Indiferent daca este baiat sau fata este necesar ca inainte de a lua decizia sa isi inceapa viata

sexuala, tnrul sa stie ce inseamna contraceptia, cum se realizeaza ea si de ce este necesara.

Informarea despre ce inseamna responsabilitatea unei sarcini nedorite, precum si despre bolile cu
transmitere sexuala este absolut necesar.
Din pacate exista insa inca prea multe medii sociale n care se dezvolt tinerii care fie ignora
subiectul, fie considera ca acestia se informeaza singuri din tot felul de surse, fie se simt depasiti
si jenati de subiect, fie... Si lista poate continua. Si de aici decurg o serie intreaga de probleme,
finalizate de destule ori grav sarcini nedorite, boli grave, depresii, o perceptie gresita a ceea ce
ar trebui sa insemne sexualitatea etc.
Chiar daca se creaz impresia ca tinerii din ziua de azi sunt foarte informati, pentru ca au acces la
informatie din diverse surse, lucrurile nu stau intocmai asa. Da, este adevarat ca exista un flux de
informatii, insa multi tineri nu au maturitatea necesara de a le selecta pe cele corecte. Este posibil
chiar, ca din acelasi sentiment de jena, de disconfort, tinerii sa refuze o discutie despre
sexualitate sustinand ca stiu totul despre subiect, cnd, de fapt, tot ceea ce stiu sunt informatii din
auzite sau, si mai grav, mituri si informatii eronate.
O sarcina la varsta adolescentei este o trauma ce marcheaza intreaga viata.Avortul este un act cu
consecinte ireversibile nu doar asupra sanatatii corpului, ci si a psihicului. De aceea este esential
ca tinerii sa inteleaga in primul rand consecintele pe care le are actul sexual, iar lucrul acesta se
poate face prin informare si, implicit, responsabilizare a adolescentilor inca din copilarie.
Termeni cheie:
Contracepie - msur temporar i reversibil de evitare a sarcinii, constnd din utilizarea unei
metode sau folosirea unui produs contraceptiv; anticoncepie. Termenul include n sine toate
msurile luate pentru a preveni sarcina nedorit prin diferite metode de contracepie. Metodele
de contracepie se mpart n:
-

metode de barier ce impiedic nimerirea spermei n organele genitale feminine

(prezervativul feminin i masculin, diagragma, cupola cervical); prezervativul este unica

metod care protejeaz att de sarcin nedorit, ct i de infeciile cu transmitere sexual.
-

contracepia hormonal, care poate fi administrat prin pastilele contraceptive, injecii

cocntra-ceptive, implant, emplastru, inel cervical. Contracepia hormonal acioneaz prin

oprirea ovo-lulaiei la femei (adic celula sexual feminin nu se maturizeaz, nu iese din ovar i
nu se poate ntlni cu spematozoizii) i/sau schimbri n mucoasa uterului care nu permit

dezvoltarea sarcinii. Contracepia hormonal se consider una dintre cele mai eficiente metode
contraceptive, dar naintea aplicrii trebuie numaidect consultat medicul specialist.
-

metoda dubl olandez de prevenire a sarcinii prevede utilizarea concomitent a

prezervativului (care protejeaz cel mai bine de infeciile cu transmitere sexual) i pastilelor
contraceptive (care sunt una dintre metodele cele mai efeciente de prevenire a sarcinii). Se
numete olandez, pen-tru c a nceput s fie practicat pe larg n Olanda, dar este foarte
popular la tinerii din Europa.
-

spermicidele diferite ovule, creme, supozitorii care se introduc n vagin nante de

fiecare raport sexual, i care acioneaz prin inactivarea spermatozoizilor.

-

contracepia intrauterin prevede plasarea unor dispozitive intrauterine (sterilete) care

piedic dezvoltarea sarcinii n uter.

-

contracepia chirurgical sau sterilizarea este o metod irevesibil. La femei tehnic se

efectuiaz mai complicat (este necesar o intervenie laparoscopic), n cadrul creia se nchide
lumenul trompelor uterine, cea ce mpiedic ntlnirea celulelor sexuale femenine cu cele
masculine. La brbai se legtureaz ductul spermatic (este o operaie foarte simpl) i
speratozoizii nu ajung n mediul extern.
-

metodele naturale raportul sexual ntrerupt i metoda calendarului. Se consider cele

mai puin eficiente metode de contracepie.

-

Contracepia de urgen pastile care pot fi luate n decurs de 72 ore dup raportul

sexual ne-protejat. Aceste pastile trebuie luate numai n cazuri execeptionale (s-a rupt
prezervativul, n caz de viol), deaorece aceste pastile conin doze mai mari de contraceptive i au
mai multe efecte adverse dect pastilele contraceptive zilinice.
Contracepia devine, n acest context, un subiect extrem de important.

Cercetarea dat are ca scop stabilirea gradului de responsabilitate a tinerilor n domeniul

contraceptiei.

Obiective:
O1. Determinarea nivelului de responsabilitate al tinerilor activi sexual.
O2. Analiza gradului de constientizare a riscului unei sarcini nedorite si a bolilor sexual
transmisibile de ctre tineri.
O3. Aprecierea atitudinii tinerilor fa de avort ca o eventual metod de contracepie.
Obiectul cercetrii: Contracepia
Subiectul cercetrii: Tinerii i contracepia: responsabilitate sau ignoran.
Ipoteza: Desi traim intr-o tara democrata in care tinerii au acces nelimitat la informatie, avortul i
bolile sexual transmisibile la varsta adolescentei reprezint un fenomen la nivel national. Daca in
mediul rural se poate trage concluzia ca tinerii sunt mai putin informati, specialistii atrag atentia
ca fenomenul este in crestere si in orase.
Ca tehnic de cercetare sociologic a fost utilizat ancheta pe baz de chestionar.
Chestionarul de cercetare reprezint o tehnic i, corespunztor, un instrument de investigare
constnd dintr-un ansamblu de ntrebri scrise i, eventual, imagini grafice, ordonate logic i
psihologic, care, prin administrarea de ctre operatorii de anchet sau prin autoadministrare,
determin din partea persoanelor anchetate rspunsuri ce urmeaz a fi nregistrate n scris.
- Subiecii sunt anchetai cu privire la un anumit domeniu al realitii sociale cu care nu intr n
contact direct, ei situndu-se n afara mediului social al problemei.
-Este stabilit i numrul persoanelor cu anumite caracteristici (sex, vrsta) crora li se adreseaz
ntrebrile.

Avantaje:
1) Avantaj economic
2) Se poate afla parerea unui numar mare de indivizi
3) Chestionarele sunt usor de analizat
4) O cercetare bazata pe chestionar necesita mult mai putin timp pentru a fi finalizata
5) Chestionarele sunt familiare multor indivizi
6) Chestionarele reduc bias-ul (inclinarea catre un raspuns)
7) Permite anonimatul
8) Posibilitatea autoadministrrii
Dezavantaje:
1) Nu permite cercetarea realitatii in profunzime
2) Nu permite multa flexibilitate respondentului.

Chestionar: autoadministrabil, anonim.

Eantionul probabilist.
Selecie aleatoare

Total respondeni:

26

Virsta: 15-25 ani.

Vrsta medie -19.2 ani
Sex: brbai i femei
Brbat:

Femeie:

19

Mediu de trai
Rural

12

Urban

14

Prioritar ntrebri de tip gril.

n pofida afirmaiei conform creia vrsta nceperii activitii sexuale a sczut simitor n ultima
perioad, 53.8% din respondeni afirm c au nceput viaa sexual dup atingerea vrstei de 18
ani, 30.8% ntre 16 i 18 ani, i doar 15.4% n perioada 13-16.
73.1% dintre acetia consider c sunt suficient de informai despre metodele de contracepie,
19.2% nu sunt siguri iar 7.7% se consider insuficient de informai.
Auzim adesea: "A ramas insarcinata, sa se descurce!". Pentru a face un copil este nevoie de doi,
iar in cazul unei sarcini nedorite responsabilitatea ii priveste pe ambii parteneri. Astfel consider
92.3% din respondeni. 3.8% sunt de prere c responsabil este femeia i tot 3.8% las aceast
responsabilitate pe umerii brbailor.
Prezervativul ca metoda ce se potrivete cel mai bine tinerilor, fiind singura metod lipsit de
efecte secundare i care asigur, n acelai timp, protecie mpotriva bolilor cu transmitere
sexual, acest este utilizat de 57.7% din tineri. Dei specialitii n domeniu atrag atenia asupra
faptului c eficiena metodei de contracepie natural este extrem de sczut, iar riscul apariiei
unei sarcini nedorite este mare, aceasta este utilizat de 11.5%. 3.8% din tineri folosesc metoda
calendarului care nu este potrivit adolescentelor, avnd n vedere c ciclurile menstruale sunt
neregulate, iar contactele sexuale sunt de cele mai multe ori neprevzute. 15.4% nu folosesc
metode contraceptive.
23.1% utilizeaz contraceptivile ca protectie impotriva bolilor sexual transmisibile, acelasi
numar de oameni se protejeaz de o sarcin nedorit iar 53.8% au ales ambele variante.

26.9% nu au doar un partener stabil, 15.4% au intretinut relacii sexuale cu un partener

ocazional i doar 38.5% folosesc contraceptive la fiecare contact sexual.
19.2% din respondeni au apelat la contracepia de urgen, dintre care 7.7% de dou ori pe
parcursul ultimului an iar 11.5% o singur dat.
n pofida diversitii de metode ce permit prevenirea unei sarcini, 7.7% consider avortul o
metod de contracepie iar 11.5% nu pot da un rspuns sigur.
Dei doar 19.2% dintre persoanele chestionate planific un copil n urmtorii 3 ani, 61.5% aleg
s devin prini n cazul unei eventuale sarcini neplanificate.
Comunicarea si informarea trebuie sa inceapa inca din coal. Tanarul trebuie ajutat sa se
inteleaga pe sine, iar apoi pe ceilalti. Scoala trebuie sa ofere programe speciale prin care tinerii
sa invete cum sa se protejeze inainte de a-si incepe viata sexuala. Suntem inca mult prea
traditionalisti in ceea ce priveste comunicarea pe acest plan de aici rezult i lipsa de
responsabilitate a tinerilor.
Contraceptivele trebuie privite ca ceva obinuit n pofida diversitii de preri i factori de
influen. Acestea reprezint o modalitate de a-ti proteja sntatea i a-ti planifica viitorul, dau
dovad de responsabilitate i asigur sigurana. Fiecare tnr trebuie s cunoasc informaia
esenial despre sntatea reproductiv, utilizarea corect a contraceptivelor i urmrile
provocate de neutilizarea acestora.