-

...:..

Coperta : arh. IANCltJS 10NEh

CUVINTUL AUTORULUI

lSBN 973-9055-13-3
1I'0ate drepturile asupra acestei editii apartin
Editurii ~ALUX" S.R.L.

Muite au fost motiveie care m-au determinat sa scriu

aceastA carte, dar principaiul rezida in faptul ca foarte
multi oameni nu suporta anumite medica\ii, sim\ind, in
acela~i timp, nevoia de a reveni la normal pe 0 cale mult
mai naturala decit cea pe care, spre exemplu, 0 ofera
chemoterapia.
Scriind aceastii carte, am avut in vedere ~i situa\ia
in care anumite persoane, in urma unOr tratamente, mai
mult sau mai pu\in indelungate, trebuie ~i pot fi recuperate, recuperarea lor impunind metode naturiste in principal din cauza repuisiei pe care au capiitat- o fa\a de tratamente. A~ adauga ~i cazurile cind se instaleazii fenomenul de obi~nuinta fatii de 0 medicalie anume, in aceastA
situa\ie sim\indu-se nevoia unei metOde mai eficace ~I,
deopotrivii, nu putem neglija aspectul intolerantei fala
de anumite medicamente, intoxicarea bolnavilor, dependenta acestora fatii de produsele farmaceutice ca ~i !ipsa
din farmacii a unor produse striiine (sau chiar autohtone !),
a costului, uneori de-a dreptul inaccesibil etc.
Nu rare au fost cazurile in care utilizarea indelungatll
a anumitor prod use a dus la apari\ia unOr forme de cancer, sau la dedan~area unOr accidente grave. !n acest context, a~ aminti cuvintele doctorului Sabin Ivan, autorul
volumului nUn masaj la indemina oricui - PRESOPUNG_
5

f
Bucure~ti, 1983, pp. 15-16). care
"trage atentia publicului cititor asupra marelui pericol
ill aparitiei a~a-numitelor boli iatrogene (boli datorate 10losirii anumitor medicalnente, fie unui act chirurgical salt
medical erectuat in scop profilactic, de diagnostic sau terapeutic: "... boli numite iatrogene, conform statisticilor,
ocupa locul al IV-lea pe lista flagelelor sociale, dupa bolile
cardiovasculare, cancer ;;i accidente de circulatie. A~a, de .
exemplu; aspirina ... provoaca hemoragii digestive ... piramidonul... consumat peste masur,i poate atdca miiduva
osoas;; ... fenatecina, pe care 0 gasim in aproape toate antL
nevralgicele, consumata in mod abuziv produce imboln,,virea rinichiului ~i chiar cancer uretral sau vezieal. S-a
mai dovedit ca printre substantele cu potential cancerigen
se numara ;;i "peniciIina noastra cea de toate zilele".
Un rau incomensurabil este reflectat de starea de neputintii sau inutilitate socialii in Care numero~i pacienii
sint indu~i de catre atitea feluri de tranchilizante! M-au
impresionat indivizi care se hranesc cu Haloperidol, Diazepam, Neuleptil etc. I-am vi\zut galbcni. tremurind; tero_
rizati de gindul mortH ... De fiecare data. 1111-:\111 frflmintat min tea in vederea gasirii unei salvari ~i, desigur. m-am
gindit la Yoga ca la un sistem salvator I
Ceea ce m-a incurajat sa ma adresez oamenilor pe
aceasta cale este priza puternica la marele public pe care
o are practiea Yoga in tara noastra ca ~i gradul destul de
ridicat de intelegere manifestat de public fata de acest
sistem. Ciici, se ~tie ca. nUlllai in deceniul de dinaintea
interzicerii tip~lririi literaturil Yoga, l1hlrea nlasa de cititori a beneficiat, la noi de mdi mullc carti, dintre care
amintim : Yoga de A. Mlanov ~i 1. Borisovd (traducere din
Iimba bulgara. 1972); Yoga pe intelesul tuturoT de Galin
Ludmila ~i Ropceanu Filaret (1976) ; Yoga - iZVOT de

TURA" (Editura Medicalii,

I .

;~I

sliniitote de N.C. Tufoi, (1979) ~.a. Acestea sint car~i din

care publiclll

~i-a insu~it

nu numai noiiuni elementare,

ci ~i un nivel destul de ridicat privind teoria Yoga. Prin

:Jccesul 13 CUrsu rile de Yoga, publicul a avut ~i are acces

~i 1.:1 partea aplicatlv[l a sistelTIului Yoga, deci se poate
"firma cu. atit din punct de vedere teoretic, cit ~i din
punet de vedere practic, s-a prod us 0 osmoza remnrcabilcl
intre Yoga oi public.
Se resimt, totu~i, dOU[l lipsuri esentiale : a unei mai
complete ~i subtile literaturiZ;lri despre Yoga pe de 0
parte, C1poi profilarea unei literaturi Yoga, in care am 1nscric !:,ii prezentn carte.
Ini~iatorlll I

meu in Yoga a fost Marin Voicescu. El

mi-a aratat minunatele posturi (asane). In ceea ce rna prive~te,

pot spune cii Yoga in primul rind m-a invutat sa

fiu mai bun, mai corect, mai profund. mai sensibil. dar
In-a faeut sa fiu mai rezistent. mai s{matos, Sa ma simt
mai tinar etc, Dar ceea ce m-a invatat eel mai bine e

faptul ca Omul nu trcbuie sa triiiasca pentru a se hriini,

iar hrana trebuie sa fie vegetala ~i cit mai simpla, in
aceasta constind Inarele secret al longevi viI?r,
Se poate na$te ins3 acum 0 intrebare fin.~asc[l : de ce
m~li e nevoie de exercitii Yoga din m')mc!1t ce numai
printr-un regim alimentar omul i$i poate asigura 0 viata
lung,., ?
Omlll cnre traie~te mult nu este totdeGlina 5i un om
puternic, echilibrat ~i lucid; nu totcleauna longevivul este
~i un om sensibil, un creator; nu totdeaund e inz:estrat eu
funte~ic sau cu spirit practic ; suu un bun rnatcmati('ian,
sporti\', poet, arhitect etc.
1 Guru -

profund cunoscator al Yogai $i subtH iOltio!er ,

Dar ce inseamnii poet, matematician, filozof, inginer.

sportiv, arhitect etc. ? lnseamnii tot atitia centri nervo~i.
corespunziitori, in actiune. Yoga face ca acei centri nervo~i sa se trezeascii reactivind odatii. cu ei facultii.tile morale, spirituale, intelectuale, fizice ~i de caracter social.
pregatind individul pentru a se a~eza pe 0 treaptii. de validitate socia Iii. in lumea in care trii.ie~te.

I
CE INSEAMNA YOGA?

"

Pentru multi dintre noi, Yoga nu a incetat sa riimma

o taina orientala, un ritual mistic, un sistem incifrat ~i
inabordabil. Pentru acei care, intuind minunatele efecte
ale osclneior, au incercat sa 0 practice ~i n-au avut puterea de a depa$i fire~tile ei dificulta\i, Yoga se prezintii.
ca 0 vie inaltii cu struguri cop\i, pe care nu ii pot atinge
niciodata eu mina... Pentru aceia care ,,0 practidi" ~i
efectele se arata a nu fi favorabile siiniita\ii, ci dimpotriva, din pricina executarii eronate ~i a nerespectarii
condi\iile ei de baza, Yoga e un prilej de chin $i de tardi Ve reg rete.
Dar ar putea Yoga sii ridice atitea obstacole, sa creeze
astfel de probleme ? Raspunsul nu e chiar atH de simplu !
Sii incerciim totu$i sa clarificam aceastii dilema ...
Yoga, ca sistem, este un experiment multimilenar, timpul na$terii $i al copilariei sale confundindu-se cu germenii organiziirilor tribale. Poate doar "Acoperi$ul lumii" 1
sau relicvele civiliza\iilor apuse ne-ar putea spune ceva
des pre na$terea ei...
Cit des pre eficacitatea practicii Yoga e lesne de imaginat cit de mare este, din moment ce acest sistem nu
S-a riitiicit prin valma~agurile timpurilor $i natiilor, fUnd
1 Denumirea metaforici1 a zonei tibetane.

9
:

"'-.

prelu.at precum 0 perla sacra pe dfumul cur at $i omene,c

al Binelui.
Despre cuvintul Yoga s-au spus $i se vor spune multe.
San,critul yng 1 inseamna legatura. Deci euvintul Yoga
inseamna legatura, uniune, sudura. Daca ar fi sa ne ghidam dupa 0 explica\ie indiana, am ramine cu ideea ea
doua for\e: una pozitivii. "Ha", ~i alta negativa, "Tha",
sint unite in eorpul yoghinilor prin procedee specifice
Yoga. lndienii mai zie ca se unesle Soarele eu Luna. Exhtii. chiar in literatura de specialitate denumirea Hatha yoga _ etapa de inceput a sistemului Yoga, care urmare~te perfectionarea ~i inta.rirea fizicului si a psihicului.
Yoga mai inseamnii. si unirea insului eu universul. Interesant e si sensul de "injugare a puterilor interiore de
catre suflet". Yoga poate insemna la fel ae bine unirea
oamenilor intre ei sau unirea omului eu Natura.
Nu se poate contesta faptul ca yoghinul, unindu-si
fortele interioare , Ie sUipine"te. In acest reI, el devine
mult mai puternic, deci un om stapin pe sine. Siguran\<!
da seninatate. Cel senin cu sufletul, depa~ind sfera egoismului si a instinctului, poate contempla, la fel de extaziat, broderia nocturna a lampadarelor astrale, floarea
milostivit[, de rOua zorilor, iubita ... EI i"i in\elege semenul si sc leaga de el dezinteresat; se concentrea7.ii. infinit
mai bine $i mal u!?or in orice act de elaborare creativa ;
pe llRga acestea, Yoga. lnSeamn~\ unlTea insului ell viata .
prin asta - cu siinatatea si longevitatea ...
Obkeiurile unoret dintre noi sint insa incompatibiIe ell
preceptele Yog5i. Este vorba de cei care apl1ca zicalc. :
"Mai bine zecc ani vultur decit 0 suta de ani corb ! l' Nu
vom incerca sa ii }[lmuriIn d\ un supraconsunl de carne
de porc Ie poate diillna intr-o bun[l zi; de aseJ1ienea, nu
1 In fapt, rad.ki na sanscriU\ a cuvintului Yoga.

10

______...t\J' , ,

vom insista in a-i lamuri ca laptele e un aliment important ~i foarte necesar, ca ~i vegetalele, de altfel; sa nu
mai vorbim despre incercarea de a-i convinge ca <llcoolul
e toxic ~i foarte daunator organismului, ca fumatul este
un viciu care secera, an de an, mB ~i mii de vieti, cd
somnul de 3-4 ore pe noapte este total insuficient $i c[,
are urmari negative. Tot ceea ce e de datoria noastra se
rezuma la a afirma ca 0 astfel de viatii duce pe multi spre
un drum care se terminii. cu un pat de spital ,3U ii conduce spre un sfiqit prematur al existentei.
Yoga este un izvor de sanatate, este izvorul reinsan[,to~irii (uneori greu credibilii), dar numai cu conditia unei
prealabile cura\iri a ocganismului de materiile rezuitate
dintr-o ira\ionalii alimenta\ie ~i cUm vOm vedea mai tirziu, oi a reducerii cantltii\ii de hrana j.
Caci Yoga inseamna in primul rind viatii raliona\[!!

1 Cei care VOl' sa practice Yoga, la fiecare masa trebuie s~.~i

aminteasca obiceiul Intelept de <1 sc ridica cu senzatia di nu s-au
saturat. Aplidnd aceastu metodn, cu timpul, individul devine
eduIibrat ~i foarte sanatos. corpul devine suplu; astfel se pot
'incepe exercitWe de cAlire $i antrenare premergatoare.

11

INDRUMARI PRACTICE

Yoga nu este numal 0 gimnastica a fizicului ci ~i 0

metoda eficace de autorelaxare, echilibrare psihica ~i
neuromotorie, de refacere a fortelor vitale, regenerare ~i
acumulare de prana 1, dec! se diferentiaza de sportul european care se caracterizeaza printr-un conoum mare de
energie ~i timp, epuizarea rezervelor de oxigen din corp,
folosirea numai a anumitor grupe de mu~chi (ceea ce
este un lucru diiunator pentru echilibrul organismului),
~i, in fine, 0 elt mai redusa participare a psihicului, a~a
dar dezavantaje nete fata de caracteristicile practic!i Yoga,
care, dupa cum yom vedea, atinge scopul sportului european intr-un timp scurt, cu 0 spectaculara eficienV>.
Daca mai \inem cont ~i de faptul ca prin practicarea corecta ~i repetata a asanelor ~i a respiratiei Yoga se pot
evita boli inerente anumitor virste, reiese mirabila forV>
a acestui sistem multimilenar, avantajele indiscutabile
fata de 'cele ale sportului european.
Yoghinul, in primul rind, este lin individ cumpatat in
privinta consumului de ali mente : el, dupa cllm afirm"
marii guru din ~coala lui Swami Shiwananda (printre care
Ii amintim pe Gupta ~i Devanada) nu trebuie sa mi'mince
pina la saturatie, dar nici prea putin. In privinta acestei
1 Forma de bioenergie 5ubtiJii care stimuleaul vta\B. Vorn
reveni la locul cuvenit asupra notiunii de prana.

condi\ii de baza top. cei care practica Yoga au cazut de

acord. Este bine cunoscutii pozitia pe care 0 au profesorii
~i speciali~tii de la Institutul Yoga pentru cercetari ~i
tratament din Bombay, condus de Shry Yoghendra, in
privinta efectului de purificare a organelor ~i nervilor
(Malasudhi ~i Nadisudhi) cu ajutorul procedeelor lor Yoghine, dar cu conditia respectarii criteriului ponderatiei
alimentare.
o alta cerinta este evitarea abuzurilor de orice fel, in
special evitarea consumului de alcool, tutun, cafea, sare,
grasimi animale ~i a condimentelor - considerate de catre Yoghini inutile, ba chiar nocive. Yoghinii consuma,
in marea lor majoritate, alimente vegetale cum ar fi:
var,,;, ceapa, usturoi, fasole, fructe multe, avind preferinta pentru nuci, alune, seminte comestibile, miere de
albine (sint du~mani inver~unati ai zahiirului, deoarece
acesta sclerozeaza, provocind 0 imbatrinire timpurie ~i
o moarte indelung chinuitoare), frunze comestibile, salate,
deci ali mente u~or digerabile, bog ate in vitamine, oligoelemente, proteine, grasimi vegetale, biocatalizatori etc.
De asemenea, iglena speciala ~i generala este 0 conditie fundamentala pent'll practicarea sistemului Yoga.
Intelegem prin igiena speciala igiena gurii ~i a nasului,
organe considerate de catre Yoghini, in cazul neingrijirii
lor, ndevarate focare de infectie.
Prin igiena generala Yoghinii inteleg igiena camerei
in care i~i fac exercitiile, igiena corporala, vestimentara,
igiena alimentara (puritatea alimentelor, prospetimea lor,
modul lor igienic de preparare, dar ~i de consumare), curatenia ~i prospetimea, temperatura apei (pe care ace~ti3
o consumii in cantitiiti mici dar des, pentru a-$i asigura
o perfecta purificare a organelor interne). Masa de obicei e simpla, prefera sa 0 ia singuri, mincind lini~titi,
concentrindu-se asupra masticatiei, inghitirii. Yoghinii
13

12

I,
"

au urmatoarea zicala : "Masa de diminea\ii mamnc-o singur ca un egoist, cea de prinz imparte-o cu prietenul, iar
cea de seara da-o du~manului".
o alta conditie a practidirii cu succes a exerci\iilor
Yoga constii in executarea lor corectii, dupa normele prescrise, sub directa indrumare $i observa\ie a unui guru 1
(el nu trebuie sa fie neaparat medic de profesie - medic
in intelesul occidental); alaturi de aceasta notam practicarea zilnica, 0 data, iar dupa ani pina la 3 ori pc zi a
exerci\iilor Yoga. $i ca sa nu uitiim acest din urma leitmotiv care inso\e$te practicarea exercitiilor ~i .. respira\iilor Yoga, vom aminti, ca 0 condi\ie tot atit de insemnata, participarea pSihicii. Fiirii respectarea acestor condi\ii se recomanda ca Yoga sa nu fie abordatii, deoarece
duce la efecte contrarii, de nedorit ? 2
Yoga $i practicarea asanelor $i a respira\iilor de tip
Yoga slnt incompatibile eU vicierea organismului prin consum de alcool $i prin fumat, care uzea.za anumi\i centri
nervo$i pe care Yoga $i-i propune. cu sigurantii, a-i t rezi.
Sculatul la aceea$i ora a dimine\ii este 0 condi\ie a
disciplinarii sistemului nervos ; in privin\a orei de culcare
Yoghinii considera cii ora 22 este cea mai potrivitii. Dupa
cum afirma Salvarajan Yesudian: " ... pozi\ia cosmica a
pamintului inainte de miezul nop\ii este de a$a natura,
incit sistemul nerVOs beneficiazii de radia\iile eele mai
favorabile regenerarii". Aceastii afirma\ie a marelui Yo1 A nU se crede ca guru este in mod obligatoriu ~i un teoretician perfect... Are, in schimb, incontestabile calitAti de transmitere a cunol}tintelor pe cale practica; urmAre~te evolutia eleviJor scli, observA modificArile care au loc in organismul practicianului, modificii, in caz de necesitate, programul Yoga al acestuia

etc.
2 0 conGlitie capitalA a practicarii sistemului Yoga 66te avizul
medicului.

14

ghin nu contrazice eu nimic cercetiirile facute asupra hematopoezei, cercetari in urma carora S-a stabiJit ca orele
de maxima producere a globulelor ro~ii de catre organele
hematopoetice (splina, ficat, .miiduva etc.) sint orele 22-t4.
Estc bine ca la de~teptare sa se evite ridicarile bru~te
din pat: creierul este un organ care sufera enorm de
mult la fiecare ridicare brusca in picioare; de asemenea.
inima ~i arterele care in timpul somnului i$i incetinesc
mult ritmul de func\ionare. eu timpul Supuse brusc unlli
mare efort, acestea se deregleaz'l.
Intinderea corpului, obicei tipic al animalelor, imcdiat
dupa trezirea din somn, nu reprezintii altceva decit 0
formidabila intuire a acestui mare adevar ~tiintific. Yo~hinii sint foarte prudenti in acest sens ~i au un adevarat
"ritual" pe care-I aplica inainte de a se scula din pat.
Din punct de vedere psihic, mentionez ca este ideal Ca
primul gind al aspirantului. ~i la culcare ~i la trezire. @
sa se concentreze asupra sanatatii ~j asupra a ceea ce
semnificii sana tate a pentru trup $i suflet. Baia are roluI
de a inliitura impurita\ile epidermei ~i toxinele depu.,e
pe epiderma prin procesele specifice.
Una dintre deprinderile bune ale yoghinilor este mersuI pe jos descult. Radiatiile terestre, fortifica ~i stimuleaza organismul, dar eimentul. asfaltul, talpile inciil\iimintei, constituie un obstacol pentru ele. Este bine cunos_
cut faptul cli tiiranii merg ore intregi descul\i. fara a obosi.
Dar IlU numai oamenii simpli practicii acest obicei. MOirele mozof aI antichitii\ii Aristotel. uza de acest obicei, socotindu-l un remediu impotriva tuturor bolilor.
Yoghinii, in timpul efectulirii asanelor, sint complet
goi. Vara sau iarna, in camera bine aerisita, ei i$i alimenteazii porij epidermei cu hrana atit de necesara pielii :
aerul, hrana de care ora$enii, in special, i$i priveazii organismul, lipsind termina\iunile nervoase ale plelii de
15

ace~ti stimuli fizici naturali (aer, vint, soare, variatH de

temperatura etc.), care sint 0 sursa inepuizabila de stimulare a sistemului nervos in general ~i in special a sistemului nerVOS neurovegetativ cu cele doua ramuri de baza :
ortosimpaticul ~i parasimpaticul. Acest proces de excitare
a terminatiunilor nervoase, pe linga efeclele de tip pur
nervos, mai are ~i efectul de a inarma corpul cu 0 rezistentil pe care nu 0 poate da nici alimentatia, nici sportul
(rna refer la sporturile praclicate in sali neaerisite corect,
supraaglomerate, ~i cum mai obi~nuiesc unii sportivi, inve~mintati gros), nici medicamentele.
Yoghinii i~i spala narile cu apa sarata, triigind apa
pe 0 narii ~i scotind-o pe cealalta, de trei ori pe zi, obligatoriu inaintea asanelOT.
In lucrarea sa Sport $i Yoga (scrisii in colaborare cu
Elisabeth Heich), Salvarajan Yesudian da 0 solutie de
vindecare a celui mai rebel guturai prln spiilarea narilor ;
gargara cu 0 solutie de apa caldutii in care s-a dizolvat
o linguritil de bicarbonat de sodiu ~i practicarea Sarvangasanei l, una din asanele rasturnate, eu mare eficacitate
in privinta irigarii cu singe a creierului, ochilor, zonei
vestibulare, a tiroidei ~i paratiroidei, a pulmonilor ~i a
zonei superioare a plaminilor.
Pentru mestecarea hranei avem nevoie de dinti saniito~i. Yoghinii hindu~ii folosesc ramuri de copaci bogate in tanin al diror capat il mestecii pina ce fibrele,
separindu-se, formeaza 0 orginala periutii. Cu aceasta
ei i~i perie vertical dintii inliiturind tartrul den tar, material dur care se depune pe dintii siinato~i, cauzind atit
imbolniivirea lor (aceasta poate duce la paradontozii) cit
~i pioreea (puroiul), ce amenintii prin izbucnirea reu-

.'
,~

~.

1 Pozitia luminarii. Este deseris.; in aceastA carte 1a capito~

lui Asane.

16

_ _.......''IJ:o

matismului poliarticular ~i imbolniivil'ca grav.. a inimii,

sau infectarea rinichilor ~i a altor organe. Yoghinii hindu~i prefera aceastii periutii naturala deoarece taninul
este un dezinfectant iar fibrele acestor crengute sint
elastice, pline de seva, suple ~i nu Iritii gingiile, fapt
foarte important daca avem in vedere cii printrc ~irele
periei de dinti salii~luiesc microbl acomodatl la mediul
chimic al rezidurilor de pasta de dint!.
Yoghinii ~tiu despre carne cii este un aliment greu,
al carui rebuturi ~i toxine supraincarca intestinul gros
(tubul digestiv in general). Cei care doresc Sa practice
Yoga ~i sint inver~unati consumatori de carne, trebuie
sa ~tle ca yoghinii care au atins virste incredibile au fost
vegetarieni convin~i.
Carnea ~i minciirurile grase combinate cu dulciuri ~i
alcool suprasolicLtii organele ~i glandele, deteriorind in
final aCl:lvitiilea stomacului, a ficatului~ pancreasului ~i
intestlnulul. Ficatul_~i Jinkhii se incarcii de materii toxice, tractul intestinal se incetine~te. Materiile incomplct
Cligerate stationeazii peste limita, producind_ a<)eviirate_
dezastre in echilibruC organic.Pielea este nevoita Sil faca
eforturi imense pentru evacuarea toxinelor. !ngra~area excesivii nu este singura consecintii ; diabetul, infarctul miocardie, accidentele vasculare, degradarea functionarii organelor, ramolismentul ~i chinuitoarea paralizie - acestea sint cClnsecintele ~onsumului abuziv de hranii. Caci
cei care doresc sa practice yoga trebuie sa se debaraseze
de acest prost obicei. In tot cazul, dezobi~nuirea trebuie
facuta lent, intrucit organismul este inviitat cu hrana
abundenta; flira 0 perioada de tranzitie, yom supune organismul altor dezechilibriiri functionale, subnutritii ~i
carente greu recuperabile, chiar primejdioase sanutii?i.
Intr-o fazii mai avansata a Hatha-Yogai practicianul
care observii 0 incetinire a activitiitJi neurovegetative la

17

:I

.t

nivel visceral i~i poate regIa aceste functiuni incetinite,

prin practicarea corecta a unor asane care, prin stimularea proprioreceptorilor afla\i in organele abdominale, pun
in func\iune centri nervo~i vegetativi din thalamus ~i hipothalamus. De fapt, scopurile car\ii noastre sint acelea
. d e a expune modul de viatii caracteristic yoghinilor dar
~i de a an1ta eelor care slnt suferinzi minunatele exer-ci\ii pranayamice cit ~i asanele propriu-zise (v. cap. "Efectele terapeutice ale asanelor ~i pranayamei).
Mersul pe jos, in pas de mar~ ~i lnotul sint sporturi
p referate de yognllli;-ifiOttWfiifiO. considerat sportul complet. Munca, binein\eles, munc!! normalii este un factor
esen\ial pentru practicarea sistemului yoga. Swami Shiwanada afirma cii nu poate practica yoga acel care nu
munce~te, dar nici cel care munce~te ira\ional de mult,
nici eel care nu maninca suficient, dar nici eel care face
abuzuri alimentare, nici eel care doarme prea mult, nici
c el ce doarme insuficien t.
E~ti.!.!...~ovoacii <!eclan~area unor "curen\i" pericu_
lo~i (se ~tie ca creierul este sediul unor activitii\i bioelectrice bogate). Astfel: ura, dispre\ul, invidia, gelozia ~i
alte sentimente josnice, care dezumanizeaza, sint tot atItia factori de autointoxicare nervoas'l care poate deveni
fatal a in citeva secunde.
o eroare pe care nu a~ vrea sa 0 comit (dar pe care
multi guru au fiicut-o in tratatele de Yoga) este aceea referitoare Ia graba cu care sint expuse asanas (asanele),
mudras J, bandhas 2 ~i pranayama J precLlm ~i aceea de a
dezvalui secretele etapelor superioare care urmeaza lui
1 Mudras, asane folositoare mai ales unor gLande eu secretie internol.
2) Bandhas, metode de contractie musculara.
3 Pranayama, .,tiinta yoghinilor de a inspira prana .,i de a
o stapini.

1"

, ... 11.

18

Hatha-Yoga, dar fara a-I invii\a pe elev modul de alimcnwtie, miiloacele de purificare iizica ~i psihica care. obligcltori u.
trebuie sa preceada orice forma de practica Yoga. Eroarea de care am amintit a facut ca multi elevi sii n u -~i
poata insu~i exerci\iile, dar mai eu seamii a diiunat m uItora, prin faptul ca ace~tia, nereu~ind 50; int eleag{l YO,Q"
~i Iegile care 0 guverneaza, ~i-au continua: modul de
via\ii, adesea abuziv, deteriorindu-~i echilibrul cndocrin,
psihic ~i neuromotor. De aceea, inainte de a-I introduce
pe c;titor in domeniul propriu-zis, voi vorbi, rind pc
rind, despre alimentele nocive ~i cele care con\in prana
incredin\at fiind ca acest lucru e foarte neCesar unci ~!iin
\ifice ~i complete intelegeri.

'>

1 Frana, forma de bioenergie subtila care stimuleazii viota.

Ea se gAse$te aUt in cosmos (soarele e un izvor de pra71Q), cit
~i in atmosfera. ~n corpul plantelor .,i al animalelor, dar ~o
ghinii sustin d,. mai ales omul e 1ncArcat ell prana, iar dintre
oamenii cei mai avizi de prana slot aceia care produc opere de
arta. gfnditorii. inventatorii, savantii, cei rnai buni ,,8cumulatori"
de prana fHnd longevivii !...
]!l

ALIMENTE "CU!iiI FARA DE VIA'fA"

I.

Nu se poate vorbi despre alimentele care cimtin prana

fara de a aminti de cele pe care yoghinii, in genere, Ie
considera "fara viata". Din categoria acestora, yoghinii
considera ca fac parte toate carnurile, toate griisimile
animale ~i derivatele acestora.
Din categoria celor care con tin prana fac parte toate
alimentele de naturii vegetalii, laptele, lactatele, mierea
de albine, ierburile, unii mu~chi, algele comestibile, semintele (mai ales cele oleaginoase strict alimentare : floarea soarelui, bostan etc.), ceaiurile alimentare ~i cele terapeutice, unele coji, sucuri de plante, tincturi, bauturi,
alcooluri terapeutice etc. In privinta zarzavaturilor, a legumelor ~i fructelor, yoghinii considerii cii ele contin cantitatea maximii de prana atunci dnd sint culese din gradina, de pe cimp, sau din sere. Cu cit timpul de ofilire e
mai lung, cu atit cantitatea de prana este mai mica. Totu~i, se considera ca ~i acestea, prin hidratare, i~i recapiitii valoarea pranici'i, in proportie de pinii la 500;,.
Multi se vor intreba: "Dar carnea ~i grasimile animale de ce, totu~i, se folosesc?" Riispunsul este ca acestea sint alimente energetice ~i sint necesare celor care
fac un efort mai mare decit cel ce se cere in stare pasivii. Spre exemplu, dacii pentru scris sau citit un om
consumii un efort echivalent cu 1,40 calorii/kilo-corp ~i
ora, pentru spalatul du~umelelor va consuma 2,20, pen20

tru mers (cu viteza de 4,5 km /orii) 3,00, pentru dansat

foxtrot 5,00, pentru siipat piimint 7,00, pentru alergare
(pe orizontalii 8,5 kg/ orii 9,30, pentru patinaj 4,50-9,00,
pentru schi 8,00-14.00 etc.
Deci, una e sii cite~ti 0 carte ~i alta e sii sapi piimintul sau sii faci istovitoare antrenamente de schi! Un fel
de aliment iti trebuie atunci dnd faci 0 munca intelectualii, altul dnd munce~ti fizic! Dar in afarii de activitiitile enumerate mai sus mai existii ~i altele mult mai
grele, a caror desfii~urare presupune un consum de energie mult mai mare.
Sumarul tablou de mai jos ne va edifica in acest sens :
Meseria prestatii
Prii~itoare/femei

Seceriitor manual
Forjor (munca de toamnii)
Sondor
Corhiinitur forestier
Miu{;.r vagonetar

TiJietor ,tuf

Cheltuiala energeticii in
timp
56,6 cal/kg ~i 24 ore
8J ,0 coil /kg ~i 2.. ore
57,5 cal/kg ~i 24 ore
72,2 cal/kg ~i 24 ore
95,5 cal/kg ~i 24 ore
81,3 cal /kg ~i 24 ore
72,3 cal/kg ~i 24 ore

Dar ace~tia nu pot face yoga? Ba da! Dar cu conditia ca, lnainte de Inceperea exercitiului sii stea circa
2-3 ore intr-o stare de relaxare.
Cei care munce_sc in mediu vaUimator, impreuna ell
cei a caror profesiune presupune un consum emoti v deosebit in vederea creatiei sau a interpretiirii artistice, au
nevoie. in plus, ~i de exercitii de respiratie. adicii de pranayama, acestea avind ~i alte efecte pozitive. In capitolul
intitulat "Efectele terapeutice ale asanelor $i pranayamei"
yom descrie pentru fiecare caz in parte, sau pentru fie21

11

.,are categorie de cazun In parte, atit modul de execu\ie

coreeta a exerci\iilor, cit ~i marile avantaje pe care acestea Ie aduc bolnavilor.
In ceea ce prive~te grasimile, se crede cii_ consumul
lor produce sclerozarea anumitor \esuturi ale organismului.
Cercetarile, totu~i, au dovedit cil in !ipsa lor mai lndelungatii se produc anumite dereglari mai u~ or ~i mai repede constatabile la copii, materia!izate prin ingro~iiri exud ~ tive sau descuamative ale pielii.
.
Deci ce sa in\elegem din cele expuse pina acum? Un
om chibzuit va in\elege ca grasimile trebuie consumate
neabuziv, ra\ional! In privin\a carnii, se ~tie cd acest
aliment sclcrozeazii vaselc de singe. Am aratat mai sus
ca In situatia unar munci grele, consumul lor e, totu~i,
perm is. Dar cei care nu rnuncesc greu fizic ~i vor sa
practice Yoga au nevoie sa consume carne? E mai bine
sa n-o consume! Sau daca, totu~i, nu se pot ab\ine, sa
inc-ere inlocuirca c,1rnii de pore eli cea de vaca, oaie, berbee, miel, vi\el, pe~te, molu~te, dar mai cu seama cu OWl,
"C,iei ouale, dupa cum afirmii yoghinii, conlin via\a, adiea
prana.
Ce e interesant in aceastii problema e faptul ca dupa
'aproximativ 6 luni - 1 an de piactic;] Yoga corectii, se
simte 0 u~urare a corpului, 0 sa\ietate inexplicabilii, semn
ca organismul s-a umplut de prana, iar din acel moment
-e bine sa se profite de aceasta poartl' deschisa spre 0
viat~l lunga ~i sa se manincc din ce in ce Inai putin, fara
tei:mUI dl s-ur putea intimplJ. ceva nlu.
Rezervele de prana fi"Lurite de yoghini in timpul executarii coreete a asanale!or ~i a respira\iilor speciale, comp!etate zi de zi, ajung pentru zeci ~i zeci de a.ni. hrana
nefiind pentru ei altceva decit un carbura nt brut, gros icr, care adaugat corpului in miisura ira\ionalii, poate
-deveni nociv.
22

Mul\i i~i vor ziee: "Yoghinii deci trebuie sa arate ca

asceti : slabi, costelivi, numai piele ~i os". Ace~tia
trebuie sa !?tie ca. se in!?aUi ! Fiecare organism i~i g~l ~e<;",te
s ingur echilibrul biologic, indiferent de cantitii\ile de
prana sau de stratul de griisime depozitate. Vom putea
vcdea yoghini robu ~ti, costelivi, gra~i, medii. Lucrul ace~ ta
nu rcprezinta ceva esen\ia!. E bine, in schimb sa ne fcrim sa fim ca acei ~arJatani care colinda Tibetul anitindu-~i trupul sub\iratee ~i care, prin citeva exhibi\i! pe
care ~tiu sa Ie execute in viizul tuturor, profitii de pe
urma credulilor spectatori. Yoga nu inseamna exhibiiionism ~i ~arlatanie, nu in<:ieamna d~tig de bani ~i pref{lcatorie. nid caderea in misticism, ruga, vraja sau nlagie.
ci 0 metod" cu tolul ~tiintifkii, minu\ios verificatii de mii
de ani, azi cu institute ~i profesori periec\iona\i, cu marc
vii tor in salvarea vietH oamenilor ~i trezirea facultil\ilor
lor constructive.
Multi se vor intreba poate de ce mai este nevoie de
Yoga, cind exista spitale, doctori ~i medicamente penlru
tratarea diferitelor afec\iuni. Y oghinii considerii cii adevaratul "tratament" consm in evitarea aparitiei bolii, ceea
ce presupune: 1) via\ii echilibrata, rationala; 2) purificarea trupului ~i reglarea func\iilor neuro-psiho-horm onale; 3) intarirea organi5mului prin Yoga.
Cei care uzeazii mai mult decit lrebuie de medicamcnte, sau chiar ~i aceia care fac tratamente indelungate cu
produse farmaceutice (obtinute prin complicate procese
chi mice), la un moment dat i~i intoxica anumite org~n e
sau chiar intregul organism cu produ~ii toxici, mai greu
climinllbili, sliibind rezistenta ~i ofcrind, in acela~i timp,
drum liber ~i sigur instalarii unor boli i ncurabile ale organd~r vitale (inima, ficat, creier etc.).
Yoga, prin actiunea ei benefici, asupra fizicului ~i psihicului, ~i prin efectele sale de dezintoxicare ~i regeneni ~ te

23

r
rare a celulelor trebuie privita ca 0 rnedicina a viitorului,
o medicina sigura, eficace ~i care, impreuna eu acupunctura ~i reflexologia', anexele ei extrem-orientale, va substitui, in chip ideal, intreaga gam;; a leacurilor care de
rnulte ori s-au dovedit a fi adevarate siibii cu doua tai~uri _

In ceea ce prive~te consurnul de vegetale corncstibile,

nu existii restric\ii, decit indica\ia sa nu se depii~easca
por\iile norrnale la mese ~i sa nu se amestece produsele,
ci sa se consume din una ~i aceea~i mincare pina la reJativa saturatie, sa nu se bea apa, nici inainte, nici in
timpul mesei, ci la 0 jumatate de ora dupa terminarea ei.
De asemenea yoghinul nu trebuie sa manince intr-un
mediu zgomotos, cu joc de lumini, discutii in contradictoriu, sau ell persoane siciitoare, care 58.-1 provaace la discu\ii ce perturba mastica\ia ~i buna func\ionare psihohormonala care stau la baza unei digestii corecte. Mincare trebuie sa aiba 0 temperatura moderata, nici fierbinte, nici rece, la fel ~i apa, care, totu~i, nu trebuie sa
fie veche. In timpul mesei yoghinul nu trebuie sa fie framintat de giJ;lduri. Daca 0 stare de enervare i~i face totu~i loc in sufletul yoghinului (e ~i el om !) el nu miininca
decit dupii ce starea respectiva trece de la sine.
Yoghinul manincii la ore fixe, doua-trei mese pe zi.
De preferin\a doua - seara, de loc! Daca totusi foamea
iI riizbeste spre seara, el trebuie sa se rezume la 0 cana
- doua de lapte, com pot, miere de albine, 0 fruda. Daca
in lipsa totala de orice alta mincare gatita sint obliga\i
Sa miinince 0 conserva de carne sau pe~te, dupa 0 jumatate de ora de la terrninarea mesei trebuie sa bea apa,
1 Studiu al reflexelor. A se vedea la sfiqitul eArtH desenele
neccsare c.elor care vor sA completeze practica eu efectele rezul~
talC din masarea sistematica a zonelor interesate.

24
i i..

odes, dar nu mai mult de 0 ciinita. lar a doua 7.i ~i a treia

2i trebuie sa consume lapte, fructe, zarzavaturi, la care
'se adauga siropuri naturale, de fructe. Acela~i lucru il
lac ~i in situa\ia cli accepta sa ciocneasca un pahar de
biiutura eu comesenii. Pentru dezintoxicare mai fac si
.asane speciale.
Dupa rnasa, yoghinul nu doarme. Somnul ce urmeaza
mesei atrage dupa sine imbolmivirea ficatului, a intestinelor, sclcrozarea vaselor de singe, cre~terea in greutate.
Baia se face numai inainte de masa. Somnul trebuie
sa dureze 7-8 ore pe noapte, cu capul spre nord sau sud,
in nici un eaz spre rasarit.
Ineheind, repetam eli marea terapie a yoghinilor con'stii in PREVENIREA BOLILOR prin viala ponderata ~i
inteleapta.

PRATHYARA
(Eliberarea

1:

con~tiintei
interne ~i

de solicitiiri nllgative
e;;:tcrne)

eu ginduri bune se culca, cu acc!ea~i ginduri se scoala.

Lucrul acesta conteaz!! mai mult decit durata somnuluL
De altfel, aceasta reprezintii un mod de cxersare ~i eliberare a psihicului de noxe specifice care sint capabiJe,
neinfrinte fiind de catre individ, sa produca moartea fulger[,toare, atit de specifica epocii civiliza\iei modeme.
Yoghinii consider;;, ca raul eel mare eonstii in neputin\a
omului de a-~i controla ~i supunc 'I t[lrile afcctive, atit
pc ceic pozitive, cit ~i pe cele negative. In aceastcl privintll yoghinii au 0 practid't speciale, foarte originaU"t si
mai ales foarte eficienta, fani de care considcrc'"tm en Yoga
dcgealJU este praeticata ea exerci\iu fizie, nefind decit 0
simplil gimnastidi, dar de multe ad 0 gimn as tica nociv[l !
Despre ec e yorba ?
In oriee moment al vietii sale, in stare de vcghe, yoghinul j~i obi~nui c~te Eul sa fie vigilcnt ~i s[, slIrprinti;,
s l"bieiunile fizicllluL Atunci cind, spre exemplu, are de
f{lcut 0 munca anume ~i simte 0 durere de dinti, i~i zicc :

"Nu ma doare nimic! Totul c doar 0 impresie !", iar durcrca sc diminucaza ~i dispare. Stiind cunl sa fad! (t~(I
nale si ,?tiind ~i pe care anume su Ie fuccl, combinindu-le
<.:u ,H: .... 1 .. istcm dl..! climinilrc a ruului psihic. curind cl va

20

stiipini boala. $i nu trebuie sa ne prindii mirarea daci\

yom spune cii aceasta metodii ~i-a dovedit eficacitatea
~i in bolile cardiace ~i in cele renaIe, ~ i in
reumatism,
diabet, alergii, astm, stari depresive etc. Pentru cli Eul
este instruit ~i construie~te in corp 0 tesaturii din fibre
indestrllctibile.
Exerci\iul mentionat mai sus cste in strinsii legiiturii
cu exersarea unei corccte pozi\ioniiri a ochilor. $i explicalia exista. Se ~tie cii ochiul este 0 "prelungire" a
creierului. De pozitia ochilol' depinde starea cerebrala ~i,
invers, orice stare psihica sau nervoasa schimba pozitia
ochilol', deci exista 0 interdependen\ii indubitabilii intre
oehi ~i creier. (In capitolul de ineheiere yom prezenta ~i
acest exercitiu care ~i-a dovedit in mii de ani eficien\a).
In Ayur-Veda am intilnit un text interesant care inviiluie in enigma un "devar milenar: "Ceea ce face sa
izbllcneascii bolile sint aeele miriade de creaturi minuscule ~i invjzibile care, in ansamblu, nu sint altceva decit corpul spiritului riiului. Ele nu pot ataca decit pe eel
care deschide, el insu~i, 0 bre~ii in sufletul sau". Ultima
fraza este edificatoare.
Paracelsus amintea despre acela~i luceu, astfel: ,,0
atitudine de spirit nobilii constituie cea mai buni, pl'otectie impotriva bolilor". "Atitudine de spirit nobilii", adicu
Y Og d spiritualii. Dr. Volqyes afirma acela~i 11ICI'1I cind
spunea cii "Starea de spirit joacii un rol decisiv pentrll
sana tate". Yoghinii din Orient au credinta cil toata dQreglarea fizic[, datoratii bolilol' contagioase este de ol'igine
mentalii.
Este bine cunoscutii preocuparea stramo~ilor daci ~i
a biitrinilor no~tl'i pentru purificarea psihicullli in vederea intremiirii acestuia. Nu se cunoa~te insa calea pl'in
care ace~tia au ajuns la credinta cii psihicul jouc;, un rol
dccisiv in sanak1tca corporala, !?tiindu-sc doar Ca Cil ni
27

'Ii
I

I'

s-a transmis prin proverbul: "Pe~tele de la cap ce strica !", expresie ce-~i gase~te oglindirea in eoneeptia yoghinilor orientali. Insu~i Pavlov nu facea decit 0 redescoperire a acestei credinte atunci cind afirma eli uzura
~i dereglarea functiei organelor Ie datoreazii unei leziiri
ireversibile a celulelor nervoase. Romanii, foloseau dictonul "Minte sanatoasa in corp sanatos". Desigur, uitau
ca aceastii minte, bolnava fiind, trupul, chiar saniitos nu
mai are nici 0 importantii.
Multe stari psihice depresive produc adeviirate boli
fizice. latii numai citeva exemple : senzualitatea exageratii
insotita de melancolie ~i gelozie produce tubcrculoza;
frica de moarte ~i gindul mortH - impotenta sexuala;
deziluzia 5i insatisfactia - predispozitie pentru ulcer stomacal; supraexcitarea nervoasa frecventii - tulburarile
cardiace ~i varicele ; hartuielile ~i frica prelungitii - catarul cronic gastro-intestinal; spaima subitii - diareea ;
zbuciumul ~i tristetHe - calculii renali ~i biliari etc.

IMPORTANTA' CUREI DE CEAIURI ~I A CUREI

CU PRODUSE APICOLE
Multi dintre cei care doresc sa practice Yoga sint oameni care au 0 oarecare debilitate fizicii, un surmenaj nervos sau 0 dereglare endocrinii, multi au boli renale, hepatice, de pancreas sau vezica biliara etc.
Toti ace~tia trebuie sa ~tie cii practicarea sistemului
Yoga este bine sa se facii dupa ce tratamentul medicamentos a incetat 5i bineinteles atunci cind medicul i~i da
consimtiimintul, eventual, dupii 0 curii de ceaiuri 5i produse apicole. In caz contrariu, de regula, se produc neplacer! din cauza supunerii organismului la solicitiiri subtile.

Plante medicinale

~i

legatura acestora cu Yoga.

Vechii indieni intemeiaserii 0 adeviiratii medicinii pe

baza de plante I Accastii medicinii avea un numilr impre1 La dClCi, aceasta preocupare era la fel de prodigioasa ca
la hindu~i. Despre vestltii medici daci aminte~te ~i Tucidide;
este vorba despre acele tabli~e care, pe 11nga descintece de alungaTe a bolllor. cuprindeau numeroase retete din plante vindecltoare. Pastrarea. pina in prezent, a numeroase nume dacice de
plante medicino.le precum ~i descoperirea, in multe 3!;iezari, a
unor instrumnte medicale, e inca 0 dovnda In acest sens. Herodot parintele istoriei (484-425 I.e.n.), aminte~te despre faptul ea
dacii nveau l;tiinta vindecarii bet~ugului insomniei ~i pe eel a1
alinarii groaznicelor dureri trupe~ti prin anumite fumigatii de
cinepa ...

29

....

),

sionat de retete. Hindu~ii credeau in multc. Unii credeau

in zei, altii in puterea mintH. Unele ~coli atribuiau puterea de vindecare ~i revitalizare a pranei 1, altele :! insu.~iri
lor particulare ale plan tel or.
Astiizi, d~toritii atltor mijloace moderne de analize
chimic{1 ~i Jizica, dutorita, mai ales, microscopului electronic ~i, indiscutabil, aparitiei !?tiintelor de granita ~r a
specializarii '?tiintei bjologicc, s-a putut afla adevHrul,
pinrt iCl'i-ulaltiiieri inviUuit in obscura pclerinc.l a mistereler.
.Plantele medicinale au 0 compozitic deosebit de complcxii. Ca s" ne facem 0 idee mai ciani asupra compleXiti-Itii structurii chirnicc H plantc]or mcdicinalc, vom enurnera pl'incipalii compu~i care au 0 actiune binefacatoarc
asupra organismului, actiune de vindccarc, numindu-se,
din accast,l cauza, principii active.
1) Vitaminele. Sint principiile cele mai importante
sintetizate in corpul plantelor (frunzele plantelor sint, de
fapt, adevaratele laboratoare, ciici in ele, sub actiuneu ultravioletelor, sc dcsavJr~e!:'te ulambicatul proces al fotosin1 E Yorba mai ales de cei din $coala Nyaya-Vaisesika, a carei gindire ~e baza mai ales pe principiul ea paramanu (particuIe Jnateriaie indivizibile) aic<1tuiesc totaIitatea [enomenelor. Cei
din ~(,o<lla Carvuka sor:oteau C{L la baza fenomeneior stau 4 eleflWnte: apa, aerul, foeul r;;i plimintul, care se imbina armonios
intre cle [ormind mnteria cu trasaturile ei caracteristice. Cei din
accast;:l !;'coala Iuptau impotriva brahmanismului religios ~i fanatic.
:2 Hen:nind asupra nr)punii de prana ne simtim obUgati a
<lmintj despre 0 bizara cOincidenta, ~i anurne faptul ca dr.
Manfred Curry. facind cercetari asupra materiei, a des(!operit eXistenta in aer a unui izotop al ozonului (gaz rar) pe
care (nu se ~tie cit de intimphltor!) I-a numit ARANA (doar prima silabii 0 face s[, difere de CCa a cuvintului PRANA I). M. Curry
a afirmat c-' ARANA esle indispensabiHi vetii ~i ca, de fapt, nu
e altcev3 decit fabuJoasa. fantastica PRANA !

30

tezc i). E adevarat cd plantele medicinalc nll ofeni m ntitii\i mad de vitamine, dar prin inaltul lor grad de asimilibilitate ~i prin faptul cii sint concentrate in proportie naturalii ~i se absorb simultan cu celelaltc principii
active, vitaminele pe care Ie contin sint deosebit de importante.
Exista plante in al diror fructe se acumuleazii 0 mare
\ cantitate de vitamine: exemplul eel mai bun in aceast{l
privintii il ofera fructele catinei (Fructus Hippophae) care
sint 0 sursa valoroasa de vitamina C, B1, B2, acid nicotinic, acid folic ~i alte substante cu valoare terapeuticil .
Nu mai putin valoroase sint fructele miice~ullii Fructus
Cynosbati), la fel de bogate in vitamine, cum ar fi vitaminele C, K, A, B2, Bl, P, acid nicotinic sau urzica (Vrtica dioica) bogata in vitaminele C. K, A, B2, zmeurul
(Rubus idaeus L.) care are vitaminele A ~i C, murul (Rubus fructicosu,:; L.) care, ~i el, contine muIte vltamine
~.a.m.d. 1.

2) Acizii organici. Au lin mare rol in terapia multor

boli. Acc~ti acizi intra in compozitia tuturor plantelor ~i
se evidentiazii mai ales in Iichidul tisular vegetal.
3) Antibioticele. Aceste principii au 0 insemniitate
mare intrucit constituie lancerii care frineaza iure~ul inspiiimintiitor al agentilor patogeni.
4) Fitocidele. Sint principii cu ac\iune antimicrobianii.
1 Ca ~i in cazul fructelor de catina (sau al altor plante
care contin vitamine) fructele de mace~, pe linga vitaminele enumerate, mai contin importante rezen'e de aIte 5ubstantc, cum at'
fi: tan in, acid malic, citric, pectine, zaharuri. tn cazul d'itinei
~e pot enumera fitosterolul. inozitolul, acizi gra~i, ulei volatili.
pigmenU carotinoidici. In cazul urzicii. amintim substan~ele azowase, clorofila ~i mucilagiile, in al zmetirului, addul malic !1i ci
'Cric ~i zaharurile, in al murului, taninnul, acizii organici, flavoanele etc ,

31

5) Heterozidele 1. Sint cardiotonice 2, antracenozide 3, sapuonozide\ flavonozide 5, glicozide 6, cianogetice, tioglicozide 7, taninice 8,
6) Glieoalcaloizii.
7) Prineipiile amare. Au structuri diferite, dar '8 caracterizeazii prin faptul cii au gust amar.
8) Holozidele. Dintre care mai importante ,int: mucilagiile, pectinele, amidonul, celuloza, gumele. Gumele
au insw;iiri ernoliente; pectinele sint coagulante; amidonul - energetic, celuloza - importanta pentru activitatea intestinului gros ~i rol in hranirea organismului animal ~i uman ; mucilagiile - diverse roluri.
9) Alcaloizii. Siirurile extrase din plante reprezintii
valoroase medicamente. In situatia in care intr-o plantii
se intllnesc mai multi alaloizi, planta respectiva e 0 planta toxica. Exemplu: leandrul, miitniguna, cucuta, miiselarita, spinzul etc.
10) Uleiurile gmse. Sint principii de mare importanta
in tratarea unor boli cum ar fi bolile digestive, de circulatie, ale aparatului respirator, ale cailor urinare.
11) Uleiuri volatile. Principii active importante pentru efectul antimicrobian ~i antiseptic.
12) Rezine.
1 Numite ~i glicozizi - srnt compu-5i ai glucidelor.
2 Au actiune favorabila asUpra cordulUi bolnav.
3 Actiunea lor este purgativa sau laxativa, sau laxativ-pur_
gaUva.

4 eu actiune expectorants, hemolizanta. in unele cazuri depurativc:1.

5 eu actiune preponderent diuretica
6 Din reactiile carera rezultA acid cianhidric.
7 Prezinta caracteristici de activare locala a circula~iei singelui.
8 Astringenta ~i chiar hemostatica.

32

13) BaIsamuri.

. .

In afara principiilor active, plantek medlcmale au m

compozl.\l.e ~i mieroelemente (iod, fluor, cupru) ~i elemente minerale (macroelemente), adidi.: K, Na, Mg, Fe,
P, Cl, fapt care Ie face ~i rnai utile in tratarea unor boli
cum ar fi anemiile ~i carentele vitaminice, bolile de demineraIizare a tesutuIui osos ~.a.m.d.
Plantele mai contin ~i insemnate cantitati de proteine
vegetale, preeum ~i hormoni vegetali ~i multe alte substante
Pe linga efectele terapeutice ale plantelor medicinale
~i ale plantelor, in genere, trebuie amintit ca valoarea
plantelor e traductibilii ~i in calorii (Iucru foarte important dacii ne gindim cil aceste calorii sint foarte necesare
in cazul tratiirii unor bolnavi a caror boala este u~urata
de ealoriile ceaiului consumat, sau cum se intimpla de
multe ori, caloriile ceaiului respectiv substituie caloriile
hranei ce nu poate fi consumatii de bolnavi operati Ia
git, cavetatea bucala, esofag, stomac, intestine etc). Aceste
calorii se datoreaza gll1cidelor, grasimilor ~i proteinelor
din plante.
Existii popoare la care ceaiurile se consuma in scop
energetic. lndienii, tibetanii, chinezii, japonezii ~.a.m.d.
consumii in fiece zi 5-10 ceaiuri fierbinti. Atit puterea
caloricil rezultata din fierbere, cit ~i calorile rezultate din
partile nutritive ale ceaiurilor fac ca eel care Ie consuma intr-un numiir atit de mare ~i la intervale scurte sa
nu simta, practic, nevoia altor mindiruri.
lata deci inca unul dintre secretele suple\ii yoghinilor care sint mari consumatori de ceaiuri; iata deci inca
unul dintre secretele longevita\ii lor, secretul unui trup
nesclerozat, suplu, elastic, dar cu 0 osifica\ie foarte so33

"'I
lida datorata ceaiurilor cu efecte remineralizante ale sistemului osos 1.
Sa consultiim din curiozitate ~i urmatoarea schema
despre care consider ca va sugera importan\a caloridi ..
plantelor medicinale 2. Dam valorile: grame pentru 100
grame aliment consumabil :
Denumirea plantei

Glucide Lipide

Anghinarea

Ceapa usea ta
Ciuperci
Ciuperci uscate faTtat

Ridichi de

jarnii

Sreda ro~ie
lRadacini de telina
Urzica
Usluroi
Afina (Cructe proaspete)
Cire!j (am ar) proaspAt
Cire!je obi.$nuite proaspete
DUd-fruete proaspete
Frag pildurean proaspAt
Grepfruit fruet proaspAt

7,5
10,5
2,5
30,8
4,9
9,0
5,9
7.1
26,0
a3,9
H,B
18,3
14,5
9,8
6,5

0,1
0,2
O,S
[,7
0,1
0,1
0,3
0,7
0,2
0,6
0,4
0,3
0,6
[,0
0,2

Proteine Calorii
1,7
1,5
5,0
(1,7
1,3
1,3
[,4
7,9
7,2
0.7
1,0
i,l
1,3
1,3
0,5

Umii fruct proaspat

Mandarin fruct proaspat
MAce~ fruet proaspat
Mere fruct proaspat

al

6t
65

313
26

43
33
61
137
66
60
82
81
57
38

Glucide Lipide

62,2

0,9
0,8
4,1
0,3
1,5
0,6
1,4
1.2
2,2

Mere lIS(:<lte

70,0

3,1

Sue de
Nectar
Sue de
Sue de
Sue de

15,0
14,7
12.3
13,7
8,7
]7,4
14,2
9,7
9.0
7,0
13,0

1.R
0,03
0,81
0,16
0,09

rlmeur
Vi~in
~ace~e

uscate
de saminta

necur~ ~ute

afine
vi~ine

zmeura
prune
mure

Sue de mere

Sue de gutui
Masline
Seminte de floarea soarelui
Seminte de dovleac
Nud in coaje

6,2
8,7
21,8
16,9
14,1
17,2
13,6
13,6

Proteine CalorH

0,7
0,1
1,2
0,4
1,4
0,1
0,6
0,5
0,7

MUr
Prun
~

Denumirea plantei

52,0
50,0
47,0
58,5

0,09
0,09
-I,D
27,0
35,0
17,0

30
40
127
74
77
74
67
65

270
302
62
63
51
56
36
72
58
5,0
612
613
666

1 Coada calului (Equisetum arvens L.) are iarba (Herba Equiseti) foarte bogatA!n saruri de magneziu, sodi'O. calcill 1$1
potasiu, fnsu!jire ce sUi la baza Unui preparat sub forma de pulbere
care se administreazA bolnavHor de a nemie. PorumbuI lSi mai ales
matasea sa (Stigmata Maydis, slnt bogate tn saruri de siliciu, cald.
~i potasiu. Un exemplu tn acest sens este chiar ~i pirul (Agropyron
pens) numit ~i albei, ragalie sau chir, ai carui rizomi (Rhizona
Gr;nninis) contin, pe lings multe aite principii active, !ii saruri
de siliciu ~i potasiu care Ie fac foarte utile In combaterea i05uficientelor mineralizari ale sistemului osos.
2 Yoghinii nu separ! calitatHe plantelor In .ou4: una nutrl.
tiva !iii una terapeutica, ei considera ca aceste douA slnt una:
calitatca vitalizanta a plantei!

34

35

f"

PREGATIREA FIZICA IN VEDEREA

PRAC'fICARII SISTEMULUI YOGA

Cu toate cii existii 0 deosebire substan\ial;; intre sport

sistemul Yoga, trebuie ariitate punetclc comunc car~
Ie armonizcll"," AUt sportivul care dore~te sa practice
Yoga cit ~i nespo<'tivii trebuie sa-~i faci, pregiitirea prealabila pentru a se incadra in reguli!e specific yoghine,
.'\stfe!, eel wre este sportiv nu a fost obi~nuit sil faca baie
gencral<'i inuinte de antrenament, ci dupii, lucru nepermis in Yoga. Sporlivul ~tie di dupa antrenament trebuie
sii-~i speJe trupul asudaL Yoghinii i~i ingrijesc plclea in
mod deosebit, deoarece ~tiu ca aceastii bioenergie speciala dcnumitil prana i~i gflsc~te tainicele ciH de patrundere
in corp ~i pr;n acest organ delicat, imcstrat cu funclii
diverse ~i ind;spcnsabiJe vie\ii. Pe Iingii aces! considerent
de baztl, yoghinii .$tiu cii pielea reprezinttl a fourtc intinsa
ZO;1', prin care oXigenu! patrunde in organism vitali7.ind
porE, ba nlai mult, pielea contine mii ~i nlii de termina\ii nervouse senzitive : sta\ii de inform are urgentil a centrilor medlll!"i 5i corti cali, cu toatii varietatea realitiltii
din jur. Ei ~tiu 'ci, aceste terminatiuni nervoase trebtl'ie
sa aiM un anumit tonus, ~i ca apa ~i aerul sint cele care
Ie confera tOllusul doriL
Ncsportivii care vor sa inceapa practicarea sistemului
Yoga nu au voie sa se grabeascii ~i sa 0 lnceapa fiira a-~i
~i

)I~

consolida fizicu!, fara a-I cali in prealabil, dcci filra a-I

adapta, caci Yoga este mult mai riguro"sa ~i mai primejdioasii dedt sportul european.
Ce trebuie sa faca vitorul yoghin in aceastil directie?
In primul rind, trebuie sa se conformeze regulii de sp"lare a orificiilor nazale cu apa sarata, Asta pentru a-~i
asigura 0 respiratie corectii, Cel ce refuza sa faci' acest
lucru, sa nu practice Yoga. 0 data asigurat drenajul eailor naza!e, trebuie sa inceapa efectuarea riguroasii, zilniea a gimnasticii de inviorare. Ce e drept, trebille '"
o fuca ceva mai mult, progresiv, adicii sa ajungii la untrenamente de 15-30 minute. Trupul va fi, inainte de
gimnasticii, inviora! cu aer proaspiiL Practicianul trebuie sa se obi~nuiascii cu gindul cit corpul nu trebuie sa
fie acopedt cu pijamale, fulare, trcninguri, pulovere etc,
Astfel, dam ca exemplu yoghinii tibetani care se retrag
in colibele lor ~i, pe un covora~ special, a~ternut pe jOs,
executa exercitiile complet goi. Am adiiuga ca in Tibet
sint geruri foarte aspre, dar ).oghinii, datorita disciplinei
lor de via\ii nu ~Uu nici macar ce-i aceta guturaiul! In
afara gimnasticii propriu-zise, viitorul yoghin trebuie sa
efcctueze zilnic mi~cari de rota\ie a capu!ui in toate diree\iile ; 10 mi~ciiri de rotatie a bustului i'l cele douil sensuri, aproximativ 10 gcnoflexiuni, 10 apleciiri In fata eu
atingerea du~umelei cu virful degetelor (aten\ic la pieioare! ele trebuie sa stea lipite ~i drepte in tot timpul
efeduarii aplecarilor), obligatoriu, minimum 3 flotiiri (cu
respectarea stricta a indica\iior privind pozitill corpului
in timpul flot,trii), urmate de 10 inspiratii profunde pe
nas '. Viitorul practician trebuie sa se obi~nuiascii cu alergares in aer liber. E bine sa 0 faca descult pe un teren
] ACCCisla incalzire se face zilnic, de pref~rin,a in zori <:.o\u
}a inserare.

37
36

r"

)
1',

binc oxigenat, in ~ort, iar daca e iarna, in trening. Respil'a\ia se va face astfel: inspira\ia pe nas, expira\ia pe
gura. Mai tirziu e bine sa se incerce, dar la 0 alergare in
ritm mai moderat ~i expirarea pe nas.
Cum se va face acomodarea pentru alergari mai indclungate? Astfel : 25 m prima zi, 35 m a doua zi, 50 m
a (reia zi ~i restul saptaminii, 75 m in a doua silptaminii,
[50 III in a treia, 30e m in a patra, pina se ajunge la
l 000 m. Ap"i se adauga (respectind aceea~i formula) pina
se ajunge la 2000 m, 30QO m, 400ij m, cifra care va ramine ulterior constantii.
o singurii men\iune e necesarii : dnd s-a ajuns la distanta de 1000 m, alergarea nu se va mai face zilnic, ci
din doua In doua zile. Cind se ajunge la 2000, din 3 in 3
zile, Ja 3000 din patru In patru zile, la 4000 din 5 in 5
zile. Altfel, riscam sa plafonam rezisten\a fizicil.
In toatii aceastii perioada alimenta\ia trebuie sa fie
cont,i~tenta, dar ponderata, diversa, bogata in vitamine, in
special in vitamina C ~i B, consumul de apa corespunzator, preferindu-se apa minerala bogatii in fier, potasiu,
iod. magneziu, fosfor, mangan (Ja noi tipul Borsec, Buzia~. Harghita, Perla Casinului); se Vor consuma lactate, carne de vitii ~i cruditiiti. Tot in aeeastii perioada e
indicat Sa se bea 1-3 eeaiuri diuretice intre mesele principale. Mai eficaee este dacii se beau, intercalindu-se eeaiuri diuretice ~i depurative (cu condi\ia sa nu se bea mai
mult de 3-4 ceaiuri pe zi). In !ipsa acestora, cu foarte
bune rezultate se poate folosi eeaiul de soc, ceaiul de
miice~e, ceaiul de urzici sau de mu~e\el. Pentru pel'Soanele nevrotice cste indicat seara, inainte de cuJcare, ceaiul
de fiori de salcie (1 ceai, aUt i). Pentru cele care au nisip la vezica biliara, rinichi sau vezica urinara, ceaiul de
mi\ce~e, cozi de cire~i ~i eel de matasea porumbului (este
eel mai indicat). Pentru reumatlci eel de urzici, frunze de

88

gutlli, dar mai ales citronada naturala de lamiie, dilnineata, pe stomaeul gol, cu 0 jumatate ora inainte de masii,
preparatii astfel : 1 lingurii de miere dizolvatii intr-o can-.
titate de 350 ml apa proaspilta cu 0 lamiie mare stoarsa
bine. lndulcirea eu miere de saldm. Pentru eei anemlci
se recomanda ceaiul tonic, indulcit eu miere neagra de
munte. Pentru cei care au boli hepatice cauzate de intoxicatii '~i oboseli, se recomanda polen polillor de albine
care se va administra de trei ori pe zi, amestecat in p,ir\i
egale cu miere de coriandru, dte 0 lingura eu 0 ora inaintea meselor principale. Dupa mese, la 0 jllmatate de ora,
grapfruituri ~i la 0 ora ceai hepatic, apa din bel~ug " cura
de vitamina B. Aeeastii cura va consta din administrarea,
pe stomacul gol, dimineata, a lInei cantitiiti echivalente
eu 0 !inguritii de drojdie de bere (cu 0 ora inaintea me;ei).
In timpul pregatirii fizice pentru Yoga, hepaticii, inainte de inceperea alergiiturilor, vor face mar~uri lente timp
de 6 luni, exercitii de apleciiri (serii de 10), vor eonsuma
~i ceaiuri depurative ~i de soc ~i, 1n mod exceptional (pinii
1a inceperea asane!or), vor dormi 3 ore in timpul zilei
lnainte de masa de prinz. Lapte dulce dupa mese. Evitarea eforturilor mari. Pentru cardiaci, tot polen, dar in
amestec cu miere de tei. In cazul ca sint obezi, vor consum a numai polenul simplu. Ceaiul contra tulbur[,rilor
cardiaee, plus ceaiul de mace~e *i eel de trandafiri vor
adiiuga comori de siiniitate celor cardiaci. Aee~tia vor
reduce doza de apa, eautind sa 0 substituie prin consum
(moderat) de lapte acru degresat sau apa induJcita slab
eu miere de tei ~i cu adaos de zeamii de lamiie (in tre
mese). Cardiacii, inainte de inceperea exercitiilor Yoga
trebuie sa se antreneze minimum 6 luni in mar~uri, aler1 Yoghinii consumA apa in cantitati mici, bind-o des, cam
.aiD 3 in 3 ore, totdeauna.

39

,
-

it
gari pe distante de 100 m urmate de 100 m mar~ ~i in
special inot, dar, atentie! numai eu eapul ia suprafa\ii !
Ei i~i vor face, in ioe de hili, masaje eu prosopul ud, urmate de frie\iuni pe piele eu FOsoP useat, ulterior du~uri dese. Vor sta intin~i 2 ore pc zi. fara efort fizie ~i
enervari.

Astenieii, pe lingii eura de polen (in amestee eu miere

de munte), vo\" face ~i 0 eura de lapti~or de mateii in
micre de sakim, eu adaos de eura de eeai de eatina. La
rezultate slabe se reia cura de polen in miere de floarea
soarelui, tei ~i coriandru cu adaos de extract de propolis, boabe de pastura ~i separat lapti~or de matea. Astenicii se vor cuica maximum la ora 21,00 ~i se vor scula
la 5,00. Nu vor dormi ziua ci i~i vor istovi trupul prin
ulergari ~i inot, gimnastica mulw, dormind cu capul numai spre nord. Vor evita zgomotul, conflictele ~i emotUie
~i i~i vor intensifica aetivitatea erotica (fiziologica), vor
eonsuma carne de vita ~i pe~te, dar mai ales de berbee,
eu un pahar de vin negru dupa aceastii friptura. Ziua 3
cc-aiuri de hamei, iar seara, inainte de culcare, 0 jumatate litru lapte dulce fierbinte indulcit eu miere de tei.
'lor conSUlna ~i fru ete, nuci, arahide, alune, semintc de
dovleac ~i floa rea soarelui. Psihopa\ii vor eonsuma 3 eeaiuri de flori de salcie, pe zi, ~i vor aplica regula neutralizarii emotiilor $i a gindurilor funeste zi de zi, clip:. de
ciipii, oriunde, oricum ! Consumind din 3 in 3 ore jumatate litru lapte dulce ciildut, seara, lini$tirea va fi sigun" !
Cei care au deregliiri endocrine '5i sh, gra~i d. in aeeastii
cauza, este bine sa factl, in'-lintc de a incepe practicarea
sistemului Yoga, 0 eurit de (iJuni - 1 an cu ceai dietetic, dar eu condi\faca acest ceai s" nu fie indulcit, iar
o.aca-se bea pe stomacul degajat de alimente, efeetul sau
e deplin. Daeii in perioada ealda suferindul va minea, zi

40

.de zi, cite 0 salaw - doua din frunza de piipadie, glandeJe 5ule se vor regia pinir ra-vinClecare.-Ulterior,l >rin- asane
",' va putea ajunge nr -fiffiCtr6nareaJ or normahi. Pentru
cei eu deregJari endocrine e indieat sa nu consume miere.
Pcntru cei a earor glande lucreazii sub limite, e indicat
l'ipti~orul de matca fara miere. In privln\a pregiitirii fizice, e bine sa 0 faca, dar eu grijii, progresiv, evitind deopotrivii toate eauzele cure duc la tulburari nervoase.
Pentru intiirireu pliiminilor slab! se recomandii 0 curii
de ceai din muguri de pin (va ajuta ~i pe cei bolnavi de
vezica urinara), indulcit intens eu miere montana, lapte
de caprii ro~ie, ehiftelu\e fierbin\i pe stomacul gol, preparate din carne de cal, zer in loe de apii, in
lipsa de zer, bor') proaspiit, seu de nrs, carne de miel,
berbec, oaie sau vacii, uger de vacd, miere cu unt, pe"te
gras, glucoza eu vitamina C, alergare n~oarii in aer liber,
somn cu geamurile deschise (e bine sa sc doarmii invelit, eventual in sac de dorm!t), evitarea apei reci, a biiilor
reci (se face frictiunea cu prosopul ud ~i cel uscat), plaja
in lunile mai ~i iunie, expunind spatele mai mult timp.
Dupi. un an de pregatire, vi!torul practician va avea plamini! intariti, iar Yoga va fi eea care Ii, va dezvolta .
Cei care au un stomac bolnav, pina 1a inceperca practiciirii sistemulul Yoga, e bine sa faea 0 somnoterapic,
iar dupa aceea sa faca 0 curB. de miere eu aloe, miere eu
lapte dulce ~i ceai de mu~e\el, sa consume minci".ruri din
orez fiert, cartofi fierti sau eop\i, friptura de vitel la gratar, lactate, ~i 0 curii de minimum G luni cu ceai gastric.
Acestea vor rezolva problema, aproape complet, Yoga eliminind apoi cauza! Cei care au probleme eu defecatia,
trebuie sa fie foarte atenti, eaci una din cauze poate fi
o nevrozii care deregleazii func\ionarea nervilor vegetativi, dar 0 alta cauza poate fi ~i supraincarcarea stomacului cu minciiruri pre" consistente. Daeii individul este
41

comod din fire si-i place' sa se culce dupa ce manincii,

raul are 0 exp!icatie ~i mai clara, In uncle cazuri, a bila
[ene~a incetine~te tractul intestinaL Deci, trebuie sa se
ia severe ~i imediate miisuri de preintimpinare a unui
adeviirat dezastru, incepind prin curii\irea intestinului gros
de periculoasele otravuri care siila~luiesc in ungherele rna;
greu accesibile ale acestui "rgan, prin reducerea cantitiitii
de hrana la fiecare masii, prin suspend area imediata a
mesei de seara, prin inlocuirea carnurilor de orice fel ell
vegetale u~or digerabile (sal ate, compoturi de frucle, ~te
vie, urzici, mere, spanac, unti!?or, frunze de marar, 10boda, ~tir, piitrunjel etc), lapte dulce, iaurt in combinatie cu miere de coriandru (0 !ingurita miere intr-un borcan de iaurt), El nu mai trebuie sa doarma ziua, cj, la
o jumiitate de ora dupa mese sa faca mersuri istovitoare,
sa sparga lemne etc, In ficcare dupa-amiaza va bea, cam
dupa 3 are de la termnarea prinzului, a cana de ceai (concentrat) de cru~in; sau va folosi ceai lexativ (nu gre~esc nici aceia care folosesc, in locul ceaiului, pulbere
laxativ-purgativa), Totu~i coaja de cru~in (Cortex Frangulae) ecea mai indicatii, intrucit principiiIe amare antrachinonice au un efect purgativ sigur ~i nu produc 0obi~nuin\a ca alte purgative vegetale. Acest ceai folosit
mca din vechime are actiune de activare asupra bilei lene~e
, ~i a ficatului, ajutindu-i pe cei gra~i sa slabeasca. Cru~inlll mai e bun ~i in vindecarea hemoroizilor, In cazul
prezcn\ei in intestine a protozoarului denumit Trichomonas vaginalis se apeleaza la ceaiul de hamei (e bine in
acest caz sa se bea neindulcit. Eficacitatea se datoreaza
unui ulei volatil cit ~i lupulonei ~i humulonei (principii
active), altar substante pe care Ie cantin conurile plantei
(Strobili Lupuli). Consumat zilnie, va e!imina protozaurul.
Ba mai mult, ii va ajuta ~i pe cel care n-au secrep! gastrice suficiente, pe eei ce nu au pofta de mineare, pe eei

.2

care nu au ficatul activ, pe cei care au tuberculoza, reumatism ~i guta, eei care au acnee ~i seboree (prin eomprese eu infuzie 4 '10), Ceaiul este indicat ~i celor care au 0
agitape puberalii calmindu-le aceasta stare j,
Pentru cei care au complicatii cardiace, de pancreas,
boll ale vezicii urinare, eruptii pe piele, acnee (co~uri)
~i in acela~i timp ~i gutii, reumatism ~i hidropizie (apa
in tesuturi), dispepsii de fermentatie, bron~ite acute, baJoniiri, balonari de stomac ~i toxine in corp rccomand
o cura de ceai din teci de fasole. in primavara urmatoare se face a cura de ceai din boabe de ienupar, iar
in perioada de iarna, deci perioada de mijloc, 0 cura
de eeai din mu~chi de piatra a se bea indulcit cu miere
neagra de munte). Pentru eei a caror piclc cste sensibili! ~i se infecteaza mai des, cu 0 circulatie periferica slaba, fiind in acela ~i timp ~ i persoane cu nervii iritat!, suferinde de insomnii, pin" la inceperea exercitiilor
Yoga (~i chiar un timp ~i dupa inceperea lor) se recomanda un aromatizant pentru bai u~or de procllrat de la
Plafar (cu compozitia complexii). Daca nu se poate gasi,
se va prepara acasa din flori de levantica, mug uri de plop
~i rizomi de stinjenel. Baia se va face ell a jumatate ani
inainte de somn. Este bine, tot in aceasta situatie, sa se
consume de citeva ari pe zi sirapuri de mace::;e in combinatie cu sirop de catina, cu apii minenllii Bor,ec, indulcite cu miere de tei sau floarea soarelui, cu adaos de lecitina naturala din soia ~i calciu, plus vitamina C, Efectul
e ~i mai mare daca Ja un pahar de 350 ml se adauga 0
cantitate de 50 ml yin negru Cabernet.
1 Trebuie combatuta. parerea ea yoghinii fae abstinenta sexualil. Pe de alta parte unii uutori ineearea sa-i invinovateasea
(mai ales pe eei eare praetiea forma van tries) de exeese sexuale.
AdevAratii yoghini nu fae nici excese, nici abstinen~a, ei se eomporta cit se poate de normal!

43

.r
Eliminarea sarii din mincare ~l a tuturor excitantelor
nervoa~e (cufea, cacao, scorti~oara, piper, boia, ardei iute,

tutun, alcool, vanilie etc) plus aplicarea recomand'lrilor

facute in privin~a pregatirii fizice prealabile efectuiirii
exerci~iilor Yoga vor pregati ter~nlll unui optim a('ces
spre sistemul Hatha yoga persoanelor care sufera de maladiile mai sus enumerate.
Dar numai Cll condi~ia ca psihiclll acestoru sa se descotoriseasca, incetul ell incetul, de rele, cum ar fi ; minia,
invidia, gelozia, clevetirca, cini~mul, dlutatea, la~itatea
zgircenia, ingratitudinea, orgoliul, lenea, ura, frica ncintemeiata, perfidia, lacomia, nesocotinta, in general de taate swile emoiionale negative, care degradeaza ~i i'11pulifica personalitat2a !

PRACTICAREA SISTEMULUI YOGA ~I

IMPORTAN'fA LUI YAMA l;II NIYAMA
ETAPE l;II CLASIFICARI IN YOGA
E bine sa se ~tie ca scopurile llrmiirite de Yoga sint :
per(eciiunea fizicii, intelectualii ~i sufleteascii. Acest lucru
nu e cu putin~ sa se realizeze decit de catre cei dotati
cu multa rabdare ~i de ciitre cei care iubese Yoga ~i 0
prdetica corect, zi de zi. Intreruperea ei 0 putem asemana
zdrobirii unei dintre verigile unui lant trainie... Mul~
ne vor repro~a ea sintem prea categorici. Adevllrul este
ca Yoga nu trebuie intreruptii in condipi fire~ti, normale.
Atunei rind starea
organismului
(boala, infectie,
{mctllra, accident etc.) recluma 0 intrerupere, ea
trebuie facutii fiira nici 0 temere. Atunci toata energid.
prallicii dirijata de psihic va lucra mal bine chiar decit
in timpul exersarii f?i va ajuta organismul sa-!?i revina
din acea situa\ie dificilii. Deci intreruperea nu va contu
Ca intrerupere, ci dimpotriva : e de ajuns ea yoghinul sa
~tie eli prana se degaja din rezervorul ei special, asemenea caidurii din soba dupa molcomirea vapailor de pe
tiieiunij ro~iatici, 'Ii sii creada cu staruin~ in vindecarea
grabnica - aceasta se va produce!
Multi autori sus\in ca Yoga trebuie practicata in
zori. AWi sus~in cii ~e practica ~i inainte de apusul soa-

45

rl"

relui. Pe cine sa credem? In condipile Europei de azi

e preferabil sa se practice dupa ami<fza, spre apus. De
ce? Europeanul, literalmente, nu are timp ! Totu~i, dimineala, imediat dupa trezire, ~i dupa pregatirea pentru
Yoga, se pot practiea exercipi ea eele pentru oehi ~i psihie. Exemplificam: Netra Sakti Vikasaka, Netra Vya~amam, Drishti Nasagra, Madhyana, Brumadhya, SuryaNamasearam (salutul soarelui), Sahaj Agnisara Dhouti,
adica curatirea abdomenului prin aer ~i sing.e (aeesta e
ehiar reeomandabil sa se faea dimineata) Simhasana (poziti a leului), Vataianasana (pozitia pentru gaze), Uddyiana
bandha) eomprimarea abdomeniului), Nauli (izolarea abdomenului), Thalasana (pozitia palmicrullli) etc. Noi nu
recomandltm insa a se executa dimincata exercitii dificile, cum ar fi Halasana (plugul), Sarvangasana (luminarea), KlIrmasana (broasca lestonsil), Salabhasana (Iiicusta),
Shirshasana (pozitia stind in cap), Chakrasana (roata) ~j
alte exercitii de acest gen, adidl exercitiile grele, care
miiresc presiunea singellli in vasele neacomodate lu efortul de zi, care, neexecutate corect, pot dauna practicianului. Aceasta precizare constituie deopotriva un semnal de alarmii pentru aceia care depa~e,c 55-60 ani (vasele de singe ale acestora sint mai rigide).
Atit asanas cit ~i pranayama e bine sa se faca in mijlocul naturii (preferabil pc malul marii, a lacurilor). in
padure. pe inaltimi cu brazi. pe podisuri sau in cel rna;
Tau caz in parcuri sau gradini. Dac~l. totu~i, nu se pot
face decit in casa, camera e bine sf> fie varuita des, du~umeaua s palata zilnic, cu mobilie.. sumar, dezinfectat
des, cu u~a sau ferestele camerei deschise permanent,
iama, obligatoriu 15 minute inainte de executarea exercitiilor (in timpul executarii exercitiilor, vara, u~a ~I
geamurile se inehid ~i se a~teaptii pina ce aerul nu e
nici recc, nici cald). Capul se orienteaza spre nord. E
46

ideal sa nu se auda nici un zgomot, iar aceasta camera sA

fie folosita exclusiv, pe cit se poate, pentru exerci\iiJe
Yoga.

YAMA (Condi(ionarea moralii)

Cu toate ca se considera ca cele 5 prescriPtii ar fi
valabile numai pentru orientali, COl1sideram cil ele nu
trebuie Sa fie ignorate nici de noi, acestea sin t :
d) A nu face rau ~i a nu vatama (Ahim,a). Proc~dind
in sprijinul ~i pentru aplicarea ahimsei, suflctul trill se
construie~te Ca un edificiu de lumina, incdpii b r ~ i pen tru altii, folositor omenirii.
2) Sinceritatea (Saryam). E bine ca ELlI ." j ,c instru ..
iasca de Ia virsta frageda spre a ii sincer. Poti ,['unp
adevarul pe care-I porti in tine, caci ascunzind crima.
inclinindu-te in fata lingu5irii ; fiind complice Ia culoJr.nii ~i minciuni, nu e~ti sincer.
3) Nepottirea (Asteyam). Asteyam se r efera In combaterea tuturor poftelor care sint de maniera de a dezonora, conducind la degradarea personalltatii. Inainte
de a combate insu~ire" de bunuri. de exemplu, ce nu-tJ.
apar\in (insu~irea prin forta sau viclenie). lupta trebuie
data in con~tiinla. In ae.os t caz, ea sc va solda eu cea
mai sigurii victorie.
4) Castitatea (Brahmacharya) .. Daca nu exista ordonata pe linia gindire-cuvint-actlune, nu se poate aplica.
Yoghinul care nu 0 aplica nu poate obline rezultolc mari
eu asanas ~i pmnayama.
5) Aparioraha (Neavaritia). Decit sa ne lungim bratele pentru a primi dururi, mai bine sa Ie oferim edor ce
le a~teapta demult, Ie merita demult, dar nu Ii s-au oferill
47.

If'

pentru eei 'slabi moral, examcn care de fapt presupunc un

efort al ratiunii in fata risipei necontrolate.
lata cum Yama ~i Niyma se transforma ~i pentru
joghinul european in doua coduri, in doua statute care
desemneazii a prima ~i a a doua etapa in calea reaHz;;ri i
practicii Yoga, luind chip de legi umane, eterne ~i un iversale !...

NIYAMA (deprinderile)
1) Austeritatea (Tapas).
etc.

viata cumpatata, fiira vicii

2) Studiul (SvadhyAya). Spiritul, cu cit e mm bine

hranit, cu atit e mai inalt !
3) Multumirea (Santoha). Fericirea ta este suportul
fericirii omenirii. Cultivarea acestei stari ~i lupta impotriva rautatii omene~ti constituie garantia pacii pe glob .
Daca se va apHca aceasta "Oda a bucuriei", va fi fericlre
~i lumina in sufletul fiecaruia.
4) Puritatea (Laucham). Puritatea fizicii ~i puritatea
psihicil. Cea fizica se obtine printr-o alimentatie rationala, igiena, somn etc. Cea psihica, prin controlul emotiHor ~i a dorintelor, neexcluzind controlul asupra gindirii
insa~i.

~.I
'1.
I
I

Dar pentru cei care au baie in apartament ~i nu 0

folosesc dedt cu 0 oarecare "tema", vom spune cii degeaba e un am bun daca in acela'ii timp e mUl'dar pc
piele. Yoga nu se va obtine nici la cel igienic corporal
care e murdar pe dinauntru, adica 'cel cu suflet hain.
5) Supunerea la binele omenesc ~i absolut, deci supunerea la legile evolutiei cosmice (Ishvara-Pravidhana '.
Lumea intreagii trece prin incercari grele cauzate de penuria de energie. In acest context, Karma 2 se poate traduce ~i prin intelgerea acestei stari generale ca fiind a
stare de lucruri dificilii, un examen mai greu de trecut
1 Yoghinii indieni traduc acest lshavara-Pranihana ca pc
dOrinta atotcuprinzatoare a fiintei de a se inunda eu 1ubhc.
2 Karma: efcctele indepartate se acumuleaza ~i in yjrtutca
unor forte cosmice selective aldituiesc complexe cauzale.

48
:1

k.

I~

'"'1

PRANAYAMA
sau
hegemonia Eului asupra fortelor vitale

II
I'

Cuvintul Pranayama izV<'m'i~te din sanscritul prana care

linseamnii forta vitala (bioenergie) ~i ayama care lnseam_
na hegemonie, dominare, deci staplnire a fortelor vitale.
CUm se obtine aceastii putere de catre yoghin ?
Numai prin practicarea corecta a unoI' anumite exer-citii de respiratie, lnsotita de practicarea asanelor. Inainte de a explica modul in care trebuie sa se respire,
jnsistam aSupra unui amanunt : lngrijirea speciala a nasului. Nasul, prin pozitia ~i forma pe care 0 are, prin structura sa, este organUI menit a permite intrarea aerului In
'organism. Inceplnd de la deviatiile de sept ~i terminind cu
rinitele, nasul poate suferi de diferite boli, deformatii,
infectii care actioneaza negativ asupra fose:or inflamin'<iu-Ie, deformindu_le, mic~orlnd cavitatile sau numai pe
una dintre ele, dar lmpiedicind aerul sii intre cu aceea",i
presiune pe ambele nari. Respiratia pe 0 singura narina,
dUpa cum cred yoghinii, duee la adevarate tulburari mintale ~i endocrine (eu exeeptia anumitor procedee yoghine
aplieate in scop terapeutic, in cazuri speciale). Cert este
faptul cli toate aceste infundiiri ale nasului eU drept consecintii obligarea insului la 0 respiratie vicioasii, adicii
respirajia pe gurii. Respiratia pe gura are urmdri din cele

50

mai nefericite. In primul rind, inflamarea unor organa

importante cum ar fi: amigdalele, faringele, traheea,
bronhiile, plan1inii care, primind un aer rece se inflameaza oferind teren slab bacilului lui Koch. Tot din Jiteratura Yoga se ~tie ca respiratia pe gurii afecteaza tiroida ~i paratiroidele .
Afectarea pliiminilor 1 reprezinta un perieol imens pentru individ: pliiminii bolnavi nu sint capabiJi sa retina
oxigen suficient, oxihemoglobina va fi ~i ea insuficienta,
oxigen area tesuturilor incompleta, ca atare apari\ia starHor de anemie este inevitabila, ded insul nu mai e un
valid social.
Foarte multi dintre noi nu ~tim sa respiram. Am uita~
ca inspiratia se efectuiadl pe nas, am uitat eel respiratia
trebuie sa fie ritmica, profunda, rara ...
In teora Yoga s-a amintit despre tipuriJe de respiratie. Succint prezentate, ele sint urmatoarele :
1) toracica sau claviculara, denumita ~i respiratie su- .
perioara ;
2) costala inferioara sau mijlocie ;
3) diafragmatica.
Primul tip apartine mai mult femeilor (aten\ie la corsete ~i sutiene) ~i e cel mai deficienf mod de a respira,
intrucit numai partea de sus a pliiminilor e ventilatii
Tipul 2 se intilne~te (din pacate) ~i la biirbal i : dilatarea
pliiminilor nu e totala, 1,1 lei ca ~i aerisir"" 101'. Tipul S
este un tip mai apropiat de Yoga: diafragmul, la inspiralie, luneca in jos dlnd posibilitatea func!ului plaminilor sa se primeasca cu aer proaspiit, avantnj enorm (cootitatea de aer e incomparabil mai mare atunci clnd el
1 Mult mai repede se imbolnuve~te de T.B.C. un individ care
nu respira corect decit eel ca re \ine cont de binecllnoscutele regull ale igienei respiratorii.

51

oCuprinde toata suprafa\a pliiminilor, respectiv, numiiru l

<llveolelor active).
Desfundarea ~i "des\epenirea'"
tuturor al veolclor
pulmonare este un prim obiectiY al Pranayamei.
Nu se poate can cepe trecerea directii la executarea
asanelol' fiira Pranayamn, caei calitatea singelui nu e,te
superioara (e vorba de oxigenarea ~i de puritatea lui)
din moment ce inca nu s-a lnsu~it modul de purificilrc
~i oxienare prin respiratie tip Yoga. Aceasta estc e explilla\ic pur medicala 2.
Una cEn gre~elile autorilor de c,irti Yoga este acela
cii ei au ultat ca europeanul ~i-a dereglat ritmul respirator ~i ca reglarea acestui ritm este a problema pr ntru
europeanul ciyilizat ~i presat de timp. Astfel, europeanul
devine iritabil (oricit de mare atrac\ie simte fata de Yoga)
il tunci cind trebuie sa numere in glnd cit dureaza puraka
ip..spira\ia apoi antara kumbaka (suspendarea respiratiei
dupa efectuarea insipratiei), reehnka (expira\ia), bahya
'",mbaka (suspendarea . respira\iei dupa efectuarea ex piratiei). Aceastii numarare devine cu timpul intuitiv'" Pina
atuncj, aspirantul care e ~i nervos, gl'abit ~i nesupus numara alandala, incurca ~i incllce~te ~i chiar substituie
ritmuriIe fazelor.
Meditind asupra adaptarii sistemului Yoga la firea
europeanii, am dedus ca existii 0 singUCii solutie de rezolvare a acestui impediment: executa rea exercitiilor de
respiratie cu Suspendarea repnerilor de aer, dar cu aplicarea ritmului respiratoriu strict optim ~i specific fiecarui organism. A~a consideram ca trebuie sa se aplice

Pranayama de catre neorientaH, macar in primul an de

practica.
Acest mod de apHeare nu este diiunator, dar arc un
efect bun, constituind 0 excelentii iaza de tranzitie spreforma originala, fiind, in acela~ timp, ~i 0 oglinda a
compatibilitiitii sau a incompatibilitii\ii biologice a aspirantului la forma original orientala.
Exersind in aeeasta manierii, aspirantului, eU timpul,
i. se vor impune de la sine atit exercitiile cele mai adccvate, cit ~i modul lor de execupe, ~i, ceea ce este mai
important, exercitiile care trebuie in mod firesc sa-I due"
spre etapele urmatoare.
o alta recomandare este aceea de a intercala asanele
ca exercitiile pranayama, asanii cu asana. Motiyul : dirijarea mecanica a pranei .!?i relnoirea rezervelor pranice in
singe. Efectul, in acest caz, va fi spectaculos !
In priYinta stimularilor proprioreceptorilor ob\inute'
prin elongatii, presari, torsiuni etc. specifice asanelor, se
poate afirma cli re!ncarcarile pranice ale singelui ob\inute
prin intercalarea respira\iilor cu asanele vor prezcrva
celulele de starea hipoxicii 1 avansatii, care, pentru inccpiitori, cste in contradic\ie cu lipsa lor de rezistent<i .
Aspectul ai doi/ea, dar tot atit de important ca ~i primul, al acestei recomandiiri este acela' al suspendiirii apneelor asanice (pentru 0 perioada egalii cu cea recomandatii in privin\a Pranayamei), adicii executarea asanelor.
dar fara aplicarea regulii apneei (interdictia e valabilii
penl1u primul an de practical.
Modul acesta de executare este net superior prin
aceea cii aspirantul, netrebuind sa se mai concentreze la
tehnica apneei, sc va putea conccntra in vederea uplici.irii

1 Odata desfundate. alveoleIe i~i maresc volumul ~i devin

elastice $i active.
2 Explicatia Yoga e urm4toarea: prjn aplicarea Pranayamei
Sc introduce, se depuziteazu $i se repartizeaztl. Pr4na in corp.

1 Stare hipoxicu, stare manifestalu prjn

vr8"anism sau in anumite organc.

52

1ip~a

de oxigC'n m

53

),

unei lehnici vitale ~i hotaritoare in Yoga: participarea

psihica.
Trebuie sa. ni se ierte faptul ca nu am insistat mai
mult asUpra unor detalii referitoare la avanlajele sistemului Yoga fatii de sport; explicatii medica Ie. savante;
citate din Iiteratura vedica sau cea tibetana, dar am COnsiderat ca luerurile sint jndeob~te cunoscute; de aItfel,
numiirul mare al practicienilor din Romania e cel mai
temeinic motiv de evitare a expliciltiilor complicate.
La aceasta se mai adauga motivul cii inlen(ioniim sa
Ii invii(iim Yoga in primul rind pe copii '.
Aceasta nu inseamnii cii eei ce au gre~ it calea spre
Yoga (multi autori au despar\it Yoga de ceca ce are ea
mai important: dezintoxica\ia prin alimentatle rational a,
prezentind. in schimb, cele mai complicate asane ~i respiratii care. insu$ite in graba, fara a se trece prin etapa
unor ani de dezintoxicare ~i pregatire fi,zica oi psihica,
au daunat in loc Sa faca bine), cei ce au intrerupt-o, cei
la care nu au dat rezuItate alte cursuri, nu Vor putea,
printr-o asiduii aplicare a aces tor recomandiiri sil-~i gasease;;' 0 cale mult mai u$oarii spre Yoga. Consideram de
aItfel cil ~i vicia\ii prin consum de tutun, bautorii, gurmanzii. cafegii !?i astenizatii prin excese sexuale, respectind indica\iile date la capitolul Pregatirea fizica in vedelea practicarii sistemu!ui Yoga (7 ani va dura dezintoxicarea totaW !) vor putea sa culeaga savuroasele roade
ale unei vitc-de-vie, pe care, mai tirziu, eu salvatoare
intUi\ie, au ~tiut sa 0 s;;'deascii 2.
1 Nici un autor roman de Yoga nu s-a prcocupat pina. In
preZt.'nt de instl'uirea copiilor pentru practicarca sistcmului Yoga.
2 Concep~ia yoghinilor este ca 0 data la 7 ani celulele Intregului organbm se refac, fnlocuindu-se complet ~i ca odata cu
acest proces noxele acumulate anterior se elimina, fapt ce duce
fa suprimarea efectelor negative cauzate de intoxicare.

CLASIFICARI IN YOGA
In faimosul poem filozofic Bhagavad-gita am intilnit
o ciudat" clasificare a sistemului Yoga, dupa cum urmeazii : in cartea a doua, Yoga discriminiirii ; in a treia,
Yoga faptei; in a patra, Yoga cunoa~terii ~i a faptei ; in
a cincea, Yoga renuntarii; in a ~asea, Yoga concentrarii;
in a $aptea, Yoga cunoa~terii $1 a lntelegerii; in a opta,
Yoga salvarii in Brahman; in a noua, Yoga tainei rege$ti; in a zecea, Yoga intruchiparilor divine. Fara doar
$i poate, intreaga Upanisada e presarata cu cele mal incintatoare revelatii, insii din dialogul lui Arjuna cu zeul
Krischna mi-au retinut atenlia citeva pasaje legate de
Yoga concentr;;'rii.
"11) Statornicindu-~i singur intr-un loc curat, 0 a~e
zare tare, nici prea inalta, nici prea joas3, acoperita cu
o pinw, p iele de ciiprioara ., au arba kusa.
12) A~ezindu-se acolo, fixindu-~i min tea asupra unui
singur punct, cu activilatea simlurilor ~i gindirii stapinile, sa practice Yoga pentru purificarea Sinelui. .
13) Acela~i, neclintit, \inind nemi~cate corpul, capul
~i gitul, a\intind privirea spre virful nasului, tara sa priveasca in spatiu ... "
(Bhagavad - gita, VI, 7-17).
Acea privire a practicianului spre virful propriului
siiu nas mi s-a parut a fi nu 0 simplii spccula\ic filozofico-poetica, ci chiar Yoga adeviiratii.
Unii yoghini clasifica intr-un fel etapele in Yoga, altii in chip diferit.
Swami Shivanada, Vishnu, Gupta, Devananda ~i cei
din aceastii ~coalii au divizat astfel etapele: Niyama.
Asanas, Pranayama, Prathyara, Dharana, Dhyana, Samadhi.

54
55

Salvaradjan Yesudian le-a clasificat dupii cum ur-meazA:

1. Controlul asupra con~tiin\ei; 2. Controlul asupra
respira~iei ; 3. Controlul asupra fiziologiei.
Ph. de Meric Ie clasifica astfel :
1. Yama; 2. Niyama; 3. Asanas; 4. Pranayama; 5.
Prathyara; 6. Dharana; 7. Dhyana; 8. Samadhi.
Am rnai intilnit si alte c1asificari interesante :
1. Hatha-Yoga; 2'. Laya-Yoga; 3. Dhyana-Yoga; 4.
Raja-Yoga.
Patanjali 0 irnparte ~i el in opt etape: 1. Yama; 2.
Niyama; 3. Asanas, Hatha-Yoga, Mudras, Bandhas; 4.
Pranayama; 5. PTathyara; 6. Dharana; 7. Dhyana; 8.
Samadhi (etapa Raja).
Dintre foarte multele rarnuri ale sistemului Yoga ~i
anume : Hatha, inana, raja, dhyana, bhakt, laya, Karma,
shakti, mantra ,agny, yantra, prana, tantra etc., europeanul poate alege foarte greu etapele adecvate.
I
H. de Champigni a dat 0 rezolvare ceva rnai europeana, prezentind urmAtoarea schema a etapelor: l.
j-iatha; 2. Mantra ~i Laya; 3. Bhakti ~i Shkti; 4. Yanu a; 5. Dhyana; G. Karma ~i Prana; 7. Kundalini; 8.
S nm.adhi; 9. Baja.
Ceea ce ni se pare interesant in c1asificarea din Bhagavat-gita consl<; in faptul d\, dintr-o datii, printre atitea
"plicari spiritualc, apare ~i un exercitiu cva!:>ifizic: concentrarea. E c1ar c,' e 0 Yoga indiana, Yoga ce excelea7.i'1
in exercitH ale spiritului, nevalabile pentru europeni.
In ceea ce prive~te Yoga pe care trebuie sa 0 alegem
noi, yoghinii din Romania, consideram cii ea nu poate fi
decit cea care are la baza 0 alimenta\ie deosebit de ponperata, avind in vedere faptul ca atit guru cit ~i venerabilii ini~iati (vorbind de ace~tia de fapt reprezentam
"lita yoghinilor orientali : mae~trii Tibetului ~i ai lndiei !)

56

nu s-aT fi putut ridica la iniH\imea cunoa~terii lor, dad!

prin ci ~coala nu ~i-ar fi intruchipat virtt1~i1". eu dcosebire pe cea a infrinarii excesivei pofte de mincare ~i a
tendin\e] omului de a minea mai ales carne! La ora
aetualA Ia noi in tara sc face Yoga. Problema este sa 0
adaptam perfect !
Yoga propusii de noi i~i sistematizeaza asUel cele 3
vertebre:
1. purificarea neintrerupta a trupului ~i a psihicului
prin alimenta\ia ra~jonaIii, igiena ~i mi~care in aer liber,
gimRastica, sport, inot, mar~uri etc. ;
II. Prathyara, pranayama ~i Asanas ;
III. Armonizarea Eului personal cu Eul tu turor fiintelor umane, prin emiterea unor ginduri bune.

EFECTELE TERAPEUTICE ALE ASANELOR

~I PRANAYAMEI

PRANAYAMA

Trei feluri de respiratie

JI

Respiratia abdominala este prima din eele trei tipuri

de respiratii yoghinice pe care Ie recomandiim, a doua
fiind alternaliva (dar numai eu su~pendarea retinerii de
aer), iar a Ireia respiratia In mers (singura pe care 0
admitem cu aplicarea retinerii de aer, dar numai in fclul
~l conditiile pe care Ie yom arala ulterior). 1
Motivul pentru care nu reeomandam celelalte tipuri
de respiratie constii in faptul cii foarte multi aspirant!
neorientali s-au imbolnavit gray din cauza efectuiirii gre~ite a apneei ~i a concentriirii necorespunziitoare a psihicului in timpul exercitiulul pranayamic. Vom da numai
citeva exemple, astfel inclt aspirantul sii-~i dea seama
cii aceste exercitii respiratorii, chiar bine executate, pot
Ii nocive pentru eei ce au anumite maladii sau sint predispu~i sa Ie contracteze.
1 tn cazul acesta aspirantul va efectua respira\ia yoghinicA
.completa, care une~te cele trei respiratii: diafragmatica, costalA.
inferioara ~i toracica intr-o singura respiratie ampUi ~i profund~
In tapt, respirat,ie specifica ~oghinilor (respiratie completa).

58

Uddjai (respira\ia ~arpelui), cu toate ca e 0 respira\ia

care ajutii la reglarea glandelor, poate dauna foar!e mult
celor care au hipertensiune arterialii sau 0 mare excitabilitate. Bastrica (foalele), de asemenea, este diiuniitoare
celor care suferii de inimii, dar ~i celor cu hipertensiune.
Suk purvak (pronayama comodc1) e mai pu\in indicatii
celor care au 0 constructie firav;;. in cazul Kapalabatiei
(respira\ia de purificare) e de-ajuns ca aceas!a sii nu fie
insu~ita perfect ca ea sa produca leziuni pulmonare in
situa\ia in care dupa 20 de cieluri I1U se face 0 pauza
(cu acea re\inere de aer), ea poate produce astenie ~i
iritare nervoasa.
In dorin\a de a ajuta pe aceia care au avut deregliiri
din cauza practicarii nepermise a exerci\iilor pranayamice
~i, mai ales, in dorinta de a se evit~ astfel de cazuri,
recomandilm sa se renun\e (macar pentru 0 perioada de
un an) la practicarea celorlalte, in speran\8 ca prin sport
(mai ales prin inot ~i alergare) cavitatea vitalA (toracica)
a aspiran\ilor sa se mareasca, randamentul maxim putindu-se atinge dupii depii~irea acestei perioade critice.
Ii asiguram pe aspiranti cii rezultate bune se pot obtine
doar prin practicarea celor trei tipuri de respiratie reeDmandate de noi.

1. RESPIRATIA ABDOMINALA YOGHINICA

Este respira\ia cea mai simpla ca mod de execu\ie.
indicatii intr-un mare numiir de maladii (boli nervoase,
psihice, cardiace, de circulatie, endocrine, respiratorii, boli
contractate prin intoxicatie, boli de ficat, stomac, pancreas,
bila, intestine, impoten\8 sexuala etc.
iEste indispensabila asanelor.
5~

P"ecaut ii
Nu se executa cind s-a consumat alcool, nki r ind de
1a ultimu nlasa nu s-au scurs nlinimum 3 ore, Pcrso~lfJ ele
eu operatii la cavitatea abdominala trebuie s;, prjmcil'c~
aviwl mediculw chirurg. Cei care sufera de p15",ini 0
vor executa stind in picioare. Cei eu tensiune prea mit tl,
la inc-epu!, VOl' efectua numai 3 respiratii pe ciclu, urmind
ca dupa echilibrarea tensiunii sa Inareasca in fiecare lun?l
num,irul, cu 0 respiratie in plus, pina se ajunge la num,,rul de 10 (ace~t numar de respiratii constittiie un cielu
~i se recomandd la inceput efectuarea unui singur dclu
pe :ti, eu 0 jumatate de ora- o ora inaintea me~ei de
prinz, eu sau fara asane). Se executa numai dupa spiilarea nasului cu apa sarata.
Ti m p de executie.
Este necesar ca complexul de asane sa nu dureze mili
mu:t de a jumiitate de ora. Combinat eu savasana', trebuie sa dureze exact 10 minute. In principiu, 0 respira\ic
dure"", utit cit ii trebuie diafragmului sa efectueze, ncfortat. impreuna eu mu~chii abdorninali, apasarea ~i rid icare.

Perionda de practicare
Toatr, viata. Se excepteaza: in caz de tratament, in
Jipsa totaW de aer curat, linga abatoare, cimitire, fabrici
de produse chimice etc.
Mcntiune
Se c:Jsorteaza la orice asana, inaintc intre ~au dllpa
asane, obligatoriu inaintea Savasanei. E ideal peslru u.",nele l'ure produc marirea tensiunii.
1 }Ju!)turil Illortului. Modul ei de e:\ccutare e!>te explicilt la

capltolul Asmws,

60

M odu! de executare
Dupa spalarea prealabila a intregului, corp, aspirantul
intra in camera de Yoga ~i inchide ferestrele (daca e
iarna). Se culca pe spate ~i desface picioarele. a",nd grija
Cif atingerea podelei sa se faca pe partea de su, a occipulului 1. Se concentreazii asupra cuvintelor ,.Puce pc glob".
"F'ericire pentru umanitate", nSanatate tuturor fiintelor
pa~nice'. Se executa respiratia pranicii prin mi ~['tiri C'ulr'.lc
~i sigure, complete, in sensurile "in sus" ~i ,.in jo~" ale
mu~chilor abdominaJi ~i diafragm. Inspiratia produce bO;]1hares abdomenului, expiratia, decomprimarea lui. A tit
in' piratia, cit ~i expiratia se fac, obligatoriu, pe nas. fa ra
participarea mu~chilor costali, fara dilaturea voit.~ a toracelui. Se urmareste atit concentrarea psihicului pcntru
bucuria C<lPtiirii pranei in plexul solar 2. cit ~i pentru
efectul de purificare a fiintei eu ajutorul pranei .. in imaI!inatie (ciici ochil se tin inchi~i sau intred~ ,chi~ i) ,e urmiire~te ridicarea ~ i eoborirea abdomenului. lntre insplratie ~i expiratie nu se fac pauze mai Illari en cele
pe care Ie face un om cc de-abia incepe sit doarma.
Abdomenul trebwe "umflat 1a maximum. iar Ja
eoborire trebuie sa se apese asupra organelor interne,
In a~a fel incit epasarea Sa se faca dinspre epigastru 3
spre pubis. Persoanele eu psihic slab vor lipi in timpul
efectulirii acestel respiratii, virful police lui cu eel al
aratiitorului miinii drepte, cele eu vointa slab" ace!ea~i
degete, dar de la mina stingii. Respiratia abdominal,t trebuie sa fie ritmica (dar nu precipitat[,), profunda, fara
pauze inutile, ~i numai pe nas. Aceasta mi~care, de 1a
1 Occiput - osul care formeazA spatele cutiei cramene.
2 Zona cpigastricA socotita de yoghini loea!? af comenzilor
ncuro-vegetative; baterie pranica, loc situat in josul sternului.
3 Loc situat pe abdomen, intre ombilic $i pubis,

61

~afragm

spre hipogastru, da impresia de ondula1ie a

abdomenului, ca mersul unui ~arpe. Se trece, dupii cele
10 respiratii, la Savasana.

z. RESPIRATIA ALTERNATIVA CARE UN~TE

CELE DouA FORTE LAuNTRICE

Precautii
Nu se 'va executa dedt dupa spalarea intregului corp
ell apa ~i sapun ~i a narilor cu apa saratii. Nu se va
executa in medii neaerisite, cu toxine ~i impuritiiti, sau
in apropierea fabricilor de chimicale, a abatoarelor ~i a
mmitirelor. Nu se executa decit pe stomacul gol (minimum
dupa 3 ore de la ultima masa). Nu se executii de catre
rei care au consumat alcool cu 24 ore inainte. Nu se
Kecuta de catre cei care au una sau ambele niiri nedrenate.
Perioada de practicare
Nu se recomanda sa 5e practice continuu, zi de zi.
Ea trebuie practicata dnd aspirantul are dificultii1i privind activitatea cerebrala sau psihicii: surmenaje nervoas, epuizari ~i perturbari ale activitatii de cercetare,
laborator, proiectare, artistica etc., de catre cei 8 carar
fortii sexuala se epuizeaza prea repede, de catre cei care
au boli consomptive).
Mentiune
Se asorteaza la toate exercitiile yoghinice care se executii cu ochii (dupa executarea acestora) ; se executii inaintea Savasanei pentru terapie asteno-sexuala in asocia1ie
cu Shirshasana 1 ~i Danurasana 2. Daea aspirantul nu e
1 Postura ustind in capu,
2 Postura narcului"'.
~B

bolnav, e preferabil sa 0 execute fara asane de 2 ori pe

zi, dupa-amiaza ~i seara, cu 0 ora inainte de apusul soarelu!. Se mai face ~i inaintea 19'ddyanel bandha I.
M odul de executare
In camera bine aerisitii (preferabil pe malul marn,
pe fi~ia umeda, intre brazi, in padure, parc, cimp, pe platouri etc.), pe un eovora~, numa! in pozi1ia Sukhasana 2,
pentru adultii care fae Yoga de curind; pentru eei care
pot executa Padmasana 3 0 recomandam pe aceasta ; pentru cei cu incheieturile anchilozate, stind pe scaun sau
in ~ezut, simplu, cu fata spre nord. Se eoneentreaza asupra cuvintelor "Suflet curat", "Inima tare", "Intelegere
pentru cel slab", atit inaintea primului eiclu, cit ~i intre
ciclur!. Se astupa nara stinga eu policele 4 milnii sting1
prin comprimarea narii stingi, se insp!ra pe nara dreaptii,
fiira pauza consistentii. Se astupa repede, cu aratiitorul
mlinii stingi, nara dreapta, in timp ce policele elibereaza
nara stinga. Comprimindu-se nara dreapta, se evacueazii
aerul pe nara stingii. Aceasta e 0 respiratie alternativa,
eompleta. CIclul de 3 astfel de respira\ii n reeomandam
pentru aspirantii primului an. Daca e nevoie, se pot face
de doua orl pe zi cite trei astfel de cicluri. Pentru cei
de anul dOi, ciclul va fi de 4 respiratii complete alternative
pe eiclu, de doua ori pe zi cite trei cicluri. Pentru cei
de anul trei, eielul va fi de 5 respiratii complete alternative. Recomandiim, din anul trei, sa se execute 0 data
pe zi, fara pauza, trei cic1uri a cinci respiratii fiecare,
din anul patru, patru cicluri a cinci respiratii fiecare, dill
anul cinci, 5 cicluri a cinci respiratii fiecare, din amu
1 Postura "contractarii abdomenului".
2 Pozi~ia "stind turce~te ...
3 Pozitia .. lotusului".
4 Degetul mare.

63

~ase, ~ase cicluri a cinci respira~ii ficcarc, din anul ~apte.

~apte cicluri a cinci respira~ii fiecare. Num,irul de respira~ii a aspirantului din anul ~apte 'imine constant pentru tot restul vie~ii. Condi~ii1e obligatorii in timpul practicari; acestor respira~ii sint de a se ~ine spin area perfect
dreapta ~i capul drept, in continuarea spinarii: fiirii indeplinirea acestor condi~ii nu se garantea7.a eficien~ cxercitiului, ci dimpotrivii. Se urmiire~tc ca atlt inspiraiia
cit ~i expiratia
fie facute prin comprimarea sau bombarea mU5chiJor abdominali ~i a diafragmulul, ca la respiraiia abdominalii 1. Pentru aceasta e bine sii se facil
exerciiii prealabile de intiirire, prin gimnasticii, a mu~chi

sa

lor abdominali.

3. RESPffiA'J'IA DE CAPTARE PRANICA

IN TIMPUL MERSULUI
Este 0 respiraiie pentru yoghini robu~ti ~i dinamici.
dar care din plicate sint ~i cei ce ccdeazil (mai ales in
timpul emoiiilor) cel mai repede rczcrvele de prana ale
psihicului.
Precautii
Nu sc executii de cei care beau alcoo] , cafea ~i fumeazu. Nu se executii cu narile necurl'~te cu apli. sarat.i..
Nu se executa cu corpul imbicsit de sudoare sau materii
strame corpului (ulei, benzinil, motorinii, vasilina, direri!"
unguente fi:lrmaccutice sau cosmetice, uleluri cosmeticc.
parfumuri artificiale, deodorante, siipunuri cu miros per1 Aspirantul nu trebule sa sc sperie daca simte ameteli in
timpul acestci respiratii. dupa 0 scurts odihna va relua e!ectunrea
respira~iei.

64

sistent etc.), in general acolo unde, atit oamenii cit ~i

ma~inile. 0 polueaza chimic, vizual, acustic. Se caut"
fi~ia umedii a plajelor, cararile drepte de pe spinariJe
muntilor (numai cele de pilduri umbrite), netezimea acrisitii a platourilor, cimpul curat, cu multii prana. codri;.
malul riurilor ~i al lacurilor. Nu se efectueazii seara.
elici datoritii pranei prea abundente nu se va putea dormi
de-atita energie, ci numai diminea~a, in zori. E bine 5<1 Ie
execute cei care au depa~it ~pte ani de practicii introductiva in Hatha-yoga, mai ales eei care fac asane care
provoadi hipoxia 1 organelor vitale: creier, inima, nervi,
ficat .
Nu se efectueazii de dragul de a face, ci numai atund
dnd con~tiin~ yoghinului va percepe necesitatea captiirii
pe prana. Nu se face decit dupa asanele Hatha-yoghinice,
dar inaintea exercitiilor pentru ochi, atunci cind, din
cauza eliberiirii unei mari forte vitale, a.sanele ~i celelalte
respieatii pranayamice se dovedesc incapabile de a produce polarizarea fortei pozitive cu cea negativa.
Timp de executie
So adauga la timpul necesar inspira~iei ~i expira(ici
~i eel necesar apneei, a retinerii de aero Se ia in con sideratie ~i timpul mersului cu repaos de respiraiie. Nu sc
va depii~i 10-15 minute, cu totul, asta, mai ales in cawl
celor evoluati).
Perioada de practicare
Este strict delimitatii de inliltimea, subtilitatea exercitiilor de concentrare, dar mai ales de virslii. Nu ' <1
recomanda virstelor la care inima incepe sa slilbeas,,;,.
Se excepteazil yoghinii lacto-vegetarieni longevivi.
1 Stare de lipsii a oxigenu1ui resimtita de tntregu l orgamsm
sau numai de ca.tre anumite organe ale corpului.

65

Mentiune

Se asorteazii 1a toate asanele care provoaca hipoxia

~i cele psihoterapeutice. Mai ales la cele din etapele superioare: Laya, Dyana, Raja etc. E totu~i preferabil sii
se efectueze numai dupa concentrare.
Modu! de executare

Ii

in mers, cu spinarea dreaptii, cu fata spre nord, capul

i" continuarea spinarii. In primii 7 ani (asta dupa cei
7 ani de introducere in Hatha) se va respir~ astfel : se
inspira pc ambele niiri profund. atit prin mi~carea abdominalii cit ~i prin cea a mu~chilor costali ~i a claviculelor.
care ridica coastele marind cavitatea vitalil (ceea ce implica toate respiratiile : inferioara. mijlode ~i superioarii.
tratate de manualele de Yoga). Inspiratia dureazii timpul
de executare a 4 pa~i facuti energic (nu repede). Apoi.
printr-o mi~re spedala ~i bruscii a epiglotei, faringelui
Iaringclui ~i printr-o umflare speciala a limbii se blochea7.ii gitul pentru a nu se permite aerului sa iasii din
plamini. Se mai fac alti patru pa~i energici in continuare
~i, fiira ezitari fizice sau morale, apoi, in t!mpul efectuari! altor 4 pa~i energid, se evacueazii tot aerul rezidual.
Aceasta reprezinta 0 respiratie completa in mers. Ea se
face la 4 x 3 = 12 pa~i energici. Ciclul poate cuprinde
(dup'; eel ~apte ani) 19 respiratii de acest tip. Se practicii
numal pe stomacul gol dupii minimum 3 ore de la ultima
masa ~i se manincii dupa 0 oni (pentru a lasa timp suficient procesului de inmagazinare ~i distribuire pranico).
1n timpul respiratie l in mers. in retinere, psihicul
sc Va concentra pe ideea cii prana intra in cap ~i maduva,
de sus, din bolta ccreasca, ~i se vor pronunta in gind
cuvintelc "lau prana spre a 0 da tuturor celor carora
Ie lipse~te". In acela~i timp, ne yom stradul sii suridem
" on ~tlentl de faptul C[, sintem stiipinii celui mai frumos

plai din lume, cu oamenii cei mai buni ~i darnicii care

au creat 0 nemuritoare spiritualitate.

PRANAYAMA - CONCLUZIE
alte notiuni yoga
In concluzje, exercitiile pranayamice se executa cu
fata sau capul spre nord, cu stomacul degajat de alimente (3 ore de la ultima masii), in medii bogate in
prana: plaja, mari platouri inalte, munti cu pad uri de
brazi, cimpii, mal uri de riuri, lacuri, codri, parcuri cu
vegetatie bogata, doar dacii nu e posibil altfel, in camera
de Yoga, bine dezinfectata ~i permanent aerisita, pe un
covora~ special. Corpul (ca ~i pentru asane) trebuie sa
fie spalat, in prealabil. Nu se permite spalarea .ulterioara !
Se maninca dupa 0 ora. Psihicul trebuie sa fie lini~tit
in timpul practicii. Educatia sa se fadi prin .. pronuntare
in gind" a frazelor indicate la fiecare exercitiu descris.
Recomandam practicarea respiratiei abdominale inaintea
fiecarei asane: 1a Inceputul asanelor intregul cictu, inainte de a doua asan/! ~i inaintea urmlitoarelor asane de
3 ori, fara retineri de aero Respiratia a1ternativa (ea ~i
cea abdominala) e urmata de Savasana, dar nu se face
Intre asane. Ambele se fac fara retinere de aer ; conform
recomandarii (dupa un an de practicii se pot executa ~i
cu retinere de aer) 1. De-abia atunci corpul este dezintoxlcat ~i poate rezista fortei pranice care peate distruge un
corp necalit in acest scop. Captarea In mers e bine sa se
faca in afara zonelor poluate sau viciate ; ideal in munti.
pc elmpie etc. Inspiratiile ~i expiratiile se executa cu
1 Retinerea se face 1a jlImatatea tlmpului de inspir
jndicat de guru!

~i

expir

66

67

nasul curiitat in prealabil; la respiratiu altcrnativii ~i

la cea in mers spinarea ~i capul trebuie sa stea perfect
drepte, mi~ciirile ritmice ale difragmului ~i mu~chilor abdominali (la cea in mers ~i a toracelui), asigurind respiratia yoghinii, al dlrei traseu se "vizualizeaw" de catfe
yoghin incepind de la intrarea aerului pe nas pina la
ajungerea lui in plamini, ~i invers. Unul din mijloacelc
eele mai eficace folosite de Yoga in tratarea diferitelor
afectiun! psiho-somatlce este relaxarea. Dar, de fapt, ce
reprezintii aceasta, cum se' produce? Yoghinii consider;;
cii relaxarea 1 nu poate fi filcutii de ciitre eei ce refuza
sa se puna de acord cu principiile de baw ale practicii
oga 2, intrucit nerespectarea acestora duce la nemull;umiri care se acumuleaza in sfera subcon~tientului, iar de
aiei ~i pina la manifestarea semicon~tientii, involuntarii,
care se resimte negativ asupra con~tiintei ~l trupului,
nu e distants mare. Caci a~a cum fizicul percepe psihicuJ,
tot a~a ~i psihicul percepe fizicul, datoritii multor calitiiti
pe care acesta Ie incumba 3. Cel ce nu are con~tiinta pura
trcbuie sa ~i-o purifice, iar purificarea nu se poate face
decit prin anularea cailor care au dus spre impurifieare.
Citeva exemple: dacii. un ins a slilbit intrucit nu ~i-a
respectat programul de odihna, el nu se va putea insaniito~i decit revenind la starea de dinaintea producerii
1 Ca de altfel ~i celelalte practici yoghine.
2 Se intelege eli e vorba de Yama ~i Niyama.
J 24 calitAti (guna): rupa, rasa, gandha, sparslMl, ~amkhya.
pari mana, prthaktva, samyoga, vibhaga, paratva, aparatva, gurut

drQvatva,

svehq, sabda,

budhi,

sukha,

duhkha,

iccha, dvesa,

prayatna, dharma, adharma ~i Samskora (culoare, gust, miros.

tact, numAr, mAsura. indidua~ie. legAtura. separare, departarc,

apropiere, greutate, fluiditate, vtscozitate, sunet, cuno!,)tinla, duo
rere, dorintA-o uri, cfort de vointA, virtute, nevirtute, cauzA a

aeelei sliibiri; dadi cineva a furat un bun al altuia, con~tiinia nu j[ vu cruta decit atunci dnd ii va inapoia piigubitului bunul respectiv; daca un individ te antipati"
zeaz<i trcbuie sa giise~ti in propria-ii fiintil ~i in propriile-\i
defecte cauza antipatiei lui ~i sa ti Ie atenuezi, pina la
cota celci mai naive sinceritiiti, cali tate etern-umanii care
unul ~ nzii ariee aversiune; daca pierzi ealoriile jmbolmOtvindu-tc din aeeasta, te vei lnsanato~i numai in urma
recuperarii acestora etc. Deci relaxarea este un proeedeu
care, dupa yoghini, nu da rezultatele scontate dedt in
miisura in care cel intcresat respectii criteriile preseri,c
de ~tiints Yoga. Relaxarea aceasta este 0 stare dicta!;;
de eon~tiintil; 0 stare de lini~te generala obtinutii In
inceput prin nemi~care corporalii ~i acalmie nervous"
(eontrolata permanent), iar apoi (dupa lungi antrenamente)
obtinu~'i in orice pozitie, in repaos, in mi~care, in conditii
de zgomot, agitatie, izolat, intr-o aglomeratie, in tren,
in api!, in aer, pe uscat etc. Yoghinii aplica reluxare".
atit inaintea efectuarii asanelor sau a pranayamei. cit
!?i en cxercitiu in sine, sau, daca e eazul, in seop profilactic sau terapeutic. Cei care nu practicii Yoga, dar sint
tmtati de un specialist psihiatru, neurolog, cardiolog etc.
aplicil tehniel socotite moderne, care au la baza acela~i
stnivechi izvor: Yoga. Sii vedem care sint principalele
tehnici de relaxare cunoscute de medicin;; ~i aplicate de
en la ora actual" :

Tehnica lui M. Jarreau ~i R. Klotz

Bolnavul este a$ezat pe spate sau pur ~i simplu po
un scaun comod ~i este educat in a-~i relaxa musculatura.
Un medic terapeut palpeazii mu~chii bolnavului ~i stabiJe.~te zonele in care relaxarea musculaturii nu s-a produs (a~a-numitele zone de contracturii musculara). Prin

modiftcArilor).

66

69

I!:

reluarea exercit;iilor ~i prin relaxarea acestor zone de

contracturii musculara (care sint de multe ori zone dureroase), se realizeazii vindeciirile multor boli. Metoda este
dificilii, intrucit implicii participarea speciali~ti1or.
Tehnica lui Ai;inger
Folose~te ca baza un element esential al practicii
Yoga: respiratia con~tientii. I se recomandii bolnavului
sa respire ritmic, lent ~i profund. Efectul aerului (astfel
inspirat) asupra nucleilor subcorticali are 0 nipercusiune
pozitiva: se regleazii centrii cardiovasculari, centrii digestivi, seJ(uali, ai functiei urinare etc., dispar insomnia
~i iritarea psihicii ~i nervoasa ; dispar, de asemenea, stiirile de angoasa ~i alte stiiri maladive, cum ar fi obsesiile
~i deprimiirile, melancolia etc. Autorul afirma cii vindecarea e produsa datoritii supravegherii respiratiei de
catre bolnav, a educiirii acesteia. Tehnica are parti defectuoase a lit din cauza pozitiei "Vizitiu de birjii", pozitie
in care respiratia nu e completii, cit ~i din cauza abaterii
pe care autorul a fiicut-o de la regulile Yoga privind
obligativitatea efectuiirii respiratiei numai cu stomacul
gol (tehnica doscrisa obligii bolnavul ""~ facii exercitiile
de respiratie dupa mesele principale, la cca. 0 jumiitate
de ora) .
Tehnica lui Jacobson
Bolnavul este instruit in a-~i contracta mu~chii bratutui, abdomenului, spatelui, piciorului, cefii etc. in scopul
de a con~tientiza senzatia incordiiri i musculare. Apoi el
i nsu~i poate ordona contractia sau decontractia mu~hiului
respectiv. Ceea ce se urmiire~te este perceperea atit a
aparitiei stiirii de contractic muscularii, cit ~i a stiirii
opuse. Ulterior, bolnavul e instruit in a-~i controla mu~
chii in diferite ipostaze sociale, acest lucru in scopul an-

70

trenarii intelectului ~i anularii tuturor emotiilor, a starilor negative generate de imprevizibilele contracturi musculare produse de stressuri ~i ~ocuri psihice. Tehnica urmiire~te ca bolnavul sa fie atotputernic in fata acelor stiiri
afective car e provoaca contracturi musculare. Dar prezintii inconveniente datoritii faptului cii necesitii terapeuti,
electromiograf pentru verificarea calitiitii antrenamentelor, cunoa~terea perfecta a miologiei, dar ~i penlru eii
antrenamentele se fae rar (de 3-4 ori pe saptam;nii)
~ i au 0 duratii mare (lora antrenament).

Tehnica lui J.H. Schultz

(Numitii ~i tehnica de relaxare autogenii). Constii din
mai multe etape. In prima etapii bolnavul se instaleazii
intr-o camera lini ~titii (autorul tehnicii a neglijat aerisirea
prealabilii i), intr-un trening (a~a ceva nu e permis in
Yoga) sau 0 haimi u~oarii ~i adopta pozitia doritii: in
fotoliu (pozitia "vizitiu in birja"), intins pe spate cu
genunchii ridieati sau pur ~i simplu intins pe spa te in
pozitia mortului, pozitie ce corespunde cu Savasana sau ,
eontrar prescript;iilor Yoga, in paturi asemiinatoare unor
fotolii cu speteaza la 0 anumitii inclinatie. Tn etapa care
urmeazii, bolnavul stii un timp cu ochii inchi~i pentru
a ~i-i feri de orice stimuli vizuali. Urmeazii etapele de
autocalmare, in care bolnavul se concentreaz[, asupra diferitelor indemnuri, ca : "Sint perfect calm", "Ma relsJ(ez
perfect" etc. Apoi se concentreazii pentru obtinerea, realizarea unei greutiiti corporale abstracte a membrelor (tot
,, ~a, prin rostirea unor formule de autoconvingere hipnot ie,,), urmatii de tlecontractiiri prOf,'l"esive ale mu~ehilor
corpului ; decontractiirile produc starea inertii a corpului.
Urmeazii realizarea senzatiei de eiildura in membre $i in
corp (tot prin rostirea unor comenzi interioare), a nor71

maliziirii calmului (de fapt, u senza\iei de lini~tire digestiva etc.). In urma exers,;rii zilnice (maximum 2 ani) se
obtin foarte bune rezultute in tratamentul bolilor de
origine psiho-.nervoasii.
De fapt, Schultz a obtinut, prin folosirea acestei tehnici, educarea pacientilor in vederea efectuarii Savasanei,
exercitiu complex de, relaxare caracteristic etapei Hathayoga, cu efectele specifice acestei asane. Daca, spre exemplu, s-ar fi gindit ca i~i instruie~te bolnavii sli execute
acest exerci\iu zilnic de-a lungul intregii vieti, a~a cum
prevcde Yoga, bolnavii lui aveau toate ~ansele sa devinii
adevarati yoghini !
Mai sint ~i alte tehnid ~i metode de relaxare care se
aplica asupra celor spitalizati (metoda Marcel Rouet, Gerda
Alexander etc.), dar nu Yom insista in descrierea acestora,
intrucit mijloacele ~i scopu! urmiirit sint aproximativ
aeelea~i ~i cititorul i~i va da peI;fect de bine seama ca
aeestea ioi au izvorul in multimilenaru! experiment Yoga.
Yoghinii dau explicatii ~tiin\ifice necesitii\ii relaxiirii
cit ~i relaxarii in sine. Pentru clarificare, e necesara 0
se llrta incursiune in domeniul teoriei ~ttintifice Yoga.
Yoghinii Orientului au 3 legi de baza (ubsolut coneordante cu legile gindirii contemporane) : 1. Legea aJtern on lei; 2. Legea manifestarii; 3. Legea Ideatiunii.
Ar fi necesare foarte multe pagini pentru explicarea
Iegilor enumerate, dar yom evita explicatiile largi, mergind spre esenta. Prima lege e numita in textele san serite
Kalpa. Ea reprezinta doua dintre starile realului : starea
eonstructiva ~i starea destructiva. Filozofii acelor timpuri
au explicat eii aceste doua stiiri alterneazii la infinit. materializindu-se in .nopti" ~i .zile" ale Universului. Zilele
preiau stadiile zHelor precedente prin ~ocuri regresive,
evoluind pe 0 linie ascendentii. Astfel, lumile se nasc,
72

se dezvoltii ~i pier (lumile prezente fHnd superioare celor

~are au disparut). A doua lege e numitii in textele san-

serite Vivartha (virtej). Prin aceastii lege yoghinii explici'l

multe despre fenomenele din Univers, dar in principal
se sustine faptul ca Universu! este dinamic ~i structurat
pe virtej 1 Aceasta lege mai sustine ~i cauza care e identicii cu sine insa~i ~i nu poate fi modificatii de efecte:
cauza produce efectul ei, dar ramine inalterabila. A treia
lege sustine ca existii 0 forta dominanta in Univers, care
se propaga peste tot, imbracind forme vibratorii, deei
Universul este alcatuit din vibra\ii. Prin aceasta, cred ci.
s-ar explica diferitele stiiri ale Materiei 2. A~a explieii ei
revcrsibilitatea unda-corpuscul, 0 cuant& gamma Iovine!
un nucJeu atomic se poate transforma intr-un electron
'ii intr-un pozitron: energia cuantiea se transforma in
masa de repaos a perechii electron-pozitron plus energia
cineticii comunicatii celor doua particule 3. Tot a~a este
explicat ~i inversul acestui proces 4. In sfir~it, la legiJe
amintite yom adiiuga ~i cele doua principii de baza: a)
Principiul activitiitii conform caruia tot ce existii se manifestii ; b) Principiul modificarii care sus\ine ca existenta
se modifiea prin propria ei activitate.
In virtutea ultimei legi (explicatii mai sus), yoghinii
sustin ca materia e alcatuitii din vibratii. Dar nu numai
n1ateria anorganica, ci ~i cea care compune organismele
vii. Conform acestei legi, ei au dezvoltat 0 teorie care,
1
2
3
ciitre
1933.

Teorie cnre are confirmari actuale net ~tiin~ifice.

Teorie foarte asemanatoare fizicii microparticuleior.
Acest fenomen uimitor a' fost imortalizat pe pelicuia de
savantii de renume Frederic Joliot ~i Irene Curie In anul

4 Se pot na~te doua radiatii gamma in urma ciocnirii electronului ell pozitronul prin anihilare..'l mutuaM a acestora.

73

pina nu demult, era tiiinuitii ~i sanctizata de misticii hindar care, odatii cu infiintarea atitor centre gau institute de yoga, in India ~i in restul lumii, a fost facutii
publica. Mai precis, yoghinii considera ca materia supcrioara, activa, a Universului, "acoza" impulsionata de
centrul activ universal, intra la un moment dat in starea
de vibratie, emitind particule subtile, adica prana. Materia pranica incepe sa se propage cu aceea~i intensitate
in toate directiile, in Univers. Neabsorbite, fragmentele
subtile de prana se intorc in corpurile acozice reinciircindu-Ie. Cele care ajung pe Terra sint imediat absorbite
de catre organismele via bile in raport de inzestrarea specialii a acestora de a capta prana. Astfel, eea rnai mare
putere de captare a pranei 0 au plantele, indeosebi cele
cu frunze verzi sau flori multicolore. Animalele care se
hriinesc cu vegetale au ~i ele aceastii putere de a capta
prana, datorita puritatii organismelor lor ~i mai ales
datoritii rezervelor de prana din vegetale. Totu~i, organismul lor nu e capabil sa depoziteze prana. Animalele
carnivore sufera tocma! datoritii faptului eli se hriinesc
cu vietiiti care "Ie cedea7.c'i" prana, dar aceasW prana nu
intrii pe cale fireascii in corpul lor, ci prea repede, motiv
pentru care devine primejdioasii : Ie perturbeazii sistemul
nervos, scurtindu-Ie astfel viata. 9i omul care se hrane~te
cu produse animale are aceea~i soarta I Totu~i, omul. datoritii con~tiintei sale, a puterii de gindire rationala, e
capabil sa-~i dea seama de acest peri col ~i se hrane~te
divers, prelungindu-~i astiel viata. Cei care se hriinesc
numai cu vegetale sint longevivi. Ace~tia, dar mai ales
eei care devin initiati in modul de a capta ~i inmagazina
prana triiiesc peste limitele normalului, atingind virste
incredibile (in jur de 300 de ani). La animale, prana se
absoarbe din hrana ~i apa. La om prana este eficace mai
du~i,

74

ales pe cale respiratorie : prana respiratii adatii cu aecul 1,

0 parte
infima se scurge Ca un curent pinii la creier stimulind
centrii corticali ~i hipotalamo-hipofizari, deci stimulind
viata psiho-nervoasii, altii parte se depoziteazii in charlos
(chakras), mai ales la nivelul plexului solar, iar a altA
parte ajunge, prin fluxul sanguin, la celelalte portiuni
ale sistemului nervos periferic unde stimuleaza ganglionii
nerv~i ~i la cerebel, unde, influentind neuronii, provoacii
influxurile nervoase care determinii in cea mai mare parte
aetivitatea organelor, aparatelor, sistemelor etc. Important
de ~tiut este cli in timpul relaxarii, prana e eaptatii pe
toat,i zona pielii, printre pleoape, chiar prin zonele pielii
capului ~i, bineinteles, prin inspiratii. De mentionat eli
acest fen omen este posibil numai datoritii calmiirii, ponderarii stiirii de relativa vibratie a eelulelor centrilor
psihici, a celor care compun organu:l inlmii, in general
a cQlulelor intregului organism. Deci e bine sa se retina
ca in timpul starilor negative prana e expulzatii din corp,
pc eind in timpul relaxarii prana este acumulatii cu u~u
rintii ~i retinutii in intregime.
E u~or de dedus cli acumularea pranei inseamnii forta
fizicii ~i psihica, longevitate. Deci recomandam efectuarea
zilnica a Savasanei, exercitiu tipic de relaxare yoghinicii
~i in mod obligatoriu in timpul asaneZor ~i exercitiilor
pranayanice I

izbe~te terminatiunile nervoase din zona olfactiva,

1 Atmosfera este cea care e impinzita de prana : ~in atmosferd,

prin cjrcuitul apei in natura, prana ajunge In mari o ()('canc:, riuri,
lacud lc.

75

ASANAS

Asanele eu actiune sigurii

~i

bcnefiea

Cuvintul osuna a fost tradus (cu aproximaHe) ca fiind

o pozi~ie rezonabilii, pliicuta. Dacil extindem, e yorba de
posturi fizice create anume pentru a echilibra sistemul
psiho-neuro-hormonal ~i fizic, caracterizate prin u~urin~u
in execu~ie, nemi~care ~i stabilitate. Efectele lor constau
in marirea vizibila a vitalita~H practicianului ~i reglarea
psihicil ~i con~tientizarea eului vegetativ. Ele se produc
(numai la cei care au facut anterior dezintoxicarea fizica
~i psihica prin stimularea centrilor nervo~i mai putin
"clivi ~i trezirea celor ce vegeteaza sau chiar par a fi
mor~i; prin timorarea voita a acelor centri care (tot datorita unei dezordini psihice preexistente) sint intr-o ingrijoratoare sau chiar furibundii activitate, fapt ce tulbura, adine, siiniitatea. Ele se executa in diferite pozitu :
culcat pe fata ~i pe spate, a~ezat, in picioare, cu corpul
drept sau chiar inclinnt.
Se urmare~te ca prin raminerea in anumile pozitii
(agreabile) sa se profile de efectul de stimulare a proprioreceptorilor afla~i in organele interne, in tendoane,
artieula~ii, mu~ehi ete. prin eeea ce caracterizeaz,j mai
bine ~i intim fiece asana in parte: elongatii, presari, contractii, torsionari, creari de vid, umpleri eu prana, su76

praalimentari CU singe sau provocarea hipoxiei, ineetinirea irigarii eu singe a anumitor mu~chi, organe, plexuri etc. in mod co~tient, riguros, neapiirat sub observat;a unOr guru plini de altruism, dotati ~i rafinati in ee
prive~te alegerea ~i modul de executare a asanelor pentru fiece praetician in parte. In prineipiu, asanale se fae
numai dupa ce corpul e spalat, narile de asemenea, camera higienizata (conditiile slnt identice cu cele privind
pranayama), fHnd practicata de cei care Inteleg sa nu se
grabeascii (Yoga nu e sport, cu toate ca e frate geaman
cu acesta i), de cei care inteleg sa nu inceapa practica
Yoga inainte de a fi facut dezintoxicare prealabila ~i pregatirea fizica. Nu trebuie sa se practice de cei care nu
sint convin~i de efectele ei pozitive. Alcoolicii ~i alti viciati, daca VOr putea reu~i sa-~i Invinga starea de boala
~i vor respecta indicatiile date, prin repetarea asaneloT
~i a exercitiilor de suflu yoghinic se VOr putea bucura de
o viata silniltoasa. Ei trebuie sa 'i'tie ca din peste 8 milioane 1 de asane (cit zic scrierile vedante ~i legendele hinduse) se vor gasi ~i pentru ei citeva bune! Totul e Ca
practicianul sa nu se grabeasca. El trebuie sa fie odihnit,
calm, optimist, atunci clnd intra In ca;nera sa de Yoga.
Trebuie ca cel ce executa asanale sa ~tie sii-~i ia pozi~ja
jnainte, sa rabde cu seninatate rigoarea pozitiei yoghine
~i sa revina linl~tit, odihnitor, din aceasta, la pozitia normala. Asanele poarta denumiri de f10ri (Padmasana)",
animale (Cobra) 3, arbori (Thalasana) ", fenomene cosmoatmosferice (Vajrasana) 5, de figuri geometrice (Trikona] NumarUl asanelor cunoscute azi estc mult mai mic ~i anume
se cifreazA la citeva miL
2 Lotusul ;
:l Cobra;
4: Palmierul :
5 Fulgerul ;

77

sana) j, de insecte (Vriscikasana) 2a de unelte (Halasana ' ,

de arme (Danurasana) ". de obiecte (Badrasana) 5, de simboluri (Yoga-mudra)'6, de efecte biologice (Viparita
Karani) 7 etc.
Asanele Se executa totdeauna tinind cont de faptul ea
dupa 0 asana care solicita contractarea unor anumite
grupe musculare urmeaza alta, care se executa prin alungirea lor. Acest lucru e valabil ~i in cazul asanelor care
pretind rasuciri, aplecari etc. iExemplu: daca' Yom executa Halasana, imediat acesteia Ii va urma Cobra sau
Danurasana. Nu se va executa un exercitiu yoghinic dedt
dupa 0 relaxare totala. Recomandam executarea (pentru
cei ell munca fizica) inaintea asanelor prescrise a asanei
numite Sita Propsanasana 8, valabila ~i pentru copii, jar
pentru cei cu 0 munca intelectualii, dar ~i in tensiune
fizica ~i nervoasa, precum ~i pentru neuroastenici, postura Sava&ana, iar pentru cei dezintoxicati de curlnd (fo~ti
alcoolici, fumatori, consumatori de carne, cafea, mincatori de carne sau produse din carne, grasimi animale,
oameni care au lucrat in mediul toxic etc.) postura numitii Espodasana 2 (aceasta mal e reeomandabila ~i pentru batrini, dar ~i pentru cei care ~i-au tratat boli cu
anumite leziuni nervoase eare Ie-au dereglat echilibrul
in timpul mersului, bolnavi eu stiiri depresive). E bine
ca dupa exercitii u~oare sa urmeze altele dificile, dupa
1 Triunghiul;
2 Scorpionul ;
3 Plugul;
4 Areul;
5 Tronul:
6 Simbolul Yoga;
7 Efectul invers ;
8 Pozitia orientala ;

9 Postura intr-un

eele dificile altele care relaxeaza. E bine ca practicianul

s,1 consume inaintea efectuarii asanelor circa 350 ml apa
proaspiitii, pe stomacul gol (prana impulsionata de centri deja activati prin efectuarea asanelor accelereazii metabolismul ~i functiile tuturor organelor, iar asta presupune prezenta unei cantitiiti suplimentare de apa in organism f).

Avind in vedere influenta buna care se manifestii

aSllpra eelor care se odihnesc cu capul spre polul nord,
recomandiim (si prin aceasta nu se contrazic legile Yoga,
ci s int servite) efectuarea asanelor prin care urmarim captarea pmnicii (in combinatie cU pranayama) numai cu fata
sau capul spre nord.
Guru au instructori ale:;;i dintre cei mai buni elevi,
prin intermediul carora isi ~in lectiile publice de Yoga.
$i e firesc : CUm sa puna un profesor-doctor pe un student sa predea la catedrii, iar el, ca simplu invatacel, sa
stea in bancii in fata celui mult inferior lui? Nu este
nevoie de etaliiri de trupuri goale prin carti; Yoga se
transmite direct de la guru' la practician ~i aceasta constituie nu numai 0 simpl<i traditie, ci in acest mod se
urmiiresc reactiile biologice ale practicianului etc.'
Se stie cii educatia si formarea fizica si morala a omului se face mai ales la virsta copilariei. Yoga, bine aplicatii inca de la virsta copililriei, formeaza oamenii, mnd
societiipi membrii utili. 8redinta yoghinilor este ca, dacii
1 Autorul car~ii nu trebuie asimilat ell guru. Acesta din
urma are rolul de a transpune indiea~iile din cartea de Yoga,
lUC1'U valabil pentru toate centrele de practicare Yoga!
2 Yoga s-a transmis mii ~i mii de ani prin forma .. de la
gurii la ureche" sub infa~i~area unei practici secrete, tocmai pentru motivul cit guru. nu ar fi putut altfel controla starea sanAtatllor elevilor s;1i : elevul trebuie sa fie docil fata de guru. AsUZI , pina ~i institutele de Yoga pastreaza aceasta traditie.

picior~;

79

78

r:;

Yoga s-ar apJiea la un moment dat pe tot globul la generatia tinara, pe Iinga faptul ea s-ar forma ni~te oameni
extraordinar de eapabiJ, s-ar desfiinta ~i armatele, ~i
asta pentru ea yoghinilor Ii se dezvol!a un suflet Jiteralmente bun. In eei care sint yoghini adeviirati 1 nu ineap
senti mente negative!

GRUP DE 3 ASANE PENTRU COPII

1. Thalasana (Palmierul)

"I

I
,

1 AtenFe! Nu toti cei ce se laudA d. fae Yoga sint yoghini

adevArati L.. Adevaratii yoghini se pot recunoa~te dupa faptul ca
aplica necontenit yama ~i niyama, fn orice situatie! Indeob:;te,
se comportA de a~a natura fncit sa nu iasA. din comun, hainele
lor sfnt mai modeste, largi, jar ceea ce ti caracterizeazA e ca se
straduiesc sa facA gesturi profund umane Cll cei ce au nevoie
de tnerijire" sau hr."na etc.

80
I

"

Este 0 asana parca special coneeputa pentru copii. Ea

se va executa astfel : copilul e pus cu fata spre nord, in
picioare, cu miinile pe linga trup, spinarea dreaptii, picioarele depiirtate (aproximativ 30 em). II punem sil. stringii
pumni~orii ~i sa bombeze pieptul. Apoi spunem eopilului sa-~i ridice miinile ~i sa respire regulat (el va trebui
sa zimbeascii tot timpul executiirii exercitiu!ui). Miinile
i~i continUii mi~carea de ridicare. In timpul ridicarii bratelor, incepe ~i 0 ridicare pe virfuriJe picioarelor, de a~a
maniera incit, atunci cind miinile ajung sus, corpul sil. fie
deja sustinut de virfurile picioarelor. Avind grijii ca gitul sa fie drept, cautiim sa sugeriim copilului sa-~i intind ~ vertebrele coloanei ~i sa gindeasca la intinderea
acesteia ~i a articulatiilor. 0 clipii, el va ramine in acesstii pozitie cu gindul atintit asupra ere~terii sale. Respirind regulat, el va reveni incet la pozitla initiala. Va
repeta inca de doua ori aeeasta asana.
Chiar ~i cei mai intirziati in cre~tere se vor alungi
dupa efectuarea aeestei asane. avind grija ca mincarurile care cantin calciu ~i vitamina D sa nu Jipseasca de
la masa copilului : adiea mult Japte, brinzeturi, piine neagnl, QUa, pe.$te, fieat, fructe, miere, unt etc.
81

2. Danurasana ( arcul)
Punem copilul ,"~I se intinda pe burta, tot cu capul
spre nord, pe un covora~ curat, a~ternut pe jos (nu e
permis pe pat.) Respirind regulat, il punem sa-~i prindJ
cu mina dreaptii incheietura de jos a piciorului. adicii
,glezna dreaptii, apoi, fiid, sa indoaie gitul, i~i va prinde
eu min a stinga glezna piciorului sting. Ajutindu-I la inceput (cu mina sting" apasind u~or pieptul, iar cu dreapta
picioarele in zona tendonului lui Achile) il inviitam sa
ridice, printr-o abilii smuciturii, capul ~i miinile; astfel
corpul sau va descrie un arc, II punem sa execute 2-3
balansari pe hurta . apoi sa revina, incet, in pozitia initiala.
Atentia sa se va concentru pe coloana vertebrala,
In primele trei \uni va face asana, 0 datil, pe urma,
pina la un an, de 3 ori, apoi cu fiecare an, marim numiirul pin;; se ajunge la 6, numiir care se va mentine.
Se rac pauze intre asane. Exercitiul este ideal pentru
copiii cu 0 dezvoltare glandulara deficientii , Dupa citeva
luni incep sa sc dezvolte foartc armonios ~i devin inteligenti, puternici ~i viol. Vor da rezultate bune la inviitatura. Vor avea un psihic delicat ~i complex, vor fi
oumeni foarte buni, moderati ~i harnici in viatii.

3. Cobra

J'I

(~arpele

Completeazii actiunea de echilibrare fizicii ~i glandulara a copilului printr-o echilibrare corespunziitoare a sistemului nervos periferic ~i central, dar ~i printr-o mai
intensii impulsionare a glandelor, in special a thimusului,
a suprarenalelor ~i a epifizei. Asana mai aduce dupa sine
~i 0 fortificare a coloanei vertebraJe, na~terea unor grupe
,II

82

mu~ehi ai spatelui foarte necesari mi$carii ~i vietii

fortificarca corespunzatoare a unor mu~ehi abdominaJi .
Dezvolta ~i simtul de creatie, intuitia. Se executa astfel
tot pe un co"ora~, tot cu capul spre nord, respirind regulat, eu palmele miinilor a~ezate pe sol, in dreptul umerilor, copilul va incepe ridicarea capului ~i ducerea acestuia spre spate prin incordarea mu~ehilor dorsal!. Atunci
cind capul a ajuns aproape de zona lombarii (spre bazin)
eopilul va sta citeva secunde I (2-3 secunde) apoi va reveni. ineet, bazindu-se numai in mu~chii spatelui; eu
timpul, el nu se va mai ajuta cu miinile, nici la ridleare.
nici la revenire, semn cli asana a fost perfect jnsu~itii .
Se va adauga, in fiecare luna, cite 0 mi~care, pin a se va
ajunge Ja repetarea mi$ciirii Cobra de 8 ori. Apoi se continua tot cu 8 mi~ciiri. Se VOr face pauze de 1 minul
intre mi~carile de ridicare, deoarece aeest exercitiu e
greu. Atentia copilului se va e,mcentra pe coloana, sau
in piept ~i git 2.
Aeeste asane sint indicate copiilor eu 0 dezvoltare
mintal! slaba, celor cu intirzieri in cre~tere ~i celor care
au functiunile endocrine incete datoritil nedezvoltarii corespunzatoare a glandelor, precum $i din alte cauze.
Se intelege ea pentru eopii nu trebule aplicatil cura
de dezintoxicare alimentara, dar cu atit mai mult e valabila recomandarea privind necesitatea aplicarii pregatirii fizico-morale ~i a calirii trupului cu apa, aer ~i soare.
Ca ~i pentru adulti, expunerea la soare a trupului se va
face numai intre orele 5-9 ~i 17-20 pentru absorbtia
razelor ultraviolete.

de

~i

1 Atentie f El trebuie sa stea ~ ajutat doar de mu~hjj

spatelui. nu de mUni.
2 Li se interzice copiilor sa facA exercitii de respiratie yoghinici.

83

Dupa ~apte ani de practieare a aeestor exercitii ele se

VOr putea face ~i cu respiratiile prescrise in literatura
yoghinica Hatha 1.

GRUP DE 7 ASANE PENTRU CREATORI,

INSO'fITE DE RESPIRA'fIA ABDOMINALA

,.

II Y

I:

.'

l. Variantii a Cobrei; 2. Viparita Karani; 3: Sarvangasana; 4. Halasana; 5. Shirshasana; 6. Matsyasana;

7. Savasana.
Un vechi proverb indian zice ca "In timp ee idiotul
se agita sub ar~itele necrutatoare, cel intelept i~i expune
trupul numai atunci cind razele sint cernute de nori, sau
la orele diminetii ~i inaintea apusului soarelui".
Cel ce nu tine cont de aceasta zieala nu poate fi yoghin, intrucit energiile soarelui difera in functie de orele
zilei, ~i numai dimineata ~i dupa-amiaza, sau atunei cind
razele trec prin perdelele norilor, sint favorabile sanatiitii; inciircarea psihicului cu alte energii este incompatibila cu practiearea Yogai. Concluzia care se desprinde : Yoga nu se face sub ar~ita soarelui : facuta a~a,
e daunatoare !
Daca practicienii au respectat indicatiile privind dezintoxiearea generala care dureaza 7 ani ~i cele privind
pregatirea fiziea ~i morala, ei VOr putea trece la executarea acestor 7 asane, fara teama, ciici pentru ei nu vor
e xista contraindieatii 2.
l. Variantii a Cobrei. Pe linga efectele clasicei Cobra,
aceasta variantii are ~i un efect unie de stimulare a cen1 Lucru valabil ~i pentru practicienii adulU I
2 Creatorii bAtrlni care au devieri de coloana vor face doar
respira~ie alternativa.

84

trilor de creatie ~i a crearii centrilor aprecierii estetice.

E un exercitiu unie, tiiinuit de rnii de ani de catre hindu~i, considerat a fi sfint (Iocmai pentru
efectele sale
speciale).
Se fac 10 respiratii abdominale.
Se executa in doua etape. Fiecare etapa dureazii maximum 30 secunde. Pe un covora~, eulcat pe burW, cu
fata spre nord. Privirea seninii atintitii spre un punet
imaginar, asemenea Cobrei inainte de atac .
Se incepe efectuarea ridiearii capului spre spate, ca
la Cobra, ciiutind ea miinile sa nu constituie decit un
sprijin moral. Ajungindu-se la pozitia maximei Intindcri
spre spate a capului, se procedeazil la rotirea acestuia
spre stinga pina ce ochii vad ciilciiul drept (in timpul
exerci\iului picioarele stau intinse ~i Jipite). Se stii asa
citeva secunde, se revine, la fel de incet ca ~i in ridicare.
Concentrarea atentiei e atintita pe zona lombara. Se face
o pauza de citeva secunde, timp in eare privirea se atinte~te spre acel punet inexistent, senina, tonica, vioaie.
Se reia ridicarea, dar de data aceasta intoareerea capului
se face in sensu! spre stinga, pinii cind privirile intilnesc
calcUul sting. Se mentioneaza cn indo ire a capului spre
stinga sau dreapta se efeetueaza numai din git, trunchiul
~i spinarea men\inindu-se drepte. Exercitiul se repetii de
3 ori. Nu mai mult, fiecare parte (din cele douii parti
din care e compus) durind maximum 30 seeunde !
2. Se trece la Viparita Karani (efectul invers) prin
simpla intoarcere pe spate. Dupa 0 pauza de citeva secunde se fac 3 respira\ii con~tiente, apoi se aduc pieioarele in sus ~i spre spate in ~a fel incit picioarele ~i restul corpului (sprijinit in ~olduri de ambele palme) sa
formeze un unghi de aproximativ 45 grade. Se stii in
aceasta pozi\ie gindindu-ne la revarsarea puterii cosmic",
II,;

peste trupul nostru 1. Dupa 30 secunde (aceastil dUratil

cre>;te odatil cu trecerea anilor pina la 3 minute) se re-

vine lent ~i se apasa cu caloiiele in sol, ~or. Dupii 0 pauza

se trece la cele 3 respiratii abdominale ~i apoi se executa:
3. Sarvangasana (sau !uminarea) in urmatorul fel: ca
la Viparita Karani, se aduc pieioarele lipite, drepte, In
sus, incet dar ele se ridica spre tavan, drepte ca 0 luminare. Miinile vor sprijini trunchiul in zona dorso-Iombara. Atentia se va concentra pe verticalitatea pozitiei ~i
pe tiroida. Se revine incet. Dupa pauza ~i cere 3 respiralii abdominale se trece ~a :
4. Halasana (Plugul) care se executil prin ducerea ambelor pieioare Iipite, drept, spre spate, pina ce virfurile
degetelor ating d~umeaua. E bine oa realizarea sa se
faca in expiratie. Dupa 0 scurtil stationare in aceastii pozitie se revine incet. In momentul maxim (atunei dnd
virfurile degetelor ating solul in spate) atentia se concentreaza pe modul de curbare a coloanei ~i pe respiratie.
Se poate repeta de 3-6 ori (in functie de anii de practid.). Dupa 0 mult mai lunga pauza (cca 1 minut) se fac
inca 10 respiratii ~i practieianul se ridica incet, in coate
~i genunchi, inaintind a~a (tensiunea cre~te brusc la ridicarea in pieioare) spre carpeta piitrat<l ~i pufoasa (eventual poate fi ~i prosop, la inceput ~i 0 pernita de buret)
~i se trece la pozitia :
5. Shirshasana (stind in cap) avind griju ca prot ectia pozitiei sa fie asigurata prin ahiturarea degetelor
de la ambele miini care VOr incadra capul ce se 'prijin.1
pe partea frontalo-parietala (in aceastil pozitie sprijinul
e pe antebra\e care formeaza cu linia coatel9r desfacute,
aproximativ 40 cm, un triunghi). Se incepe prin dezdoirea picioarelor de la genunchi (asta e pozi\ia celei mai
l Mai ales pc zona tlroidei.

:86

u~oare ridicari in cap) ~i a dezdoirii, inca 0 datil, a picioarelor din ~old. Se stil in cap avind grijii ca psihicul
sii Se concentreze spre micile ~oviiieli ale verticalita\ii
trupului ~i redresarea lor urgentil. Se stil a~a timp de 10
respira\ii apoi, cu grija, incet-incet, se revine ~i, fara a
se ridica trupul, folosindu-ne de mersul anterior executfirii
Shirshasanei, deci in coate ~i genunchi, revenim pe covora~ul nostru trecind imediat in pozitia :
6. Matsyasana (pozi\ia Pe~telui) care se executa astfel .
dupa 3 respiratii abdominale se aduc tiilpiJe una spre
alta, liisindu-se genunchii in liituri, aproape lipiti de sol.
Concomitent cu aceasta mi~care se face 0 bruscii bombare
a pieptului, urmatil d e riisturnarea capului ~i sprijinirea
sa pe OCciput. Se stil in pozitia aceasta minimum 15 gecunde (yoghinii trecu\i de cei 7 ani de practicii a asanelor stau ~i 1 minut), apoi se trece direct in pozitia finalii
denumitil :
7. Savasana (pozitia mortu!ui) care se executa astfel :
culcat pe spate cu miinile ~i pieioarele cit mai larg desfacute, cu capul sprijinit pe partea occipitalii, se gole~te
capul de ginduri timp de 1 minut (procesul acesta este'
nespus de greu la inceput !), apoi timp de 3 minute CQmandam relaxarea totala a fieciirui fnu~chi ~i organ 5n
parte. Timp de alte 3 minute ne inchipuim ca toata fiint,a
noastrii nu-i altceva decit un nor care plute~te lin peste
p1i~uni inverzite. Apoi (in faza a III-a a Savasanei), timJ:
de inca 1 minut (atentiune : e al 8-lea minut, ~i ultimul.
al exercitiului), vizionam in dreptul Sahasrarei, in fapt
a epifazei, 0 floare frumoasa, preferatil de noi : lotus, nareisa, regina-noptH, margareta, trandafir etc. iar daca nu
ne putem imagina 0 floare, orice altil fiinta la care tinem
din inima. Acest lucru Va fi aproape imposibiJ la inceput.
intruclt, dupa cum afirma yoghinii indieni, tendintele
dinamlce ale fiintel ne impiedicii sa ne concentriim asu-

pra unei singure imugJnl interioare. Cu timpul, se va

putea face u~or vizionarea. Ridicarea se va face incet de
pe podea.
Acest grup de asane esle recomandat pentru eei care
rac 0 munca de creatie (indiferent cii e tehnica sau artistical. Va aVea un efect pozitiv, atit asupra laturii fiziee
cit ~i asupra eelei psihice. Creatia va fi inzecitii. Interzieem insii aeeste asane persoanelor care au defectiuni de
co loana, celor cu trupul vkiat de eonsum de -carne, Cafea, tutun, alcool, eelor cu psihicul negativ, cardiacilor.
Alimentatia creatorilor trebuie sa se compunii din pe~te
e u carnea alba, brinza de vaeii, verdeturi, legume, fruete,
orez, QUa, miere. Piinea abundenta, precum ~i carnea
~i griisimile au efecte de nedorit asupra pSihlcului lor.
Ceaiul sedativ va completa efeetul Yoga, iar atunei cind
se va simti nevoia, ereatorul trebuie sa apeleze $i la produse apieole. La aeeste asane se reeomanda nuei, alune,
arahide. E bine ea sa se bea intre mese sirop de miere
eu adaos de otet de miere ~i miere (1 linguritii de otet la
un pahar eu apii, in care s-au dizolvat 2 Iingurite de
miere).
Laplele dulce este indispensabil inainte de eulcare;
se bea eald, fierbinte, minimum 0 jumatate de litru.

GRUP DE 5 ASANE PENTRU CEI CU

FUNC'fIUNI DEFECTOASE ALE ORGANELOR
INTRAABDOMINALE: FICAT, STOMAC,
PANCREAS, BILA ETC.
1'1

~t

1. Uddiyana ba7ldlta .. 2. Danurasona .. 3. Holosana ..

4. Sahaj Agnisara Dhouti (tehniea de purificare prin aer
~i singe a abdomenului); 5. Dvipada (apropierea genun-

88

ohilor de piept) Sau Vatoumosano

(3 doua denumire a

acestei asune).

Sint unele persoane care au funetiunile digestive mult

ineetinite, Indiferent de cauze, asaneLe aeestea vor face
din acei bolnavi , oameni siimito!?i.
Uddiyano bandito (sau comp!'imarea abdomenului). Se
e rectu"aza astfel ; stind in picioore, eu pieioarele 30-40
em indepilrtate, praeticianul 'fie ap !eaea bruse, sprijinindu-sc eu palmele pe eoapse (genunchii se indoaie de la
sine, putin). Ajutindu-nc de mu~chii abdominali ~i mai
ales de diafragma, faeem 0 evaeuare totala u aerului din
pl<imini 1. In aeeasta situatie, abdomenul apare co supt
inspre eoaste, eu un gol vizibil. Printr-un proeedeu abil
inch idem gitul ea aerul sa nu intre in p!iimini. Psihicul
se coneentreazii spre ridiearea organelor lene~e sau bolnave.
Simuliim 0 inspira\ie; prin ridiearea eoastelor se
creaza presiunea negativa din eutia toracica. Datorita aeestooi presiuni negative, organclc inlraabdominale, soo deplaseazcl in sus ~i intestinele devin active, evaculnd, ulterior, impuritii\ile. Ptozele organclor digestive, ale uterului, reetului, riniehilor se vindeer, rapid. Dupa aeeasta
se exeeutii Halasana de 2-4 ori, exerci\iu deja deseris,
Danurasana de 2-4 ori. Se efeetucazii 10 respira\ii abdominale. Apoi se aplica tehnica eura\irii abdominalc prin
aer ~i singe, prin apasari eu degetele ambelor mIini pe
zona hipogastricii. Se fae intre 25-50 astfeJ de apiisari,
apoi se treee la Dvipada (apropierea genunehilor de piept,
sau Vataianasana) care se exeeutii culcat pe spate prin
ducerea genunehilor la piept ~i men\inerca lor in aceaslii
pozi\ie, se creeaza 0 presiune pc abdomen care are un
efect de stimulare a tractusuiui gustro-intestinal $i un evi1 l';xpulzarea aerului se (ace pulernic. zgomotos, pe gum.

89

dent efect carminativ I. Persoanele care vor practica aceste asane vor constata 0 minunatii reintinerire. Psihicul
se concentreazii pe organele intraabdominale. Alimerll a~ia
in aceasti", perioadii se va baza pe vegetale.

GRUP DE 5 ASANE PENTRU RESTABILIREA

FUNC'fIILOR PSmICE !;lI NERVOASE,
DEZINTOXICARE, INTARIRE FIZICA !;lI
RESTABILIREA CIRCULA'fIEI SINGELUI
1. Sita PTopsanasana (pozitia orientala) ; 2. Vrkasana;
Ustrasana (pozitia ciimilei); 4. TTikonasana (triunghiul);
5. Badrasana (pozitia tronului).
1. Sita PTopsanasana (pozitia orientala). Este 0 asana
de baza in Yoga pentru redresarea echilibrului nervOs.
Se executa stind in picioare (dupa citeva respiratii con~tiente). Corpul e drept, umerii- indreptati, picioarele Jipite, labele picioarelor u~or depiirtate. Greutatea corpului este repartizata pe exteriorul labelor ~i spre degete.
Se ridica antebratele ~i se impreuneaza palmele in f.ata
sternului, cam la 30 cm distantii. Se gole~te capul de
ginduri. Ochii se inchid pe jumiitate. Incep cliltimlri ale
corpului care trebuie invinse. Efectul pozitiv se produ ce
numai daca se gole~te complet capul. Asana se executa
cu fatu spre nord.
2. VTkasana (strutul). Asana a reechilibriirii fizice ~i
nervoase. Din pozitia stind in picioare cu fata spre nord,
se duce mina dreaptii pe ~old, cu mina stinga se apllca
laba piciorului sting care eindoit spre spate. Se tine astfel piciorul timp de 3 minute. In acest timp, echilibr"l e
asigurat numai de piciorul drept. Se reia dupa 0 s{'urtii
1 De eilminare a gaz('lor.

90

pauza, de data aceasta cu sprijinul pe piciorul sting. Psihieul este concentrat in a asigura echilibrul pe un singur
picior. Se fac 10 respira\ii con~tiente. Apoi se trece la :
3. Ustrasana (pozitia camilei). Se sta in genunohi cu
fata spre nord. Ducind palmele spre spate, indoim coloana
liisind corpul spre spate ~i in jos. Ne prindem, cu nadejde, ambele calciie, fiecare cu cite 0 minii. Ne menti. nem in aceastii pozitie timp de 1-2 minute, respirind
regulat (pe nas). Atentia se concentreazii asupra glandelor din git ~i din cap, dar ~i asupra coloanei vertebrale.
Se trece direct la :
4. TTikonasana (triunghiul) care se executa din pozitia stind in picioare. Ne aplecam ~i punem palma stinga
pe podea, intre picioare, care sint desfacute (cu 0 dista .. tii
de 50 cm intre eJe). Mina dreapta se ridica ~i se intinde
perfect, cu palma spre exterior. Capul se rasuce~te spre
palma dreaptii, ochii atintiti spre aceea~i directie. Se respira lini~tit, rilmic. in timp ce gindul se indreaptii la
procesul dezintoxicarii biologice. Dupa incii 10 respiratii
abdominale se trece la :
5. BadTasana (pozitia tronului). Pe ]jnga efectele speciale de fortificare a functiei sexuale ~i de reglare a celei
urinare, asana tronului regleazii functiilE! cardiace ~i cele
respiratorii prin excitarea proprioreceptorilor aflati in
zona bazinului, coapselor, ligamentelor, zonelor inghinale
a mu~chilor ~i organelor sexuale. Ac~ti proprioreceptari
impresioneazii centrii hipotalamici vegetativi, a<;tfel ca se
regleazii ~i activilatea inimii ~i a respiratiei.
Aceste asane se vor face numai dimineata. Alimentatia : pe baza de brinzeturi grase de oi, oua, ceapil, usturoi, pe~te de apa dulce, zeamii de fructe, radiicinoase
fierte sau in salate, fruete cu continut mare de glucide
(struguri, mure, banane, curmale, coacaze, zmeura, prune

91

etc), ceai de miice~e ~i soc, in combinatie, lapte biilut cu

ceapii maruntitii ; dimineata, inainte de asane, se vor consuma 350 ml de apa proaspiita.

GRUP DE 4 ASANE PENTRU RIDICAREA

POTEN'fEI VIRILE (SAU TRATAREA
FRIGIDITA'fII FEMININE), INTERCALATE
CU RESPIRA'fIA ALTERNATIVA

I,

1. Uddiyana bandha; 2. Danurasana; 3. ShiTshasana;

4. Respiratia atteTnativii.
Respiratia e compusii din :l cicluri a 5 respiratii anul
I ~.a.n1.d, conform indicatiilor date YD capitolul "Pranayama". Aceste asane S-3U descris anterior ~i slnt cunoscute. 0 mentiune: in timpul executarii Savasanei (care
dureazii 8 minute), in ultimul minut se va viziona un
trandafir ro~u-intens sau chipul femeH adorate. In cazul
frigiditiitii feminine, 0 floare mov sau chipul barbatului
iubit. Alimentatia in aceastii perioada se va baza pe carne
de berbec, vin ro~u (un singur pahar dupii masa) ziua,
dimineata QUa eu miere, lapte dulce ~i unt, seara creier
in pergament eu bere sau iere, fudulii, mciduvioare eu
vin negru, miere, eu nuci intre mese. Nu trebuie sa ~o
vciim in privinta acestei recomandari de alimentatie, deoarece sciiderea virilitiitii e un caz cu totul special. Pozitiile yoghinice ~i respiratia alternativa vor rezolva boala
psiho-hormono-somaticil a impotentei sau a frigiditatii.
Un ritm sexual adecvat va repune partenerul aredat in
toate drepturile virstei, dar cu polenta ~i libido-ul crescute,

92

GRUP DE ASANE COMBINATE CU

RESPIRA'fIE ALTERNATIVA
Pentru vindecarea nasului, a urechilor, gitului, bronastmului, a sinusurilor bolnave.

~itelar,

1. Respiratia aUernativii.. 2. ExeTcitiul de oxigenare a

mu~chi!or

facia!i i a zonei nas, git, urechi; 3. Combinmea Matsyasanei cu Simhasana (pozitia ieuiui) ; 4. Respiratia abdomina!ii (10 respiratii); 5. Hastapadasana (cocostircui).
1. RespiTatia aUernativii. Se face in raport de anii
practiciirii ei, conform indicatiilar din capito lui "Pranayarnall,

2. Exercitiul de oxigenaTe a mu~()hilor faciali ~i a zonei nas, gil, urechi se face prin repetarea de 50 de ari a
umnarii concomitente a ambilor obraji ~i sugerea lor.
Acest exercitiu este unul din eele mai eficace ~i previne
forma rea ridurilor.
3. CombinaTea Matsyasanei cu Simhasana I (postura
leului) se face efectuind Matsyasana, dar in loc de a duce
bratele in liituri, ele VOr apasa pe coaps<:, iar practicianul
va scaate limba cit va putea mai mUlt, respirind rilmic,
lini~tit ~i va trimite prana spre zonele fetei, gitului, nasului, urechilor. Incordarea degetelor pe coapse va ajuta
practicianul sii-~i concen1reze psihicul pentru 0 el t mai
eficient,1 dirijare a pranei.
4. Urmeazii 10 Tespiratii abdomina!e.
5. Hastapadasana (cocostircul) se executil (imediat) cu
fata spre nord, printr-o aplecare a bustului spre piciaarele lipite ~i drepte de la genunchi ~i prin lipirea capului
(a fruntii) de gambe. Milnile vor prinde tendoanele lui
1 Se mai poate combina

~i

eu Supta Vairasana (intinderea).

93

'-'

Achile. E bine sa se stea, fara aer, citeva secunde, in

aceasta pozitie. Psihicul se va indrepta asupra ti~nirii
pranei din plexul solar ~i navalirii ei in zonele obrajilor,
a gitului, nasului, urechilor, capului.

GRUP DE 3 ASANE PENTRU INTINERIREA

PIELII !;II A lNTREGULUI ORGANISM

t1
I
I

I
I

I.

I '

1. Viparlta Karani - 3 minute minimum (se incepe

cu 15 secunde ~i se progreseaza 3 minute/1 an), 10 respiratli abdominale.
2. Danurasana - se executa de 6 ori la rind, cu pauze
de 10 secunde, 10 respiratii abdominale.
3. Supta Vairasana (Intinderea) se executa cu roulta
atentie intrucit este un exerciiiu mai dificil. Din pozitia
ingenuncheat practicianul se a~eaza pe ciilciie. Fara a desface picioarele, ne lasam Incet spre spate, sprijinindu-ne
pe coate. Ne culcam cu spatele pe covor ~i ne punem
miinile sub cap in chip de perna. Stam a~a 1-3 minute 1.
Psihicul se va preocupa de inima, avind grija ca focul
pranic sa se reverse fericit pe sub toata pielea noastrii.
l: bine sa suridem In aceasta pozitie, con~tienii de efectul ei de intinerire In aceasta perioadii e bine ca alimentapa Sa se bazeze pe siropuri (de casal din fructe ~i mult
lapte dulce.
1 Se jneepe eu 5 secunde, prima saptAmjna, 10 seeunde a
doua saptAmina ~.a.m.d.. ptnA dnd se ajunge la 1 minut. Be
continua In a1 doilea an eu 2 minute, in al treilea an C'U 3
minute - durata maxim.A !

94

POZqIA CALCIIELOR SPRIJINITE PE

PERETE CU CORPUL PEPAT
Este un exercitiu complex care revitalizeaza organismu l vindecind, in special, astmul bron~ic, unele boli de
inimii ~i de circulatie, bOlile venelor ~i ale arterelor, rinichii, vezica urinara, prostata, intestinul gros ~i pe cel
subtire, alte organe intraabdominale, impotenta, uteral
bolnav, anemiile cerebrale etc. Face parte tot din grupul
exercitiilor tainuite de tlbetani ~i hindu~i, de milenii 1.
Executarea lui e simplii Ca ~i numele. eu stomacul gol
de dproximativ 3 Ore, dupii 0 baie generalii, bolnavul i~i
a~eaza pe pat fundul, spatele ~i capul, pieioarele sprijinindu-le de perete, astfel ca intre bazin ~i picioare sa se
Cormeze un unghi drept (90 grade). Yoghinii vor face ~i
o respiratie in mers, inainte cu 0 ora de inceperea exercitiului. La inceput se va sta numal 15 secunde. Be va
progresa cu 0 secunda pe zi pina la minut, apoi cu un
minut la fiecare luna, pina se ajunge la 25 minute, num;ir ce va ramine constant. Exercitiul e foarte eficace,
dar pretinde, in cazul unOr boli cardiace avansate, 0 atenta urmarire din partea unor medici ~i guru inzestrati.
Sint sigur di dupa jnfiin~area Institutltlui roman de terapie prin Yoga acest exercitiu va fi aplicat foarte des!
E bine totu~i Sa se ~tie cii psihicul trebuie sli "mature",
in timpul efectuarii acestui exercitiu, "toate ungherele
ascunse" ale corpului ducind prana dinspre tiilpi spre
cre~tet, caci aiei va face ea adeviirata vindecare. Se va
consuma in aceastii perioada ceai de mu~chi de piatra,
mace~e ~i soc. Alimentat\a va fi lacto-vegetariana.
1 Pcntru cei care sUfera de anumite boll ale aortei sau a COl"dulu l propriu-zis, e bine ca medieul sA aprobe inceperea practlcArii acestei asanc !

!J5

,
~i inaintca celorlalte QSane. lncheierea va fi fiicuta prin
SavasaltO .
In functie de calitatea rewlfatelor obrinltte in crealie,
terapie ~i fortifiere, ca urmare a aplicarii aeestor asane
~i exercitii pranayamice vom continua sau nu preocuparea noastrd. - vizind popularizarea practicii sistemului
" oga la noi in tara.
Cerem scuze mariiar iniliati din Tibet ~i India pentru
faptul ell am tratat prea suecint problemele, dar Yoga
de care am vorbit este cea mai putin comentabilil, ea fiind 0 Yoga europenizata, de esenta practiea, expusa aiei
in scop terapeutic I
HUM I

MIRi\BILUL EXERCI1'IU AL TINERE'fII

OCHILOR $1 AL PSIHICULUI PRECEDAT DE
SHIRSHASANA $1 URMAT DE RESPIRATIA
ALTERNATIVA

Alit pcntru cei care creeazit, cit ~i pentru yoghini,

dar luai ales pentru aceia ce au tendinta prematura de
im biltrinire psihicii ~i pierdere a vederii, <ecomandam
acesteexercitii, al caror efect e ce~ rezultat din combinarea lor. Ele se executa Cll ochii d eschi~i, astfel : aceste
asane se fac in jurul orei 18-HJ,00, cu fala spre nord,
in camera aerisita. stind turce.!?te, ell spin urea !?i capul
drepte, nemi~cate, 3 ridicitri ~i 3 coboriri ale globilor oculad (eel atunci cind af urmari un obiect ce se ridictt !$i
coboarii din tavan "pre du~umea) . Acesta e timpul 1. Se
mi~cii ochii (de 3 ori dus ~i 3 ori in tors) de la dreapta spre
stinga. Acesta e timpul II. Se rotesc ochii incet de tot,
bine deschi~i, de 3 ori, de la stinga spre dreapta. Acesta
e timpul III. Iar in timpul IV se face tot de 3 ori rotirea,
dar in sens invers. Se executii apoi Shirshasana urmata
de respiratia alternativii (Veli ca p. "Pranayama").

TRATAMENTUL COMPLEMENTAR PRIN

MASAREA ZONELOR DE REFLEXE
LA PICIOARE
In dorinta de a veni in ajutorul celor suferillJi, pentru
ca re asanele sint dificile, adiiugam 6 plan~e pe care sint
reprezentate, zonele de reflexe la picioare.
Yoghinii din China, Japonia (dar ~i cei din India ~i
Tibet !) sint fini cunoscatori ai acestei metode de tratare
a multor boli, fara a considera, totu~i, metoda ca fiind
separata de Yoga propriu- zisii. Practic (binein\eles cil se
respectii fidel indica\iile initiatilor orienta Ii i), tratamentul eonsta din masarea timp de 10 minute, 1i de zi, " zonei interesate.
Experien\a de milenii a Orientului ne garanteaza r~
zultatele cele mai sigure. Se atrage aten\ia ca, la fel ca
~i in Yog? , reiultateie nu se aratii imediat, ci dupa lunl
de ziJe; abandonarea tratamentului inseamna e~ec, iar in

GRUP DE 5 ASANTE PENTRU PRACTICIENII

CARE AU AJUNS LA 0 ANUMITA ROBUSTE'fE
YOGHINICA (PRINTRJ() ALIMENTA'fIE
EXCLUSIV VEGETARIANA) :
1. Halasana; 2. Matsyasana ; 3. Viparite Karani ; 4. Danumsana, cu aplicarea a cite 3 respiratii abdominale inaintea Halasanei ~i aplicarea a cite 3 respiratii abdominale

96

97

ce prive~te modul de viata ce se cere aceluia care accepta

sa faca acest tratament, este identic cu al yoghinilor.
Masajul e recomandabil a fi executat de cel bolnav, ~i nu
de maseur angajat special!
Masarea e preferabil sa se faca seara, dupa un mar~
de minimum 0 ora ~i dupa ce s-a facut 0 baie fierbinte
a picioarelor. In lipsa uleiurilor orientale, preparate cu
extracte speciale din plante exotice, se va face 0 masare
timp de 5 minute cu ulei de ricin, apoi, inca 5 minute,
masarea se va continua cu crema de lanolina. E bine sa
se a~tepte cca 30 minute ca pielea sa absoarba grasimile,
apoi, inainte de culcare, sa se puna un ciorap de bumbac
gros. Initiatii orientali recomanda masarea timp de 10
minute a tuturor zonelor indicate ~i afirma ca dupa efec
tuarea acestui tratament se produce vindecarea total a a
oricarei boli. Yoga va consolida sanatatea dobinditii pe
aceasta cale !

TRATAMENTUL CU AJUTORUL PLANTELOR

VINDECATOARE
Este binecunoscuta priceperea stramm;ilor no~tri in arta
culegerii, conservarii ~i a prepararii plantelor de leac.
Exorbitanta vegetatie de pe meleagurile carpato-istroeuxiniene, desebita varietate geografico-botanicii, aur de
nepretuit al VIETH, iradiaza de mii de ,,"i subtile ~i
policrome energii. $tiinta romaneascfl, unanim rt'cunoscutii pe toate coordonatele Terrei, nu a neglijat oi IlU va
negJija niciodata traditionala terapie a Rezervorului Vietii : plantele !
Pentru eei care vor practica timp indelungat Yoga in
pJina natura, ca ~i pentru 'aceia care (yoghini sau spor-

98

tivi) indriigesc' ~i drume\iile, pubJicam plan~e care reprezinta fidel imaginea principalelor plante medicinale recomandate in aceastii carte.
Pe linga avantajul recunoa~terii cu multa u~urin\a a
plantelor amintite, yoghinii, cu timpul, vor indragi aceste
plante, devenind, la rindul lor, iscusiti culegatori ai acestor plante.

"-

"
,

-.,

.,

'"

<0

"

--

"

-"

"

--

--

,
. ~,

--

"

......

18
19
20
21
22

LISTA ILUSTRATJILOR

ASANE DIFICILE CONTRAINDICATE

PERSOANELOR, CU BOLI DE COLOANA,
DE CORD, TENSIUNE El'C.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

10
11
12
13
1!
15

Chakrasana (roaWi)
Anjaneiasana (sfoara)
Kurmasana (pozipa broa~tei)
Hastapadasana (extensia miini-picioare) - varianta
Sirasana (varianta Luceanski)
Salabhasana (iiicusta)
Halasana (plugul)
Paschimottanasana (postura cJe~telui - varianta I)
Yoga mudra (apleeare joasa inainte; in traducere exactii
simbolul yoga)
Paschimottanasana (varian L' 2)
Paschimottanasana (variant. 3)
Paschimottanasana (integrala)
Shirshasana (stind in cap; din lotus) Pozitia de pleeare
Shirshasana (din lotus) Pozitia finala
Lotus eu sprijinire in mHni

P0Zrrn ESTETIeE
16 Matsiasana (pe~tele) - vari'ntii
17 Vakrasana (postura spiralei)
120

Natarajasana
Garudasana (postura vulturului)
Gomuchasana (po ziti a apuei;rii)
Vairasana (pozitia diamantului)
Salabhasana (pozitia hkustei)

PozrrULE CICLURlLOR
23
24
25
26
27
28
29
30
:J I

Respiratia abdominalii
Respiratia alternativii
Respiratia in mers
Thalasana (pozitia palmierului)
Danurasana (arcul)
Viparita Karani (efectul invers)
Sarvangasana (luminarea)
llalasana (plugul)
Shirshasana (stind in cap) I. pozitia de plecare ; 2. pozitia de desprindere; 3. faza spre "stind in cap"; 4.
pozitia "stind in cap" realizatii.
32 Matsiasana (postura pe~telui).
33 Savasana (postura relaxiirii totale sall a mortului).
34 Uddiyana bandha (comprimarea abdomenului). 1. Momentul expulzarii aerului pe gura. ~. Momentul simuliirii, inspiratiei. 3. Simularea inspiratiei (varianta a
posturii) .
35 Sahaj agnisara dhouti (tehnica de purificare a abdomenului, prin aer ~i singe) 1. Pozitia de plecare. 2.
Comprimarea.
36 Dvipada sau Vataianasana (po ziti a pentru eliminarea
gazelor) .
37 Sita propsanasa (pozitia orientala) in stinga. Vrkasana
(strutul) in dreapta.
38 Ustrasana (pozitia camilei) in stinga imaginii. Triconasana (pozitia triunghiului) in dreapta imaeinii
121

'.~'

I~
II
I

I
,

,
)

39 Badrasana (pozitia tronului)

40 Exercitiu pentru oxigenarea mu~chilor faciali: 1 ~i 2
41 Asanii combinatii: Simhasana (pozitia leului) cu Supta
vairasana (intinderea).
42 Hastapadasana (cocostircul)
43 Asana combinatii : Simhasana (leul) cu lotusul
44 Supta vairasana (intinderea) variantii comodii
45 Pozitia ciilciieloI' sprijinite pe perete
46 Exercitii pentru ochi
47 Cobra (~arpele C0bra) variantii. 1. extensie; 2. intoarcere spre dreapta; 3 intoarcere spre stinga.
48 Grup. 1. Lotus (stinga imaginii) ; 2. Semilotus (dreapta
imaginii); 3. Sukhasana (stind turce~te) in fundalul
imaginii.

TAB/OUL elI/bAm !,,1RfSPONNNTt

CIANf)[1[

SAHASRAil.A -_

AJNA
'/5HilW",

I -\\

--1-~0"
<>--

..::O (_

.""TA ~ ~
~J'4P'I~A

>l

CHOI?LO,s {lOR CV

tPIFIZ';'
HIPOfilA

_ rfROID)

THIMUS

PANCREA:

SWADHISTANA
I

I
I

MllLADHARA

7\

SUPIiMt NA lEi c
GONANLt

,
t
I

123

,
,
.:
!:.i

,<

<

"

,
., . '
<' ,

,"
<' ,

...

<

~o
,,"

<~

~<

Q"

'-' IX

"

~~
~

~~ J ~ ~
~ ~ ~ ~

"

'( ~

-~ &:~
~ tJ <q

::H,1oI

< t

"

<0

II::

~
~

i ~ ~

~
Q,

:'l
~

=
iii

II:;

'"

.~" ~

"0

<
(

,,

'i

g
~

~~

:;.~
.~

.,

1i~

"

,<

~~

,~ "
~ <{~
'>'
't_";)'t

<. t;"

S~

'~

8 ~~

,,

'.
~

,0

,u

,,~

<~
~~

I ..

~"
-~

"

,,,"

~
<

:;

,"

0:

...
. Il.
, ...

'"

It>

'"

)4:
0(;

2 '';
or \9
\) 't

.~

~';
t

''j

,-'i. ~-

0(

~'" WI"

~~

0(

::;

::

f0

"~
~

f
::>

s:

.~

, oJ

d)

'r:

!!!

,;

1 l<ir
J
'" ~

\II

'Z

""...

..
.
!
d
~

'::;

'm

',\j

">

0-

"

'"

:r:

I!

II>

"!1-

'Z

0
':J

(l.

OJ

:r:

';/:

<f I!l
..

Q '4:

"'

S '"

rJ ~

-'

';:
,,'
.. " ~

.J

01

';j

,-ti

~---------------------

<C

~
A

'f<fYd1'l::loan'l

--+-...1

o
7 ... 1'$1,...a~v
p"Wn~Y7n';}rJl1""1

W;\O yo'HO"'~

'4~o;u.- ''V~iH9H\.

,""....,

b'VAO _ _ _ _ _/;:;~==~
V""VIVJH~HI

""OJV"J.7!J

",,,,110
I"W"~ ;0170r;

(I ~J..f'I

~LV~~O~~----1L::~~-'

~.')~W\~'"

~210~oW3tt

..

1'00;

~.l."".1.-.oa.

~~l.C\' \3\A~~ 3.(1

t'I'.~'S;;u.~-4'. ~.lS

..

C>

""

..
<0

...

"E

f!!o

L.J

...

...

<:>

....,

CUP!'tlNS

Cuvintul Autorului
Ce lnseamna Yoga?
Indrumari practice
Alimente ~cu ~i fara de viaj;ii" .
Prathya.:a (Eliberarea con~tilntei de solicitari negative inteme ~i externe)
Importanta curei de eeaiuri ~i a eurei eU prod use
apieole
Plantele medieinale ~i legatura aeestora eu Yoga
Pregatirea fizica in vederea praeticarii sistemului Yoga
Praeticarea sistemului Yoga ~i importanta lui Yama
~i Niyama. Etape ~i dasificari in Yoga
IY aIlla (eonditienarea morala) . .
Niyama (deprinderile)
Pranayama sau hegemonia Eului asupra fortelor vitale
ClasifieAri in Yoga
E!eetele terapeutice ale asanelor ii pranayamei
Pranayama. Trei feluri de respiratie
Respiratia abdominala yoghinica

132

9
12
20
26
29
29
36
45
47
48
50
55
58
59

133

T
Re~ pira\ia

alternativa care un$te cele doua forte

muntrice
Raspira!ia de captare pranica in timpul me"ului
iPranayama - concluzie, alte no\iuni yoga
Asanas. Asanele cu ac\iune sigma $i benefica
Grup de 3 asane pentru copii
Thalasana (palmierul)
Danurasana (arcul)
Cobra ($arpele cobra)
Grup de 7 asane pentru creatori, inso\ite de respira\ia abdominalii
Grup de 5 asane pentru cei cu func\iuni defectuoase
ale organelor intraabdomin" le : ficat, stOl(lUC, pancreas, hila etc.
G[ UP de 5 asane pentru restabilire3 func\iilor p~
hice ~l nervoase, dezintoxicare. intari re fi zica ~i
restabilirea circula\iei singelui
Grup de 4 asane pentru ridicarea poten\ei virile
(sau tratarea frigiditii\ii feminine) intercalate eu
respira\ia alternativa
Grup de asane combinate eu respira\ia alternativii
pentru vindeearea nasului, a ureehilor, gitului ,
bron$itelor, astmului, a sinusurilor bolnave .
Grup de 3 asane pentru in(inerirea pielii $i a intregului organism
Pozi!ia eiilciielor sprijinite pe perete eu corpul pe
pat
Mirabilul exerci!iu al tinere\ii ochilor ~ i a p,ihi cului precedat de Shirshasana ~i urmat de respira\ia
alternativii

134

62
64
67
76
81
81

82
82

Grup de 5 asane pentru practicienii rere au ajuns 1a

o anumitii robuste\e yoghinica (prlntr-o alimenta\ie
exclusiv vegetariana)
Trtatamentul complementa prln masarea zonelou de
reglexe la picioare
Tratamentul eu ajutorul plantelou Tindecatoare
llustra\ii
IMsfla ilustra\iilou
Plan$e reflexologiee
.18.Jl~e eu plante medicinals

84

88
00
92
93
94

95
96

96
97
97

100
120
123

130

Lector: P. Constantin
Tehnoredactor : Viorel Din
BUn de tipar : 9.IX.1991.
Aparut 1991

Format 70 X 100/32. Coli tipar 4.25.

Tiparit la Imprimeda "Bacovia" Bacau