INSTALAIA DE BALAST

Instalatia de balast are rolul de a asigura starea navei prin

modificarea centrului de greutate al navei balastate; pescajul minim la
pupa necesar functionarii propul 19219x2320t sorului; posibilitatea
corectarii asietei (nclinarilor) navei provocate de ncarcarea
neuniform a marfii la bord sau a eventualelor avarii produse sub linia
de plutire a corpului navei.
Dupa gradul de generalitate al utilizarii, instalatiile de balast se
pot clasifica astfel:
a) Instalatii de balast generale - ntlnite pe toate tipurile de nave
maritime si fluviale;
b) Instalatii de balast specializate - utilizate doar la navele specializate
(instalatia participa la asigurarea rolului functional al navei).
a. Instalatii de balast generale. Se ntlnesc la navele de transport
marfuri generale, cu scopul de a realiza modificarea pescajului mediu
si de a corecta nclinarile, longitudinala si transversala.
b. Instalatii de balast specializate. Se ntlnesc la spargatoarele de
gheata, la navele port-containere, portbarje, la docurile plutitoare si
la submarine.
La nevele spargatoare de gheata se pune problema ca instalatia
de balast sa realizeze pe timpul stationarii navei oscilatii cu perioade
foarte mari, astfel incat pe timpul stationarii nava sa nu fie prinsa de
gheata.
La navele portcontainer, portbarje sau RO-RO, ce imbarca greutati
concentrate mari, se pune problema corectarii rapide a inclinarii
cauzate de dispunerea excentrica a greutatii la bord. Exista nave
portbarje la care incarcarea barjelor, se face prin balastarea navei de
baza. Pentru submarine, instalatia de balast determina conditia de
imersiune si de ridicare la suprafata.

Elementele constructive ale instalatiei de balast (fig 2.1.1)

Aceste instalatii sunt formate din pompe, tubulaturi, tancuri de balast,
armaturi de comanda si control.
Pompele de balast sunt, in general, de tip centrifugal, care la
funtionare au debite mari si sunt autoamorsabile. Ele trebuie sa
indeplineasca conditii atat pe aspiratie, cat si pe refulare. Registrele de
clasificatie impun dublarea pompei de balast - de obicei aceasta este
dublata de pompa de santina.
Tubulaturile instalatie de balast .sunt formate din; tubulatura
principala prin care circula apa de mare, tubulatura de aerisire a
tancului de balast si tubulatura instalatiei de masura si control ce
monitorizeaza nivelul balastului n tancuri.
Observatie: Tubulatura instalatiei de balast se cupleaza la un
capat cu instalatia de introdus apa (magistrala de apa de mare), iar la
celalalt capat cu tancurile de balast.
Patrunderea apei n corpul navei se face prin valvula Kingston
sau priza de fund. La celalalt capat al instalatiei se amenajeaza tancul
de balast cu elementele lui (fig. 2.1.2): tubulatura de umplere si golire
(1), tubulatura de aerisire (2), tubulatura de masura si control (3).

Volumul si dispunerea tancurilor de balast se face n

conformitate cu calculele hidrostatice, astfel nct sa se asigure
pescajul mediu al navei si posibilitatea de reglare a asietei.

Tancul de balast este prevazut cu :

1. Ramificatie cu ro! de umplere si golire a tancului de balast.
2. Aerisire cu rol de a asigura iesirea aerului din tanc la umplere.
Permite de asemenea nchiderea tubulaturii cnd puntea intra sub apa.
Se are n vedere ca sectiunea de intrare a apei n tanc sa fie mai mica
dect sectiunea
de iesire a aerului, adica Si Se {aceasta pentru a nu se crea
suprapresiune la umplere si vacum la golire).
3. Tub de sonda - permite controlul local al cantitatii de balast
din tanc. Cantitatea de balast poate fi masurata si de la
distanta cu ajutorul traductoarelor de nivel. La navele moderne
exista sisteme automate de control si monitorizare cu urmatoarele
aplicatii: masoara automat nivelul din tancurile de balast, apa potabila,
combustibil sau de marfa, urmareste si semnalizeaza diversi parametri
(detectia golirii si respectiv ncarcarii tancului, temperatura, presiune,
densitate).
De regula astfel de sisteme sunt integrate ntr-un sistem principal
de control prin intermediul unei interfete, care face legatura ntre

traductoarsle existente n tancuri si un calculator central. Produsele de

acest fel existente pe piata, trebuie sa prezinte un grad ridicat de
performanta, siguranta si precizie. Montarea traductoarelor n tancurile
monitorizate, trebuie sa corespunda clasei de protectie IP68 (prima
cifra 6 semnifica protectie totala contra patrunderii prafului, iar cea
de-a doua ne indica rezistenta la imersiune prelungita). Produsele
existente pe piata pot realiza monitorizarea simultana a circa 80 de
tancuri (fig. 2.1.3).
SISTEMUL PRINCIPAL DE CONTROL
AL TANCURILOR DE MARF, BALAST, SERVICIU

Instalatia de balast trebuie sa permita urmatoarele manevre

absolut necesare n procesul de exploatare a navei: ambarcare debarcare balast, manevra apei ntre tancuri, babord - tribord si invers,
manevra balastului din pupa n prova si invers. Nivelul apei din
tancuri este urmarit n permanenta cu ajutorul unor traductoare de
nivei.
Traductoare de nivel cu plutitor. Aplicatiile marine sunt
executate printr-o tehnologie de vrf, care a fost ncercata si testata n
mii de aplicatii de-a lungul anilor. Tehnologia plutitorilor trebuie sa

permita satisfacerea conditiilor dure din domeniul marin pentru a

functiona continuu ani de-a rndul fara a se deteriora. Dificultatea
accesului la traductorul aparaturii de masurare a nivelului din tanc
implica dotarea navelor n acest sens cu echipamente din cele mai
fiabile.
Cel mai ntlnit traductor de nivel este plutitorul (fig. 2.1.4),
utilizat n principal pentru avantajele ce le prezinta si anume:
plutitoarele urmaresc adevaratele suprafete a!e lichidului si nu
extrapolarea rezultatelor obtinute din indicatii indirecte cum sunt
presiunea sau ecoul; functioneaza perfect n tancurile cu peretii curbati
sau alte forme, unde alte tehnologii pentru sesizarea nivelului
lichidului nu pot functiona; prezinta unica capacitate de a monitoriza
nivelele de lichid din orice tanc indiferent de marime si forma; poate
opera cu lichide de greutati specifice diferite; acuratetea masuratorilor
nu poate fi afectata de schimbari n greutatea specifica, temperatura si
presiune a lichidului monitorizat si din aceste cauze nu sunt necesare
reglari si recalibrari scumpe; pot monitoriza zonele de contact ntre
lichide si emulsii.

Cu ajutorul traductoarelor cu plutitor se pot masura nivelele unor

lichide de concentratii sau greutati specifice diferite care se afla
adeseori n acelasi tanc - unul plutind deasupra celuilalt (fig. 2.1.5).
Cele mai multe traductoare doar urmaresc nivelul cel mai de sus al
unei suprafete de lichid sau continutul unui tanc ca ntreg, dar cu
senzorii plutitori montati ca n figura (2.1.5) se poate monitoriza cu
usurinta zona de contact ntre doua lichide diferite, inclusiv emulsiile,

spumele si murdariile care se formeaza ntre ele. Ajustnd greutatea

specifica a plutitorului magnetic, senzorii sunt regiati aa monitorizeze
interferenta dintre lichidele apartinnd unei game largi de produse.
Folositi mpreuna cu alarme de nivel si sisteme automate de control,
senzorii dau siguranta ca doar lichidul necesar, este pompat dintr-un
tanc n altul.

Traductorul de nivel cu plutitor magnetic (fig. 2.1.6). n acest

caz emitatorul este montat vertical n tanc si conectat prin cablu la un
receptor aflat n alta parte a vasului. Emitatorul se compune dintr-o
tija lunga de-a lungul careia se misca un plutitor magnetic o data cu
suprafata lichidului. n interiorul corpului ermetic al tijei se afla un
divizor de voltaj {o retea -combinatie de multe comutatoare si
rezistente), care se ntinde pe toata lungimea de indicare a tijei.

O anumita tensiune de curent continuu este aplicata a capetele

emitatorului, n timp ce plutitorul se misca cu suprafata lichidului
deschiznd comutatoarele, pe baza actiunii cmpului magnetic.

Rezultatul este o gama larga de semnale electrice induse

proportional cu nivelul de lichid din tanc. Semnalul de iesire poate fi
trimis oricarui tip de receptor, inclusiv celor analogice sau digitale.
Astfel de indicatoare sunt cele mai bune, deoarece: un magnet
permanent ncorporat n fiecare lamela formeaza o legatura sigura cu
lamelele adiacente. Alinierea corespunzatoare este asigurata
constructiv si nu este afectata de socuri, vibratii, valuri, sau schimbari
rapide ale nivelului de lichid; un ghid permite utilizarea unui magnet
tip bara n interiorul plutitorului. Ghidul este integrat n interiorul
canalului cu lamele, deci indiferent de pozitie, magnetul din plutitor
este ntotdeauna aliniat; un magnet permanent puternic sta intr-o
pozitie orizontala n interiorul comutatorului si din aceasta cauza
rotatia lamelei este sigura si nenselatoare;
Acest tip de traductor se poate utiliza, printr-un montaj adecvat
(fig. 2.1.7), pentru tancurile foarte adnci sau tancurile cu pereti
nclinati, unde emitatoarele sunt legate n serie si montate suprapus.

Plutitorul, prin constructia si forma lui, are capacitatea de a

functiona si n cazul lichidelor a caror densitate variaza n limite largi.
Astfel de sisteme dau posibilitatea monitorizarii si automatizarii
proceselor de balastare -debalastare, n vederea mentinerii unei asiete
convenabile, mai afes ia navei specializate ce ambarca greutati
concentrate mari.

Metodologia proiectarii instalatiei de balast.

1. Determinarea cantitatii maxime de balast lichid B ( deplasamentul).
- pentru nave marfuri generale:
- pentru petroliere:

B= (0,2-0,3)

(2.1.1)

B= (0,3-0,5)

(2.1.2)

2. Adoptarea schemei instalatiei, cu stabilirea dispunerii tancurilor de

balast, astfel nct sa se poata realiza toate destinatiile instalatiei.
Cantitatea de balast B se va mparti pe tancurile de balast dispuse pe
nava.
3. Calculul diametrelor tubulaturilor ce distribuie balastul n tancuri:
- diametrul tubulaturii di ce merge la tancul i de volum Vi nu va fi mai
mic dect cel dat de relatia (2.1.3) si diametrul tubulaturii pompei d tp
(2.1.4) :
di = 18

(2.1.3)

dtp = max(di)

(2.1.4)

4. Alegerea traseului de calcul cel mai dificil (de obicei - aspiratie din
prova, presare pupa sau aspiratie pupa, presare prova).
5. Calculul debitului total al instalatiei din considerentul respectarii
vitezei minime (vmin= 2 m/s) si timpului de debalastare (8-10h).
Qmin =

Vmin

(2.1.5)

Qnec =

(2.1.6)

6. Se standardizeaza toate diametrele di.

7. Se calculeaza sarcina instalatiei H, cu informatiile din capitolul 1.
8. Se calculeaza debitul pompei de balast.
Qp =

(2.1.7)

unde: n - reprezinta numarul de pompe cuplate n paralel;

Kp - un coeficient ce tine cont de faptul ca pompele nu si

dubleaza debitul la functionarea n paralel (Kp= 0,8-0,85).
9. Se alege pompa din catalog, la debitul Qp din conditia Hp>Hi si se
verifica pe aspiratie.