Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dimensionarea Echipamentului in Centrala Termica PDF
Dimensionarea Echipamentului in Centrala Termica PDF
Dimensionarea Echipamentului in Centrala Termica PDF
Dupa cum se observa, primii trei factori sunt caracteristici ale cazanului (se obtin din
prospectul cazanului), urmatorii doi sunt impusi de beneficiar si proiecant, iar ultimii doi sunt
impusi de insasi constructia arzatoarelor.
Vom analiza pe rand cele sapte criterii enumerate mai sus;
a)
puterea termica la focarul cazanului
Este evident ca puterea arzatorului trebuie sa acopere atat puterea utila a cazanului cat si
pierderile acestuia.
Uneori fabricantii indica direct in fisele tehnice ale cazanelor puterea termica la focar,
aceasta find puterea necesara a arzatorului. Alteori indica numai puterea utila si randamentul
acestuia, in care caz se calculaza puterea la focar cu formula :
p foc =
Putil
[kw]
p foc =
Putil
[kw]
0.90
Situatia este putin diferita in cazul unui cazan de abur. De regula, fabricantii indica la astfel
de cazane numai debitul de abur ( in kg/h sau t/h ) si randamentul. In acest caz, puterea
termica la focar se calculeaza astfel:
Pfoc =
[kw]
in care:
Gv = debitul de abur in [kg/sec]
Cp = caldura specifica a apei [kw/kg. 0C]
Tv = temperatura aburului la presiunea de furnizare [ 0C ]
(se extrage din tabele de abur saturat)
Ta = temperatura apei de alimentare a cazanului [ 0C ]
Clat.vap.= caldura latenta de vaporizare [ kw/ kg. ]
= randamentul
b) contrapresiunea in focar
In fapt reprezinta pierderile de presiune pe traseul gazelor arse, pe care
trebuie sa le compenseze ventilatorul arzatorului.
Aceasta valoare trebuie sa se regaseasca in fisa tehnica a cazanului.
Atentie la cazanele cu focar in depresiune, la care pierderile de presiune din cazan sunt
preluate de tirajul cosului de fum, special calculat in acest scop, si nu de ventilatorul
arzatorului.
c) tipul si caracteristicile geometrice ale cazanului
Prezinta interes pentru a stabili cu ce fel de cap de ardere va fi echipat
arzatorul (standard sau lung) si pentru verificarea dimensiunilor flacarii (lungime, diametru)
fata de cele ale focarului,cunoscand faptul ca flacara nu trebuie sa loveasca peretii sau fundul
focarului (ardere incompleta si socuri termice excesiv de mari asupra focarului)
Lungimea capului de ardere:
la cazanele cu trei drumuri de gaze, capul de ardere este suficient sa
depaseasca fata interioara a usii frontale (pe care este montat arzatorul);
la cazanele cu doua drumuri de gaze (cu flacara intoarsa in focar), capul de
ardere trebuie sa penetreze dincolo de planul placii tubulare pe care sunt
sudate tevile si focarul. In mod normal , fabricantul ar trebui sa identifice
aceasta adancime de penetrare (el face teste in acest sens), dar daca aceste
date lipsesc din fisa tehnica, se poate considera adancimea de penetrare in
interiorul tubului focar egala cu 20 25% din distanta de la fata exterioara a
usii frontale pana la planul placii tubulare.
d) tipul combustibilului
Este indicat de beneficiar si tine in general de limitari care ii sunt impuse si acestuia de
posibilitatile de asigurare a unui anume tip de combustibil.
e) tipul de reglaj al arderii
Il indica de regula proiectantul, in urma discutiilor sale cu beneficiarul si ar trebui sa fie
rezultatul unei comparatii cost beneficiu.
Desigur, un tip de reglaj care sa permita adaptarea cat mai buna a puterii furnizate fata de
cea ceruta conduce la cost de exploatare mai redus economii de combustibil) , dar costul de
investii este mai mare (arzatoare mai scumpe). Aici trebuie identificata varianta cea mai buna.
Problema se pune in special la puterile mari, unde economia de combustibil este
semnificativa.
f) presiunea minima de alimentare
Se pune numai la arzatoarele de gaze naturale si determina alegerea rampei de gaz.
Cu cat presiunea este mai redusa, cu atat rampa va avea diametru mai mare si va fi mai
scumpa.
Trebuie sa ne fie precizata de beneficiar sau proiectant, care a obtinut-o de la furnizorul de
gaze.
g) altitudinea localitatii
Este un criteriu de multe ori neglijat, desi nu este lipsit de importanta .
Datele de identificare ale arzatoarelor sunt stabilite si indicate in
cataloagele furnizorillor pentru altitudinea de 100 m deasupra nivelului marii
si temperatura aerului de +20 0C.
Este insa stiut ca odata cu cresterea altitudinii aerul este mai rarefiat, iar presiunea
furnizata de ventilatorul arzatorului devine mai mica decat cea de catalog. Prin urmare scade
si puterea furnizata de acesta (de ex., la Predeal este cu 8-9% mai mica decat cea de
catalog).
Sunt doua posibilitati de solutionare:
p arz =
p foc
F
[kw]
unde :
Parz = puterea necesara a arzatorului
F = factor de corectie
In tabelul urmator se dau factorii de corectie fata de altitudine (am
considerat
ca in centrala termica temperatura este in jur de 20 0C,asa ca am neglijat influenta acesteia):
Altitudine
(md.n.m.)
F
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1200
1400
1600
1800
2000
1,013
1,00
0,989
0,978
0,966
0.955
0,944
0,932
0,921
0,910
0,898
0,878
0,856
0,836
0,815
0.794
Zona I este cea recomandata pentru alegerea corecta a unui arzator iar zona III contraindicata.
De exempu daca avem nevoie de un arzator cu puterea de 400 kw pentru o contra
presiune de 5 mbar,putem obtine acest lucru cu un P 45 M (punct de alegere A) sau cu un
P 65 M . (punct de alegere B). Este evident ca alegerea unui P 65 M este proasta,
arzatorul fiind prea mare fata de ce trebuie si evident prea scump.
In ceea ce priveste alegerea rampei de gaz, calculele sunt ceva mai complexe si trebuie
sa se dispuna de date precise asupra componentelor rampei, care nu intotdeauna ne stau la
indemana (grafice cu pierderi de presiune in vane, filtre, multiblocuri, cap de ardere, etc.). In
principiu, este necesar ca suma tuturor pierderilor de presiune plus contrapresiunea din focar
sa nu depaseasca presiunea minima de alimentare cu gaz a arzatorului. In cazul ca se
dispune de programul de alegere al furnizorului , acesta indica direct presiunea minima
necesara de alimentare cu gaz a arzatorului respectiv.
Din acest motiv, in practica vom cauta in documentatia tehnica a furnizorului care este
presiunea minima de alimentare pentru fiecare diametru de rampa ce poate echipa un anume
arzator.
Daca, spre exemplu,am ales un arzator UNIGAS P 91 M, iar presiunea minima in
reteaua de gaze este de 50 mbar, vom cauta in Manualul de instalare utilizare, si intretinere
unde gasim:
Pres. minima
(mbar)
Pres. maxima
(mbar)
Rampa
Dn 50
115
Rampa
Dn 65
60
Rampa
Dn 80
40
Rampa
Dn100
28
500
200
200
200
Este evident ca nu putem alege rampele Dn 50 Dn 65. Este buna rampa Dn 80. Din punct
de vedere tehnic este buna si Dn 100, dar este supradimensionata si scumpeste inutil oferta.
In sfarsit , pentru a verifica caracteristicile geometrice ale flacarii in raport cu cele ale
focarului, se anexeaza doua grafice (dupa manualul tehnic RIELLO), in care se pot citi
D5
Pcaz
(mm)
In continuare, vom examina modul in care se stabilesc valorile D si H pentru pompele din
centrala termica, in raport de rolul lor in instalatie:
a) pompa de recirculatie cazan (v. schemele 1,2 si 3)
Debitul se calculeaza cu formula:
D = 0,0143 Pcaz [mc/h]
Unde :
Pcaz = puterea termica utila a cazanului in [kw]
Inaltimea de pompare se poate lua:
H = 2 3 mCA
b) pompa de injectie (v. schemele 4 si 5)
Debitul se calculeaza cu formula:
D = 0,057 Pcaz [mc/h]
Pcaz = puterea termica a cazanului in [kw]
Inaltimea de pompare se poate lua:
H = 2 3 mCA
c) pompa de circulatie incalzire
Debitul pompei se calculeza cu :
D=
0,86 Qinc
= 0,043Qinc [mc / h]
20
[mc / h]
Unde:
D = debitul de apa in [mc/h]
p = cadere de presiune impusa in [bar]
Cu valoarea kvs obtinuta se identifica din catalogul furnizorului diametrul vanei ce se
va monta si servomotorul adecvat (il indica furnizorul in documentatia tehnica).
9. Cosuri de fum
Date de intrare: