Sunteți pe pagina 1din 100

Aplicatii

SAVU MIRELA
Stagiu An 1 Expert
Contabil

CECCAR Bucureti
2012

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Cuprins
1. Studiu de caz privind
ambalajele. ......................................................................................................... 4
2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si
financiare................................................ 4
3. Studiu de caz privind
deprecierea stocurilor. ....................................................................................... 5
4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a
stocurilor............................................................... 6
5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in
patrimoniu. ................................................ 10
6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de
executie...................................................13
7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs
de executie.......................................................15
8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.
................................................ 18
9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta
stocurilor. ........................................... 22
10.
Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor in sistem secondhand. .....................................25
11.
Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.
............................................................30
12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de
amanet. ........................................................................ 30
13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb
valutar............................................................. 32
14. Studiu de caz privind importul de
stocuri............................................................................................. 34
15. Studiu de caz privind exportul
de stocuri. ............................................................................................ 35
16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de
comision. .............................................. 38
17. Studiu de caz privind stocurile in curs
de aprovizionare. ..................................................................... 38
18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la
terti............................................................. 40
19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie

Savu Mirela

la terti...................................................................... 40
20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedare de
comision.....................................................42
21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri
la inventar........................................................................... 43
22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la
inventar........................................................................44
23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de
scoatere din evidenta contabila.
..................................................................................................................................... 45
24. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a
unor cauze de
forta majora. ...............................................................................................................................
................ 47
25. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea
tichetelor de
masa............................................................................................................................................
................ 47
26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si
clientii. .....................................................................48
27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de
platit...........................................................49
2

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

28. Studiu de caz privind evaluarea creantelor si datoriilor in lei si in valuta la sfarsitul
exercitiului
financiar. .....................................................................................................................................
................ 50
29. Studiu de caz privind impozitul pe
profit.............................................................................................. 51
30. Studiu de caz privind cheltuielile de
protocol....................................................................................... 52

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

1. Studiu de caz privind ambalajele.


Societatea A obtine produse finite din productie proprie la costul de 70
000 lei. Acestea vor fi utilizate ulterior ca ambalaje. Se caseaza ambalaje in
valoare de 50000 lei.
-

obtinerea de produse fnite (bon de predare):


345

Produse fnite

70 000 lei

Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse

transferul produselor fnite in categoria ambalajelor (aviz de


insotire, nota de receptie):
381

Ambalaje

711

345

70 000 lei

Produse fnite

casarea ambalajelor conform proces verbal de casare:


608

381

50 000 lei

2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri


comerciale si financiare.
Societatea B a negociat cu furnizorul sau de materii prime o reducere de
10% ori de cate ori achizitioneaza o cantitate mai mare 150 buc la o singura
comanda. Societatea comanda 300 buc la pret unitar de 100 lei/buc.
Prezentati inregistrarile contabile ce sa fac atat la vanzator cat si la
comparator.
Reducerea acordata este remiza (o reducere comerciala acordata la
momentul facturarii ea nu se evidentaza distinct in inregistrarile contabile.
Pret de baza: 300 buc * 100 lei = 30 000 lei
Reducere acordata de 10%: 30 000 lei * 10%

= 3 000 lei. Valoare neta: 27 000 lei

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

La cumparator:
%

401

Furnizori

33 480 lei

301 Materii prime

27 000 lei

4426 TVA
deductibila

6 480 lei

La vanzator:
4111 Clienti

33 480 lei

701 Venituri din vanzare


marfa

27 000 lei
6480 lei

4427 TVA colectata

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.


La sfarsitul exercitiului N, intreprinderea C detine un stoc de marfuri
achizitionat la costul de 150 000 lei. Se estimeaza ca stocul ar putea f
vandut la pretul de 140 000 lei si ca cheltuielile ocazionate de vanzare se vor
ridica la 20 000 lei. La sfarsitul exercitiului N+1, pretul de vanzare estimate
este de 200 000 lei, iar costurile de vanzare estimate sunt de 40 000 lei.
Se estimeaza valoarea realizabila neta si se procedeaza la inregistrarea unei
ajustari de valoare:
Costul activului = 150 000 lei
Valoarea realizabila neta = 140 000 20 000 = 120 000 lei
Ajustarea de valoare = 150 000 lei 120 000 lei = 30 000 lei

6814 =
Chelt. de

397

30 000 lei

exploatare privind ajustarile pentru

deprecierea activelor
circulante

Ajustari pentru
deprecierea
marfurilor

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

In exercitiul N+1: La sfarsitul exercitiului N+1 se aplica din nou regula prudentei:
Costul activului = 150 000 lei.
Valoarea realizabila neta = 200 000 lei 40 000 lei = 160 000 lei
Valoarea relizabila neta > costul initial => activul va f adus in bilant la costul
initial
Depreciere contabilizata anterior = 30 000 lei
Deprecierea existent la sfarsitul exercitiului N+1 = 0 lei
Rezulta ca trebuie reluata deprecierea constata la sfarsitul exercitiului N:
397
Ajustari pentru
deprecierea
marfurilor

7814

30 000 lei

Venituri din ajustari


pentru deprecierea
activelor circulante

Se observa ca valoarea activului este dusa la valoarea pe care acesta ar f


avut-o daca nu s-ar f depreciat in trecut, conform principiului prudentei.
Plusul de valoare nu se contabilizeaza din prudenta.

4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.


Societatea D are ca si activitate comertul cu vin in magazin de specialitate
(crama). Cumpara marfa vrac (in butoaie) de la Institutul de cercetare si il
vinde la pet-uri (2l, 5l). Care este monografia pentru aceasta activitate pe de
o parte si cum se inregistreaza marfa (vinul) data de patron drept mostra
pentru clienti (de exemplu, a dat un pet de 2 litri cu vin unui patron de la o
pensiune, pentru ca acesta sa se convinga de calitatea produsului), cum se
scad aceste mostre din gestiune, cum se inregistreaza in contabilitate?
Evidenta bunurilor de natura stocurilor se efectueaza respectand urmatoarele
reglementari :
- Ordinul 3055/2009, Reglementari Contabile conforme cu Directiva a IV-a
a Comunitatilor Economice Europene;
- Ordinul 3512/2008, Normele Metodologice de intocmire si utilizare
a documentelor fnanciar-contabile;
- Legea 571/2003, Codul Fiscal .
In conformitate cu art. 154 din Ordinul 3055/2009 , Reglementari Contabile

conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, marfurile


si ambalajele sunt cuprinse in categoria stocurilor care sunt active
circulante. Ambalajele, includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau
fabricate, destinate produselor vndute si care in mod temporar pot f
pastrate
6

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte.


La data intrarii in unitate bunurile se evalueaza la costul de achizitie. (art. 51).
Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de
import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate
recupera de la autoritatile fscale), cheltuielile de transport, manipulare si
alte cheltuieli care pot f atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.
In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele
notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli
nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. La data iesirii din
entitate sau la darea in consum (art. 61) , bunurile se evalueaza si se scad
din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt inregistrate
in contabilitate.
La iesirea din gestiune a stocurilor , acestea se evalueaza si inregistreaza
in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
a)metoda primul intrat - primul iesit
- FIFO; b)metoda costului mediu
ponderat - CMP; c)metoda ultimul
intrat - primul iesit - LIFO.
Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin
folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
Inventarul intermitent nu se utilizeaza in comertul cu amanuntul in
situatia in care se aplica metoda global-valorica.
In comertul cu amanuntul se utilizeaza, de regula, metoda pretului cu
amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu
miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se
foloseasca alta metoda.
In aceasta situatie, costul bunurilor vndute se calculeaza prin deducerea
valorii marjei brute din pretul de vnzare al stocurilor. Orice modifcare a
pretului de vnzare presupune recalcularea marjei brute.
In conformitate cu Normele Metodologice de intocmire si utilizare a
documentelor fnanciar-contabile, Ordinul 3512/2008 contabilitatea
analitica a bunurilor se poate tine pe baza uneia dintre urmatoarele
metode:
- operativcontabila,
cantitativvalorica,
-

globalvalorica.
Metoda operativ-contabila se poate aplica pentru contabilitatea analitica
a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura
obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor fnite, produselor
reziduale, marfurilor si ambalajelor.
Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a
materiilor prime,
7

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de


inventar, semifabricatelor, produselor fnite, produselor reziduale,
marfurilor, animalelor si ambalajelor.
Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a
marfurilor si ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor
de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de
natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protectie in folosinta,
precum si a altor categorii de bunuri.
Pretul cu amanuntul = costul de achizitie + adaosul comercial + TVA neexigibila
Inregistrari contabile:
La achizitia marfurilor (vin) :
%
= 401
Furnizori 371 Marfuri
4426 TVA deductibil
Evidentierea si inregistrarea adaosului comercial si a TVA neexigibil
aferent intrarii de marfa (vin).
371 Marfuri
= %
378
Adaos
comercial
4428
TVA neexigibil
Se intocmeste documentul Nota de intrare receptie (Ordin 3512/2008).
In cazul prezentat de dvs., in cazul ambalajelor utilizate , consideram ca
aveti urmatoarele posibilitati:
1. Evidentierea ambalajelor (pet-urile) , la vanzare, distinct de marfa
pe care contin, pe principiul vanzarii cumpararii. In acest caz:
1.1. Achizitia ambalajelor:
%
=
401
Furnizori 381 Ambalaje
4426 TVA deductibil
1.2. Evidentierea ambalajelor folosite pentru a f vandute:
371 Marfuri

381 Ambalaje

Observam ca , valoarea costului marfurilor creste cu valoarea ambalajelor.


8

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

La vanzare ,
5311
Casa in
lei

%
707 Venituri din vanzarea marfurilor
4427 TVA colectat
concomitent, se descarca gestiunea.
%
=
371
Marfuri 607
Cheltuieli privind
marfurile
378 Diferente de pret la
marfuri 4428 TVA
neexigibila
Adaosul comercial aferent se calculeaza cu cu ajutorul coefcientului de
repartizare (K)
Coeficient de2 repartizare = Soldul initial al diferentelor de pret +
Diferentele de pret aferente intrarilor in cursul perioadei, cumulat de la
inceputul exercitiului fnanciar pana la fnele perioadei de referinta/ Soldul
initial al stocurilor la pret de inregistrare + Valoarea intrarilor in cursul
perioadei la pret de inregistrare, cumulat de la inceputul exercitiulkui
fnanciar pana la fnele perioadei de referinta x 100
Adaosul comercial aferent marfurilor vndute = K x Rulaj Creditor cont 707.
De asemenea, TVA neexigibila aferenta vnzarii, este identica cu
TVA colectata inregistrata cu aceasta ocazie. TVA neexigibila este o
TVA in asteptare aferenta marfii pe stoc, care devine exigibila
(colectata), in momentul in care se vinde marfa.
2. Evidentierea ambalajelor (pet-urile) , la vanzare, cu pretul inclus in pretul
de vanzare al marfii (vinului).
In acest caz, cheltuiala cu ambalajul nu se ma transfera pretului de cost al
marfi, ci este tratata ca o cheltuiala a unitatii. La stabilirea pretului de
vanzare cu amanunutul al marfii (vinului) se va tine cont si de aceasta
cheltuiala.
2.1. Achizitia ambalajelor se va evidentia similar cu punctul 1.1.
2.2. La momentul vanzarii, pentru ambalajele vandute odata cu marfa, se
intocmeste articolul contabil:
608
=
381
Cheltuieli privind ambalajele Ambalaje

In conformitate cu art. 21, alin . (2), lit d din Codul Fiscal sunt considerate
cheltuieli deductibile si cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in
scopul popularizarii frmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract
scris, precum si costurile asociate producerii materialelor
9

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria


cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor
campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii
la punctele de vnzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul
stimularii vnzarilor.
In conformitate cu art. 128, alin. 8 , lit e din Codul Fiscal nu constituie
livrare de bunuri,din punct de vedere al TVA, acordarea in mod gratuit de
bunuri in scop de reclama sau in scopul stimularii vnzarilor sau, mai
general, in scopuri legate de desfasurarea activitatii economice.
In baza documentelor intocmite (Bon de consum, Decizie a
conducatorului unitatii pentru acordarea de mostre, etc) inregistrarea
contabila poate f:
- in cazul acordarii de mostre, gratuit:
607
=
371
Cheltuieli privind marfurile
-

Marfuri

in cazul acordarii de produse in cadrul unor campanii de reclama, publicitate :

623
=
371
Cheltuieli de reclama si publicitate Marfuri

5. Studiu de caz privind evaluarea


stocurilor la intrarea in patrimoniu.
Societatea E se ocupa cu cresterea bovinelor de lapte. Care este
modelul de calculatie al costului de productie al laptelui destinat
vanzarii?
In principiu, aceasta calculatie porneste de la determinarea costului de
productie, conform pct. 52 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea.
Modul de efectuare a calculatiei costului si cateva reglementari punctuale
privind structurarea cheltuielilor in cheltuieli de productie directe, indirecte,
cheltuieli generale sunt descrise in OMFP nr. 1826/2003 privind contabilitatea
de gestiune si calculatia costurilor.
Costul de productie cuprinde cheltuieli cu materii prime, materiale,
manopera, cheltuieli directe de productie, precum si o cota de cheltuieli

indirecte de productie legate rational de procesul de productie.

10

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Astfel, societatea dvs trebuie sa grupeze cheltuielile in functie de natura lor


in contabilitatea de gestiune, pe:

cheltuieli directe;

cheltuieli indirecte

cheltuieli de desfacere;

cheltuieli generale de administratie.

Reamintim si cheltuielile ce nu se regasesc in costul de productie, conform


actelor normative amintite, dupa cum urmeaza:
pierderi de materiale, manopera si alte costuri de productie peste limitele
normal admise

cheltuieli cu depozitarea, cu exceptia cazului cand depozitarea este o


parte a procesului tehnologic de productie si ulterior depozitarii se
trece intr-o noua faza de productieregii generale de administratie;

costul de desfacere;

regia fxa nealocata costului de productie pentru neutilizarea


intregii capacitati de productie.

Tipuri de cheltuieli inregistrate:


1) cheltuieli cu achizitia si consumul hranei bovinelor 1000 lei
601 Cheltuieli cu materii prime
=
301 Materii prime 1000 lei;
2) cheltuieli cu apa pentru alimentatia bovinelor 200 lei
605 Cheltuieli cu energia si apa =
401 Furnizori

200 lei;

3) cheltuieli cu energia electrica utilizata la instalatiile de muls 100 lei


605 Cheltuieli cu energia si apa =
401 Furnizori
100 lei;
4) cheltuieli cu medicamente pentru sanatatea animalelor 150 lei:
6028 Cheltuieli cu alte mat. consumab. =
3028 Alte mat.
consumab.
150 lei;
5) cheltuieli cu medicul veterinar ce emite o factura pentru prestarea
de servicii 300 lei 628
Cheltuieli cu alte serv. exec.
de terti
=
401 Furnizori
300
lei

6) cheltuieli cu salarii 2000 lei, asigurari sociale 500 lei


11
Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului = 421 Personal


2000 lei
remuneratii datorate
645 Cheltuieli cu asigurari sociale =
431 Asigurari sociale 500
lei
7) cheltuieli cu amortizarea grajdurilor 50 lei
6811 Cheltuieli cu amortizari =
2812 Amortizarea constructiilor
8) cheltuieli cu ambalajul laptelui 200 lei
608 Cheltuieli cu ambalajele =
381 Ambalaje

200 lei

9) amenda directia sanitar veterinara 200 lei


6581 Cheltuieli cu amenzi si penalitati
=
impozite si taxe
200 lei
10) intarzieri la plata unei facturi de telefon 20 lei
626 Cheltuieli postale si telecomunicatii =
lei

50 lei

446 Alte

401 Furnizori

11) cheltuieli cu transportul de la ferma la un client 300 lei


624 Cheltuieli cu transportul =
401 Furnizori

20

300 lei.

In exemplul exista si cheltuieli de productie, dar si cheltuieli care nu sunt


aferente costului de productie, respectiv nu se cuprind in costul de
productie cheltuiala cu amenda, cu penalitatile la factura de telefon si
cheltuiala cu transportul de la ferma la client.
Presupunand ca s-au realizat 2000 litri lapte, valoarea costului de productie este
de 4500 lei.
Inregistrare in contabilitate productie realizata:
345 Produse fnite
=
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
lei corespunzand cost unitar pe litru de lapte de 2,25 lei/litru.

711
4500

Se vinde o cantitate de 500 litri la pretul de vanzare de 3 lei plus TVA.


Inregistrari
contabile: a)

vanzarea:
4111 Clienti
=
701 Venituri din productia proprie 500 l x 3 lei
= 1500 lei 4111 Clienti =
4427 TVA colectata
360 lei
b) descarcarea gestiunii:
711 Venituri aferente costurilor
=
345 Produse fnite
500 l x 2,25 lei = 1125 lei. stocurilor de
produse

12

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Contul 711 se comporta ca un cont colector de venituri, echilibrand


cheltuielile la data realizarii productiei, si similar unei cheltuieli la data
scaderii din gestiune a productiei vandute.
Nota! La sfarsitul perioadei de gestiune a stocurilor, daca in urma
inventarierii permanente se constata diferente intre valoare scriptica sic
ea faptica se vor inregistra diferente constatate la inventor pe baza listei
de inventariere si a procesului verbal de inventariere.

6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de


executie.
Societatea F realizeaza un program software pentru unul din
departamentele sale proprii. La realizarea acestuia s-au folosit mai multe
echipe de informaticieni. Cheltuielile inregistrate sunt prezentate mai jos,
insotite de o impartire a acestora in cheltuieli aferente fazei de dezvoltare si
fazei de cercetare.
Specificatie

Cercetare

Anul N
Prima echipa de
informaticieni
achizitioneaza multiple
cd-uri in vederea
studiului asupra unor
programe similare

Activitati de
obtinere de
cunostinte noi

A doua echipa
efetueaza un studiu
suplimentar asupra
activitatii primeia
precum si o analiza prin
intermediul internet-ului

Cautare de alternative

4 000 lei

6 000 lei

Dezvoltare

A treia echipa de
informaticieni
analizeaza si evalueaza
concluziile primelor
doua echipe

Selectia aplicatiilor
obtinute
3 000 lei

13

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Intocmirea modelului
logic al datelor

Savu Mirela

Selectia finala a
altenativelor posibile
5 600 lei

Intocmirea modelului
conceptual al datelor si
proiectarea aplicatiei,
informaticienii nu sunt
siguri de existent
resusrselor pentru
finalizarea proiectului

Intrucat nu exista
certitudinea finalizarii
proiectului, aceasta faza
va fi inclusa tot in
cheltuieli de cercetare
8 000 lei

Programarea
efectiva si analiza
programului
informatic

Proiectarea, testarea
si analiza
alternativelor alese
18 000 lei

Total costuri An N

26 600 lei

18 000 lei

Specificatie

Cercetare

Dezvoltare

Anul N
Testarea programului
Total costuri An N+1

24 000 lei
0 lei

a) faza de cercetare an N:
614
=
Cheltuieli cu studii si cercetari
b) faza de dezvoltare an N:

24 000 lei

5121

26 600 lei

Conturi la banci in lei

14

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

233

Savu Mirela

721

18 000 lei

Imob. necorp in curs de exec. Venit din prod. de imob. necorp


a) faza de dezvoltare an N+1:
233
=
721

24 000 lei

Imob. necorp in curs de exec. Venit din prod. de imob. necorp


b) receptie imobilizare an N+1:
208
=
233

42 000 lei

Alte imob. necorporale Imob. necorp in curs de exec.

7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs


de executie.
Societatea G isi propune realizarea unei cladiri in regie proprie,
constructie ce urmeaza a se fnaliza intr-un termen de 3 luni. Pentru
realizarea constructiei va utiliza personalul propriu angajat.
I. In prima luna:
1. Societatea se aprovizioneaza cu materii prime si materiale, in baza
facturilor primite de la furnizori:
%

=
401 Furnizori
24.800 301 Materii prime

10.000
3021

Materiale

5.000

3022

3.000
2.000

3028

Alte
4426

auxiliare
Combustibili

materiale
TVA

consumabile
deductibil

4.800
Se intocmeste documentul nota de intrare receptie la data intrarii, pentru fecare
gestiune.
2.

Se inregistreaza consumul de materii prime si materiale utilizate pentru

constructia cladirii. Recomandam, pentru a avea o cheie de control in


balanta contabila, utilizarea unui analitic distinct pentru fecare cont de
cheltuieli.
601 Cheltuieli cu materii
prime
6021 Cheltuieli cu materiale
auxiliare

=
=

15

301 Materii prime


2.500
3021 Materiale auxiliare 1.500

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

6022 Cheltuieli privind


combustibilii
6028 Cheltuieli privind alte
materiale

Savu Mirela

=
=

3022 Combustibili
3028 Alte materiale

500
300

Documente care stau la baza acestor inregistrari contabile sunt: bonuri


de consum materiale, deconturi justifcative de cheltuieli, dupa caz.
3. Se inregistreaza cheltuielile generate de forta de munca proprie (personalul
propriu angajat):
641 Cheltuieli cu salariile
421 Personal-salarii datorate
personalului
=
645 Cheltuieli privind asigurarile

7.000 43X Asigurari sociale,

1.960
si protectia sociala
=
protectie sociala
Documente care stau la baza acestei inregistrari contabile: state de
salarii, situatii de lucrari efectuate de propriul personal, devize intocmite
de propriul personal, dupa caz.
4. La fnele primei luni :
a) se calculeaza valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie
efectuate in regie proprie, neterminate.
Valoarea imobilizarii corporale (total cheltuieli efectuate, aferente
realizarii cladirii) : - materii prime si materiale
(2500+1500+500+300):
4.800
- cheltuieli cu salarii, asigurari si protectie sociala (7000+1960):
8.960 - alte cheltuieli (de ex :cheltuieli de transport, cota parte
cheltuieli indirecte, comisioane si onorarii) :
1.240 TOTAL CHELTUIELI (in prima luna)
15.000
b) se inregistreaza valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie
efectuate in regie proprie, neterminate.
231

Imobilizari corporale in curs


=
de executie/analitic distinct

722 Venituri din productia


de imobilizari corporale

15.000

Documente care stau la baza acestei inregistrari contabile: nota contabila


insotita de un proces verbal care atesta efectuare cheltuielilor sau deviz de
lucrari,dupa caz .
La sfarsitul lunii se verifica, in balanta contabila, urmatoarea corelatie :
Rulaj curent debitor al conturilor din clasa 6 Conturi de cheltuieli , DOAR
analitic Cladire = Rulaj curent creditor al contului 722 Venituri din
productia de imobilizari corporale
II. In mod similar se inregistreza cheltuielile efectuate in lunile
urmatoare (luna a doua si a treia de executie). Presupunem ca valoarea
cheltuielilor, respectiv a imobilizarilor in curs de
16

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

executie, sunt:
- in luna a doua -25.000 , pentru care se face inregistrarea:
231 Imobilizari corporale in
curs
de executie/analitic
distinct
-

= 722 Venituri din productia 25.000


de imobilizari corporale

in luna a treia -20.000 , pentru care se face inregistrarea:

231 Imobilizari corporale in


curs
de executie/analitic
distinct

= 722 Venituri din productia 20.000


de imobilizari corporale

III. Pentru lucrarile de bransare la reteaua electrica societatea X incheie un


contract de prestari servicii cu societatea Y. Prin contract, societatea Y se
obliga sa execute si lucrarile interioare care vizeaza instalatia electrica a
cladirii (de ex.: montare cabluri electrice, prize, intrerupatoare, etc).
231 Imobilizari corporale in
curs
de executie/analitic
distinct

= 404 Furnizori pentru


imobilizari

10.000

Documente care stau la baza acestei inregistrari contabile: contract,


facturi, situatii de lucrari, devize, procese verbale de receptie a lucrarilor,
dupa caz.
IV. La data fnalizarii constructiei sau, dupa caz, la data receptiei fnale, se
inregistreaza valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie,
receptionate, date in folosinta sau puse in functiune.
Valoarea acestei inregistrari este data de valoarea tuturor cheltuielilor
efectuate pentru realizarea cladirii. (rulaj total debitor al contului 231
Imobilizari corporale in curs de executie/analitic distinct cladirea in cauza).
212

Constructii

231 Imobilizari corporale


70.000 in curs de executie/analitic
distinct

Documente care stau la baza acestei inregistrari contabile: nota contabila


insotita de Procesul verbal de punere in functiune a cladirii.

NOTA :
Documentele se vor utiliza si intocmi respectand precizarile OMFP nr.
3512/2008 privind documentele fnanciar contabile, cu modifcarile si
completarile ulterioare .

17

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

8. Studiu de caz privind evaluarea


stocurilor la iesirea din patrimoniu.
Societatea H are o gestiune de marfa. Societatea va mai deschide o alta
gestiune in aceeasi localitate, pe care o va aproviziona din prima gestiune,
transferul facandu-se pe baza de aviz de insotire a marfii. Se intocmesc note
de receptie la aceste avize in cea de a doua gestiune? Cum se calculeaza
adoasul comercial la aceasta si care este monografa contabila aferenta
acestor operatiuni?
Transferul intre gestiuni se poate face in baza Bonului de predare, transfer,
restituire (Cod 14-3-3A) sau a Avizului de insotire a marfi (cod 14-3-6A),
daca gestiunile sunt dispersate teritorial.
In ceea ce priveste Avizul de insotire a marfii (cod 14-3-6A), Normele
specifce de intocmire si utilizare a documentelor fnanciar-contabile
cuprinse in anexa nr. 2 la OMFP 3512/2008 stabilesc urmatoarele:
AVIZ DE INSOTIRE A MARFII (cod 14-3-6A)
Este formular cu regim special intern de tiparire si numerotare.
1. Serveste ca:
- document de insotire a marfi pe timpul
transportului, dupa caz; - document ce sta la baza
intocmirii facturii, dupa caz;
- dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta,
dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati;
- document de primire in gestiune, dupa caz;
- document de descarcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.
2. Se intocmeste, in doua sau mai multe exemplare, de catre unitatile care
nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor,
marfurilor sau altor valori materiale, precum si in alte situatii stabilite prin
procedurile proprii ale unitatii.
In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati, dispersate
teritorial, precum si al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre,
bunuri date pentru stimularea vanzarii sau testari la locul de desfacere,
premii, materiale promotionale etc.) avizul de insotire a marfi va purta
mentiunea Fara factura , dupa caz.
(.....)

Potrivit Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a


Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 la data
intrarii in entitate bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate
la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:

18

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate


cu titlu oneros; b) la cost de productie - pentru
bunurile produse in entitate;
c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile
reprezentand aport la capitalul social;
d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau
constatate plus la inventariere (pct.50 alin. (1)).
Costul de achizitie al bunurilor trebuie sa cuprinda pretul de cumparare,
taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica
le poate recupera de la autoritatile fscale), cheltuielile de transport,
manipulare si alte cheltuieli care pot f atribuibile direct achizitiei bunurilor
respective.
In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele
notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli
nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.(pct.51)
In functie de specifcul activitatii, pentru determinarea costului pot f
folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de
productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul
(pct.160 alin. (1)).
In comertul cu amanuntul poate f utilizata metoda pretului cu amanuntul,
pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare
rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca
alta metoda. In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin
deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Orice
modifcare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute
(pct.160 alin. (8)).
Astfel cum prevede punctul 161 alin. (1), la iesirea din gestiune a
stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza
in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul
iesit - FIFO; b) metoda costului
mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO.
Asadar metoda pretului cu amanuntul poate f utilizata doar in comertul cu
amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu

miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se


foloseasca alta metoda.
Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de marfuri tine evidenta
cantitativ valorica pe feluri de marfuri sau evidenta global valorica la
nivel de gestiune. De asemenea influenteaza
19

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor, prin preturile diferite utilizate


ca preturi de inregistrare a marfurilor. Astfel, in cazul in care evidenta
analitica se tine cantitativ valoric, se poate utiliza ca pret de inregistrare
pretul de cumparare al marfurilor sau costul de achizitie, in schimb in cazul in
care evidenta analitica a marfurilor se tine global valoric, la nivelul gestiunii
( asa cum se procedeaza in comertul cu amanuntul ), pentru inregistrare se
urilizeaza pretul cu amanuntul, inclusiv TVA. De aici decurg urmatoarele
consecinte asupra contabilitatii:
Cand evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul
de achizitie nu este necesara folosirea contului 378 ,, Diferente de pret la
marfuri pentru evidenta adaosului comercial.
Daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, interventia
contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri este necesara pentru evidenta
adaosului comercial continut in pretul de inregistrare a marfurilor.
In conditiile in care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul,
inclusiv taxa pe valoare adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei
taxe pana in momentul vanzarii marfurilor, in contul 4428 TVA neexigibila .
Evident, in momentul vanzarii marfurilor, aceasta taxa va f transferata,
devine exigibila si apare contul 4427 TVA colectata . Pentru taxa pe valoare
adaugata cuvenita furnizorilor se va folosi in mod normal, contul 4426 TVA
deductibila .
In cazul de fata, transferul de marfuri dintr-o gestiune de marfa in alta
gestiune de marfa se va face astfel :
1/ iesirea de marfa din prima gestiune se va face in baza Avizului de insotire a
marfi
2/ intrarea de marfa in a doua gestiune se va face in baza NIR-ului , care se
va intocmi in momentul receptionarii marfi , in prezenta delegatului/celui
care transporta marfa dintr-un loc in altul.
Inregistrari contabile:
Consideram prima gestiune Depozit Central (371.1) ca find o gestiune prin
intermediul careia se realizeaza toate intrarile de marfa in cadrul societatii si
gestiunea a doua gestiune de vanzare cu amanuntul (371.2), in care
vanzarea marfurilor se face direct catre consumatorul fnal .
Avand in vedere cele mentionate mai sus vom avea urmatoarele inregistrari :

Aprovizionare marfa in gestiunea de vanzare cu amanuntul din depozit :

371.2 =

%
371.1
378.2
4428.
2

Vanzare marfa cu bon fiscal :


20

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

5311.2 =
%
707.2
4427.2 , se va intocmi registru de casa separate (in baza raportului Z de la casa
de marcat
Sau ,
411 =
%
707.2
4427.
2
5311 = 411 , in cazul in care clientul solicita factura

Scadere gestiune vanzare cu amanuntul cu marfa vanduta :

% =
371.2
378.2
4428.2
607.2
In cazul in care exista retururi de marfa din gestiunea de vanzare cu
amanuntul catre depozit , se fac aceleasi inregistrari ca la aprovizionare
marfa , dar cu semnul minus.
Calcul adaos comercial aferent marfurilor vandute :
K = _______
Sic378 + Rc378___________ x 100 ,
unde ( Sid 371 + Rd 371) - (Sic 4428 Rc4428 )
sic - sold initial creditor la
inceputul lunii sid - sold initial
debitor la inceputul lunii rd - rulaj
lunar debitor
rc - rulaj lunar creditor
Dupa ce se calculeaza coefcientul k , vom avea :

% = 371.2 ( vanzarile din luna cu tva =


707 cu tva ) 4428.2 ( tva aferent
vanzarilor din luna respectiva ) 378.2 (
707.2 din luna * k)
607.2 ( diferenta)

21

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

9. Studiu de caz privind productia in curs


de executie aferenta stocurilor.
Societatea I detine productie neterminata si produse fnite. De ce prevederi
legale trebuie sa tina seama aceasta si ce inregistrari contabile sunt
necesare in vederea evidentierii acestora?
Pentru organizarea contabilitatii in cazul activitatilor de productie se tine
seama de prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, ale OMFP
3055/2011 privind aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene precum si ale OMFP 1826/2003 pentru aprobarea
Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea
contabilitatii de gestiune
Pentru desfasurarea activitatilor:

Achizitia de materii prime si materiale


%

401 - pret de achizitie


Furnizori

= 301
Materii prime
302
Materiale
consumabile
303
Materiale de natura obiectelor de
inventar 4426
TVA deductibila
Colectarea lunara a cheltuielilor aferente procesului de productie,
dupa natura lor

- Evidentierea salariilor catre personalul implicat in realizarea proiectului:


641
Cheltuieli cu salariile
personalului

421
Personal-salarii datorate

*din fondul de salarii brute se retin contributiile suportate de salariat conform


prevederilor legale in vigoare.
- Evidentierea contributiilor suportate de societate:
6451

Cheltuieli privind

asigurarile si protectia
sociala

431
Asigurari sociale

22

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

6452
Contributia unitatii
pentru
fondul de somaj

Savu Mirela

4371
Contributia
unitatii la
fondul de somaj

- Consumul de materii prime, materiale, materiale de natura obiectelor


de inventar, pe baza bonurilor de consum intocmite la eliberarea din
gestiune utilitati specifce pe baza facturilor primite de la furnizorii de
astfel de utilitati:
601
Cheltuieli cu materiile
prime

301
Materii
prime

602

=
302
Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile
603
Cheltuieli privind
materialele
de natura obiectelor de
inventar
605
Cheltuieli privind energia
si apa

303
Materiale de natura obiectelor de inventar

401
Furnizori

- Amortizarea mijloacelor fxe utilizate


6811

Cheltuieli de
exploatare
privind amortizarea
imobilizarilor

281
Amortizari privind imobilizarile
corporale

- Diverse servicii prestate de terti necesare realizarii proiectului


%
= 628
Cheltuieli cu serviciile prestate
de terti 622
Cheltuieli privind comisioanele si
onorariile
624
Cheltuieli cu transportul de bunuri si

401
Furnizori

personal 626
Cheltuieli postale si taxe de
telecomunicatii 627
Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
La sfarsitul fiecarei luni se realizeaza inregistrarea productiei in
curs cu o suma egala cu valoarea cheltuielilor colectate de la inceputul
perioadei pana la fnele lunii respective si care sunt aferente acestei
constructii.
23

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Valoarea produselor in curs de executie se determina prin inventarierea


productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de
constatare a gradului de fnalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor
tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.
331
Produse in curs de
executie

711
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

* la sfarsitul lunii, in aceste conturi se colecteaza valoarea totala a


cheltuielilor colectate, de la inceputul perioadei pana la fnele lunii
respective.

La inceputul lunii urmatoare se reia inregistrarea contabila:


711

331
Produse in curs de executie
costurilor stocurilor de produse

=
Venituri aferente

* Aceste inregistrari se repeta lunar (colectarea cheltuielilor in contul 711,


cumulate de la inceputul lucrarilor pana la fnele lunii respective la sfarsitul
lunii, si reluarea sumei la inceputul lunii urmatoare) pana la finalizarea
procesului de productie si obtinerea produsului finit.
Inregistrarea produsului fnit cu valoarea totala a costurilor
aferente

345
Produse
fnite

711
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

Vanzarea produselor finite si descarcarea de gestiune


411
Clienti
701

Venituri din vanzarea


produselor
fnite 4427
TVA colectata
si
711
=
Venituri aferente costurilor
Produse fnite

345

stocurilor de produse
Valoarea produselor in curs de executie se determina prin inventarierea
productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de
constatare a gradului de fnalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor
tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.

24

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

10.
Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor
in sistem second-hand.
Care este monografa contabila pentru o firma K care vinde cu amanuntul
haine second hand achizitionate din tara, UE, NON UE; cum ar trebui
intocmite NIR-urile, se fac transformari pentru vanzare la kg, vanzare la
bucata?
Aspecte de natura contabila
Receptia marfurilor se face in baza facturilor primite de la furnizor,
indiferent de sursa de provenienta.
Receptia marfurilor se poate face in kg sau in bucati, in functie de cum
vinde magazinul. Pentru trasnformarea marfurilor din Kg in bucati se
intocmeste un proces verbal la receptia marfii in care se inscrie numarul
de bucati, pe sortimente (bluze, fuste, etc).
Se obtine pretul de achizitie pe bucata prin impartirea pretului total de
achizitie, fara TVA, la nr. de bucati rezultate.
Pe baza facturii si a procesului verbal se intocmeste NIR, in care se inscrie
numarul de bucati rezultate, pretul de achizitie si pretul de vanzare pe
bucata stabilit.
Reduceri ulterioare de pret
La acordarea reducerilor ulterioare de pret se tine seama de prevederile
OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata si ale
HG 333/ pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si
serviciilor de piata.
Conform prevederilor actelor mentionate mai sus este interzisa vanzarea in
pierdere, cu exceptia: vanzarilor de lichidare, vanzari de soldare, vanzari
efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de
fabrica, vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale
consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele
respective nu mai pot f vandute in conditii comerciale normale, vanzari ale
produselor care intr-o perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fost
vandute, vanzari accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare
rapida sau a caror conservare nu mai poate f asigurata pana la limita
termenului de valabilitate, vanzarea unui produs la un pret aliniat la cel legal
practicat de ceilalti comercianti din aceeasi zona comerciala, pentru acelasi
produs, determinat de mediul concurential, vanzarea produselor cu
caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare

s-au diminuat.
Aceste tipuri de vanzari presupun proceduri specifce de notifcare.
Prin urmare, se pot practica discounturi de pret, fara notifcare prealabila, cu
conditia ca pretul de vanzare sa nu fie mai mic decat costul de achizitie si cu
respectarea conditiilor enumerate mai sus.
25

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

La reducerea de pret se intocmeste o lista de inventariere cu produsele


existente in stoc in care se inscrie atat pretul de vanzare vechi cat si pretul
de vanzare nou.
Prevederi de natura fscala:
In ceea ce priveste TVA conform prevederilor art. 126 din Legea nr.
571/2003 , cu modifcarile si completarile ulterioare, nu sunt considerate
operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri
second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si de antichitati,
atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care
actioneaza in aceasta calitate, iar
bunurile au fost taxate in statul membru de unde sunt furnizate,
conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, in
sensul art. 313 si 326 din Directiva 112,
Pentru bunurile second - hand se poate aplica regimul special prevazut la art
152^2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fscal , cu modifcarile si
completarile ulterioare.
Astfel, persoana impozabila revanzatoare va aplica regimul special pentru
livrarile de bunuri second-hand, pentru care exista obligatia colectarii
taxei, bunuri pe care le-a achizitionat din interiorul Comunitatii, de la unul
dintre urmatorii furnizori:
- o persoana neimpozabila;
- o persoana impozabila, in masura in care livrarea efectuata de
respectiva persoana impozabila este scutita de taxa, conform art.
141 alin. (2) lit. g);
- o persoana impozabila revanzatoare, in masura in care livrarea de catre
aceasta a fost supusa taxei in regim special.
Baza de impozitare este marja proftului, determinata conform exclusiv valoarea
taxei aferente.
Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul la deducerea taxei
datorate sau achitate pentru bunurile second hand in masura in care
livrarea acestor bunuri se taxeaza in regim special.
Persoana impozabila revanzatoare poate aplica regimul normal de taxare
pentru orice livrare eligibila pentru aplicarea regimului special.
Bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot f refolosite
in starea in care se afla sau dupa efectuarea unor reparatii, altele decat
operele de arta, obiectele de colectie sau antichitatile, pietrele pretioase si

alte bunuri prevazute in norme.


Persoana impozabila revanzatoare este persoana impozabila care, in cursul
desfasurarii activitatii economice, achizitioneaza sau importa bunuri secondhand si/sau opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati in scopul
revanzarii, indiferent daca respectiva persoana impozabila actioneaza in
nume propriu sau in numele altei persoane in cadrul unui contract de
comision la cumparare sau vanzare.

26

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Marja proftului este diferenta dintre pretul de vanzare aplicat de


persoana impozabila revanzatoare si pretul de cumparare, in care:
1. pretul de vanzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila
revanzatoare de la cumparator sau de la un tert, inclusiv subventiile direct
legate de aceasta tranzactie, impozitele, obligatiile de plata, taxele si alte
cheltuieli, cum ar f cele de comision, ambalare, transport si asigurare,
percepute de persoana impozabila revanzatoare cumparatorului, cu
exceptia reducerilor de pret;
2. pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta,
conform defnitiei pretului de vanzare, de furnizor, de la persoana
impozabila revanzatoare;
Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul sa inscrie taxa aferenta
livrarilor de bunuri supuse regimului special, in mod distinct, in facturile
emise clientilor.
Obligatii de evidentiere a TVA
Persoana impozabila revanzatoare care aplica regimul special
trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii:
a) sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fecare
perioada fscala in care trebuie sa depuna decontul de taxa
b) sa tina evidenta operatiunilor pentru care se aplica regimul special.
Persoana impozabila revanzatoare va indeplini urmatoarele obligatii:
a) va tine un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate
bunurile supuse regimului special;
b) va tine un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile
livrate in regim special; c) va tine un registru care permite sa se
stabileasca, la fnele fecarei perioade fscale, alta
decat ultima perioada fscala a anului calendaristic, totalul bazei de
impozitare pentru livrarile efectuate in respectiva perioada fscala si, dupa
caz, taxa colectata;
d) va tine evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special;
e) va emite o factura prin autofacturare catre fecare furnizor de la care
achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa
emita o factura. Factura emisa prin autofacturare trebuie sa cuprinda
urmatoarele informatii:
1. numarul de ordine si data emiterii facturii;
2. data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de
cumparari prevazut la lit. a) sau data primirii bunurilor;
3. numele si adresa partilor;
4. codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei

impozabile revanzatoare; 5. descrierea si cantitatea de bunuri


cumparate sau primite;
6. pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul
cumpararii pentru bunurile in regim de consignatie.

27

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Se achizitioneaza 1000 kg haine la pretul de 50 lei/kg.


In baza procesului verbal, rezulta 20.000 buc la pretul de 2,5 lei/buc - pret furnizor
(1000kg*50 lei/kg= 50.000 lei: 20.000 buc)
371.02
=
401
50.000 lei
Cand se intocmeste NIR-ul, intrarea va f de 20.000 buc la pretul de 2,5
lei/buc pret furnizor si pretul de vanzare de 4,8 lei/buc (pret de vanzare cu
amanuntul)
371.02

378.02

46.000 lei

[(4,8-2,5)*20.000 buc].

Achizitie marfa din tara


%
=
371 Marfuri
4426 TVA deductibila

401
Furnizori

Achizitie marfa import:


371

401
Furnizori

=
Marfuri

- inregistrare taxe vamale in valoarea marfii


371

446
Alte impozite si taxe

=
Marfuri
- TVA datorata la buget
4426

TVA deductibila

462
Creditori diversi

Achitare TVA si taxe vamale catre bugetul de stat

%
=
5121
446
Conturi la banci
in lei Alte impozite si taxe
462
Creditori diversi
28

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Achizitie marfa intracomunitara:


371

401
Furnizori

=
Marfuri
- taxarea inversa
4426
=
TVA deductibila
Inregistrare adaos comercial
371

4427
TVA colectata
378
Diferente de pret la marfuri

=
Marfuri
Inregistrare discount marfuri in rosu ( cu diferenta de pret rezultata
in urma aplicarii discountului)
371

378
Diferente de pret la marfuri

=
Marfuri

Vanzare pe baza bonului emis de casa de marcat


5311
=
%
Casa in lei

707
Venituri din vanzarea
marfurilor 4427
TVA colectata*

TVA colectata se determina fe conform regimului normal, fie conform


regimului special pentru achizitiile din interiorul comunitatii, nu si pentru
import.
Descarcarea gestiunii
607

Cheltuieli privind marfurile


378

371

pret de achizitie

Marfuri
371

adaos comercial

Diferente de pret la marfuri

29

Marfuri

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

11.
Studiu de caz privind tranzactiile in regim de
consignatie.
Societatea K trimite un lot de produse fnite inregistrat la costul de
productie de 4.000 lei pentru a fi vandute in consignatie la pret de
6.000 lei. Dupa vanzarea produselor, se trimite factura si se
incaseaza in numerar.
La trimiterea produselor fnite se inregistreaza, pe baza Avizului de insotire a
marfi cu mentiunea pentru vanzarea in regim de consignatie si a Bonului de
primire in consignatie (sau alte documente primare pe care le intocmiti
conform politicilor si procedurilor aplicate de dvs. si consignant):
354 Produse aflate la terti
=
4 000 lei

345 Produse fnite

Dupa ce sunt vandute produsele, consignantul va anunta si intocmiti factura:


411 Clienti =

%
701 Venituri din vanzarea
produselor fnite

7 440 lei
6 000 lei

4427 TVA colectata

1 440 lei

Destocarea produselor finite vandute :


711 Variatia stocurilor

354 Produse aflate la terti

4 000 lei

Incasarea contravalorii facturii


5311 Casa in lei

411 Clienti 7 440 lei

12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.


In anul N, societatea L (casa de amanet) incheie un contract cu o persoana
fizica in baza caruia ii imprumuta acesteia suma de 10 000 lei pe 6 luni.
Obiectu gajului il reprezinta 2 bijuterii din aur. Dupa sase luni daca
persoana fizica nu ramburseaza imprumutul, iar bijuteriile trec in
proprietatea casei de amanet, care le va vinde ca marfuri prin aplicarea uni
adaos de 10%, TVA 24%. Marfurile sunt evidentiate la pret cu amanuntul.
Comision casei de amanet este de 10%.
Inregistrarile ce trebuie efectuate sunt urmatoarele:

Acordarea imprumutului:
2678 Alte creante imobilizate =

5311 Casa in lei

30

10 000 lei

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Contul 2678 se utilizeaza in vederea reflectarii naturii fnanciare a


creantei insa la sfarsitul anului, partea scadenta sub un an va f
prezentata la creante in cadrul activelor circulante conform prevederilor
OMFP nr. 3055/2009.
Bunurile in regim de amanet sunt evidentiate doar in afara bilantului:
8033 Valori materiale primite in pastrare sau in custodie

10 000 lei

Dupa 6 luni casa de amanet inregistreaza intrarea in gestiune a bijuteriilor


retinute:
371 Marfuri

2678 Alte creante


imobilizate
378 Diferente de prt la
marfuri

13 640 lei
10 000 lei
1 000 lei
2 640 lei

4428 TVA neexigibila


In afara bilantului se inregistreaza:
=

8033 Valori materiale primite in pastrare sau in custodie

10 000 lei

In cazul in care persoana fzica ramburseaza imprumutul la scadenta se


vor face urmatoarele inregistrari contabile:
5311 Casa in lei

2678 Alte creante


imobilizate

11 000 lei
10 000 lei
1 000 lei

704 Venituri din servicii


prestate
Si in afara bilantului se inregistreaza:
=

8033 Valori materiale primite in pastrare sau in custodie

10 000 lei

Casa de amanet are obligatia completarii registrului de evidenta a


metalelor pretioase, asa cum este prevazut in OMFP nr. 1.809/2004.
Din punct de vedere al TVA
Potrivit prevederilor art. 147 din Legea nr. 571/2003 cu modifcarile si
completarile ulterioare persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza
sa realizeze operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care

nu dau drept de deducere este persoana impozabila cu regim mixt.


Potrivit prevederilor pct. 35 alin. (3) din Norme imprumuturile acordate de
casele de amanet sunt operatiuni scutite conform prevederilor art. 141 alin.
(2) lit. a) pct.
31

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Operatiunea de livrare de bunuri second - hand de catre casele de amanet


sub regimul special prevazut la art. 152^2 este o operatiune taxabila.
Casele de amanet sunt persoane impozabile cu regim mixt, care isi exercita
dreptul de deducere conform art 147 dinCodul fscal .
Bijuteriile ramase in proprietatea unei case de amanet se incadreaza in
categoria bunurilor second-hand si se aplica prevederile art. 152^2 din
Codul fscal si ale pct. 64 din normele de aplicare a Codului fiscal
aprobate prin HG nr. 44/2004 cu modifcarile si completarile ulterioare.
Daca se aplica regimul special, la emiterea facturii, persoana impozabila
revanzatoare nu are dreptul sa inscrie, in mod distinct, suma TVA
colectata.
Potrivit art. 152^2 alin (7) se poate opta pentru aplicarea regimului normal de
TVA.

13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.


La o casa de schimb valutar M in data de 10 septembrie 2011 urmatoarele
operatii de vanzare/ cumparare de valuta catre/de la populatie, la cursurile
afisate in moneda nationala:
- cumpararea a 1000 $ * 3.1 lei/$
- vanzarea a 1000 $ * 3.3lei/$
Tranzactiile de cumparare/vanzare valuta se consemneaza in buletinul de
schimb valutar care este obligatoriu insotit de bonul de la casa de marcat. La
sfarsitul zilei se intocmeste registrul zilnic al tranzactiilor punctului de schimb
valutar care reprezinta centralizarea tuturor buletinelor de schimb emise in
cursul unei zile.
Pentru fecare tranzactie efectuata, casele de schimb valutar au obligatia sa
intocmeasca buletine de schimb valutar sau bonuri fscal, documente care
trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente:

denumirea si adresa emitentului;


codul statistic al punctului de schimb valutar;
data emiterii, seria si numarul buletinului de schimb

valutar/bonului fscal;
numele, prenumele si tara
clientului;
categoria resident / nerezident;
32

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

documentul de identitate al clientului: tip, serie, numar;


suma incasata de la client (valute cotate /
moneda nationala) cursul de schimb valutar;
suma platita clientului (valute cotate / moneda nationala);
semnatura casierului si stampila punctului de schimb valutar.
Buletinele de schimb valutar sunt formulare cu regim special care se
intocmesc in doua exemplare, din care:

un exemplar este inmanat clientului;


un exemplar este atasat registrului tranzactiilor.

Operatiile facute trebuie consemnate in registrul zilnic al tranzactiilor,


document in care se evidentiaza cumpararile si vanzarile de valute cotate,
pe feluri de valute, si sumele in moneda nationala platite/incasate sau
transferate.
Conform art. 141, alin. (2) operatiunile desfasurate de casele de schimb
valutar sunt operatiuni scutite de TVA.
1) Cumpararea valutei :
5314. 01 Casa in valuta =

5311 Casa in lei

1 000$ *3.1 lei = 3 100 lei

2) Vanzarea valutei
5311 Casa in lei

=%
5314 Casa in valuta
708 Ven. din activit.
diverse

1 000$*3.3 lei = 3
300 lei 1 000$*3.1
lei = 3 100 lei
1 000 $*(3.3 3.1)= 200 lei

Deci in contul de venituri se inregistreaza doar diferenta de curs interna a


valutei tranzactionate sau comisionul casei de schimb valutar.
Alte inregistrari posibile:
3) Depunerea la banca a disponibilitatilor in lei / valuta :
5121 Conturi la banci in
lei
581 Viramente interne
5124 Conturi la banci in
valuta

581 Viramente interne

581 Viramente interne

581 Viramente interne

5311 Casa in lei

5314 Casa in valuta

33

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

La sfarsitul fecarei luni soldul conturilor Casa si Banca in valuta se


reevalueaza in functie de cursul BNR din ultima zi bancara a lunii :
665 Cheltuieli din diferente de curs valutar

=
5314 Casa in valuta
sau 5124 Conturi in
valuta

in cazul in care din reevaluare rezulta o diferenta nefavorabila sau


5314 Casa in valuta sau
valutar

765 Venituri din diferente de curs

5124 Conturi la banci in valuta


in cazul in care in urma reevaluarii rezulta o diferenta favorabila.
Organizarea si conducerea contabilitatii la casele de schimb valutar se supune
Legii nr. 82/
1991 republicata cu toate modifcarile si completarile ulterioare, Codului
fiscal in vigoare (Legea 571/2003 cu toate modifcarile si completarile
ulterioare), OMFP 3055/2009 modifcat si completat cu OMFP 2869/2010.
De asemenea, dat find ca functionarea caselor de schimb valutar este
reglementata , pe
langa Legea 31/1990conform careia sunt infinate, si de Regulamentele BNR,
trebuie sa tineti cont si de Regulamentul B.N.R. nr. 4, din 1 aprilie 2005,
privind regimul valutar - M. Of. nr. 297 din 8 aprilie 2005 - si in Norma nr. 4
din 1 aprilie 2005, privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar - M. Of.
nr. 297 din 8 aprilie 2005.

14. Studiu de caz privind importul de stocuri.


Societatea N importa marfuri pentru un client in conditii CIF, valoarea
marfurilor fiind de 8000 $, taxa vamala de 10%, comision vamal de 0.5%,
accizele 40%, TVA 24%, comisionul societatii N 5%, cursul de schimb la data
vamuirii 3.5 lei/$.
Determinarea obligatiilor fscale si a comisionului societatii N:

Valoarea externa CIF: 8 000$ * 3.5 lei/$ = 28 000 lei


Taxa vamala: 28 000 lei * 10% = 2 800 lei
Comision vamal: 28 000 lei * 0.5% = 140 lei
Accize: (28 000 lei + 2 800 lei + 140 lei) * 40% = 30 940 * 40% = 12 376 lei
TVA: (28 000 lei + 2 800 lei + 140 lei + 12 376 lei) * 24% = 43 316 lei * 24% = 10
395.84 lei
34

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Comision intermediere: 28 000 lei * 5% = 1 400 lei


TVA comision intermediere: 1 400 lei * 24% = 336 lei
Achizitia de marfuri de la extern in comision pe baza de factura:
4111 Clienti

%
401 Furnizori
446.1 Taxa vamala

53 711.84 lei
28 000 lei
2 800 lei

446.2 Accize

12 376 lei

446.3 TVA

10 395.84 lei

447 Fonduri speciale


taxe

140 lei

si varsaminte assimilate
Facturarea comisionului de intermediere:
4111 Clienti

%
704 Venituri din servicii
prestate

1736 lei
1 400 lei
336 lei

4427 TVA colectata


Plata taxelor datorate in vama:
%

5121 Conturi la banci in lei

446.1 Taxa vamala

25 711.84 lei
2 800 lei

446.2 Accize

12 376 lei

446.3 TVA

10 395.84 lei

447 Fonduri speciale


taxe
si varsaminte assimilate

15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.

140 lei

35

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Societatea comerciala O a vandut in luna iunie 2011 marfuri la extern pe


cont propriu in conditii de livrare CIF: vaoare externa CIF 3000$, transport
extern pe apa 200$, asigurare pe parcurs extern 100$. Cursurile de schimb
au fost urmatoarele:
la livrarea marfurilor: 3.2 lei/$;
la incasarea creantelor: 3.25 lei/$;
la primirea facturii privind transportul pe parcurs
extern: 3.23 lei/$; la plata transportului pe parcurs
extern: 3.19 lei/S.
Obs! Utilizand transportul pe apa, livrarile la extern se pot face in
urmatoarele conditii de livrare:
FOB portul romanesc de incarcare, pretul extern este format doar
din pretul marfii;
CAF pretul extern este format din pretul marfii si
transportul pe parcurs extern;
CIF pretul extern este format din pretul marfii, transportul pe
parcursul extern si asigurarea pe parcurs extern.
Determinarea valorii externe FOB:
Valoare externa CIF: 3 000$ * 3.2 lei = 9 600 lei
Transport pe parcurs extern: 200$ * 3.2 lei = 640 lei
Asigurare pe parcurs extern: 100$ * 3.2 lei = 320 lei
Valoare externa FOB: (3000$ - 200$ - 100$) * 3.2 lei = 8640 lei
Livrarea marfurilor la extern pe baza facturii externe si a facturii externe de
uz intern in conditii de livrare CIF:
4111 Clienti

9 600 lei

707 Venituri din vanzarea


marfurilor

8640 lei
960 lei

708 Venituri din activitati


diverse
Inregistrarea cheltuielilor de asigurare:
613 Chelt. cu primele de asig.=

401 Furnizori

320 lei

Plata contravalorii cheltuielilor de asigurare:


401 Furnizori

5121 Conturi la banci in lei

320 lei

Inregistrarea incasarii contravalorii marfurilor vandute la extern:


-Stabilirea diferentei de curs valutar:
36

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Valoarea la incasare: 3000$ * 3.25 lei = 9 750 lei


Valoarea la facturare: 3000$ * 3.2 lei = 9 600 lei
Diferenta de curs favorabila: 150 lei
5124 Conturi la banca in valuta

=
4111 Clienti
765 Venit din dif. curs
valutar

9 750 lei

9 600 lei
150 lei

Inregistrarea cheltuielilor de transport pe parcurs extern conform facturii:


-Stabilirea diferentelor de curs valutar:
Valoarea la livrarea marfii: 200$ * 3.2$ = 640 lei
Valoare la facturarea transportului: 200$ * 3.23 lei = 646 lei
Diferenta de curs valutar nefavorabila: 6 lei
%

401 Furnizori

624 Chelt. cu transportul


665 Chelt din dif de curs valutar

646 lei
640 lei
6 lei

Plata datoriei fata de prestatorul de servicii:


-Stabilirea diferentei de curs valutar:
Valoarea la facturare: 200$ * 3.23 lei = 646 lei
Valoarea la plata: 200$ * 3.19 lei = 638 lei
Diferenta de curs valutar: 8 lei
401 Furnizori

646 lei

5121 Conturi la banca in lei

638 lei

765 Venituri din dif. de curs valutar

8 lei

37

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

16. Studiu de caz privind contabilitatea


tranzactiilor pe baza de comision.
Societatea P actioneaza ca intermediar. Aceasta revinde bunurile in
numele vanzatorului, pe baza de comision. Societatea a primit bunuri in
valoare de 10 000 lei pe care le revinde cu un comision de 10%, adica la
11 000 lei. Redati inregistrarea contabila a venitului inregistrat de
societatea P.
Conform OMFP 3055/2009 sumele colectate de o entitate in numele unor
terte parti, inclusiv in cazul contractelor de agent, comision sau mandat
comercial incheiate potrivit legii, nu reprezinta venit din activitatea curenta,
chiar daca din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata persoanele
care actioneaza in nume propriu sunt considerate cumparatori revanzatori.
In aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt
reprezentate de comisionul de intermediere.
Facturarea comisionului de intermediere:
4111 Clienti

%
704 Venituri din servicii
prestate

1 240 lei
1 000 lei
240 lei

4427 TVA colectata

17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare.


Societatea Q detine materii prime in valoare de 10 000 lei si marfuri in
valoare de 5 000 lei pentru care s-au transferat riscurile si benefciile dar
care sunt in curs de aprovizionare. Prezentati inregistrarile contabile ce
trebuie facute pentru bunurile in curs de aprovizionare precum sip e cele
care trebuie facute in momentul in care se incheie procesul de
aprovizionare.
Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de
operatiuni economice, fara sa fe inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
In aplicarea acestui principiu este necesar sa se asigure:
a) Receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si
inregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite

pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si


inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor
bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;

38

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

b)In situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se


dovedesc a f in mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel:
- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la
locul de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a
documentelor insotitoare;
- bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca
intrare in gestiune;
In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se
inregistreaza ca iesiri din entitate, nemaifind considerate proprietatea
acesteia, astfel:
- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in
contabilitate in conturi in afara bilantului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune
atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza
documentelor care confirma iesirea din gestiune potrivit legii;
- bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate
se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in
contabilitate, potrivit contractelor incheiate.
Inregistrarea valorii materiilor prime cumparate, pentru care s-au transferat
riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la o
valoare de 10.000 lei:
321
=
Materii prime in curs de
aprovizionare

401
Furnizori

10.000

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-a incheiat procesul


de aprovizionare la o valoare de 5.000 lei:
301

=
321
10.000 Materii prime
de aprovizionare

Materii prime in curs

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-au transferat


riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la
o valoare de 5.000 lei:
327

Marfuri in curs de aprovizionare

401
5.000

Furnizori

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-a incheiat procesul


de aprovizionare la o valoare de 5.000 lei:
371
Marfu
ri

327
Marfuri in curs de aprovizionare

39

5.000

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Obs! Stocurile cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si


benefciile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare, se vor
inregistra distinct in contabilitate.

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.


Societatea R a trimis spre prelucrare la terti materiale consumabile in
valoare de 50 000 lei conform avizului de insotire. Se primesc de la terti
obiecte de inventor in valoare de 55 000 lei, costul prelucrarii 5 000 lei, TVA
24%. Prezentati inregistrarile contabile.
351 Materii si materiale aflate la terti = 3021 Materiale auxiliare 50 000 lei
Primirea obiectelor de inventar de la terti (conform avizului, facturii si notei de
receptive):
303 Obiecte de inventar = 351 Materii si materiale aflate la terti 50 000 lei
%

401 Furnizori

303 Obiecte de
inventar

6 200 lei
5 000 lei
1 200 lei

4426 TVA
deductibila

19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.


Societatea S achizitioneaza de la societatea pe baza de factura, materii
prime in valoare de 100 000 lei si materiale auxiliare in valoare de 50 000
lei, TVA 24%, pe care le lasa in custodia societatii , pe o durata de 30 zile
din cauza lipsei de spatiu de depozitare.
La expirarea perioadei bunurile sunt aduse in gestiunea societatii S
intocmindu-se nota de primire, receptie si constatare de diferente. Pentru
societatea aceste bunuri reprezinta produse finite, al caror cost efectiv de
productie 62 000 lei, iar pretul de inregistrare este de 65 000 lei.
a) Inregistrarile in contabilitatea societatii comerciale (furnizor):
Vanzarea produselor fnite, conform facturii, catre societatea S:

4111 Clienti

186 000 lei

701 Venituri din vz. prod.


fnite
4427 TVA colectata
40

150 000 lei


36 000 lei

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Descarcarea gestiunii de prdusele fnite vandute, la pretul de inregistrare:


711 Venituri aferente costurilor
=
65 000 lei

345 Produse fnite

stocurilor de produse
Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor fnite vandute:
348 Diferente de pret la produse
=
aferente
3 000 lei

711 Venituri

costurilor stocurilor de produse


Incasarea contravalorii produselor fnite vandute:
5121 Conturi la banci in lei

4111 Clienti

186 000 lei

Inregistrarea produselor fnite vandute si incasate ramase in custodia societatii :


Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie
lei

150 000

La expirarea perioadei contractuale (30 de zile) are loc scoaterea produselor finite
din custodie:
Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie
lei

150 000

b) Inregistrarile in contabilitatea societatii comerciale S (cumparator):


Inregistrarea bunurilor procurate de la societatea comerciala pe baza de
factura, dar ramase in custodia acesteia:
%

401 Furnizori

351 Materii si materiale


aflate la terti

186 000 lei


150 000 lei
36 000 lei

4426 TVA deductibila


Plata contravalorii facturii, potrivit extras de banca:
401 Furnizori

5121 Conturi la banci in lei

186 000 lei

Aducerea in patrimoniu a materiilor prime si a materialelor auxiliare


achizitionate, platite si lasate in custodia societatii comerciale :
%
lei

351 Materii si materiale aflate la terti

150 000

301 Mterii prime

100 000 lei

302 Materiale
consumabile

50 000 lei

41

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedare de


comision.
Societatea T a vandut in luna august 2011 marfuri la extern in comision,
practicand un comision de 5%, valoare externa CAF fiind de 5000$,
transportul extern antecalculat de 300$, iar transportul extern efectiv (adica
facturat de prestatorul de servicii de 350$.
Cursurile de schimb au fost urmatoarele:
la livrarea marfurilor: 3.2 lei/$;
la incasare contravalorii marfurilor: 3.3 lei/$;
la facturarea cheltuielilor de transport:
3.28 lei/$; la plata cheltuielilor de
transport: 3.32 lei/$.
Determinarea comisionului societatii de intermediere:
Valoarea externa CAF: 5 000$ * 3.2 lei = 16 000 lei
Transportul pe parcurs extern: 300$ * 3.2 lei = 960 lei
Valoarea externa FOB: (5 000$ - 300$)* 3.2 lei = 4 700 $ * 3.2 lei = 15 040 lei
Comision: (4 700$ * 5%) * 3.2 lei = 235 $ * 3.2 lei = 752 lei
Suma datorata proprietarului bunurilor exportate:
(4700$ -235$) * 3.2 lei = 4465$ * 3.2 lei = 14 288 lei
Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CAF:
4111 Clienti

16 000 lei

401 Furnizori

14 288 lei

408 Furnizori facturi


nesosite

960 lei

704 Venituri din servicii


prestate
Incasarea contravalorii marfurilor vandutela extern:
-Stabilirea diferentei de curs valutar:
Valoarea la incasare: 5000$ * 3.3 lei = 16 500 lei

752 lei

Valoarea la facturare: 5000$ * 3.2 lei = 16 000 lei


Diferenta de curs favorabila: 500 lei
42

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

5124 Cont banca valuta=

Savu Mirela

%
4111 Clienti

16 500 lei
16 000 lei

765 Venit din dif. de curs


valutar

500 lei

-Regularizarea operatiei privind transpotul extern:


Datorie fata de prestatorul de servicii: 350$ * 3.28 lei = 1148 lei
Cheltuieli de transport antecalculate: 300$ * 3.2 lei = 960 lei
Transport de recuperat (50$ - 5% * 50$) * 3.2 lei = 47.5$ * 3.2 lei = 152 lei
Diminuarea comisionului cu valoarea transportului facturat in plus de prestatorul
de servicii:
(5% * 50$) * 3.2 lei = 8 lei
Diferenta de curs nefavorabila: 350$ * (3.28 lei 3.2 lei) = 28 lei
%

401 Furnizori

1 148 lei

408 Furnizori facturi nesosite

960 lei

461 Debitori diversi

152 lei

704 Venituri din prestari servicii

8 lei

665 Cheltuieli din dif. de curs valutar

28 lei

Plata datoriei fata de prestatorul de servicii:


%

5124 Conturi la banci in valuta

401 Furnizori
665 Cheltuieli din diferente de curs
favorabile

1 176 lei

1 148 lei
28 lei

21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.


La inventarierea de sfarsit de an la societatea U se constata urmatoarele plusuri.
Alte imobilizari necorporale suma de
5 000 lei;
Materii prime suma de 2
000 lei;

Produse finite suma de 500 lei


Investitii financiare pe termen scurt suma de 1 000 lei
43

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Casa in lei suma de 20 lei

Redati inregistrarile contabile ce evidentiaza aceste plusuri de valoare constatate


la inventar.
Plusuri de inventar la active imobilizate, la valoarea de inventar:
208 Alte imobilizari necorporale
=
Subventii pentru investitii
5000 lei

475

Si concomitent:
4426 TVA
deductibila

=
4427 TVA
colectata

635 Chelt. cu alte


taxe

=
4427 TVA
colectata

1 200 lei
1 200 lei

Plusuri de stocuri cumparate:


301 Materii prime =

601 Chelt. cu materiile prime

2 000 lei

Plusuri inregistrate la produsele fnite obtinute;


345 Produse fnite
=
aferente costului productiei

711 Ven.
500 lei

in curs de executie
Plusuri de investitii fnanciare pe termen scurt:
50 Investitii fnanciare pe T.S. =

768 Alte venituri fnanciare

1 000 lei

Plusuri constatate la inventarierea casieriei:


5311 Casa in lei

7588 Alte venituri din exploatare

20 lei

22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.


In urma procesului de inventariere, la societatea V se constata un minus la
inventar, la materii prime, in valoare de 1 000 lei. Prezentati inregistrarile
contabile in cazul in aceasta lipsa va fi / nu va fi imputata gestionarului.
Minusul constatat reprezinta bunuri depreciate calitativ, peste limita admisa
legal (suma nu va f imputata gestionarului):

Inregistrarea in contabilitate a minusului

44

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

301 Materii prime = 601 Chelt. cu materiile prime

1 000 lei

Colectarea TVA aferent minusurilor inregistrate 1 000 x 24% = 240 lei:


635
Cheltuieli cu alte impozite
si taxe

4427
TVA colectata

240 lei

Minusul constatat reprezinta materii prime lipsa care se imputa gestionarului:


301 Materii prime = 601 Chelt. cu materiile prime

1 000 lei

4282 Alte creante in

1 860 lei

legatura cu personalul

7581 Venit din despag. 1 500 lei

4427 TVA colectata

360 lei

Conform legislatiei in vigoare, in cazul constatarii unor lipsuri imputabile in


gestiune, administratorii trebuie sa impute persoanelor vinovate bunurile
lipsa la valoarea lor de inlocuire.

23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor


degradate, expirate sau alte forme de scoatere din
evidenta contabila.
Societatea X comercializeaza produse de macelarie. Datorita naturii
activitatii desfasurate societatea se confrunta des cu stocuri degradate,
expirate sau perisabilitati. Prezentati pe scurt cadrul legislativ existent
pentru aceasta situatie si operatiile de inregistrare in contabilitate.
Perisabilitatile sunt reglementate prin H.G. nr. 831/2004, privind
limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de
comercializare.
Prin perisabilitati, se inteleg scazamintele care se produc in timpul
transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de
procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare,
hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau
ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare,
ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare
sau alte procese biofzice, in procesul de comercializare in reteaua de
distributie - depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de

alimentatie publica.
Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum
tehnologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse
din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de
cauze de forta majora.

45

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Perisabilitatile produse se aproba de managerul, directorul sau


administratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv
constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor
transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele
prevazute de lege.
Perisabilitatile pot f acordate numai dupa o verifcare faptica a cantitatilor
de produse existente in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare,
masurare si prin alte asemenea procedee si dupa efectuarea compensarilor
conform prevederilor legale in vigoare.
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se
stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit
pe proft, prin aplicarea coefcientului stabilit pentru grupa de marfuri la
pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru
marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.
Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc.
Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura
data pentru cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in
functie de conditia de livrare stabilita intre furnizor si benefciar.
Comerciantii pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental pe
depozite, magazine, gestiuni, pentru a f admise la cheltuieli deductibile
din proftul impozabil, cu obligativitatea incadrarii in limitele maxime de
perisabilitate prevazute pentru grupa respectiva de marfuri. Pierderile
sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite
nu sunt deductibile din punct de vedere fscal.
Perisabilitatile, marfurile expirate si cele depreciate se scad din gestiune
in baza unui proces verbal de constatare a starii marfurilor respective.
- Inregistrarea in evidenta contabila a perisabilitatilor in
limitele admise: %
=
371 Marfuri
607 Cheltuieli privind
marfurile 378 Diferente
de pret la marfuri 4428
TVA neexigibila
In acest caz suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 este deductibila la
calculul impozitului pe proft intrucat se incadreaza in limitele perisabilitatilor
admise conform H.G. nr. 831/2004.

- Inregistrarea in evidenta contabila a marfurilor expirate in


limitele admise: %
=
371 Marfuri
607 Cheltuieli privind
marfurile 378 Diferente
de pret la marfuri
4428 TVA neexigibila

46

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

- Inregistrarea TVA nedeductibila pentru marfurile expirate la nivelul TVA dedus:


635 Cheltuieli cu alte taxe

4427 TVA colectata

In acest caz suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 Cheltuieli


privind marfurile este nedeductibila la calculul impozitului pe proft,
intrucat nu se incadreaza in limitele perisabilitatilor admise, conform
H.G. nr. 831/2004. Totodata, este nedeductibila si suma integistrata in
contul 635 Cheltuieli cu alte taxe, impozite si varsaminte asimilate.

24. Studiu de caz privind contabilitatea


tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor
cauze de forta majora.
Societatea Y obtine semifabricate, produse fnite si produse reziduale din
productie proprie. Semifabricate in valoare de 2 000 lei, produse finite
valoare de 1 000 lei si produse reziduale in valoare 500 lei sunt distruse intrun incendiu (lista de inventariere, proces verbal de constatare).
Inregistrarea contabila este urmatoarea:
671 Chelt. privind calamitatile si
alte evenimente extraordinare

3 500 lei

341 Semifabricate

2 000 lei

345 Produse
fnite

1 000 lei
500 lei

346 Produse
reziduale

25. Studiu de caz privind contabilitatea


tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea
tichetelor de masa.
Societatea Z achizitioneaza 50 de bilete de tratament la pretul de 1 000
lei/bilet, comision perceput de agentia de turism de 500 lei, tva aplicat la
comision 24%. Biletele sunt distribuite integral salariatiilor care suporta 60%
din valoarea acestora, restul fiind suportat de societatea Z. Tva aferenta se
suport in acceasi proportie de salariati si de societatea Z.

Achizitia biletelor de tratament si odihna, conform factura si nota de receptie:


%

401 Furnizori

5322 Bilete de tratament si odihna

50 620 lei
50 600 lei

47
Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert
Contabil

Savu Mirela

120 lei

4426 TVA deductibila


Distribuire tichete salariati conform tabel de repartizare:
%

5322 Bilete de tratament si odihna 50 600 lei

6458 Alte chelt privind asig.

20 240 lei

Alte creante in legatura cu


personalul

30 360 lei

Inregistrarea TVA corespunzatoare suportata de entitate si de salariati


(borderou cuprinzand operatiile asimilate livrarilor de bunuri si prestarilor
de servicii):
%

4427 TVA colectata

120 lei

6458 Alte chelt privind asig.

48 lei

Alte creante in legatura cu personalul

72 lei

26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.


La data 25 iulie 2011 societatea Alpha achita furnizorul de marfuri in
numerar pentru suma de 4000 lei. La data de 29 iulie 2011 societatea Alpha
vinde marfuri in valoare de 10 000 lei pe credit comercial, in baza avizului
de insotire a marfii. La data de 03 august 2011 societatea intocmeste
factura pentu marfurile vandute in valoare de 9 000 lei, TVA 24% si
incaseaza valoarea de la client in contul de la banca. Aratati care sunt
inregistrarile contabile ce trebuie facute.
Achitarea furnizorului in numerar la 25 iulie 2011:
401 Furnizori

5311 Casa in lei

4 000 lei

Livrarea marfurilor pe baza de aviz de insotire a marfii in 29 iulie 2011


418 Clienti facturi de intocmit

707 Venit din vz.


marfa

12 400 lei

10 000 lei
2 400 lei

4428 TVA
neexigibila
Inregistrarea facturii la data de 03 august 2011:
418 Clienti facturi de intocmit
lei)

48

(12 400

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

707 Venit din vz.


marfa

(10 000 lei)


(2 400 lei)

4428 TVA
neexigibila
4111 Clienti

11 160 lei

707 Venit din vz.


marfa

9 000 lei
2 160 lei

4427 TVA
colectata
Incasare factura emisa client:
5121 Conturi la banca in lei

4111 Clienti

11 160 lei

27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.


Societatea Omega avalizeaza un bilet la ordin emis de societatea Alpha in
favoarea societatii Beta, in valoare nominal de 30 000 lei, cu scadenta la
90 zile. La data scadentei societatea Alpha, emitentul, efectueaza plata
catre societatea Beta, iar societatea Omega scoate din evidenta
angajamentul acordat societatii Alpha.
Inregistrarea emiterii biletului la ordin de catre Alpha in favoarea lui Beta:
401 Furnizori/Beta
=
platit
30 000 lei

403 Efecte de

Inregistrarea in contabilitatea societatii Beta a pimirii biletului la ordin:


413 Efecte de primit de la client
=
Clienti/Alpha
30 000 lei

4111

Inregistrarea avalizarii titlului in contabilitatea societatii Omega:


Debit 8011 Giruri si garantii acordate

30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Alpha, la scadenta, a platii


contravalorii efectului comercial:
403 Efecte de platit
=
banci in lei
30 000 lei

5121 Conturi la

Inregistrarea in contabilitatea societatii Beta a incasarii biletului la ordin, la

scadenta:
5113 Efecte de incasat
=

413 Efecte de primit de la


clienti

30 000 lei
30 000 lei

5113 Efecte de incasat

5121 Conturi la banci in


lei
=
Inregistrarea in contabilitatea societatii Omega a incetarii angajamentului
sau de catre societatea Alpha:
49
Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Credit 8011 Giruri si garantii


acordate

Savu Mirela

30 000 lei

28. Studiu de caz privind evaluarea creantelor si datoriilor


in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului financiar.
La 01 decembrie 2011 societatea Gamma are in contul curent un
disponibil de 15 000, evidentiati la un curs valutar de 4.2282 lei/.
In cursul lunii decembrie 2011 societatea Gamma efectueaza urmatoarele
operatii:

In data de 05 decembrie 2011 se face plata unui furnizor: 5 000 la


un curs de schimb valutar de 4.2077 lei/ (datoria este inregistrata
la un curs valutar de 4.2377 lei/);
In data de 11 decembrie 2011 are loc incasarea unui client 3 000 la
un curs de schimb valutar de 4.1383 lei/ (creanta este inregistrata la
un curs de 4.2477 lei/);
Pe 21 decembrie 2011 are loc rambursare unui credit bancar pe
termen scurt: 3 500 la un curs de schimb valutar de 4.1440 lei/
(creditul este inregistrat la un curs de 4.1281 lei/).
Pe 31 decembrie 2011 cursul BNR este de 4.3197 lei/.

Prezentati inregisrarile contabile.


Plata furnizor 05 decembrie 2011
401 Furnizori

21 188.50 lei

5124 Conturi la banci in valuta


765 Venit din dif. curs valutar

21 038.50 lei
150

lei

Incasare client 11 decembrie 2011


%

4111 Clienti

5124 Conturi la banci in


valuta

12 743.10 lei
12 414.90 lei
328.20 lei

665 Chelt. din dif. de curs


valutar
50

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Rambursare credit 21 decembrie 2011


%

5124 Conturi la banci in valuta

519 Credite bancare pe


termen scurt

14 504.00 lei
14 448.35 lei
55.65 lei

665 Chelt. din dif. de curs


valutar
Sold 5124 la 31.12.2011
15 000 - 5 000 + 3 000 - 3 500 = 9 500
Sold lei 5124 la 31.12.2011
64 423 lei 21 038.50 lei + 12 414.90 lei 14 448.35 lei = 41 351.05 lei
Valoarea in lei a celor 9 500 la curs de inchidere de 4.3197 = 41 037.15 lei
665 Chelt. din dif. de curs valutar =
banci in valuta
313.90 lei

5124 Ct. la

29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.


La societatea Lambda exista urmatoarea situatie in conturi la data de 30.06.2011:
Venituri din exploatare: 250
000 lei Cheltuieli din
exploatare: 100 000 lei
Venituri financiare: 15 000 lei
Cheltuieili financiare: 5
000 lei Venituri
extraordinare: 7500 lei
Dividende primite de la o alta persoana juridica
romana: 15 000 lei Amenzi si penalitati in relatiile cu
institutiile statului: 1500 lei
Chelt. de protocol care depasesc limitele prevazute de lege: 500 lei
Profl impozabil = rezultat contabil deduceri + cheltuieli nedeductibile
Proft impozabil = (250 000 lei 100 000 lei) + (15 000 lei 5 000 lei) + (7500 lei
0 lei)
15 000 lei + (1500 lei + 500 lei)

Proft impozabil = 154 500 lei


Impozit de plata = 154 500 lei * 16% = 24 720 lei
Constituire obligatiei de plata:
51

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

691 Chelt. cu impozit/proft

Savu Mirela

4411 Impozit/proft

24 720 lei

Inchidere cont de cheltuieli


121 Proft/pierdere

691 Chelt. cu impozit/proft

24 720 lei

5121 Conturi la banci in lei

24 720 lei

Virarea obligatiei de plata


4411 Impozit/proft

30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.


Societatea Omicron a realizat in anul 2011 venituri impozabile de 200 000
lei si cheltuieli aferente veniturilor impozabile de 160 000 lei, dintre care
2000 lei sunt cheltuieli de protocol si 3000 lei sunt cheltuieli cu impozitul pe
proft. Prezentati modaliatea de calcul a cheltuielilor deductibile cu
protocolul, precum si a taxei pe valoare adaugata de colectat aferenta
protocolului ce depaseste limita de deductibilitate.
Limita maxima a cheltuielilor de protocol pentru care se acorda deducere este de:
2% * (200 000 lei 160 000 lei + 2 000 lei + 3 000 lei) = 900 lei
Cheltuieli nedeductibile cu protocol: 2 000 lei 900 lei = 1 100 lei
Presupunand ca pentru suma de 1 100 lei s-a dedus TVA in cursul anului,
exista obligativitatea colectarii acestui TVA: 1 100 lei * 24% = 264 lei.

52