Sunteți pe pagina 1din 4

Elaborarea 8

Tema: Etiologia, patogenia, tabloul clinic, diagnosticul si tratamentul abraziunii patologice generalizate a din ilor
1. Etiologia abraziunii patologice generalizate a esuturilor dure dentare
Caracterul abraziunii depinde de:
Tipul de ocluzie
Rezistena esuturi dure
Tipul de masticaia
Mrimea presiunii masticatorii
Topografia Brezei dentare, prezenta si mrimea lor
Consistent alimentelor
Influena factorilor externi in raport cu profesia
Starea general a organismului
A.Scerbacov (1984) a sistematizat factorii etiologici ce pot duce la abraziunea dentara patologica:
a. Insuficienta funcionala a esuturilor dure, condiionata de morfologia lor deficienta:
Congenitala ca urmare a dereglrilor de amelo- si dentinogeneza
Ereditara de tipul maladiei Capdepond
Dobndita ca urmare a proceselor neurodistrofice, dereglri ale Sistemului cardiovascular si a aparatului endocrin, dereglri ale
metabolismului de diferita etiologie
b. Suprasolicitarea funcionala a dinilor condiionata de:
Edentaia partiala (micorarea nr dinilor antagoniti in ocluzie, func ia mixta, etc.)
Parafunctiile musculare (bruxismul)
Hipertonusul muchilor masticatori de proveniena encefalica sau condi ionat de profesie (vibrare, ncordare fizica)
Trauma cronica a dinilor (in acelai nr si obiceiuri nocive)
c. Factorii profesionali nocivi
2. Patogenia abraziunii patologice generalizate a esuturilor dure dentare
Mecanismul dezvoltrii, sporirii si caracterul abraziei esuturilor dure va depinde de etiologie, variet ile si particularit ile individuale de ocluzie
influenate de contactele dento-dentare in mi crile func ionale de propulsie si lateralitate a mandibulei. Este clar ca acest proces ca depinde de
rezistenta esuturilor dure. In condiii de norma smaltul este cel mai dur esut al organismului, avnd diferita adncime 408 334 kg/mm 2.
Aceleai particularitati sunt caracteristice si pentru esutul dentinare, acesta, nsa, avnd o rezistenta mult mai sczuta. In zonele por iunii coronare
rezistenta dentinei ajunge la 84 48 kg/mm2, avnd tendina de descretere spre apexul radicular.
Pe parcursul vieii indicii rezistentei esuturilor dure variaz considerabil in raport cu starea generala a organismului. Sub influenta abraziunii cu
timpul pe suprafeele ocluzale ale dinilor apar zone de dentina lipsite de smalt. Rezistenta dentinei in aceste zone la suprafata este mai mare dect in
zonele protectate de smalt si atinge 100-110 kg/mm 2. Acest fenomen se lmurete printr-o mineralizare mai intensa a zonelor dezgolite ca rezultat al
stimulrii metabolismului prin aciunea excitanilor externi si este solicitata ca o reac ie de compensare.
In asemenea cazuri suprafata insulelor de dentina dezgolita poate fi neteda cu un luciu de poleire, avnd o duritate mai crescuta (100- 120 kg/mm 2),
sau dentina poate fi lax.
Deoarece duritatea smaltului restant este mult mai mare in zonele dezgolite, abraziunea va progresa vdit, fiind accelerata de marginile ascu ite ale
smaltului. Prin urmare, duce in principiu la o mbinare a urmtorilor 2 factori principali:
Deficienta esuturilor dure
Suprasolicitarea funcionala a dinilor
3. Tabloul clinic al abraziunii patologice generalizate a esuturilor dure dentare, clasificri
Particularitile tabloului clinic al abraziunii dentare sunt variate si depind de factorii etiologici, tipul de ocluzie, vrsta, prezenta sau absenta bre elor
arcadelor dentare, topografia lor, timpul ce s-a scurs de la declan area procesului, starea reactiva si generala a organismului, gradul de abraziune,
complicaiile aprute, etc.
Simptomul principal evideniat in cadrul examenului medical al pacientului este prezenta abraziunii avansate a esuturilor dure ale din ilor sau ale
unui grup de dinti, care a dus la dereglrile de structura anatomica a coroanelor.
In raport cu tipul ocluziei se va gsi si tipul de abrazie:
La pacienii cu tipul de ocluzie cap la cap abraziei sunt supuse marginile incisivale si suprafeele ocluzale a tuturor din ilor
In caz de ocluzie deschisa abraziei avansate sunt supui dinii ce se gsesc in contact, iar ceilali dinti i pstreaz forma anatomica
La pacienii cu ocluzia ortognatica acest proces este localizat pe sectoarele suprafe elor vestibulare ale din ilor frontali inferiori si respectiv
celor orale ale antagonitilor in raport cu gradul de supraacoperire
Pentru ocluzia adnca este caracteristica abrazia suprafeelor vestibulare ale din ilor frontali inferiori si a celor orale ale antagoni tilor
Abrazia progresiva duce la modificri estentiale in tot complexul dinte-parodont.
Afara de hipermineralizarea esuturilor dure au loc schimbri in pulpa si parodont. Dupa H. Kalamkarov aceste schimbri se manifesta prin:
Vacuolizarea stratului de odontoblasti
Sclerotizarea vaselor sanguine
Lezarea nervilor
Dezvoltarea atrofiei pulpei
Clasificarea. Formele clinice:
Barandum deosebete urmtoarele grupe de abrazie:

1.
2.

3.
4.

Formele de abrazie la care planurile de ocluzie sunt oblic nclinate dinspre vestibular spre oral, planul de ocluzie general avnd forma unui
sector de calota cu convexitatea in sus.
Formele de abrazie la care suprafeele ocluzale ale molarilor inferiori prezint o abrazie neuniforma, selectiva:
Primul molar are suprafaa ocluzal oblica nclinat spre vestibular
Al 3-le-a molar are suprafaa activa oblica nclinat spre oral
Al 2-le-a molar face trecerea intre aceste 2 forme, astfel ca jumtatea ocluzala meziala este orientata oblic spre vestibular, in timp ce
jumtatea ocluzala este oblic in sens lingual.
Abraziunea dentar. Clasificarea abraziunii dentare. Clasificarea lui Broca mparte abraziunea in 5 grade:
Gradul 0 dinte fr abraziune
Gradul 1 dinti cu abraziunea smaltului
Gradul 2 dinti la care dentina pare punctiforma
Gradul 3 dinti cu relief ocluzal ters smalul rmne ca un inel periferic
Gradul 4 Corona dentar scade mult in nlime pana aproape de colet
Formele de abrazie la care planul de ocluzie prezint firma unui segment de cilindru:
In sens sagital planul de ocluzie este curb cu convexitatea orientata in jos
In sens transversal suprafeele ocluzale sunt orizontale. Acest tip de abrazie se observa la ocluzia dreapta.
Formele de abrazie la care planul de ocluzie este nclinat oblic spre lingual, semnnd cu un sector de calota cu convexitatea orientata inferior.
Aa tip de abrazie este caracteristic pentru progenie (ocluzie inversa) si ocluzia ncruci ata.

A.Grozovski a evideniat 3 forme:


a. Verticala se ntlnete la pacienii cu ocluzia ortognatica cnd abrazia este localizata pe suprafe ele vestibulare ale din ilor frontali inferiori si
pe cele palatinale ale antagonitilor, sau invers, in caz de raport interdentar caracteristic pentru progenie.
b. Orizontala se manifesta cnd sunt lezate suprafeele orizontale ale din ilor, este tipica pentru ocluzia dreapta.
c. Mixt cnd particularitile de ocluzie si factorii etiologici duc la abrazia suprafe elor verticale si orizontale ale din ilor.
Kurleandski deosebete 2 forme clinice:
Localizata este caracteristica abrazia locala a din ilor de pe un sector al unei sau ambelor arcade dentare.
Generalizat se manifesta printr-un proces ce cuprinde toi dinii.
Gavrilov deosebete 2 forme de abrazie dentar:
Limitat este caracteristic localizarea procesului pe un dinte sau un grup de dinti
Difuza este caracteristic micorarea uniforma a inaltimii coroanelor din ilor prezen i
G.Carcusa deosebete 3 grade de abrazie:
a. Sunt abraziati cuspizi dinilor laterali si marginile incisivale ale frontalilor
b. Coroanele dinilor sunt abraziate pana la nivelul suprafe elor de contact interdentar
c. Coroanele sunt abraziate pana la gingie
V.Kopeikin la fel evideniaz 3 grade de abrazie in raport cu adncime procesului:
a. Corona este lezata pana la 1/3 din nlime sa
b. Coroana este lezata in limitele 1/3 2/3
c. Poriunea coronar lezata depete 2/3
Perler deosebete 5 grade de abrazie
a. Abrazia este limitat in stratul de smal
b. Abrazia a depit stratul de smal si se observa insule de dentina
c. Abrazia este mai avansat, deoarece intre insule apar pun i de legtura tot din dentina
d. Abrazia este si mai avansata cnd dentina apare sub forma unei suprafe e ntinse, limitata doar de o margine de smalt.
e. Abrazia este foarte avansata cu deschiderea camerei pulpare
M.Busan a elaborat urmtoarea clasificare a abraziune dentare:
a. Dupa stadiile de dezvoltare:
Fiziologica in limitele smaltului
De trecere in limitele smaltului si partial ale dentinei
Patologica in limitele dentinei
b. Dupa profunzimea lezrii:
Pana la 1/3 din inaltimea coroanei
De la 1/3 pana la 2/3 din inaltimea coroanei
De la 2/3 din inaltimea coroanei pana la gingie
c. Dupa planul lezrii:
Orizontala
Verticala
Mixta
d. Dupa ntinderea lezrii:
Limitata
Generalizata
e. Dupa gradul de sensibilitate a dentinei:

4.

In limitele normei
Cu hiperestezie

Simptomele exobucale si endobucale ale abraziunii patologice generalizate a esuturilor dure dentare

5. Complicaiile locale ale abraziunii patologice generalizate a esuturilor dure dentare


Complicaii locale:
Micorarea nlimii coroanelor dentare;
Hiperestezia smalului i a dentinei;
Hipermineralizarea esuturilor dure;
Vacuolizarea stratului de odontoblati, sclerozarea vaselor sangvine, lezarea nervilor cu atrofia ulterioar a pulpei;
Schimbri n paradontul dinilor atacai de acest proces;
Migrri dentare;
Deformaii ale apofizelor i arcadelor dentare ;
Micorarea nlimii interalveolare;
6. Complicaiile loco-regionale ale abraziunii patologice generalizate a esuturilor dure dentare
Complicaiile loco-regionale:
Dereglri ale actului de masticaie;
Dereglri de deglutiie, fonaie;
Disfunii musculare i ale ATM;
Sindromul Costen (pocnit, crepitaii i zgomot n zonele articulaiei, care adesea sunt nsoite de dureri nu numai n articulaie, dar i n
zona muchilor masticatori, urechi, zona facial,dureri de cap, glosalgie, scderea auzului, scderea secreiei salivare);
Micorarea DVO;
Dereglri ale aspectului fizionomic;
Anomalii de ocluzie;
Deformaii ale arcadelor dentare i alveolarea;
Micri patologice ale mandibulei
7. Tabloul clinic al abraziunii patologice generalizate a esuturilor dure forma compensata
n acest caz micorarea nlimii coroanelor dinilor este compensat de creterea respectiv a apofizelor alveolare, care la rndul lor devin mai
masive.
Pacienii prezint urmtoarele particulariti:
DVO nu este modificat;
micorarea dimensiunii verticale ale tuturor dinilor;
deformarea reliefului ocluzal i micorarea suprafeei de acoperirea incisivilor;
micorarea dimensiunii interalveolare;
micorarea lungimii rdcinilor dinilor frontali i a primilor premolari;
alungirea bazei mandibulei.
8. Tabloul clinic al abraziunii patologice generalizate a esuturilor dure forma decompensata
n acest caz micorarea nlimii coroanelor nu este compensat de hipertrofia apofizelor alveolare. Pacienii prezint urmtoarele modificri:
micorarea DVO;
mrirea spaiului interocluzal pn la 1-1,5 cm;
dereglarea aspectului fizionomic(pronunate plicele nazo-labiale, plica mentonier, comisurile gurii sunt coborte,buzele prbuite spre
oral, n timpul vorbirii dinii nu sunt observai);
apariia artrozelor;
sindromul Costen;
Tabloul clinic se complic n cazul cnd abraziunea e nsoit de edenta ie parial, anomalii de ocluzie, deformaii ale arcadelor dentare etc.
9. Ocluzia redusa. Etiologia si patogeneza. Tabloul clinic. Clasificarea Busan
Ocluzia redus este un tip de ocluzie patologic, care se dezvolt n urma micorrii DVO, ca rezultat al abraziunii patologice.
M.Busan clasifica ocluzia redusa astfel:
a. Faza incipienta
b. Faza avansata cu localizarea predominanta a procesului patologic in sistemul dentar fara deformri esen iale sau deformri de diferit grad
al arcadelor dentare si ale apofizelor alveolare
c. Faza avansata cu localizarea procesului patologic in sistemul dentar si ATM fara deformri esen iale sau cu deformri de diferit grad ale
arcadelor dentare si ale apofizelor alveolare
Tabloul clinic se gsete n raport cu gradul de pronunare a ocluziei reduse. Dac n faza iniial DVO este pstrat sau se observ simptome de
micorare neeseniale, atunci n celelalte dou faze ea este esenial micorat.
Pentru faza a doua este caracteristic localizarea procesului patologic numai n limitele sistemului dentar(abraziune de gradul I, II, ocluzie traumatic,
deformaii ale arcadelor dentare, trauma mucoasei etc.), la faza a treia se altur i disfunciile ATM.

10. Tratamentul medicamentos abraziunii patologice generalizate a esuturilor dure dentare


Terapia medicamentoas se aplic pentru activarea remineralizrii esuturilor dure i n special a stratului superficial din zonele abraziate.
Tratament medicamentos local:
ionoforeza(sol. lidocaini 1%, sol. novocaini 2%, sol. dicaini 2%);
friciunea pastelor anestetice (pasta de fluor, stroniu);
aplicarea lacurilor (fluor-lac, durafat, silcot);
proceduri fizioterapeutice (sol. calcii chlorati 10%, sol. calcii gliuconati 10%);
aplicarea soluiilor de mineralizare (Remodent,sol. calcii gliuconati 10%);
aplicarea preparatelor fluorate (lacuri Durafat, silcot)
paste dentare fluorate (fluodent, extradent);
Tratament medicamentos general:
Paralel cu terapia local, se recomand administrarea glicerofosfatului de calciu n combinare cu polivitamine i vit.D.
11. Tratamentul protetic al abraziunii patologice generalizate a esuturilor dure dentare forma compensata
Forma compensata adic fara reducerea DVO, cnd spaiul interocluzal este in limitele normei (2-3 mm)
n fazele incipiente ale abraziunii (gradul I), fara micorarea DVO cnd arcadele dentare sunt integre, tratamentul ortopedic poarta un caracter
complex, orientat spre lichidarea hiperesteziei cu intensificarea proceselor de remineralizare.
Se indic deasemenea crearea a cel puin trei puncte de contact (dupa triunghiul Bonwill) din materiale rezistente(incrustaii sau coroane de nveli).
n cazul breelor dentare se vor confeciona puni dentare sau proteze parial mobilizabile.
Tratamentul protetic al pacienilor cu abraziune dentar generalizat de gradele II i III de forma compensat este foarte dificil i depinde nu
numai de gardul de abraziune dar i de lipsa sau prezena bre elor dentare. Tratamentul se efectueaz n dou faze.
n prima faz se va urmri nu numai crearea spaiului interocluzal necesar, dar i restructurarea reflexului miotatic muscular. Se vor folosi aparate ce
permit realizarea dezocluziei consecutive (ini ial n zona frontal, apoi consecutiv n zonele laterale).
Dup restructurarea reflexului miotatic muscular i crearea spaiului satisfctor ntre arcadele dentare se trece la cea dea II-a faz a tratamentului n
care se vor utiliza microproteze conform indicaiilor, asigurnd trei puncte de contact ntre arcadele dentare din materiale rezistente.
12. Tratamentul protetic al abraziunii patologice generalizate a esuturilor dure dentare forma decompensata
Forma decompensata este forma complicata a ocluziei reduse.
Mai complicat este tratamentul pacienilor cu abraziune patologic forma decompensat, adic cu micorarea DVO. n aa cazuri indiferent de starea
arcadelor dentare, tratamentul va fi efectuat n dou etape i va fi foarte ndelungat i anevoios, cu necesitatea unei perseverene deosebite att din
partea medicului ct i a pacientului.
La prima etap se utilizeaz aparate ortopedice (gutiere dentare,dentogingivale,aparate ortodontice, proteze parial mobilizabile) confecionate
conform indicaiilor clinice individualizate. Aceste aparate majornd DVO, pun elementele sistemului stomatognat n noi condiii funcionale, astfel
prin ntindere se majoreaz lungimea fiziologic a muchilor, ceia ce duce la apariia hipertonusului muscular i restructurarea muchilor. Sarcina
principal n reabilitarea acestor pacieni,este adaptarea funcional a muchilor.
13. Tratamentul protetic al ocluziei reduse in dependenta de forma clinica