PLAN DE INGRIJIRE

Nr.

Problema

Crt.

pacientului

1.

Obiectiv

Perturbarea

Pacienta nu

schimburilo

va avea

r gazoase

dispnee peste

Perturbarea

Pacienta va

contunuittii dormi 6 ore

somnului

Evaluare

Autonome si delegate

trei zile.

2.

INTERVENII

pe noapte,
somn
neintrerupt si
se va trezi
odihnit.

Interventii autnome:
-aerisirea camerei de mai multe ori

-ziua 1: are 20 resp/min;

pe zi;
-nu va face efort;
-ziua 2: dispneea se
-pozitie semisezand permanent;
amelioreaz si are o
-exercitii respiratorii timp de 5 min ,
respiratie de 18
de trei ori pe zi la orele 8-12-18;
Interventii delegate:
resp/min;
-O2 2l/min 8-14-20/10;
-miofilin 2 x 1 f/zi i.v.;
-ziua 3: are o respiratie
-hemisuccinat de hidrocortizon 3 x
de 17 resp/min; dispneea
1 mg/zi;
-ampicilin 2 x 1 gr/zi;
nu mai este permanent.
-brofimen 3 x 1 tb/zi;
-aspirin 2x1,5 tb/zi.
Interventii autonome:
-pat confortabil;
-ziua 1: se trezeste de
-pozitie adecvat;
dou ori noaptea din
-camer aerisit;
-face plimbri usoare inainte de
cauza crizelor de tuse si
culcare timp de 10 min;
-excluderea factorilor stresanti.
Interventii delegate:
-oxazepan 1tb/ seara sau
-extraveral 1 tb/seara.

dispnee; doarme cca 8

ore fr intrerupere;
-ziua 2: pacienta se
trezeste numai o data pe
noapte, dar readoarme
greu;
-ziua 3: pacienta doarme
bine, 8 ore fr

intrerupere.

- Am efectuat zilnic toaleta

3

Alterarea

Pacienta nu va

integrittii

prezenta

tegumentelor

complicatii la

din cauza

nivelul plgii

fracturii.

in urmatoarele
3 zile.

fizic si chimic a plgii:

splarea cu ap oxigenat si
cloramin, aseptizarea
plgii cu solutie de Rivanol
si pudrare cu acid boric
pulbere ;
- Am mentinut tegumentele
din jurul plgii curate si
uscate;
- Activitate delegat:
- Ampicilina 4g/zi (orele 6,
12, 18 si 24) pentru
prevenirea infectiilor locale
si respiratorii.

Pacienta nu a prezentat
complicatii la nivelul
plgii pe perioada celor
trei zile imobilitate ( ca
masur terapeutic) din
cauza fracturii.

- Am asigurat conditiile
4.

Imobilitate

Pacienta va
demonstra un

(ca masur
terapeutic)
din cauza
fracturii.

tonus muscular
si o fort
muscular
pastrat pe
perioada
imobilizrii si
nu va prezenta
complicatii.

necesare: pozitie
comfortabil in pat, liniste,
temperatura si umiditate
optime, lenjerie de corp si
de pat curate si bine uscate ;
- Am initiat un program de
exercitii pasive pe care leam realizat impreun ;
- Am efectuat masaje,
pudrare cu talc si am aplicat
creme hidratante in zonele
de sprijin, in scopul
prevederii aparitiei
escarelor;
- Am aerisit zilnic salonul si
am explicat pacientei
importanta efecturii
exercitiilor respiratorii in
scopul prevederii
complicatiilor pulmonare;
- Am asezat pacienta in
pozitie semisezand, pentru
favorizarea eliminrii
secretiilor bronsice;
- Activitate delegat
Ampicilina 4g/zi (orele 6,
12, 18 si 24) i.m.

Pacienta nu a prezentat
complicatii pe perioada
imobilizarii.

ORA

ALIMENTE

CANTITAEA(gr.)

Kcal

Ceai

250

Margarin

20

80

Paine

50

10:30

Ap mineral

200 ml

13

Sup de zarzavat

150

100

Carne cu cartofi

150

150

16

Iaurt

150

75

19

Rasol de vit, piure de 175

200

urzici, spanac
100

20

250

125

Rosii
21

Lapte

FOAIE DE REGIM ALIMENTAR

5.2. CAZUL II- ANAMNEZA DE NURSING

DATE FIXE

Numele si prenumel: B.N.

Sexul: feminin.
Data nasterii : 08.09.1930
Proteze: nu are.
Alergii: nu precizeaz
Grupa sangvin: O, Rh +
DATE VARIABILE
Domiciliul: loc.Vad, jud.Cluj.
Starea civil: casatorit.
Conditii de viat: corespunztoare.
Regim de viat: echilibrat, nu consum alcool, nu fumeaz, cafea ocazional.
Data internrii: 18.10.2007
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
Patologice:

Artroz la membrele inferioare.

Numeroase viroze.

La efort astenie.

Fiziologice:

Meharha (12 ani).

Cicluri regulate.

ISTORICUL BOLII
Pacienta este cunoscut de aproximativ 8 ani cu un astm bronsic infectios cu frecvente
acutizri. Tot de aproximativ acelasi timp timp este cunoscut cu o HTA esential, cu valori
mari fr s fi urmat un tratament hipotensor. Crizele sunt mai frecvente noaptea si dureaz 1520 minute.
In ultimii ani acuz dureri angiene, la efort hepatalgii, edeme vesperale la membrele
inferioare.
In urm cu cateva zile simptomatologia se accentueaz, dispneea se intensific, tusea
devine chinuitoare. La consult se constat valori tensionale mari 230/120 Hg mm.
MOTIVUL INTERNRII

ASTENIE.

DISPNEE.

DURERE TORACIC.

TUSE CHINUITOARE.

INVESTIGAII DE LABORATOR
Hemograma:
-HT=45%
-Hb=14,6 gr %

-L=6200
-VSH=33-64 mm
Sumar urin:
-A= urme
-P.Z.=negative
-Sediment= frecvente hematii cu cristal de Ca ;
Semen de disproiteinemie:
-Colesterol= 180 mg%
=Lipide= 645 mg%
-Glicemie=80 mg %
-UREE IN SER= 26 MG%.
Alte probe:
-Tymol= 3U
-TGO= 6,5
-TGP=4
Examen radiologic::
-Rx thoracic:

Astm bronsic infectios.

Cord global usor marit.

Aorta normala.

Desen hilar si infrahilar bilateral accelerat.

STABILIREA DEPENDENEI-INDEPENDENEI IN FUNCIE DE CELE 14 NEVOI

FUNDAMENTALE

MANIFESTRI DE

MANIFESTRI DE

PROBLEME DE

INDEPENDEN

DEPENDEN

DEPENDEN

PRIORITATE

NEVOIA DE ARESPIRA:

-tuse chinuitoare;

DISPNEE

-sistem respirator integru anatomic;

-durere toracic in timpul

DURERE

crizelor;
-exist actul de a respira;
-wheezing;
-torace normal conformat.
-hipersooritate pulmonar;
-murmur vesicular
diminuat cu expir
prelungit;
-raluri uniflante buloase;

NEVOIA DE A SE ALIMENTA I

-are in plus 10-13 kg peste

ALIMENTAIE

HIDRATA:

greutatea normal, varst

INADECVAT

si constitutie.

PRIN SURPLUS

-edeme la picioiare seara si

CIRCULAIE

dispare dimineata;

INADECVAT

-abdomen elastic;
-ficat, splina in limite normale;
Aspectul gurii:
-dinti integrii, albi,ordonati;
-mucoas bucal roz;
-masticatie lent, gura inchis;
-reflexul de deglutitie prezent;
-regim hiposidat, restrictii
alimentare;
-regim igieno-dietetc.
NEVOIA DE A ELIMINA:
-aparat urogenital integru;
-transpiratii nocturne in
-loje renale libere;
-4-5 mictiuni/24h;
-diurez: 2000 ml/24h;
-culoarea: galben, usor tulbure;
-scaun: 1/zi, miros fetid;

timpul crizelor.

-culoare: brun;
-menstr: nu are.

NEVOIA DE A SE MICA:

-diminuarea fortei de a se

CIRCULAIE

ridica, a se aseza;

INADECVAT

-aparat osteo-articular integru

functional, mobil;

-astenie fizic.

-aparatul muscular normotonnormokinetic;

NEVOIA DE A DORMI, A SE

-oboseal;

ODIHNI:
-fatigaliate;
-diminuarea puterii de
concentratie;
-cresterea sensibilitatii la
durere, fatoride, stres,
emotii;
-tuse chinuitoare in timpul
noptii;
-transpiratii nocturne

INSOMNIE

abundente.

NEVOIA DE A SE IMBRCA I
DEZBRCA:
-stie s-si aleag imbrcmintea
conform anotimpului si temperaturii;
-se imbrac fr ajutor.
NEVOIA DE A-I MENINE

-temperatura= 38-39C;

TEMPERATURA CORPULUI IN
LIMITELE NORMALE:
-pielea este caldut.
NEVOIA DE A-I PROTEJA
TEGUMENTELE, DE A FI CURAT:
-prul curat, aranjat, fata curat;
-nasul fr mucozitti;
-ochi fr secretii;
-dinti si unghii curate;

-pielea este palid.

HIPERTERMIE

-in fiecare dimineat se spal partial.

NEVOIA DE A EVITA
PERICOLELE:
-este dezvoltat capacitatea de a se
apra impotriva unor agresiuni
stresante.
NEVOIA DE A COMUNICA:
-isi exprima clar gandirea;
-este comunicativ;
-imaginea de sine: pozitiv;
NEVOIA DE A AVEA O RELIGIE:
-este crestin (ortodox);
-citeste biblia si crti de rugciuni.
NEVOIA DE AFI UTIL:
-se ocup de familie, nepoti;

-calittile sale nu sunt reduse din

cauza bolii.
NEVOIA DE A SE RECREA:
-se ocup de grdinrit;
-in timpul liber croseteaz;
-citeste crti, se uit la TV, ascult
radio ;
NEVIOA DE A INVATA:
-se adapteaz la boal ;
-utilizeaz medicamentele conform
bolii;
-tine regim pentru HTA.

PLAN DE INGRIJIRE

NR.

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENII

EVALUARE

DE NURSING
1.

Durere

Pacienta nu

Interventii autonome:

va avea durere
peste 3 zile.

-ziua 1 : pacienta se simte

mai bine, durerea scade;

-aplicarea caldurii pe stern;

-ziua 2: durerea se
-pozitie semisezand;
-masaj, frectie cu alcool;
Interventii delegate:

amelioreaz;
-ziua 3: durerea dispare
odat cu ameliorarea
tuselor si a dispneei.

-algocalmin 2f/zi i.m.

2.

Perturbarea

Pacienta nu

schimburilor

va avea

gazoase.

dispnee peste
3 zile.

Inteventii autonome:

-ziua 1: pacienta are o

respiratie de 20 resp/min;

-aerisirea camerei la ore 7-1218/10;

-ziua 2: pacienta are 18

resp/min si dispneea se

-nu va face efort, pozitia favorizant

amelioreaz;

semisezand tot timpul dispneei;

-ziua 3: pacienta are o
-linisterea bolnavei permanent;
-exercitii respiratorii timp de 5
minute, de 3x/zi la orele 8-12-18;

repiratie de 17 resp/min;
dispneea nu mai este
permanent; face exercitii
respiratorii, plimbri

-asigurarea umidittii salonului.

usoare dup care dispneea

nu se accelereaz.

Interventii elegate:
-O2 2l/min, orele 8-14-20/10;
-miofilin 2 x 1f/ zi(i.v.);

-Hemisuccinat de hidrocortizon 3x1

mg/zi;
-ampicilin 2 x 1gr/zi;
-brofimen 3 x 1 tb/zi;
-aspirin 2 x 1,5 tb/zi.

3.

Perturbarea

Nu va avea

obiceiurilor de

insomnie

somn.

peste 3 zile.

Interventii autonome:

-ziua 1: pacienta se trezeste

de 2-3 ori/noapte din cauza

-pat confortabil permanent;

-pozitie adecvat;

crizelor de tuse si a
dispneei; doarme 8 ore cu
intreruperi;

-camera aerisit ora

-ziua 2: pacienta adoarme
8-14-20 timp de 10 ;

greu, se trezeste o dat pe

noapte, dar readoarme

-invt pacienta tehnici de relaxare,

greu;

inainte de culcare cu 1 ora;

-ziua 3: pacienta doarme
-face plimbri usoare inainte de

bine, odat cu ameliorarea

culcare timp de 10-15 min;

crizelor de astm; doarme 8

-excluderea factorilor stresanti.

Interventii delegate:

ore fr intreruperi.

-extraveral 1tb/seara sau

-oxazepan 1tb/seara.

4.

Exces

Va pierde din

nutritional

greutate in
timp de 2 luni
de zile 10 kg
T=185
cm,G=70 kg

Interventii autonome:

-ziua 1-5: pacienta respect

regimul igieno-dietetic; a

-regim igieno-dietetic;
-evitarea alimentelor bogate in
calorii;
-informm pacienta s evite
finoasele, painea, s mnance mai
multe legume si fructe proaspete;
-s fac plimbri usoare;
-sa serveasc masa la ore regulate :
8-10-13-16=19-21.
Interventii delegate:
-zaharin 4tb/zi.

pierdut din greutate 2 kg.

5.

Diminuarea

Pacienta va

debitului

avea o

cardiac.

circulatie
adecvat in
urmatoarele 2
zile.

Interventii autonome:

-ziua 1: TA=180/100 Hg
mm, puls=90/min

-informm zilnic pacienta despre

activittile fizice permise zilnic in

-ziua 2: TA=160/100 Hg

timpul atuoingrijirilor;

mm, puls=85/min

-trebuie s asigurm un mediu

-ziua 3: TA=160/90 Hg

linistit, fr factori stresanti;

mm, puls=80/min

-schimbarea lenjeriei de

-ziua 4: TA=160/90 Hg

corp+toalet.

mm, puls=80/min

Interventii delegate:

-zia 5:

-nifedipin 3 x 1/zi;

Ta=150/80 Hg mm,
puls=80/min.

-lanatozid C 5 tb/zi;
Nitroglicerin 1tbzi sublingual;
-propanolol 3 x 20 mg/zi.

6. CONCLUZII

Astmul bronsic este o afectiune respiratorie ce constituie un capitol important de

patologie medical si social. Prevenirea astmului bronsic este un dezirat major, iar lupta
cadrelor medicale impotriva acestei afectiuni este foarte necesar.

Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnav sau sntoas s-si recastige
sau s-si mentin sntatea printr-o educatie pentru sntate.

Pentru a acorda ingrijirile necesare bolnavului cu astm bronsic, asistenta trebuie s

cunoasc foarte bine boala ca atare, simptomatologia si participrile la tratament.

1. Bolnavii trebuie s fie selectati de ctre un grup de specialisti: pneumolog, cu

cunostinte de alergologie, internisti, psihologi, specialisti in balneofizioterapie si recuperare
medical.
2. Bolnavul trebuie s vrea s ajung la recuperare.
3. Alegerea localittii, a ocupatiei, a metodelor cele mai adecvate de relaxare si
gimnastica medical respiratorie.
4. Evitarea dependentei bolnavului de grupul de lucru.

Interventia de urgent a asistentei medicale joac un rol important in rolul

crizelor de astm bronsic atat prin actiuni autonome, cat si prin cele delegate.
Pentru a putea contribui la prevenirea complicatiilor care pot determina sechelele
ce pot marca individul pe viat, conduita asistentei medicale trebuie s fie
impecabil.

In afara spitalului, examenul periodic are o important deosebit. Bolnavilor

trebuie explicate evolutia bolii, la fel si complicatiile ce pot s apar, aceste
notiuni ajutand la respectarea prescriptiilor.

Experientele din tara noastr prin cure la Govora si pe litoralul Mrii Negre sau cura la
Slnic, sunt incurajatoare in sensul c se poate obtine la unii bolnavi o ameliorare evident nu
numai a crizelor de dispnee, ci si a hiperactivittii bronsice.
CONCLUZIE FINAL : este mult mai usor s previi decat s tratezi.
BIBLIOGRAFIE

1. BORUNDEL C. (sub redactia), Medicin intern pentru cadre medii, ed. ALL,
Bucuresti, 2000.
2. CINTEZA D., Recuperare medical, ed. Libra Vox, Bucuresti, 2003.
3. GEOGESCU D., Semiologie medical, ed. Med. Bucuresti, 1999.
4. GH.MOGOS, Mica enciclopedie de boli interne, ed. tiintific si Enciclopedic,
Bucuresti, 1986.
5.

MINCU I., Boli de metabolism si nutritie, ed. Didactic si Pedagogic,

Bucuresti,1969.

6. MINCU I., Tratat de dietetic, ed. Med. Bucuresti, 1974.

7.

MINCU I., Alimentatia rational a omului sntos si bolnav, ed. Med.,

Bucuresti, 1975.

8. PURICE S., Clinica medical. Analize si sinteze, ed. All, Bucuresti.

9. RAMNICEANU R., Prognosticul bolilor interne, ed. Med., Bucuresti, 1978.
10. SEROPIAN E., Alergia respiratorie si digestiv, ed. Med., Bucuresti, 1972.
11. STROESCU V., Farmacologie clinic, ed. Med., Bucuresti, 1972.
12. TITIRCA L., Urgente medico-chirurgicale, ed. Med., Bucuresti, 2001.