
capitalurile proprii.
Pe baza unui program bine stabilit banca centrala va desfasura, ori de cate
ori considera necesar, inspectii la sediul institutiilor financiare nebancare si
la unitatile teritoriale ale acestora, unde trebuie sa verifice cerintele impuse
de lege prin personalul specializat in supraveghere bancara, imputernicit in
acest sens. O cerinta aparte de care depinde continuarea activitatii
institutiilor financiare nebancare este calitatea actionarilor semnificativi si
structura grupurilor din care acestia fac parte. Acestia trebuie sa asigure
stabilitatea si dezvoltarea institutiei financiare nebancare si sa permita
realizarea de catre evaluatorii bancari a unei monitorizari si supravegheri
eficiente a capitalului nebancar. In acest sens managerii, administratorii si
membrii consiliului de supraveghere trebuie sa dispuna de buna reputatie si
experienta adecvata naturii, intinderii si complexitatii activitatii institutiei
financiare

nebancare

si

responsabilitatilor

incredintate.

Managementul

autoritatii centrale trebuie sa fie asigurat de cel putin doua persoane, in


cazul optarii pentru sistemul unitar de administrare reglementat de Legea nr.
31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Conducatorii
unei institutiei financiare nebancare nu vor putea fi investiti cu atributii de
conducere, in sensul prevederilor legale, in cadrul altei institutii financiare
nebancare sau al altei societati comerciale, cu exceptia institutiilor de credit
si institutiilor financiare aflate in acelasi grup cu respectiva institutie
financiara nebancara.
Cu privire la primele operatiuni ale institutiilor financiare nebancare,
daca s-au respectat cerintele precizate in legislatia in vigoare in activitatea
desfasurata, care se refera la:

Page38

prin monitorizarea si supravegherea permanenta a acestora se va urmari

fondurile proprii;
expunerea fata de un debitor si expunerea agregata;
expunerea fata de persoanele aflate in relatii speciale cu
institutia financiara
nebancara;
organizarea, controlul intern, auditul intern si administrarea
riscurilor.
Pentru

atingerea

institutionale

indicatorilor

toate

de referinta

operatiunile

desfasurate

privind
de

calitatea activitatii

institutiile

financiare

nebancare trebuie sa se desfasoare pe baza procedurilor si a normelor


specifice. Normele, in forma aprobata de organele statutare ale institutiei
financiare nebancare, trebuie sa se transmita bancii centrale a statului ,
impreuna cu celelalte norme interne care reglementeaza desfasurarea
activitatii institutiei financiare nebancare, in termen de 5 zile lucratoare de la
data primirii documentului care atesta inscrierea in registrul special. Pentru
ca participa activ la creatia monetara si pot influenta stabilitatea financiara
prin crearea monedei de cont o cerinta importanta se refera la modul cum
sunt organizate aceste entitati. Prin urmare, organizarea si functionarea
institutiilor financiare nebancare este reglementata de prevederile Legii 93
din 2009 privind institutiilor financiare nebancare, de cele ale Legii nr.
31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, si de cele ale Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 246/2005, cu modificarile ulterioare. Capitalul social minim al institutiilor
financiare nebancare nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei al sumei de
200.000 euro, respectiv 3.000.000 euro in cazul institutiilor financiare
nebancare care acorda credite ipotecare.

capitalul social prin aporturi banesti, precum si prin incorporarea rezervelor


constituite din profitul net, a dividendelor din profitul net cuvenit actionarilor

Page38

Institutiile financiare nebancare, persoane juridice romane, pot majora

dupa plata impozitului pe dividende si a rezultatului reportat reprezentand


profit net. Sucursalele din Romania ale institutiilor financiare nebancare,
persoane juridice straine, pot majora capitalul de dotare prin noi aporturi
banesti, cu caracter permanent, puse la dispozitia sucursalei de institutia
financiara nebancara, persoana juridica straina, si prin utilizarea rezervelor
constituite din profitul net, existente in sold potrivit ultimei situatii financiare
anuale, in baza aprobarii institutiei financiare nebancare, persoana juridica
straina. Fondurile proprii ale institutiilor financiare nebancare sunt formate
din capital propriu si capital suplimentar.

Capitalul propriu al institutiilor financiare nebancare cuprinde:


capital social subscris si varsat (capital de dotare);
prime legate de capital (de emisiune, aport, fuziune, divizare,
conversie si alte prime
legate de capital),

integral incasate,

aferente capitalului social

reprezentat prin actiuni;


rezerva legala;
rezerve statutare sau contractuale;
alte rezerve,

cu exceptia celor incluse in capitalul suplimentar,

destinate majorarii
capitalului social sau acoperirii pierderilor si inregistrate in situatiile
financiare
publicabile ale institutiei financiare nebancare;
rezultat reportat reprezentand profit net nerepartizat;
profitul interimar inregistrat pana la data determinarii nivelului
cu conditia sa fie net de orice obligatii previzibile si sa fie verificat
de persoanele cu

Page38

fondurilor proprii,

atributii in auditarea situatiilor financiare ale institutiei financiare


nebancare.

Capitalul suplimentar se compune din:


rezerve si fonduri speciale constituite potrivit reglementarilor speciale
aplicabile;
rezerve din reevaluarea imobilizarilor corporale si a altor reevaluari
efectuate potrivit legii;
imprumuturi subordonate primite, inclusiv fondurile puse la dispozitia
institutiilor
financiare nebancare, asimilate, potrivit legii, imprumuturilor
subordonate;
alte elemente, de natura fondurilor si/sau rezervelor
Principala operatiune desfasurata de aceste entitati o constituie activitatea
de creditare, ceea ce impune stabilirea marimii expunerii fata de debitorii
inregistrati. Conform

legislatiei in vigoare, activitatea de creditare

reprezinta orice forma de finantare realizata de institutiile financiare


nebancare prin urmatoarele operatiuni:
acordare de credite, incluzand fara a se limita la: credite de consum,
credite ipotecare,
credite imobiliare, microcredite, finantarea tranzactiilor comerciale,
operatiuni de
factoring, scontare, forfetare;
leasing financiar;
emitere de garantii si asumare de angajamente, inclusiv garantarea
creditului;
amanetare prin case de
amanet;

Page38

acordarea de credite cu primire de bunuri spre pastrare, respectiv

acordare de credite catre membrii unor asociatii fara scop patrimonial,


organizate pe baza
liberului consimtamant al salariatilor, in vederea sprijinirii prin
imprumuturi financiare a
membrilor lor, respectiv case de ajutor reciproc;
alte forme de finantare de natura creditului.
Expunerea unei institutii financiare nebancare fata de "un singur debitor"
este considerata ca fiind expunere mare atunci cand valoarea bruta a
acesteia este egala sau depaseste 10% din fondurile proprii ale institutiei
financiare nebancare. Expunerea unei institutii financiare nebancare fata de
o persoana aflata in relatii speciale cu aceasta este considerata ca fiind
expunere mare atunci cand valoarea bruta a acesteia este egala sau
depaseste 10% din fondurile proprii ale institutiei financiare nebancare. Orice
operatiune care conduce la inregistrarea unei expuneri mari, va fi efectuata
numai cu aprobarea prealabila a consiliului de administratie al institutiei
financiare nebancare. Competenta de aprobare a majorarii expunerilor mari
poate fi delegata de consiliul de administratie conducerii institutiei financiare
nebancare, cu conditia ca limita maxima de majorare a expunerii sa fie
prestabilita de consiliul de administratie. In contextul creditarii,
supravegherea prudentiala este acea activitate desfasurata de Banca
Nationala a Romaniei, prin stabilirea unor norme si indicatori, cu rolul de a
proteja clientii si de a asigura o buna desfasurare a activitatii de creditare si
o stabilitate financiara a intregului sistem. Pe langa cele precizate, in
activitatea de supraveghere Banca Nationala a Romaniei, trebuie sa
monitorizeze si alte activitati ale institutiilor financiare nebancare precum:
emiterea si administrarea de carduri de credit pentru clienti, precum
si activitati legate de
procesarea tranzactiilor cu acestea;
operatiuni de schimb valutar aferente activitatilor permise;

activitatile avute in vedere se circumscriu activitatilor de creditare


inscrise in obiectul de
activitate al IFN-ului;

Page38

operatiuni de mandat si prestari servicii de consultanta, acestea in


masura in care

administrarea fondurilor publice acordate drept fonduri pentru


microcredite de agentiile
guvernamentale, respectand prevederile legale;
alte activitati, conexe si auxiliare, cu privire la realizarea activitatilor de
creditare sau la
functionarea entitatii.

Institutiile financiare nebancare trebuie sa dispuna de proceduri


administrative si evidente operative, impreuna cu mecanisme adecvate de
control intern, in scopul:
indentificarii si inregistrarii tuturor expunerilor mari fata de un singur
debitor si
fata de persoanele aflate in relatii speciale cu institutia financiara
nebancara si a
schimbarilor care pot interveni asupra lor;
alocarii de coduri care sa permita institutiei financiare nebancare
identificarea
unica a fiecarui grup reprezentand un singur debitor sau persoane
aflate in relatii
speciale cu aceasta, precum si identificarea fiecarui membru al
acestui grup.
Valoarea neta a expunerilor mari inregistrate de o institutie financiara
nebancara fata de toate persoanele aflate in relatii speciale cu aceasta
trebuie sa nu depaseasca 25% din valoarea fondurilor proprii. Totalul
expunerilor mari nete ale unei institutii financiare nebancare, inregistrate
fata de un singur debitor si fata de persoanele aflate in relatii speciale cu
institutia financiara nebancara, nu trebuie sa depaseasca 600% din valoarea
financiara nebancara nu poate depasi 1500% din valoarea fondurilor proprii
ale acesteia.

Page38

fondurilor proprii ale acesteia. Expunerea agregata inregistrata de o institutie

In concluzie, in activitatea de supraveghere a activitatii institutiilor


financiare
nebancare, banca centrala trebuie sa foloseasca o tehnica de monitorizare
menita sa asigure stabilitate financiara in conditiile actuale. Unul dintre
criteriile de supraveghere este cel al cerintelor minime de capital, care are ca
scop imbunatatirea senzitivitatii riscului.

Modalitati de supraveghere bancara

In perioada de dupa 1990, sistemul bancar romanesc a cunoscut


transformari esentiale in toate aspectele sale semnificative tipurile de
activitati desfasurate, produsele oferite, cadrul legislativ si institutional,
numarul de institutii de credit, forma de proprietate, performantele etc. In
baza noului cadru legislativ, sistemul bancar a fost organizat pe doua nivele:
La varf - Banca Nationala a Romaniei, ca banca centrala a
statului roman, organ unic de emisiune;
La baza, societatile comerciale bancare.
Noul cadru juridic a incurajat dezvoltarea bancilor cu capital privat si a
permis intrarea libera pe piata bancara autohtona a institutiilor financiare
straine. Bancile au fost autorizate sa opereze in calitate de banci comerciale
de tip universal, putand efectua o gama larga de operatiuni bancare pe
intreg teritoriul tarii in conditiile respectarii normelor prudentiale emise de
BNR, in calitatea sa de autoritate de supraveghere bancara. Una dintre
componentele transformarilor produse a constituit-o introducerea unui
sistem de supraveghere prudentiala. Activitatea de supraveghere este
supravegherea bancara a avut o istorie evolutiva, marcata de succese, dar,
mai ales in primii ani, si de ezitari si esecuri. In prezent, calitatea

Page38

exercitata de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR). Institutie nou-creata,

supravegherii poate fi considerata in acord cu nivelul de dezvoltare a pietei


bancare romanesti. Totusi, ea va trebui sa se adapteze in continuare
provocarilor prezente (cum ar fi recenta aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana) sau viitoare.
Supravegherea prudentiala bancara consta in ansamblul proceselor
prin care una sau mai multe autoritati nationale asigura siguranta si
stabilitatea sistemului bancar. Termenul este utilizat atat in sens restrans, cat
si in sens larg. O supraveghere prudentiala de calitate reprezinta o conditie
necesara, dar nu si suficienta pentru a avea un sistem bancar sanatos. Alte
conditii includ asigurarea unui cadru macroeconomic stabil, a unui sistem
juridic functional, a unui sistem contabil care sa permita reflectarea situatiei
patrimoniale corecte a companiilor, a unui sistem echitabil de impozitare a
profiturilor bancilor, a unui sistem financiar nebancar bine dezvoltat. Practica
a aratat ca, desi crize bancare au aparut si in economii puternic dezvoltate,
ele au fost mai frecvente in economii in tranzitie sau in curs de dezvoltare, la
care o parte dintre conditiile de mai sus nu erau indeplinite. Daca in ceea ce
priveste ideea generala a necesitatii supravegherii prudentiale a bancilor
exista un consens pe plan international, sub aspectul modului concret de
desfasurare a acestei activitati exista diferentieri notabile intre practicile
diferitelor tari. Mai jos sunt prezentate cateva dintre zonele in care se
manifesta aceste diferente:
Supraveghere unificata versus supraveghere specializata. In
mod traditional, supravegherea diferitelor sub-sectoare ale sistemului
financiar era exercitata de catre autoritati separate, supravegherea bancara
fiind atribuita Bancii Centrale, asa cum este cazul si in Romania. In ultimii 1015 ani, cu precadere in tarile nordice, dar si in alte state europene, cum sunt
Marea Britanie, Germania si Austria s-a produs o unificare a autoritatilor de
supraveghere unificata si a celor cu supraveghere specializata este
aproximativ egala. Dezbaterile privind superioritatea unuia sau altuia dintre

Page38

supraveghere. In prezent, in cadrul Uniunii Europene ponderea statelor cu

modele inca nu s-au incheiat, dar Banca Centrala Europeana, prin implicarea
directa in asigurarea stabilitatii financiare, a dat un semnal in sensul
necesitatii mentinerii unui anumit rol pentru bancile centrale din statele
membre.
Instrumente de supraveghere prudentiala. Desi in acest domeniu
exista o mai mare uniformitate pe plan international, diferentele intre tari se
regasesc la nivelul detaliilor si al modului de utilizare. Astfel, marea
majoritate a tarilor cu o supraveghere bancara avansata utilizeaza sisteme
de rating (si Romania se numara printre tarile cu un sistem de rating), dar
numarul de indicatori cuprinsi in cadrul acestora difera. De asemenea,
sistemele

de

avertizare

timpurie

se

diferentiaza

prin

gradele

de

complexitate, numai cateva tari reusind pana in prezent sa puna la punct


astfel de sisteme cu un grad de sofisticare ridicat.
Modul de rezolvare a crizelor bancare. Un mare numar de tari s-au
confruntat in ultimii 30 de ani cu crize bancare de amploare, fie ca a fost
vorba de state dezvoltate, in curs de dezvoltare sau de economii emergente.
Modalitatea in care autoritatile au raspuns la provocarile create de crizele
respective a avut un rol important in ce priveste configurarea cadrului
institutional si legislativ si, in ultima instanta, a intregului sistemul de
supraveghere.
Arhitectura sistemelor bancare. Desi in cadrul Uniunii Europene (si
al Romaniei) este statuat principiul bancii universale, in practica exista
diferentieri intre banci, datorate evolutiei istorice. Aceste diferentieri se
regasesc, de exemplu, in ce priveste forma de proprietate (de stat, privata
sau cooperatista), tipurile de activitati desfasurate (unele institutii de credit
prefera sa se concentreze pe anumite nise de piata sau categorii de activitati
diversificare tipologica superioara a sistemului bancar constituie o provocare

Page38

unde considera ca au un avantaj comparativ), dimensiuni etc. In general, o

suplimentara pentru autoritatea de supraveghere, care trebuie sa-si ajusteze


in mod corespunzator reglementarile si pregatirea personalului.
Sistemele de garantare a depozitelor bancare. Acestea constituie
un instrument pretios de sprijin pentru activitatea de supraveghere.
Garantand micilor deponenti recuperarea sumelor depuse in cazul unui
faliment bancar, ele limiteaza efectul de panica si implicit efectul de
contagiune care poate escalada o problema a unei banci catre o criza de
sistem. Si aici se manifesta diferente intre tari, in ce priveste nivelul sumei
garantate pe deponent, caracterul participarii bancilor (obligatoriu sau nu),
paleta competentelor acordate, modul de asigurare a fondurilor, nivelul
contributiei percepute, tipul de deponenti asigurati.
Sistemele de raportare a creditelor. Necesitatea unor astfel de
sisteme deriva din faptul ca riscul de credit constituie cel mai important risc
bancar. Acestea pun la dispozitia autoritatilor, dar si a bancilor, informatii cu
privire la performanta clientilor in ce priveste rambursarea creditelor.
Sistemele de raportare a creditelor functioneaza fie in cadrul bancilor
centrale, fie ca entitati separate si se mai diferentiaza prin limita de
raportare, frecventa raportarii datelor, tipurile de informatii raportate. Desi,
asa cum am aratat, se mentin diferente notabile intre tari in ceea ce priveste
elementele de mai sus, in ultimii douazeci de ani se depun eforturi pentru
omogenizarea procesului de supraveghere, prin desfasurarea unei vaste
cooperari internationale in vederea diseminarii celor mai bune practici in
domeniu si a realizarii unor reglementari cu aplicabilitate universala, asa
cum este si cazul Acordului Basel II.
Odata cu semnarea de catre Romania a Acordului de aderare la
Uniunea Europeana, unul din obiectivele prioritare ale BNR a fost preluarea

Un set de reglementari si principii care trebuie mentinute si dezvoltate. Termenul de aquis communautaire provine
din frantuzescul acquis care desemneaza totalitatea reglementarilor comunitare, a drepturilor si principiilor care
deriva din acestea. Aplicat Comunitatii, acest lucru inseamna patrimoniul legislativ al Comunitatii, constand in:
tratatele de baza si instrumentele internationale ale Comunitatii, legislatia care deriva din acestea, decizii juridice,

Page38

aquis-ului comunitar4 in reglementarile ei, obiectiv cuprins in strategia

dezvoltarii pe termen mediu a sistemului bancar, parte integranta a


Strategiei Nationale de Dezvoltare Economica a Romaniei pe termen mediu.
Obiectivele

generale

stabilite

de

strategie

se

refera

in

principal la:
1. Crearea unui sector format din banci puternice, capabile sa asigure
o
intermediere financiara pe criterii de eficienta si rentabilitate. Pentru
realizarea acestui obiectiv este nevoie de masuri orientate spre:

Redimensionare sectorului bancar;


Imbunatatirea procedurilor de solutionare a situatiei bancilor
insolvabile;
Intarirea activitatii de supraveghere prudentiala.

2. Diversificarea si cresterea calitatii serviciilor financiar-bancare:

Integrarea serviciilor bancare cu cele furnizate de operatorii de


piata financiara;
Implementare de servicii si produse moderne de finantare, servicii
de tip e-banking
Controlul prudential

are ca obiectiv impiedicarea manifestarii

riscurilor interne si externe la nivelul unei institutii de credit, precum si


evitarea propagarii acestora. La nivel microeconomic, controlul prudential
constrangerilor care se exercita din exterior, respectiv modificarile cadrului

opinii si recomandari, precum si rezolutii adoptate de institutii ca Parlamentul European si Consiliul de Ministrii

Page38

consta in gestionarea interna a activitatii, avandu-se in vedere evolutia

de desfasurare a activitatii sau redefinirea regulilor prudentiale la nivel


national sau international.
Controlul intern corespunde autocontrolului prin care se poate
ameliora

nivelul

rezultatelor

financiare

si

raportul

dintre

costuri

si

randament. Un control intern eficient constituie un instrument de gestiune


indispensabil bunei functionari a institutiilor de credit si completeaza in mod
necesar masurile prudentiale. Nu exista, teoretic, nici un sistem sau vreo
schema optima pentru procesul de reglementare si supraveghere al
institutiilor de credit. In realitate, aceste sisteme de reglementare difera
considerabil de la tara, la tara. Pe langa diferentele in structura politici, cei
mai importanti factori care motiveaza diferentele in incercarile de abordare a
supravegherii includ complexitatea generala si nivelul de dezvoltare a
sistemului financiar, marimea si concentrarea institutiilor de credit, relativa
deschidere a sistemului financiar, natura si intinderea publicarii pozitiilor
financiare ale bancilor, precum si disponibilitatea resurselor umane si tehnice
pentru reglementare si supraveghere. Totusi, un cadru implicit pentru
reglementarea si supravegherea bancara poate fi gasit in Core Principles
pentru o supraveghere eficiena emis de Comitetul pentru supraveghere
bancara de la Basel. Cadrul cuprinde 4 seturi de masuri, distincte si totusi
complementare, si anume:
masuri

legale

si

institutionale

referitoare

la

formularea

si

implementarea
politicii publice, respectand sectorul financiar, si, in particular, sistemul
bancar;
masuri

regulatorii

privind

formularea

legilor,

politicilor,

prescriptiilor,
capital, ghidurile de management al riscurilor, inregistririle contabile si
provizioanele);

Page38

ghidurilor sau directivelor aplicabile institutiilor de credit (cerintele de

masuri

de

supraveghere

cu

respectarea

implementarii

regulamentelor de
supraveghere si monitorizarii aplicarii lor;
masuri de siguranta ce asigura un cadru pentru manevrarea
dificultatilor
de natura lichiditatii si solvabilitatii ce pot afecta institutiile de credit
individuale sau sistemul bancar ca intreg, sau pentru impartirea pierderilor
financiare ce pot aparea (scheme de asigurare a depozitelor).
Obiectivul general al acestui proces cuprinzator de supraveghere este
de a garanta faptul ca bancile pot fi infiintate, vindecate si restructurate intro maniera sigura, transparenta si eficienta. Desfasurarea supravegherii
bancare consta dintr-un mix de proceduri offsite si on-site. Monitorizarea offsite este instrumentul minim de desfasurare a supravegherii. Autoritatile de
supraveghere care nu au mandatul sau resursele pentru desfasurarea
periodica a examinarii on-site se folosesc in mod extensiv de aceasta metoda
pentru a monitoriza conditia financiara si performantele bancilor si pentru a
identifica acele institutii care necesita o atentie deosebita. Procesul
presupune analiza financiara periodica si verificarea informatiilor primite de
catre supraveghetori, referitoare la activitatea bancara. In mod obisnuit,
supraveghetorii solicita bancilor, subiect al reglementarii, sa raporteze gradul
de indeplinire a cerintelor, situatiile bilantiere si ale contului de profit si
pierdere, profilul de activitate, creditele, plasamentele, pasivele, nivelul
capitalului si al lichiditatii, provizioanele pentru pierderi din credite etc. In
timpul examinarilor on-site, supraveghetorii fac o apreciere generala a
institutiei bancare, pornind de la ideea de organizatie. Examinarea prin
intermediul examinatorilor specializati si pregatiti permite aprecierea cu mai
multa acuratete a factorilor calitativi cum ar fi capacitatea managementului
rapoartele de reglementare. Autoritatile de supraveghere pot, de asemenea,
sa imputerniceasca organizatii externe, cum ar fi cazul auditorilor externi, sa

Page38

si procedurile controlului intern care pot sa nu se reflecte adecvat in

desfasoare examinari complete on-site sau sa acopere domenii specifice ale


operatiunilor din cadrul unei institutii bancare. Bineinteles ca auditorii externi
efectueaza in mod independent actiuni de audit statutar al contabilitatii
bancii si urmaresc respectarea procedurilor contabile si conformarea cu cele
mai bune practici in domeniu. In principal, acest lucru ar putea pune la
dispozitia supraveghetorilor o asigurare suplimentara a faptului ca situatiile
contabile ale bancii ofera o imagine corecta a pozitiei financiare a acesteia.
In multe cazuri, examinatorii bancari vor acorda o atentie deosebita acestor
rapoarte de audit si modalitatilor in care bancile folosesc recomandarile
formulate de auditorii lor externi. In ultimii ani, supraveghetorii au adoptat
abordari noi si au dezvoltat noi sisteme de efectuare a supravegherii in
scopul de a fi mai bine inarmati pentru a putea face fata multiplelor
provocari datorate innoirilor in domeniul financiar si al globalizarii. Aceste noi
sisteme incearca sa aprecieze si sa produca schimbari in conditia financiara
a bancii si in profilul sau de risc si sa avertizeze din timp supraveghetorul in
vederea initierii de actiuni sigure.
Supravegherea on-site si off-site
Rating-urile atribuite de supraveghere institutiilor de credit au aparut
initial ca aprecieri derivate pe baza examinarilor on-site. In ultimii ani,
abordarea a cunoscut o mare dezvoltare si a fost aplicata sa functioneze pe
baze off-site. Sistemele de rating ale supravegherii bancare ajuta la
identificarea institutiilor a caror conditie impune o atentie speciala din partea
supravegherii. Ratingurile examinarii on-site se bazeaza pe aprecieri
subiective facute de examinator asupra diferitelor aspecte ale functionarii
institutiei bancare. Totusi, aprecierile vizeaza anumite semne evidente care
reprezinta fundamentul aprecierii; acestea nu sunt riguroase si restrictive si
permit examinatorului sa ia in consideratie si alti factori pe care-i considera
rating-urile examinarilor on-site pot fi impartasite cu managementul bancii in
cauza, acestea nu sunt facute public.

Page38

pertinenti pentru aprecierea sa, in legatura cu institutia bancara. In timp ce,

Rating-urile supravegherii off-site se bazeaza pe analiza off-site a


informatiilor reglementate a se transmite bancii centrale, precum si a altor
informatii aflate la dispozitia supraveghetorului ca si a informatiilor din
rapoartele de examinare on-site. Aceste rating-uri se atribuie pe baza unui
proces continuu de evaluare a unei institutii bancare intr-o perioada de timp,
in general de un an. Ratingurile de supraveghere bancara off-site sunt in
general confidentiale si de uz intern al supraveghetorilor.

Supravegherea bancara in Romania si UE

Banca

Nationala

Romaniei

fost

cea

care

s-a

ocupat

de

supravegherea in sistemul bancar, inca de la infiintarea sa. In perioada


interbelica a functionat, in cadrul BNR un Consiliu Bancar Superior a carui
functie era de a aplica legile referitoare la activitatea bancara. Pe data de 8
mai 1934 a intrat in vigoare legea bancara, numita si legea pentru
organizarea si reglementarea comertului de banca conform careia (Vijoli A.,
1980):
Se infiinteaza Consiliul Superior Bancar care urma sa functioneze pe
langa Banca
Nationala a Romaniei. Acest Consiliu avea si atributii de natura
jurisdictionala.
Deciziile Consiliului erau definitive si executorii, nefiind supuse
decat recursului la
Inalta Curte de Casatie si Justitie;

trebuie inscrise in registrul societatilor bancare, infiintat prin acesta


lege;

Page38

Nici o banca nu poate lua fiinta fara aprobarea Consiliului. Bancile


noi si cele vechi

Bancile trebuie sa aiba un capital minim destul de insemnat. Acesta


nu se poate
constitui prin aporturi in natura sau debitori in cont, ci, chiar de la
inceput, cel putin
jumatate din capital trebuia varsat in numerar;
Atat administratorii cat si cenzorii trebuiau sa posede un procent
destul de mare din
actiunile bancii, care trebuiau depozitate la sediul bancii cu titlu de
garantie;
In vederea asigurarii lichiditatii bancilor, acestea nu puteau
achizitiona imobile decat
pentru uzul propriu;
Daca din cauza pierderilor suferite, capitalul social al unei banci
scadea la jumatate si
nu se luau masuri de reintregire, Consiliul Superior Bancar poate
decide lichidarea
acestei banci;
La constatarea oricarei abateri de la legea bancara, Consiliul
Superior Bancar putea
decide limitarea operatiunilor bancii sau chiar lichidarea acesteia.
Indicatorii de prudenta bancara se exprima, in general, prin anumite
raporturi si au ca sfera de cuprindere principalele aspecte ale gestiunii
bancare. Respectarea acestor indicatori orienteaza strategia bancara si
permite armonizarea cu legislatia europeana in vederea integrarii tarilor
europene.

la Banca Nationala a Romaniei sunt:

Page38

Principalii indicatori de prudenta bancara calculati de banci si raportati

1. Creditele si plasamentele care se clasifica in urmatoarele categorii5:


standard;
in observatie (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul

nebancar);
substandard (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul

nebancar);
indoielnic (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul

nebancar);
pierdere.

Clasificarea creditelor si a plasamentelor se face prin aplicarea


simultana a urmatoarelor trei criterii:
serviciul datoriei care reprezinta capacitatea debitorului de a-si
onora datoria la scadenta, exprimata ca numar de zile de intarziere la plata
de la data scadentei;
performanta financiara reprezinta reflectarea potentialului economic
si a soliditatii financiare ale unei entitati economice, obtinuta in urma
analizarii unui ansamblu de factori cantitativi (indicatori economico-financiari
calculati pe baza datelor din situatiile financiare anuale si periodice,
denumite in continuare situatii financiare) si calitativi;
initierea de proceduri judiciare reprezinta cel putin una dintre
urmatoarele masuri luate in scopul recuperarii creantelor:
1. darea de catre instanta a hotararii de deschidere a procedurii
falimentului;
2. declansarea procedurii de executare silita fata de persoanele fizice
sau juridice.
Regulamentul nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor si constituirea,
regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit si Normele metodologice
nr. 12/2002 pentru aplicarea Regulamentului nr. 5/2002, publicate in Monitorul Oficial al
Rom`niei, Partea I, nr. 626/23 august 2002

Page38

Categoriile de performanta financiara sunt notate de la A la E, in


ordinea descrescatoare a calitatii acesteia. In cazul clientelei din sectorul
bancar, precum si in cazul persoanelor fizice performanta financiara este
considerata in categoria A. In cazul in care bancile se gasesc in imposibilitate
de a evalua performanta financiara a unui client din sectorul nebancar,
aceasta va fi incadrata direct in categoria E. Creditele acordate unui debitor
si/sau plasamentele constituite la acesta se incadreaza intr-o singura
categorie de clasificare, pe baza principiului declasarii prin contaminare,
respectiv prin luarea in considerare a celei mai slabe dintre categoriile
individuale de clasificare. Pentru determinarea necesarului de provizioane
specifice de risc de credit, aferent unui credit sau plasament, se parcurg
urmatoarele etape, in baza regulamentului mentionat:
1. determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc
de credit, astfel:
1.1.

prin deducerea din expunerea bancii fata de debitor a

garantiilor
acceptate a fi luate in considerare conform Normelor metodologice ale Bancii
Nationale a Romaniei nr. 12/2002 pentru aplicarea Regulamentului nr. 5, in
cazul unui

credit

clasificat in

categoria

standard,

in

observatie,

substandard, indoielnic si pierdere, in situatia in care nu s-au initiat


proceduri judiciare si in situatia in care toate sumele respectivului credit
inregistreaza un serviciu al datoriei de cel mult 90 de zile;
1.2. prin luarea in considerare a intregii expuneri, indiferent de
garantii, in

initiat proceduri judiciare sau in situatia in care cel putin una dintre sumele
respectivului credit inregistreaza un serviciu al datoriei mai mare de 90 de

Page38

cazul unui credit clasificat in categoria pierdere, in situatia in care s-au

zile, precum si in cazul unui plasament, indiferent de categoria de clasificare


aferenta acestuia;
2. aplicarea coeficientului de provizionare asupra bazei de calcul
obtinute.
Constituirea de provizioane specifice de risc de credit se refera la
crearea acestora, lucru realizat prin includerea pe cheltuieli a sumei
reprezentand nivelul necesarului de provizioane specifice de risc de credit.
Regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit se realizeaza prin
includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentand
diferenta dintre nivelul existent in sold al provizioanelor specifice de risc de
credit si nivelul necesarului. Utilizarea provizioanelor specifice de risc de
credit se refera la anularea provizioanelor specifice de risc de credit, in cazul
realizarii riscului de credit, si se realizeaza prin reluarea pe venituri a sumei
reprezentand nivelul existent in sold al provizioanelor specifice de risc de
credit aferente creditelor si/sau plasamentelor care se scot in afara bilantului.
Responsabilitatea directa pentru supravegherea bancara si stabilitatea
financiara revine autoritatilor competente ale fiecarui stat membru al UE,
insa tratatul i-a incredintat SEBC misiunea de a contribui la buna
desfasurare a politicilor promovate de autoritatile competente in ceea ce
priveste

supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si stabilitatea

sistemului financiar. Indeplinirea acestei atributii presupune trei linii


principale de actiune. In primul rand, SEBC monitorizeaza si evalueaza
stabilitatea financiara la nivelul zonei euro si al Uniunii Europene. Aceasta
activitate completeaza si sprijina activitatea paralela la nivel national,
desfasurata de bancile centrale nationale si de autoritatile de supraveghere
in scopul mentinerii stabilitatii financiare in statul respectiv.

la definirea si revizuirea cerintelor de reglementare si de supraveghere.


Aceasta activitate se desfasoara in mare parte prin participarea BCE la

Page38

In al doilea rand, SEBC ofera institutiilor financiare consiliere cu privire

organismele internationale si europene de reglementare si de supraveghere


relevante, cum ar fi Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancara,
Comitetul bancar european si Comitetul european al autoritatilor de
supraveghere in domeniul bancar. In al treilea rand, BCE promoveaza
cooperarea intre bancile centrale si autoritatile de supraveghere pe
probleme de interes comun (de exemplu, supravegherea sistemelor de plati,
gestiunea crizelor financiare). Aceste activitati se desfasoara cu asistenta
Comitetului pentru supraveghere bancara, care reuneste experti ai bancilor
centrale si ai autoritatilor de supraveghere din Uniunea Europeana.
In Germania, in urma scaderii competitivitatii bancilor, a esuarii mai
multor fuziuni bancare la varf si a cresterii ponderii intereselor incrucisate
(principalele societati de asigurari sunt actionare la cele mai mari banci si
reciproc), Parlamentul a decis in anul 2001 infiintarea unei autoritati de tip
FSA, in profida opozitiei Bundesbank. In Austria, o decizie similara a fost
luata in acelasi an, aparent mai mult ca efect al imitatiei fata de economia
vecina mai mare, dar si pentru a rezolva problemele suprapunerilor care
apareau ca rezultat al exercitarii supravegherii bancare de catre Banca
Austriei si Ministerul Federal al Finantelor. Decizia a fost ulterior respinsa de
Curtea Constitutionala si a trebuit sa fie modificata, ceea ce a facut ca
Finanzmarktausfsicht, Autoritatea de Supraveghere a Pietei Finaniare, sa
devina operationala abia la 1 aprilie 2002. Belgia a mers intr-o directie
opusa, in sensul cresterii rolului bancii centrale in supravegherea bancara. In
anul 2002, Comisia Bancara si Financiara (CBF) si Oficiul pentru Controlul
Asigurarilor (OCA) au fost puse sub coordonarea guvernatorului Bancii
Belgiei, care asigura conducerea unei unei nou- infiintate Autoritati pentru
Serviciile Financiare, organism de cooperare intre cele doua autoritati de
supraveghere. In Portugalia a fost creat, in septembrie 2000, Consiliul
supraveghere existente (pentru banci, asigurari si piete de capital), dar
asigura cadrul institutional pentru schimbul de informatii si coordonarea

Page38

National al Supraveghetorilor Financiari. Acesta nu unifica cele 3 entitati de

activitatii acestora. De asemenea, CNSF propune proiectele de reglementari


privind conglomeratele financiare, precum si proiecte de acorduri de
cooperare cu autoritatile de supraveghere straine. Semnificativ este faptul ca
presedintele CNSF este guvernatorul Bancii Portugaliei, ca o recunoastere a
preponderentei rolului sectorului bancar in cadrul sistemului financiar
portughez. In Ungaria, motivul pentru infiintarea in aprilie 2000 a unei
autoritati de tip FSA a parut a fi mai degraba unul de demonstratie. In cursa
pentru aderarea la U.E., statul ungar dorea sa semnaleze alinierea la
practicile cele mai avansate in domeniu, respectiv la experienta din Marea
Britanie, piata financiara cea mai dezvoltata din Europa. Acest lucru s-a
evidentiat si in acordarea pentru noua institutie de competente privind
protectia consumatorului. Estonia a infiintat in iulie 2001 o autoritate de
supraveghere unificata mai degraba pentru a imita experienta tarilor
nordice, care reprezinta principalii investitori nu numai in sistemul bancar
estonian, dar si in intreaga economie si, in acelasi timp, principalii parteneri
comerciali. Olanda, tara caracterizata printr-o proportie foarte ridicata a
conglomeratelor in activitatea financiara, solutia adoptata si dezvoltata in
perioada 1999-2004 a condus la o structura hibrid care ar putea prefigura un
model

de

succes

in

viitor.

Astfel,

supravegherea

prudentiala,

atat

macroeconomica (sistemica) cat si microeconomica pentru toate institutiile


financiare a fost integrata in cadrul Bancii Olandei (pana in 1999
supravegherea
supraveghere

microeconomica
separate),

iar

se

realiza

Autoritatea

de

Pietelor

catre

autoritati

Financiare

de

realizeaza

supravegherea asa-numitului conduct of business in fapt, protectia


consumatorului.
Supravegherea bancara era exercitata de regula, pana la sfarsitul
anilor 90, de bancile centrale. Celelalte segmente ale pietei financiare in
entitati separate. In cazul pietelor financiare foarte sofisticate, numarul

Page38

principal piata de capital si piata asigurarilor erau supravegheate de

acestor entitati putea fi foarte mare; astfel, in Marea Britanie functionau in


1996 nu mai putin de 9 autoritati de supraveghere ale pietei financiare.
Tot in Marea Britanie a aparut si vantul schimbarii. In 1996, Civil Service
Committee, un comitet parlamentar, a elaborat un raport care, in urma
prabusirii BCCI si bancii Barings, recomanda scoaterea

supravegherii

bancare de sub umbrela Bancii Angliei si transferarea ei unui organism


separat. Dezbaterile au condus la infiintarea, in anul 1998, a Financial
Stability Authority (FSA), un organism de supraveghere care din 2001 a
integrat atributiile tuturor celorlalti supraveghetori din sectorul financiar.
Totusi, Banca Angliei a ramas responsabila pentru asigurarea stabilitatii
generale a sistemului financiar. Avand in vedere reputatia deosebita a
Londrei ca cel mai dezvoltat centru financiar al Europei, unificarea
supravegherii financiare a castigat rapid adepti. In urmatorii cativa ani, mai
multe tari din Uniunea Europeana au adoptat modelul FSA cazul Irlandei, al
unora dintre tarile nordice, mai recent al Germaniei si Austriei. O abordare
similara a dus la crearea unor institutii de tip FSA si in alte tari de cultura
bancara anglo-saxona, precum Australia, sau in economii emergente, care se
aflau in plina reforma a sistemului financiar si incercau sa arda etapele,
adoptand de la inceput ceea ce percepeau a fi cele mai avansate practici
cazurile Estoniei sau Ungariei.
In favoarea modelului FSA au fost aduse mai multe argumente, cele
mai importante fiind:
structurile separate de supraveghere au fost create in anumite
momente istorice in care arhitectura sistemelor financiare era cu mult mai
simpla si cu separatii mult mai clare intre diferitele tipuri de institutii. In
ultimii ani indeosebi, granitele intre activitati s-au estompat din ce in ce mai
cross-selling. Globalizarea a condus la aparitia conglomeratelor financiare,

Page38

mult. Au aparut activitati mixte, cum sunt bancassurance sau alte forme de

care necesita supravegherea simultana din partea mai multor institutii de tip
clasic;
obiectivele supravegherii au devenit mai complexe. Realizarea lor
prin intermediul mai multor agentii creste costul supravegherii, cu impact
asupra competitivitatii entitatilor supravegheate. Unificarea supravegherii ar
genera economii de costuri, atat administrative prin eliminarea duplicarii
serviciilor logistice, cat si sub aspectul sistemelor informatice pentru
obtinerea raportarilor de la entitatile supravegheate;
separarea supravegherii in cadrul unor agentii specializate impiedica
sau cel putin face mai dificila diseminarea invatamintelor rezultate in urma
unor crize in interiorul unui subsistem financiar, limitand astfel posibilitatile
de reactie in viitor ale celorlalti supraveghetori;
gradul din ce in ce mai mare de interdependenta intre sectoare face
ca focalizarea ingusta pe un anumit sector sa fie uneori ineficienta in
prevenirea riscurilor sistemice. De exemplu, este posibil ca o cadere masiva
a burselor sa aiba un impact major nu numai asupra pietei de capital, ci si
asupra bancilor sau societatilor de asigurari - si ca atare o supraveghere
consolidata poate aparea ca necesara;
in ceea ce priveste supravegherea bancara, exista perceptia unui
conflict de interese intre scopul fundamental al oricarei banci centrale
asigurarea stabilitatii preturilor - si rolul de supraveghere acordat acesteia
sub aspectul calitatii de imprumutator de ultima instanta. Astfel, se crede ca
in eventualitatea unei crize de sistem, banca centrala, pentru a evita o
pierdere de credibilitate, ar putea fi prea generoasa in acordarea de sprijin
financiar bancilor cu probleme, ceea ce ar putea duce la cresterea inflatiei;

anumite conglomerate financiare sa isi deplaseze unele produse financiare in

Page38

evitarea arbitrajului de supraveghere, respectiv a riscului ca

zonele unde percep ca supravegherea este mai laxa in scopul comiterii


unor fraude sau al obtinerii unor avantaje competitive nejustificate;
realizarea unei mai mari flexibilitati si acoperirea mai buna a
zonelor gri. Acest lucru este important mai ales in cazul aparitiei unor
produse financiare noi (fenomen din ce in ce mai frecvent in ultimii ani)
pentru care legislatia este insuficient de clara in ce priveste autoritatea de
reglementare si supraveghere. Existenta unei entitati unificate previne
pasarea responsabilitatilor.
Argumentele in favoarea mentinerii supravegherii bancare in interiorul
bancii centrale sunt si ele puternice:
in cele mai multe tari dezvoltate, si cu deosebire in interiorul Uniunii
Europene, banca centrala se bucura de un inalt grad de independenta. Acest
lucru

ii

permite

sa

adopte

deciziile

dificile

cerute

de

functiile

de

supraveghere bancara fara a fi supusa presiunilor de ordin politic, asa cum sar putea intampla in cazul unei alte institutii;
credibilitatea bancii centrale, in general superioara celei ale altor
institutii nationale, poate juca un rol decisiv in prevenirea sau dezamorsarea
unor crize bancare inca din faza incipienta. In multe cazuri, declaratii facute
de oficiali ai bancilor centrale sau anumite actiuni intreprinse de acestea au
stopat accesele de panica ale publicului;
prin viziunea sa de ansamblu asupra economiei, banca centrala este
institutia care detine cele mai multe dintre informatiile necesare pentru
identificarea din timp a principalilor factori de risc privind sistemul bancar;

in

toate

economiile

dezvoltate,

banca

centrala

exercita

supravegherea asupra sistemelor de plati de importanta sistemica in unele


Separarea supravegherii bancare de supravegherea sistemelor de plati este
considerata de unii specialisti ca fiind riscanta;

Page38

cazuri, acestea sunt chiar localizate institutional in interiorul bancii centrale.

separarea rolului de imprumutator de ultima instanta (detinut, in


majoritatea tarilor, de banca centrala) de rolul de supraveghetor bancar
poate genera intarzieri in rezolvarea in faza incipienta a unor crize si implicit
poate contribui la escaladarea acestora;
in sfarsit, unii specialisti sustin ca nu exista nici o garantie ca
problemele

de

comunicare

care

eventual

exista

intre

agentiile

de

supraveghere separate nu s-ar putea manifesta si in interiorul unei agentii


unificate.
Desi principala disputa pare a fi intre adeptii autoritatilor de
supraveghere separate si cei ai agentiilor unificate de tip FSA, in practica
situatiile sunt mult mai diversificate. Astfel, in unele tari, chiar daca
supravegherea bancara se exercita separat de supravegherea celorlalte
institutii financiare, aceasta nu se realizeaza in cadrul bancii centrale, ci al
unei alte entitati. Alteori, exista chiar mai multe autoritati insarcinate cu
realizarea

supravegherii

bancare.

De

exemplu,

dezbaterea

privind

supravegherea unificata versus supravegherea specializata a fost inflamata


incepand din aprilie 2002 de semnalele transmise de Banca Centrala
Europeana (BCE). Aceasta nu numai ca sustine mentinerea unui rol important
al bancilor centrale in realizarea supravegherii bancare, dar si-a manifestat si
intentia de a-si asuma la randul sau anumite competente pe linia
supravegherii.

Reglementari privind supravegherea bancara

De la precedentul Raport asupra stabilitatii financiare, sistemul financiar din


crizei financiare

si economice globale. La debutul crizei, economia

romaneasca parcursese o perioada de mai multi ani de crestere economica


n ritmuri nalte, dar nsotita

de acumularea unui deficit extern relativ

Page38

Romania a evoluat n conditii puternic marcate de manifestarea virulent a

important, precum si de majorarea datoriei externe pe termen scurt.


Sectorul bancar, cu pozitie dominanta n sistemul financiar, a rezistat bine
acestor presiuni.
Stabilitatea financiara a fost pusa la ncercare de o vulnerabilitate noua
volatilitatea finantarii externe. Cu un mic decalaj s-au manifestat si
repercusiunile deteriorarii climatului economic extern asupra economiei
romanesti, cu consecinte negative asupra calitatii portofoliului de credite, si
care continua sa se manifeste; riscul de credit ramane vulnerabilitatea
majora a sectorului bancar. Banca Nationala a Romaniei, ca autoritate de
supraveghere, a reactionat la noile amenintari prin asigurarea punctuala de
lichiditate, monitorizarea mai stricta a bancilor, masuri de mbunatatire a
cadrului de reglementare prudentiala si, mpreuna cu Guvernul, semnarea
unor acorduri de finantare cu Fondul Monetar International si Uniunea
Europeana.

Aceste

acorduri

asigura

finantarea corespunzatoare a

deficitului de cont curent si transmit o credibilitate sporita politicilor


economice si financiare.
Situatia pietelor financiare s-a deteriorat puternic din septembrie 2008,
odata cu falimentul bancii de investitii americane Lehman Brothers Inc.
Gradul de ncredere printre participantii pe pietele financiare a scazut
puternic, iar primele de risc au crescut la niveluri extrem de ridicate.
Functionarea pietei interbancare a fost grav afectata, bancile cu exces de
lichiditate fiind reticente a mprumuta surplusul altor banci.
Raspunsul bancilor centrale si al guvernelor pentru contracararea efectelor
crizei a fost fara precedent.
Politicile fiscale si monetare au devenit puternic expansive. Principale masuri
adoptate de bancile centrale au fost: (i) relaxarea rapida si semnificativa a
politicii monetare; cresterea volumului si frecventei operatiunilor pe piata
maturitatilor ofertei de lichiditate. Cooperarea ntre principalele banci

Page38

pentru asigurarea lichiditatii si extinderea bazei de garantii eligibile si a

centrale ale lumii a devenit

tot

mai

stransa,

actiunile

de

politica

monetara fiind mai corelate.


De altfel, bancile centrale tind sa primeasca un mandat formal mai puternic
n vederea asigurarii stabilitatii

financiare prin masuri de reorganizare a

structurii de reglementare si supraveghere financiara (de exemplu: Blueprint


for a modernized financial regulatory structure n SUA sau Raportul

De

Larosiere n UE).
Diminuarea marjei de manevra a politicii monetare a condus la acordarea
unei importante sporite stimulului fiscal. Masurile luate de guverne au vizat
fie

sustinerea

sistemului

guvernamentale sau programe


stimularea

cererii

agregate

bancar
de

prin

preluare

recapitalizari,
a

activelor

garantii

toxice, fie

prin cresterea investitiilor guvernamentale,

reducerea taxelor, prin programe de stimulare a cumpararii de noi


autovehicule, subventii pentru angajatori etc. La nivelul

tarilor

OCDE,

valoarea stimulentelor fiscal adoptate pana n martie 2009, pentru perioada


2008-2010, reprezinta 3,4 % din PIB al acestui grup de tari (OCDE), Fiscal
packages across OCDE countries: Overview and country details, martie
2009).
n pofida acestor eforturi, conditiile de creditare s-au mentinut restrictive, iar
cererea

agregata

si

gradul de ocupare n multe tari au continuat sa se

deterioreze. Dificultatile companiilor nefinanciare de a obtine finantare,


precum si contractarea cererii pe fondul efectului de bilant si de avere
au

avut

consecinte

negative

asupra

volumului

productiei.

Economia

mondiala si-a diminuat considerabil ritmul de crestere, anticipandu-se chiar


o scadere n 2009. Integrarea economica

si

financiara

s-a dovedit ca

propaga cu mare rapiditate si efectele negative, nu numai pe cele pozitive,


inclusiv n tari care nu au avut expuneri directe pe instrumente derivate
complexe. n fata unei crize globalizate, sunt necesare si masuri de aceeasi
Fondul Monetar International devine tot mai implicat ca parte a solutiei.
Sprijinul financiar a nceput sa fie acordat tot mai multor tari emergente, n

Page38

amploare.

special celor din Europa Centrala si de Est (Ungaria, Ucraina,

Letonia,

Polonia sau Romania).


Masurile de politica monetara si fiscala au fost suplimentate si prin
extinderea protectiei deponentilor.
La nivelul UE au fost modificate reglementarile privind sistemele de
garantare a depozitelor: plafonul minim de garantare a crescut la 50 000
euro (urmand a ajunge la 100 000 euro pana la sfarsitul

anului 2010),

coasigurarea a fost abandonata, iar termenul de plata compensatiilor s-a


redus. Tot la nivelul UE se afla n curs de adoptare o propunere de revizuire a
cerintelor de capital impuse bancilor, n sensul unei mai bune gestionari a
expunerilor mari, a riscurilor de lichiditate, a riscului pentru produsele
securitizate, precum si unei mai bune supravegheri a grupurilor bancare
transfrontaliere si a unei calitati mbunatatite a capitalului bancar.
Sistemul financiar intern este supus presiunilor exercitate de turbulentele
financiare internationale, iar riscurile sunt n crestere. Institutiile financiare
din Romania nu au expuneri pe activele cu grad ridicat de risc ce au
destabilizat sistemul financiar international, nsa efectele indirecte s-au
resimtit, n proportii diferite, la nivelul tuturor segmentelor sistemului
financiar intern. nceperea colectarii de resurse de catre fondurile de pensii
(pilonul 2) a constituit principalul element n dezvoltarea sistemului financiar
n anul 2008 si n prima parte a anului 2009.
Impactul turbulentelor financiare internationale s-a resimtit cel mai puternic
asupra pietei de capital datorita posibilitatii de transfer rapid al fondurilor,
dar si sensibilitatii

ridicate

la

informatiile din mediul financiar si din

economia reala. Piata de capital reactioneaza prima n perioadele de


instabilitate, dar are si capacitatea de a se redresa naintea celorlalte
sectoare financiare si a economiei reale, n conditiile restabilirii ncrederii
platilor efectuate pentru situatii de invaliditate

sau

deces

si

sunt

asteptate sa-si mentina ridicat ritmul de crestere al activelor n anii urmatori.

Page38

investitorilor. Fondurile de pensii beneficiaza de un volum nesemnificativ al

Celelalte component ale sistemului financiar si-au redus semnificativ ritmul


de crestere n 2008, n special n a doua parte a anului.
Nu s-au produs consolidari la nivelul sistemului financiar n anul 2008.
Numarul companiilor

ce activeaza n sectoarele financiare cu cerinte

semnificative de capital, precum institutiile de credit si societatile de


asigurari, s-a mentinut relativ constant, n timp ce brokerii de asigurare si
fondurile

de investitii au nregistrat

cresteri

notabile.

De asemenea,

numarul institutiilor notificate n baza pasaportului unic european a crescut.


n anul 2008 si primul trimestru al anului 2009 nu s-au remarcat modificari
notabile n structura sectorului bancar romanesc. Tendinta de extindere a
activitatii n teritoriu ca si a numarului de angajati si pierde din intensitate
n ultima parte a anului, n contextul crizei globale. Gradul de concentrare,
moderat, continua trendul descendent.
n 2008 si trimestrul I 2009 nu se constata mutatii importante n structura
sectorului bancar romanesc. Autorizarea unei banci cu capital strain (BCR
Banca Pentru Locuinte), deschiderea unei noi sucursale la Bucuresti (DEPFA
Bank Plc. Dublin), dupa ce o alta banca si nceta activitatea n urma unei
fuziuni (Banca di Roma) sau modificarile produse n structura actionariatului
unei banci (ABN AMRO Bank, n prezent RBS Bank Romania S.A., n urma
preluarii ei de catre Royal Bank of Scotland) nu au modificat substantial
structura sectorului bancar. ncepand cu ianuarie 2009, CitiBank Romania
S.A. si-a modificat statutul de banca persoana juridica romana cu capital
strain, devenind sucursala din Romania a CitiBank Europe cu

sediul la

Dublin.
La sfarsitul anului 2008, pe teritoriul Romaniei existau 43 de institutii de
credit, fata de 42 la finele anului 2007, dintre care 32 autorizate de BNR si
functioneze ca persoane juridice romane, 10 sucursale ale unor grupuri
de credit regasim si la 31 martie 2009, singura modificare, si aceasta doar
la nivel de structura, fiind noul statut al CitiBank.

Page38

bancare din UE si o retea cooperatista de credit. Acelasi numar de institutii

La sfarsitul anului 2008, pe teritoriul Romaniei existau 43 de institutii de


credit, faat de 42 la finele anului 2007, dintre care 32 autorizate de BNR sa
functioneze ca persoane juridice romane, 10 sucursale ale unor grupuri
bancare din UE si o retea cooperatista

de

credit.

institutii de credit regasim si la 31 martie 2009,

Acelasi

singura

numar

de

modificare, si

aceasta doar la nivel de structura, fiind noul statut al CitiBank.

De remarcat sunt, de asemenea, notificarile privind intentia unui numar de


174 de institutii din strainatate de a oferi n mod direct servicii financiare pe
teritoriul Romaniei. Unii dintre solicitanti se aflau n fata unui prim contact cu
piata financiara

romaneasca , n

ncercarea de

uza de

avantajul

pasaportului european n conditiile n care operatiunile transfrontaliere sau dovedit pentru acestia o

oportunitate,

special

pe

segmentul

finantarii corporatiilor.
Pe de alta parte, institutiile de credit din Romania, n cursa pentru o cota de
piata mai buna, si-au continuat, cu o intensitate nsa mai redusa spre finele
anului 2008, tendinta de extindere a activitatii n teritoriu, prin nfiintarea
a 1.067 de noi unitati. n luna decembrie 2008 s-au nregistrat 88 de noi
unitati, cu 6 mai putine decat n luna precedenta, iar n primele trei luni ale
anului curent numarul acestora s-a cifrat la doar 65, 26, respectiv 23.
Scaderea dinamicii angajarilor sau chiar reducerile de personal nu au
influentat semnificativ numarul salariatilor din sistem care se ridicau la
71.622 la 31 decembrie 2008 si respectiv 70.458 la 31 martie 2009. Cele
doua tendinte mentionate au contribuit la contractia indicatorului numar
de salariati pe unitate operativa de la 12 n 2007, la 11 n decembrie 2008
si 10,8 n martie 2009.
functionau

pe

piata bancara

romaneasca la finele lunii martie 2009,

noutatea a constat n rocada ocupantelor primelor doua pozitii. Astfel, n

Page38

Sub aspectul tarii de origine a capitalului investit n institutiile de credit ce

functie de aportul de capital,


de 30,7 % din capitalul strain

Grecia a trecut pe primul loc, cu o pondere


agregat

nregistrat

la

finele lunii martie

2009 de sectorul bancar autohton, Austria a ocupat pozitia secunda cu


23,5 %, iar ocupanta locului trei a ramas Olanda cu 11,9 %.

Pe fondul incertitudinilor induse de criza globala, s-au produs mutatii n


structura bilantului institutiilor de credit romanesti. Depozitele atrase de la
companii si populatie, n usor declin, si mentin statutul de sursa principala
de finantare a activitatii

institutiilor

de

credit

din

Romania. Pasivele

externe, al doilea element important de bilant, au mentinut o traiectorie


ascendenta pana n luna noiembrie 2008, intrand ulterior pe o curba usor
descrescatoare.
Continuand tendintele anterioare, n prima parte a anului 2008 bancile si-au
orientat preponderent plasamentele catre piata interna, n principal sub
forma creditului acordat sectorului privat care, ncepand cu ultimele luni ale
anului, si-a redus substantial ritmul de crestere, n favoarea titlurilor de
stat.
Pe parcursul trimestrului I 2009, pozitia BNR de creditor al sistemului bancar
autohton s-a consolidat, banca centrala acomodand treptat cererea crescuta
de rezerve a bancilor

prin utilizarea activa a operatiunilor de piata

monetara, n special a tranzactiilor repo. Aceasta

a permis evitarea

volatilitatii excesive a cursului de schimb, cat si functionarea fluent a pietei


monetare interbancare, concomitent cu stabilizarea relativa a ratelor
dobnzilor interbancare n jurul dobanzii de politica monetara. Totodata,
operatiunile bancii centrale au avut ca efect mbunatatirea lichiditatii
sistemului bancar prin cresterea stocului de titluri de stat detinute de banci,
creditul

guvernamental

contrabalansand

contractia

creditului

acordat
Page38

sectorului privat.

Cea mai importanta

componenta a

activului

agregat

continua sa o

reprezinte activele interne, contributia decisiva revenind creantelor supra


sectorului nebancar autohton, care concentreaza mai mult de jumatate din
volumul activelor bancare. Viteza de crestere a creditului acordat sectorului
privat s-a atenuat sensibil ncepand cu ultimul trimestru al anului 2008,
atingand cel mai mic nivel din ultimii trei ani. Astfel, ritmul de crestere a
creditului acordat sectorului privat, n termeni nominali, a scazut de la 50,5
% la finele lunii septembrie 2008 (40,2 % n termeni reali) la 33,7 % la
finele lunii decembrie 2008 (25,8 % n termeni reali), respectiv 23,1 % la
finele lunii martie 2009 (15,4 % n termeni reali), fata de perioadele similare
ale anului anterior. Scaderea de ritm a fost mai pronuntata n cazul
mprumuturilor n lei, astfel ncat ponderea creditelor n devize n totalul
mprumuturilor acordate sectorului privat a continuat sa se majoreze,
ajungand sa nregistreze cea mai mare valoare din ultimii trei ani si jumatate
(59,0 % la 31 martie 2009), efect datorat aproape n totalitate deprecierii
leului. Ambele sectoare companii si populatie au consemnat scaderi ale
dinamicii, cu aproape o treime fata de perioada precedenta, astfel ncat la
finele lunii martie 2009 fiecare dintre acestea au ajuns sa detina cate o
treime din activul agregat.
Evolutia creditelor acordate populatiei s-a caracterizat printr-o reducere
semnificativa a dinamicii componentei denominate n franci elvetieni, bancile
renuntand

aproape

totalitate,

ultimele

luni

ale anului 2008, la

creditarea n aceasta moneda.


Preponderenta plasamentelor la banca centrala n totalul operatiunilor
interbancare (91 % la finele lunii martie 2009) se mentine ca o caracteristica
a ultimilor ani datorita,

ndeosebi,

rezervelor minime obligatorii (Date

Page38

aferente bilantului monetar al BNR).

n structura pasivelor din sistemul bancar romanesc se remarca dominanta


componentei interne, contributia decisiva revenind depozitelor atrase de la
sectorul nebancar, care reprezinta aproape jumatate din volumul pasivelor
bancare.
Desi n scadere ca pondere n pasivul bilantier, depozitele atrase de la
companii si populatie continua sa reprezinte principala sursa de finantare
pentru institutiile de credit, aproape 43 % la 31 martie 2009. Reducerea
ritmului de crestere a depozitelor, pe ambele componente populatie si
companii , s-a produs pe fondul deteriorarii climatului economic si al
asteptarilor privind perspectivele economiei si ale veniturilor.

n cazul

depozitelor overnight, declinul dinamicii s-a manifestat atat la nivelul


plasamentelor n lei cat si al celor n valuta n cazul populatiei, n timp ce n
cazul companiilor, acesta s-a resimtit la nivelul depozitelor n devize.
Cresterea

ratelor

dobanzii

la

depozitele

noi

la

termen,

precum

si

neimpozitarea veniturilor sub forma de dobanzi la depozitele la termen si


instrumentele de economisire (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
200/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
Fiscal) au stat la baza migrarii clientelei dinspre depozitele overnight spre
cele la termen (Conform informatiilor prezentate n Raportul asupra inflatiei,
mai 2009).
Depozitele atrase de pe piata interbancara, ca si cele atrase din sectorul
guvernamental continua sa ocupe ponderi relativ reduse n pasivul bilantier.
ncepnd

cu

ultimele

doua luni

ale

anului

2008, piata monetara

interbancara a nceput sa se relaxeze, iar randamentele pe termen foarte


scurt au continuat trendul descrescator, evoluand n jurul ratei dobanzii de
politica monetara. Ponderea crescuta a depozitelor interbancare din primele
luni ale anului 2009 se datoreaza n principal operatiunilor repo efectuate de
Curba usor ascendenta a depozitelor n lei si n valuta atrase de la
nerezidenti, ca pondere n totalul resurselor, a fost ntrerupta, ncepand cu

Page38

banca centrala.

noiembrie 2008, ca urmare a regresului nregistrat de ponderea celor pe


termen scurt.
Sistemul bancar romanesc se mentine bine capitalizat, dar efectele crizei
financiare internationale ncep sa se resimta odata cu ultimul trimestru al
anului 2008, n special pe canalul lichiditatii externe si asupra portofoliului de
credite ca urmare a deprecierii monedei nationale si ncetinirii cresterii
economice. Toate institutiile de credit au consemnat niveluri de solvabilitate
aflate deasupra limitei minime reglementate. Un aspect pozitiv l constituie
ncetinirea tendintei de scadere a indicatorului de solvabilitate, comparativ
cu anii anteriori, pe fondul majorarilor de capital efectuate de actionarii
institutiilor

de

credit

si

diminuarii

ritmului

de

crestere

creditului

neguvernamental.
De la finele anului 2008, banca centrala a ntarit monitorizarea situatiei
financiare si prudentiale a institutiilor de credit, prin solicitarea raportarii
lunare a indicatorului de solvabilitate de catre bancile cu un nivel al acestuia
sub media pe sistem si cu rezultate financiare negative. Au fost modificate si
unele norme de prudent bancar, constand n includerea profitului interimar
n calculul fondurilor proprii si, respectiv, includerea n proportie de maxim
25 % a nivelului garantiilor aduse de debitori n metodologia de calcul a
provizioanelor constituite

pentru

creditele

clasificate

categoria

pierdere. Ambele masuri vor avea ca efect cresterea volumului fondurilor


proprii ale institutiilor de credit. n contextul crizei financiare internationale,
un factor pozitiv este reprezentat de angajamentul bancilor-mama, care
detin cele mai importante noua institutii de credit din Romania, de a mentine
expunerile fata de subsidiarele lor si de a le recapitaliza,

n vederea

asigurarii unui raport de solvabilitate de minim 10 %.


tendintele

apartinand

bancilor

ncepute

personae

anul

juridice

2006,

romane,

atat
cat

fondurile
si

proprii

principala

lor

componenta fondurile proprii de nivel 1 - au nregistrat n decembrie

Page38

Continuand

2008 cel mai scazut ritm anual de crestere, n termeni reali, din ultimii sase
ani. Aceasta situatie a fost determinata atat de consemnarea unor rezultate
financiare negative de catre o serie de banci care detin 10 % din activele
bancare agregate (cu impact direct asupra nivelului - fondurilor proprii de
nivel 1 -), cat si de modificarile intervenite n luna august 2008 n
reglementarile de prudenta bancara (Regulamentul BNR CNVM nr.
10/8/15.08.2008 pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR
CNVM nr. 18/23/14.12.2006 abroga prevederile art. 4 lit. d) referitoare la
luarea n calculul - fondurilor proprii de nivel 1 - a profitului net al
ultimului exercitiu financiar, reportat pana la repartizarea sa conform
destinatiilor stabilite de adunarea generala a actionarilor, n limita sumei ce
se intentioneaza a se repartiza pe oricare dintre destinatiile prevazute la lit.
a) lit. c). Ca urmare, noua componenta a - fondurilor proprii de nivel
1 -

consta n: a) capitalul social subscris si varsat, cu exceptia actiunilor

preferentiale cumulative sau, dupa caz, capitalul de dotare pus la dispozitia


sucursalei din Romania de catre institutia de credit din statul tert; b) primele
de capital, integral ncasate, aferente capitalului social; c) rezervele legale,
statutare si alte rezerve, precum si rezultatul reportat pozitiv al exercitiilor
financiare anterioare, ramas dupa distribuirea profitului conform hotararii
adunarii generale a actionarilor. Ca urmare a acestei modificari, - fondurile
proprii de nivel 1 - contin doar sursele primare de capitalizare), care
vizeaza eliminarea din calculul - fondurilor proprii de nivel 1-

(si,

respectiv, al fondurilor proprii totale) a celui mai volatil element, respectiv


rezultatul exercitiului curent reprezentand profit. De altfel, chiar si pana la
intrarea n vigoare a modificarii mentionate, numai o parte dintre bancile
care au consemnat profit au inclus suma respectiva n cadrul rezervelor
eligibile, datorita cerintelor impuse de reglementarile de prudent bancara n
vigoare, constand n auditarea rezultatului financiar reprezentand profit.
urmare, n anul 2008, capitalul social si rezervele

reprezentat principalele
nivel 1 -.

eligibile au

elemente de sustinere a - fondurilor proprii de

Page38

Drept

O evolutie preocupanta este scaderea, n luna martie 2009, a volumului fondurilor proprii de nivel 1 - n cazul unui numar de 22 de institutii de
credit (detinand 39 % din activele agregate), ca urmare a consemnarii unor
rezultate

financiare

negative,

contextul

cresterii

semnificative

cheltuielilor cu provizioanele de risc aferente clientelei nebancare. Aceasta


evolutie

a condus,

n luna martie 2009, la scaderea relativa a fondurilor

proprii totale ale bancilor persoane juridice romane, pentru prima data n
ultimii noua ani. Desi nivelul restrangerii mentionate este relativ redus (1 %
din - fondurile proprii de nivel 1- raportat pentru luna decembrie 2008),
evolutia nivelului de capitalizare a bancilor este monitorizata atent de banca
centrala. De altfel, reglementarile de prudenta bancara stipuleaza ca sumele
aferente elementelor incluse n fondurile proprii (respectiv - fondurile
proprii de nivel 1 - si - fondurile proprii de nivel 2 - de baza) trebuie sa
fie la dispozitia institutiei de credit pentru a fi utilizate imediat si
nerestrictionat n vederea acoperirii riscurilor sau pierderilor, imediat ce
acestea apar.
Pe fondul modificarilor survenite n reglementarile de prudenta bancara, n
cursul lunii decembrie 2008

fondurile proprii de nivel 1 -

si-au

diminuat cu mai mult de doua puncte procentuale contributia la sustinerea


fondurilor proprii totale apartinand bancilor persoane juridice romane, cu
majorarea corespunzatoare a contributiei - fondurilor proprii de nivel 2
(Regulamentul BNR CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale
institutiilor de credit si ale firmelor de investitii stipuleaza n Sectiunea a 2-a
componenta fondurilor proprii de nivel 2, respectiv: a) fonduri proprii de
nivel 2 de baza; b) fonduri proprii de nivel 2 suplimentar. Fondurile
proprii de nivel 2 de baza se compun din: a) rezervele din reevaluarea
imobilizarilor corporale, ajustate cu obligatiile fiscale aferente, previzibile la
data calcularii fondurilor proprii; b) alte elemente care ndeplinesc conditiile
durata

nedeterminata

si

alte

instrumente

de

aceeasi

natura

care

ndeplinesc, cumulativ, conditiile prevazute la art. 15 din regulament.

Page38

prevazute la art. 14 alin. 1 si art. 14 alin. 3 din regulament; c) titluri pe

Acestora li se pot adauga, fiind asimilate lor, actiunile preferentiale


cumulative (altele decat cele care reprezinta elemente ale fondurilor proprii
de nivel 2 suplimentar). Fondurile proprii de nivel 2 suplimentar se
compun din: actiunile preferentiale cumulative pe durata
capitalul sub forma

de mprumut

determinate si

subordonat, cu respectarea conditiilor

prevazute de art. 16 din regulament), n special pe seama cresterii volumului


mprumuturilor subordonate contractate de institutiile de credit.
Proportia - fondurilor proprii de nivel 1- s-a mentinut relativ constanta si
n luna martie 2009, pe fondul consemnarii de catre o serie de banci a unor
rezultate financiare negative. Este de mentionat ca, desi ponderea fondurilor proprii de nivel 2 - n - fondurile proprii de nivel 1 - a avansat
n anul 2008 (pana la 34 %), potentialul de crestere a acestui element se
mentine ridicat (n scopul reglementarii unei baze sanatoase de capital, n
sensul

asigurarii

preponderentei

surselor

primare

de

capitalizare,

Regulamentul BNR CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale


institutiilor de credit si ale firmelor de investitii se stipuleaza, la art. 21 alin.
1 lit. a, ca totalul fondurilor proprii de nivel 2, care poate fi luat n calculul
fondurilor proprii, nu poate depasi 100 % din- fondurile proprii de nivel 1
- . BNR poate aproba, la cererea institutiilor de credit, depasirea limitei
mentionate, dar numai n situatii exceptionale si doar provizoriu), institutiile
de credit putand apela n continuare la surse secundare de capitalizare n
vederea dezvoltarii activitatii bancare.
n

anul 2008,

capitalul social a

ramas cel mai important element

de

sustinere a - fondurilor proprii de nivel 1-, contributia acestuia crescand


pana la 66,5 %. Aceasta situatie a fost determinata n parte de eliminarea
rezultatului financiar curent reprezentand profit din calculul - fondurilor
proprii de

nivel 1 -, precum si de majorarea capitalului social. Astfel, n

18 banci si-au majorat participatiile la capitalul social. De asemenea, au fost


consemnate majorari ale capitalului social al Bancii Centrale Cooperatiste

Page38

anul 2008, din totalul de 32 de banci personae juridice romane, actionarii a

Creditcoop si ale capitalului de dotare a doua dintre cele 9 sucursale ale


bancilor straine care desfasoara activitate pe teritoriul Romaniei, ceea ce a
condus la o crestere anuala reala a capitalului social agregat al sistemului
bancar romnesc de 12,6 % n 2008, nsa sub investitiile de aceeasi natura
efectuate n anii 2005 si 2006. n primele trei luni ale anului curent, nca
doua banci au recurs la noi aporturi de capital, conducand la cresteri ale
acestuia cu 48 % si, respectiv, 63 % comparativ cu nivelul consemnat la
finele lunii decembrie 2008. n plus,
straine,

alte doua

sucursale ale unor banci

precum si Banca Centrala Cooperatista Creditcoop au consemnat

majorari de capital, nsa de volum redus. Totodata, este de mentionat ca,


pana n luna august 2008, profitul exercitiului curent s-a constituit ntr-un
element important de sustinere a - fondurilor proprii de nivel 1-. n
schimb, consemnarea, n primele trei luni ale anului curent, a unui rezultat
financiar negativ de catre multe dintre bancile comerciale a avut un impact
negativ asupra nivelului fondurilor proprii agregate.
mprumuturile subordonate contractate de bancile persoane juridice romane
au devenit principalul element de sustinere a - fondurilor proprii de nivel
2 -, reprezentand n fondurile proprii totale ale bancilor persoane juridice
romane pana la 20,4 % n decembrie 2008 si, respectiv, 21,6 % n martie
2009. Desi atat n luna decembrie 2008, cat si n luna martie 2009 rezervele
din reevaluarea patrimoniului au consemnat reduceri, acestea raman totusi
un element important n finantarea - fondurilor proprii de nivel 2 - (cu o
contributie de 10 %).

Anul 2008 a consemnat ncetinirea trendului descendent al indicatorului de


solvabilitate (ncepand cu primul trimestru al anului 2008, institutiile de
credit raporteaza indicatorul de solvabilitate n conformitate cu principiile
romane, sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit din state terte,
societatilor de servicii de investitii financiare, cooperativelor de credit din

Page38

Basel II. Reglementarile impun institutiilor de credit, persoane juridice

cadrul retelelor cooperatiste si societatilor de administrare a investitiilor


mentinerea unui volum al fondurilor proprii care sa se situeze n permanenta
la un nivel cel putin egal cu suma cerintelor de capital pentru riscul de
credit, riscul de diminuare a valorii creantei aferente ntregii activitati, riscul
de pozitie, riscul de decontare, riscul de credit al contrapartidei, riscul
valutar, riscul de marfa si riscul operational. Cerintele de capital sunt diferite
n functie de abordarea aleasa de institutiile de credit, respectiv: abordarea
de baza, abordarea standard, abordarea standard alternativa, abordarea
avansata) calculate la nivel agregat pentru institutiile de credit persoane
juridice romane (Cerintele de prudenta bancara referitoare la fondurile
proprii nu sunt aplicabile sucursalelor bancilor straine din statele Uniunii
Europene si, n consecinta, nici indicatorilor de prudenta bancara calculati n
functie de acestea. ncepand cu 1 ianuarie 2007, fondurile proprii ale
acestora sunt reprezentate de - fondurile proprii de nivel 1 - . Totodata,
acestor sucursale le sunt aplicabile si prevederile Regulamentului BNR
CNVM nr. 13/18/ 2006 privind determinarea cerintelor minime de capital
pentru institutiile de credit si firmele de investitii), acesta ajungand la 12,3 %
la finele lunii decembrie; la finele lunii martie 2009 indicatorul se situa la
nivelul de 12,03 %.
Factorii determinanti pentru situatia mentionata au fost actiunile de majorare
a capitalului social al institutiilor de credit, precum si temperarea ritmului de
crestere a creditului neguvernamental, n special n ultima parte a anului
2008 si primul trimestru al anului curent (2009).
Chiar si n conditiile mentinerii unui trend general descendent, raportul de
solvabilitate se situeaza la un nivel corespunzator n cazul tuturor institutiilor
de credit, fiind superior pragului minim impus de reglementarile de prudenta
Page38

bancara aplicabile n Romania (8 %), armonizate cu cele n vigoare n UE.

Dintre bancile care detineau, la finele anului 2008, o cota de piata mai mare
de 5 % din activele agregate, numai una consemna un raport de solvabilitate
mai mic de 10 %. La aceeasi data, o singura banca, detinand o cota de piata
sub 1 % din activele agregate ale sistemului, nregistra un raport de
solvabilitate apropiat

de

limita

minima prevazuta de reglementarile de

prudenta bancara, situatie care a fost remediata prin efectuarea, n luna


ianuarie 2009, a unei majorari corespunzatoare de capital.
De la 1 ianuarie 2008 au intrat n vigoare reglementarile de prudenta
bancara care impun aplicarea principiilor Basel II n procesul de evaluare a
adecvarii capitalului. Pentru bancile care detin o cota de piata mai mare de 5
% din activele agregate, 91 % din cerintele de capital au fost constituite
pentru riscul de credit, riscul de credit al contrapartidei, riscul de diminuare
a valorii creantei si pentru tranzactii incomplete, calculate n conformitate cu
abordarea standard. A doua categorie de riscuri pentru care bancile au
calculat cerinte de capital au fost riscurile operationale, cu o pondere de 8 %
din total, majoritatea bancilor cu cota de piata mai mare decat 5 % utilizand
abordarea de baza. Alte doua banci s-au bazat pe abordarea standard si,
respectiv, abordarea avansata de evaluare. Pentru riscul de pozitie, riscul
valutar si riscul de marfa, bancile au constituit 1 % din cerintele totale de
capital, evaluarea fiind realizata n conformitate cu abordarea standard.
Bancile analizate nu au calculat cerinte de capital pentru riscul de
decontare/livrare. Toate bancile analizate au consemnat un indicator de
solvabilitate superior limitei minime reglementate, acestea dispunand de un
excedent de fonduri proprii al carui cuantum era, la finele anului 2008, de 36
% din nivelul total al cerintelor de capital calculate.
Nivelul reglementat al indicatorilor de adecvare a capitalului, calculat pentru
Centrala

Europeana,

Financial

Stability

Review,

decembrie

2008),

consemnat o crestere n primele noua luni ale anului 2008, n pofida

Page38

grupurile bancare mari, cu activitate complexa din zona euro (Banca

diminuarii cuantumului veniturilor retinute, care a afectat profitabilitatea


acestora. Principalii factori care au determinat aceasta situatie au fost
majorarile de capital efectuate n anul 2008 (reprezentand 15 % din baza de
capital, partial din bani publici) si, respectiv, scaderea activelor ponderate n
functie de risc n primul semestru al anului 2008. Astfel, nivelul raportului
dintre - fondurile proprii de nivel 1- si activele ponderate n functie de
risc a crescut de la 7,9 % la finele anului 2007 la 8,7 % n septembrie 2008,
n cazul unui esantion din grupul de institutii analizate. n mod similar,
raportul de solvabilitate agregat a consemnat o crestere de la 10,6 % n
decembrie 2007 la 11,7 % n septembrie 2008.

Astfel, capacitatea de

absorbtie a locurilor s-a mbunatatit n cazul institutiilor de credit al caror


nivel de adecvare a capitalului nu era suficient n comparatie cu riscurile
asumate. Aceasa evolutie survine dupa ce, n anul 2007, adecvarea
capitalului a consemnat o deteriorare.
Raportul de solvabilitate calculat la nivel agregat pentru sistemul bancar
romanesc se situa, n decembrie 2008, la un nivel comparabil cu multe state
membre UE. Aceasta situatie sugereaza ca, pentru continuarea dezvoltarii
activitatii bancare care corespunde unui grad de intermediere financiara
relativ modest n Romania , multe dintre institutiile de credit vor fi nevoite
sa apeleze la majorarea bazei surselor proprii, fie a celor primare (pe seama
capitalizarilor si a maririi cuantumului

rezervelor

eligibile), fie a celor

secundare (cum ar fi mprumuturile subordonate), n cuantumul prevazut de


reglementarile n vigoare.
n anul 2008 se constata unele evolutii divergente n ceea ce priveste
raportul de solvabilitate calculat pe grupe de banci n functie de criteriul
activelor detinute (n scopuri de analiza, BNR utilizeaza o clasificare a
sistemului bancar. Astfel, bancile mari sunt definite ca fiind acelea ale caror
active detin o pondere mai mare de 5 % din total, bancile medii sunt cele ale

Page38

bancilor n functie de ponderea activelor acestora n total active ale

caror active detin o pondere cuprinsa ntre 1 % si 5 % din total, n timp ce


bancile mici sunt definite ca fiind cele ale caror active reprezinta mai putin
de 1 % din activele agregate): (i) bancile mari continua sa dispuna de cel
mai redus palier de solvabilitate; (ii) nivelul de solvabilitate pentru bancile
mijlocii este plasat ntre nivelurile maxime si minime; (iii) bancile mici au
nivelurile cele mai ridicate ale solvabilitatii, nsa n usoara scadere n ultimele
luni.
La finele anului 2008, 60 % dintre activele bancare se concentrau n
segmentul bancilor care raportau la acea data un nivel al ratei de
solvabilitate cuprins ntre 10 % si 12 %. Numai 18 % dintre activele bancare
(comparativ cu 31 % din active, la finele anului 2007) erau detinute de
bancile cu un nivel de adecvare a capitalului cuprins ntre 8 % si 10 % . Acest
avans a fost pierdut n martie 2009, cand 39 % din active erau detinute de
bancile care raportau nivelul mentionat de solvabilitate. nca 35 % din active
apartineau bancilor cu o solvabilitate cuprinsa ntre 10 % si 12 %.
Gradul de finantare din surse proprii a activitatii institutiilor de credit (Gradul
de finantare din surse proprii a activitatii institutiilor de credit a fost masurat
cu ajutorul indicatorului

- Rata fondurilor proprii de nivel 1 -, care se

determina ca pondere a - fondurilor proprii de nivel 1 - n total active la


valoare medie), calculat la nivelul sistemului bancar, nu a suferit o contractie
semnificativa n anul 2008, nsa indicatorul a pierdut un punct procentual n
trimestrul I al anului 2009 (pana la 6 %). Este de remarcat ca situatia pe
grupe de banci este divergenta, grupa bancilor mari nregistrand cel mai
scazut grad de autofinantare (5,2 % la 31.03.2009). Ca urmare a injectiilor
de capital efectuate ncepand cu semestrul II al anului 2008, gradul de

Ca urmare a acestor evolutii prezentate mai sus, nivelul de finantare din


surse

proprii al bancilor romanesti, calculat la nivel agregat, ramane

Page38

autofinantare a bancilor mici a crescut pana la 12,5 % n martie 2009.

comparabil cu cel aferent tarilor din UE, n conditiile n care, n anul 2008,
multe banci cu activitate internationala au fost recapitalizate prin efortul
statului, din bani publici, sau al actionarilor acestora.
n virtutea responsabilitatilor pe linia supravegherii prudentiale, BNR
monitorizeaza evolutia indicatorilor financiari si prudentiali raportati de
institutiile de credit. n contextul efectelor negative asupra mediului
economic si financiar intern, generate de criza internationala, banca centrala
a solicitat transmiterea lunara a raportarii privind adecvarea capitalului (n
conformitate cu reglementarile de prudenta bancara n vigoare, armonizate
cu cele din Uniunea Europeana, raportarea privind cerintele de capital are
periodicitate trimestriala) n cazul institutiilor de credit care au nregistrat
pierderi si un nivel al indicatorului de solvabilitate sub media pe sistem.
Totodata, n cazul unei banci cu capital strain, banca centrala a dispus masuri
ca nivelul indicatorului de solvabilitate, raportat lunar, sa nu scada sub 10 %.
De asemenea, n cazul a doua banci cu capital majoritar autohton, banca
centrala a recomandat mentinerea unui volum al fondurilor proprii care sa
asigure un nivel de cel putin 10 % al indicatorului de solvabilitate. n ceea ce
priveste masurile de natura reglementarii, banca centrala a modificat, n anul
curent, prevederile Regulamentului BNR CNVM nr. 18/23/2006 privind
fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii n sensul
revenirii la exercitarea optiunii prevazute de Directiva europeana privind
cerintele de capital constand n includerea n calculul fondurilor proprii a
profitului intermediar. Astfel, se modifica abordarea avuta de banca centrala
ncepand cu luna august 2008 cand, n contextul eforturilor de temperare a
creditului neguvernamental, a fost adoptata decizia neexercitarii respectivei
optiuni. Modificarea vizata are ca efect posibilitatea includerii n calculul fondurilor proprii de nivel 1 -

a profitului interimar nregistrat pana la

exercitiu financiar reportat pana la repartizarea sa conform destinatiilor


stabilite de adunarea generala a actionarilor, n suma neta de orice obligatie

Page38

data determinarii fondurilor proprii, precum si a profitului aferent ultimului

sau dividend previzibile la data determinarii fondurilor proprii. Noua


reglementare asigura totodata corelarea cu modificarile avute n vedere n
prezent de catre Grupul de Lucru pentru Modificarea Directivei privind
Cerintele de Capital (CRDWG) si Comitetul Supraveghetorilor Bancari
Europeni (CEBS) si cu initiativa promovata la nivelul Parlamentului European
n procesul de modificare a directivei privind cerinta de capital (CRD). Profitul
interimar va putea fi inclus n calculul fondurilor proprii numai daca
cuantumul acestuia a fost verificat de persoanele responsabile cu auditarea
situatiilor financiare si daca n raportul ntocmit n urma verificarii se exprima
opinia conform careia sumele respective au fost evaluate n conformitate cu
principiile si regulile de contabilitate si sunt nete de orice obligatie sau
dividend previzibile. Pentru ratiuni de prudenta bancara, reglementarea
mentine prevederea referitoare la deducerea din cuantumul fondurilor proprii
a pierderii aferente perioadei curente, indiferent daca aceasta a fost sau nu
verificata de persoanele responsabile cu auditarea situatiilor financiare. n
contextul economic actual, caracterizat prin ncetinirea puternica a ritmului
de crestere a creditului neguvernamental, modificarea Regulamentului BNR
CNVM nr. 18/23/2006 n sensul includerii profitului interimar n calculul
fondurilor proprii poate favoriza deblocarea creditarii.
La cele de mai sus se adauga decizia bancii centrale de amendare a cadrului
de

reglementare

domeniul

(Regulamentul

BNR

nr.

plasamentelor,

precum

5/2002
si

clasificarii
privind

constituirea,

si

provizionarii

clasificarea
regularizarea

creditelor

creditelor
si

si

utilizarea

provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificarile si completarile


ulterioare, stipuleaza ca determinarea necesarului de provizioane pentru
creditele clasificate n categoria pierdere, n situatia n care s-au initiat
procedure judiciare sau n situatia n care cel putin una dintre sumele
zile, se efectueaza prin luarea n considerare a ntregii expuneri, indiferent de
garantii. Din punct de vedere al metodologiei, aceasta prevedere este

Page38

respectivului credit nregistreaza un serviciu al datoriei mai mare de 90 de

echivalenta cu ajustarea valorii garantiei prin aplicarea unui coeficient cu


valoarea zero), n sensul flexibilizarii acestuia. Astfel, Regulamentul BNR nr.
3/2009

privind

clasificarea

creditelor

si

plasamentelor,

precum

si

constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de


credit stipuleaza urmatoarele: garantiile aferente expunerilor reprezentand
principalul creditelor/plasamentelor clasificate n categoria pierdere, n
cazul carora serviciul datoriei este mai mare de 90 de zile si/sau n cazul
carora au fost initiate proceduri judiciare fata de operatiune ori fata de
debitor, se ajusteaza prin aplicarea de coeficienti stabiliti de mprumutator,
pentru fiecare categorie/caz. Valoarea acestor coeficienti nu poate fi mai
mare de 0,25. mprumutatorul trebuie sa dispuna de documentatia de
fundamentare aferenta stabilirii valorii coeficientilor prevazuti n regulament.
n baza noii reglementari, garantiile aferente expunerilor reprezentand
dobanzi curente/restante, atasate creditelor/plasamentelor mentionate, nu
se iau n considerare, coeficientul care se aplica sumelor aferente
respectivelor garantii avnd valoarea zero. Aceasta modificare a reglementarii
va avea ca efect diminuarea necesarului de provizioane constituit pentru
aceasta categorie de creante, surplusul urmand a fi reluat pe venituri, cu

Page38

impact favorabil asupra indicatorilor financiari si de prudenta bancara.