ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

Student: Manea Maria-Diana

Grupa 1323
Seria A
Profesor coordonator: Carmen Tric
Bucuresti,2016

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

Capitolul I :Analiza activitii ONG-ului ales

1.1.Scurt istoric al ONG-ului
1.2.Structura organizatoric a ONG-ului de mediu
1.3.Indentificarea i caracterizarea succint a domeniilor n care activeaz
ONG ul de mediu
1.4.Identificarea activitiilor desfurate de mediul ales n cadrul celor dou
domenii
Capitolul II:Analiza tipurilor de relaii stabilite ntre Ong-ul de mediu
cu celelalte categorii de operatori care au atribuii n domeniu.
2.1.Identificarea i caracterizarea succint a tipurilor de relaii stabilite ntre
ONG i operatorii guvernamentali.
2.2 .Identificarea i caracterizarea succint a tipurilor de relaii stabilite
ntre ONG i operatorii nonguvernamentali
2.3. Identificarea i caracterizarea succint a tipurilor de relaii stabilite
ntre ONG i operatorii individuali(ageni economici)
Capitolul III:Soluionarea unei probleme de mediu
3.1.Caracterizarea succint a problemei de mediu
3.2. Obiectivele generale ale proiectului
3.3.Identificarea obiectivelor specifice.
3.4.Identificarea aciunilor desfurate de ONG pentru atingerea obiectivelor
generale i specifice
3.5.Analiza economico-finananciar
3.6.Analiza SWOT
3.7.Analiza de mediu
Capitolul IV :Concluzii
Capitolul V: Propuneri
CapitolulVI:Bibliografie

Capitolul I :Analiza activitii ONG-ului ales

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

1.1.Scurt istoric al ONG-ului

Fundaia Eco-Civica a fost nfiinat n anul 1992, la iniiativa unor speciali ti
din mai multe domenii de activitate i a fost confirmat n anul 1993 de
Judectoria Sector 2.
Cele mai importante directii pe care a activat sunt: educatie, legislatie si foarte
multe actiuni in instanta,
Are o experienta de 23 de ani de implicare n comunitate pentru protecia
mediului, patrimoniului (urbanism) i drepturilor omului. n jur de 500 de
hectare de spaii verzi i mai multe zone i cldiri de patrimoniu au fost salvate
prin activitatea Fundatiei.
Scopul Fundatiei este de a contribui la dezvoltarea unui comportament ecologic,
social i moral n rndul cetenilor, prin acesta ntelegndu-se n special
protecia mediului nconjurator: mediu i habitat istoric i monumental.
Fundatia susine aciunile persoanelor fizice sau juridice ce au drept scop
asigurarea unui mediu de via sntos, protejarea identitii culturale naionale
de agresiuni urbanistice, arhitecturale sau degradri.
A inceput inca din anul 1993 cu un proces impotriva unor braconieri de capre
negre, apoi s-a implicat in doua proiecte privind
starea ecologica a
Bucurestiului, iar in anul 1996 s-a implicat in deschiderea unui proces pentru
poluarea Dambovitei.
In anul 1998 s-a implicat in stoparea proiectului Paradisul Verde, care
preconiza amplasarea de locuinte pe aria ultimelor pepiniere dendro-floricole ale
Bucurestiului, iar in anul 2000 a propus Ministerului Mediului infiintarea Garzii
de Mediu.
Este membr a Coaliiei pentru mediu din Romnia i a Coali iei Natura
2000.
n 2007, s-a reuit emiterea OUG 114/2007 care modific i completeaz OUG
195/2005 Legea Mediului care stabileste c o autoritate nu poate schimba
destinatia unui spaiu verde. OUG 114/2007 a fost emis n urma condiiilor
impuse de Fundatia Eco-Civica, n urma scandalului iscat de retrocedarea
parcului Bordei din Capitala.
Fundatia a instrumentat zeci de procese n instanta n special pentru spatiile
verzi retrocedate, iar n ultima perioad, au fost catigate peste 95% dintre
acestea.

n aceste procese a implicat de fiecare data i cetenii direct afecta i din zonele
vizate, reuind n decursul a caiva ani s constitue i s capaciteze 10 grupuri
de ceteni care se implica puternic, create n zonele urmatoare: parcul

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

Tineretului, zona Liviu Rebreanu, parcul IOR, parcul Prisaca Dornei, parcul
Drumul Taberei, parcul Sala Palatului, Bulevardul Unirii, cartierul Damaroaia
Bucurestii Noi, zona Straduintei (Berceni), parculetul Emil Grleanu dar i zona
Mihai Eminescu (urbanism-zone protejate).
De asemenea, a reusit corectarea legislaiei de urbanism, prevederea principal
obinut fiind participarea publicului la luarea deciziilor. A avut o contribu ie
deosebit i la corectarea i elaborarea Codului Silvic, iar n prezent este
implicat n legislaia subsecventa Codului Silvic i pe legislatia ariilor
protejate.
Eco-Civica este - organizatie neguvernamentala de mediu, apolitica, non-profit,
cu personalitate juridica. Are in prezent 13 000 membri, 16 filiale in tara si 5 in
strainatate, iar 40% sunt studenti. Este in colaborare, asociere, afiliere cu 200 de
ONG-uri nationale si internationale, precum si cu majoritatea institutiilor
publice, centrale si locale abilitate in domeniul din Romania.
1.2.Strucutura oragnizatoric

Presedinte
Consiliul
Director
Comisia de
Cenzori

Director
Executiv
Asistent relatii
publice si
comunicare

Coordonator
de Proiecte

Organele de conducere din cadrul Fundaiei

Director i Comisia de cenzori.

Eco-Civica sunt: Consiliul

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

Preedintele este cel mai important reprezentat al ONG-ului, este ales dintre
membrii acestuia cu majoritate simpla de voturi si este membru fondator al
Fundaiei.Acesta are urmtoarele atribuii: reprezint organizaia n relaiile cu
alte organizaii, organele i organismele de stat, ale administratiei cat si cu cele
similare prin obiect de activitate, interne i internationale , ncheie acte juridice
de dispozitie, conservare,reprezentare i administrare n numele i pe seama
Fundatiei, putnd semna valabil n numele acesteia ori de cate ori este nevoie.n
cadrul primei edinte a consiliului director prezint raportul de activitate i
pune n aplicare hotrrile luate de Consiliul Director.
Consiliul director este organul central de conducere i asigur punerea n
executare a hotrrilor adunrii generale i reprezint Fundaia n toate actele
vieii sale juridice, conformndu-se deciziilor adunrii generale. Acesti membri
se intrunesc o data pe an in sedinte ordinare fiind convocat in scris, cu
minimum 14 zile nainte de data fixata,mentionandu-se data si ordinea de zi;
sedintele extraordinare pot fi convocate de orice membru al Consiliului Director
precum si de directorul executiv.
Principalele atribuii ale consiliului director sunt:
a) prezint adunrii generale raportul de activitate pe perioada anterioar,
executarea bugetului de venituri i cheltuieli, proiectul bugetului de venituri i
cheltuieli i proiectul programelor fundaiei;
b) ncheie acte juridice n numele i pe seama fundaiei;
c) stabilete structura organizatoric, atribuiile compartimentelor funcionale;
e) iniiaz programe noi, n concordan cu scopul Fundaiei i asigur resursele
financiare pentru acestea;
f) consiliul director poate mputernici una sau mai multe persoane cu funcii
executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt strine de
fundaie, pentru a ncheia acte juridice n numele i pe seama Fundaiei sau
pentru a ndeplini orice alte atribuii prevzute n statut sau stabilite de adunarea
general.
Directorul executiv are urmtoarele atribuii :
a)Gestionarea eficienta a resurselor umane, tehnice, materiale i informaionale
in concordanta cu politica si strategia firmei,
b) responsabil de managementul activitii organizatiei (punerea in practica a
proiectelor si programelor organizaiei), inclusiv prin initierea de noi programe,
in conformitate cu strategia si principiile elaborate de Adunarea generala si
Consiliul director al organizatiei,
c)reprezinta organizatia in relatiile cu tertii
intocmeste organigrama organizatiei si o supune aprobarii Consiliului Director
d) indeplineste alte atributii date n competenta sa prin hotararea Consiliului
Director.
Comisia de cenzori are urmtoarele atribuii:
verifica indeplinirea conditiilor statutare privind prezenta la
Adunarea Generala;

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

- verific execuia bugetar, propunerile pentru proiectul de

buget de venituri i cheltuieli pentru anul urmtor i
propunerile pentru rectificarea bugetului pentru anul n curs;
- verific i valideaz documentele i angajamentele de plat;
- verific lunar situatia ncasrilor i pltilor;
realizeaza informarea legislativa curenta privind activitatea financiar-contabila;
4. intocmeste un raport de cenzor, anual, care sa cuprinda concluziile rezultate
din verificari si propunerile pentru optimizarea activitatii ulterioare a fundatiei;
5. prezinta rapoarte Consiliului director. Va fi prezentat un raport anual referitor
la bilantul si bugetul de venituri si cheltuieli ale fundatiei si rapoarte periodice la
solicitarea Presedintelui sau a Consiliului director
6. indeplineste atributiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire
la asociatii si fundatii.
7. Cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv si
nu poate
ncheia acte de gestiune sub nici un motiv.
1.3. Domenii de activitate
Principalele domenii de activitate ale ONG-ului sunt:
Biodiversitate:
Este recunoscut faptul ca orasele mari din Romania si in special Bucurestiul se
confrunta cu lipsa spatiilor verzi. Astfel orice copac taiat din si asa putinul spatiu
verde inrautateste si mai mult situatia existenta, iar aerul devine tot mai poluat si
mai irespirabil.
Educatie ecologica:
n ara noastr oamenii nu sunt contieni de rul pe care l aduc naturii atunci
cnd arunc gunoaie peste tot. ECO-CIVICA ncearc prin programe de educare
s contientizeze populaia despre efectul negativ al deeurilor asupra capitalului
natural. Educaia ecologic este premisa dezvoltrii durabile.
1.4.Activitati din cadrul domeniilor de activitate
n categoria Eco-Civica sunt incluse activitati de invatare si protectie a mediului
inconjurator, corelat cu nevoile de protectie si refacere a celor 2 Arii Naturale
Protejate existente la Snagov: de Padure si Lac.
Toate activitatile cuprind o dimensiune de invatare si una de practica, astfel incat
la finalul lor grupurile vor putea spune ca au facut ceva concret pentru natura.
Durata si complexitatea activitatilor difera in functie de varsta si cunostintele
grupurilor carora li se adreseaza.
Inlaturarea unei surse de poluare a atmosferei provenite de la fabrica ColgatePalmolive (Soseaua Colentina);
Mutarea statiei RATB din fata parculetului imobilului din bulevardul
Ferdinand 141 in fata Garii Obor (1995);
Contributie la refacerea si protejarea permanenta a parcului Garii Obor (prin
sesizari de ani de zile);

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

Presiuni catre primaria sectorului pentru inlaturarea unor chioscuri aflate pe

spatiul verde;
Refacerea gardului pentru spatiul verde aflat in vecinatatea imobilului din
Ferdinand 141 si blocarea accesului pentru reparatii auto din zona parculetului
aflat langa unitatea de pompieri vecina (2002);
Evacuarea unui depozit de materiale toxice si inflamabile de la parterul
blocului din Ferdinand 141;
Desfiintarea unei constructii instalate pe terasa Garii de Est (Obor), monument
istoric si de arhitectura (2003);
Organizarea in 2005 a unui Simpozion la Primaria Sectorului 2 cu tema
Transportul in Capitala";
Propuneri si sugestii pe site-ul Primariei Sectorului 2, inclusiv cea a construirii
Monumentului Copacului Disparut (2006).
- de ghid local din partea ANPLS (Aria Naturala Protejata Lacul Snagov);
-aciuni de plantare a perdelelor forestiere;
-contribuii la programul ,P.M.B - Capitala crete verde;
-aciuni de mbuntire a calitii aerului;
-gestionarea deeurilor;
- organizarea unor simpozioane pe teme de mediu si ecologie;
- actiuni de igienizare n zone turistice si arii naturale protejate din zona
montana si Delta Dunarii inclusiv instalarea de pubele si cosuri de gunoi;
- actiuni de reabilitare din punct de vedere ecologic a unor microregiuni de
interes rural;
- organizarea de expozitii foto, proiectii video privind mediul inconjurator;
- tabere ecologice precum si facilitarea de excursii (ture si tabere de drumetie n
aproape toate masivele Carpatilor Orientali, Meridionali si Occidentali);
- activitati pentru tineret;

Capitolul II: Analiza tipurilor de relaii stabilite ntre Ong-ul de mediu

cu celelalte categorii de operatori care au atribuii n domeniu
Pentru a-i desfsura activitile ONG-ul ,ECO-CIVICA a colaborat i
colaboreaz cu :institutii guvernamentale; mai multe ONG-uri din ar i cu

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

instituii internationale implicate n probleme de protectie a mediului,avnd

diferite relaii cu acestea.
Relatii de parteneriat se realizeaza intre fundatia ECOCIVICA si
organismele guvernamentale,nonguvernamentale si individuale.
2.1.Relatiile cu organismele guvernamentale
Eco-Civica
colaboreaz cu Ministerul Mediului, nca de cnd a naintat
acestuia propunerea oficial de nfiintare a Grzii de Mediu - n anul 2000.
Colaboreaz cu Primria Capitalei, luptnd alturi de aceasta la oprirea
distrugerii parcurilor: Tineretului, Plumbuita, Politehnicii. n aceast relaie
ONG-ul ofer informaii despre cei care distrug parcurile, iar primria i
pedepsete. Deasemenea, coloboreaz cu Agenia de protecie a mediului din
Bucureti i Ilfov, avnd o colaboare de tip consulativ.
ONG-ul comunic cu Primria Sectroului 2, cu privire la degradarea
mediului, dar i cu Palatul Parlamentului.
Colaboreaza cu Ordinul Arhitectilor din Romania.
2.2.Relatiile cu organsime nonguvernamentale
Fundaia Eco-civica are relaii de parteneriat cu alte ONG-uri .
n cadrul proiectului "Plantm fapte bune n Romania", acesta a colaborat cu
urmatoarele ONG-uri judetene:Asociaia GEEA Arges, Asociaia ECO CLUB
Timioara, Asociaia T.E.R.I.S. Iai, Asociaia Social Eco Team Prahova,
Centrul pentru Resurse Civice Constana,iar n alte proiecte au cerut ajutor
altor voluntari.
2.3.Relaii stabilite ntre ONG i operatorii individuali.Acestea pot fi de
cooperare si finanare.
Fundaia are parteneriat i cu asociaiile de proprietari, acestea ofer partea
financiar, iar fundaia trimite n instan vinovaii. De exemplu, ONG-ul a
dat n judecat Biserica Ortodox Roman, fcnd front comun cu asocia iile de
locatari din zona Voisor- Emil Grleanu, cernd bisericii s retrocedeze o treime
din Parcul Emil Garleanu, unde s-a construit ilegal o biseric.
O alt aciune n instan asupra Bisericii Ortodoxe Romane, alturi de
asociaiile de locatari de pe Strada Fizicienilor pentru distrugerea spaiilor verzi
i construirea ilegala a unei biserici.
Parteneriat de informare cu asociaiile de locatari aflate dealungul Magistralei de
Metrou M5, privind avantajele i dezavantajele construirii magistralei de metrou
i distrugerii unor spaii verzi.
Deasemenea, colaboreaz cu presa pentru a publica interviuri i articole scrise,
avnd o relaie de comunicare i de informare.
Relatii de finantare .
Proiectele realizate de ECOCIVICA sunt finanate de:
Administratia Fondului pentru Mediu prin Programul
de
Imbuntire a calitatii mediului prin realizarea de spatii
verzi in localitati.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

Uniunea Europeana prin Tineret in aciuni prin care s-a dus problema spatiilor
verzi n atenia tinerilor,proiectul a avut impact puternic .
Capitolul III: Soluionarea unei probleme de mediu
3.1. Caracterizarea succint a problemei de mediu
Defriareanseamn a nltura, prin tiere sau ardere, arborii i alte plante
lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultur, punat, construcii,
pentru a-l mpdurii din nou.
Defriare are loc din mai multe motive: copacii sunt folosii sau vndui
pentrucombustibil sau ca lemn, n timp ce terenul rmas neocupat este folosit ca
pune pentru animale, plantaii, sau pentru aezri umane. ndeprtarea de
copaci, fr a rempduri suficient a dus la deteriorarea habitatului, la pierderea
biodiversitii i la ariditate. Ea are efecte negative asupra biosferei favoriznd
emisiile de dioxid de carbon n atmosfer. De asemenea, defriarea duce
laeroziunea solului. Exist numeroase cazuri cnd n urma defririlor masive nu
rmn dectsuprafee imense de teren pustiu, nefolosit.
Principala cauz a despaduririlor este : nevoia de lemn pentru construcii i
urbanizare, pentru a fabrica cherestea i alte produse comerciale, cum ar fi hrtie
i mobilier, dar i pentru a crea ingrediente care sunt foarte apreciate ca articole
de consum, cum ar fi uleiul de palmieri.
Principalele funcii ale pdurii sunt:

Functia hidrologic Padurea, prin alcatuirea ei si prin procesele

fiziologice ale componentilor ei, influenteaza puternic procesele
hidrologice si deci circuitul apei in natura.
- franeaza scurgerile de suprafata;
- inlesneste infiltrarea apei n sol;
- asigura debitul moderat al apelor curgatoare;
- defrisarile duc la cresterea scurgerii totale cu 40 % in primii ani de
dupa taierea padurii, si favorizeaza eroziunea pe terenurile in panta;
Combaterea zgomotului - in interiorul masivelor plantate, impadurite,
zgomotul scade cu circa 20%. Spatiile mari, din mijlocul plantatiilor
maresc intensitatea zgomotului. Deasemenea, perdelele de arbori plantate
de-a lungul strazilor diminueaza semnificativ zgomotul.

Functia antierozionala - Retentia insemnata a precipitatiilor in

coronament, topirea lenta a zapezii, retinerea insemnata a apei in litiera si
orizonturile humifere ale solului, puternicul drenaj biologic al solului si
consolidarea profunda a acestuia, fac din padure cel mai bun scut
protector al integritatii terenurilor forestiere. Padurea are un rol important

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

in ameliorarea si restaurarea solului afectat sau distrus prin eroziune si

alte procese de degradare.
Functia climatica a padurii - Cercetarile au stabilit ca padurile au cea mai
mare capacitate de absorbtie a radiatiilor fata de alte categorii de folosinta
a terenului(culturi agricole, pajisti, etc). Deasemenea atenueaza extremele
de temperatura, distributia precipitatiilor, reduce evapotranspiratiei,
atenueaza intensitatea vanturilor.
Consecintele defrisarilor
- fenomenul de inmlastinare - este rezultatul acumularii
unor cantitati excesive de apa, fie sub forma de apa
freatica cand nivelul apei din sol ajunge la suprafata,
fie de apa din precipitatii cand straturile impermeabile
ale solului impiedica patrunderea apei in adancime,
provocand stagnarea ei la suprafata, pana la evaporare.
- secete fercvente;
- alunecari intensive de teren;
- s-a creat pericolul disparitiei unor specii de animale si
plante;
- s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;
- reprezinta factorul esential al incalzirii globale.
Padurile adapostesc peste jumatate din speciile care traiesc pe pamant, ajuta, de
asemenea, la incetinirea incalzirii globale, prin stocarea si retinerea carbonului,
sunt surse de produse lemnoase ajuta la reglarea caderilor de precipitatii, sunt
surse esentiale de hrana si apa si aduc in acelasi timp enorme avantaje estetice,
spirituale si de agrement pentru milioane de oameni.
Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc n padure fara adapost si hrana,
i duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani.
Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul
asupra climei planetei. Cu totii stim de pericolele incalzirii globale si a efectului
de sera, cauza principala a acestora fiind acumularea de dioxid de carbon in
atmosfera. Copacii si alte plante verzi absorb dioxidul de carbon si produc
oxigen prin fotosinteza. O alta consecinta a defrisarii are legatura cu cercetarile
stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica
parte din plantele si animalele care traiesc in padure au fost identificate iar
majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale boli cunoscute
omului.
3.2.Necesitatea implementarii proiectului
Necesitatea abordarii acestei probleme, precum si a desfasurarii
proiectului este n primul rand constientizarea si trezirea la realitate, realitate
care ne arata cat de mult au scazut suprafetele impadurite din Romania, cu
consecinte foarte grave la nivelul bilantului hidrologic, accelerarii eroziunii,
degradarii solurilor sau climei. Misiunea acestui proiect consta in atragerea si
implicarea societatii civile, a autoritatilor, companiilor si mass media in
protejarea padurilor, plantarea de noi arbori pentru refacerea padurilor de
odinioara, stoparea defrisarilor .