Sunteți pe pagina 1din 6

PATOLOGIA TIROIDEI

GUSA
- orice marire de volum a glandei tiroide datorata unui proces hiperplazic care se dezvolta ulterior dintr-o
displazie tiroidiana
- proces difuz sau focal, localizat in foliculi sau stroma
Factori determinanti:
Factori de mediu carenta iodata exista zone unde datorita lipsei sau cant. mici a iodului din ape si
sol, exista un procent mai ridicat de persoane care fac gusa endemica (zone subcarpatice, Franta, Italia )
- poluarea apelor: substante gusogene care inhiba secretia unui hormon tiroidian normal
- context socio-economic: in zone mai putin dezvoltate (alimente sarace in iod )
Factori individuali : defect genetic de sinteza a hh tiroidieni sau mecanisme de autointretinere imuna
- boala endemica sau cazuri sporadice
- afecteaza in special sexul F, F catre 40-50-60 de ani
Patogenie:
Tiroida se lupta sa sintetizeze hh. Tiroidieni => hiperplazie
Creste nr. de foliculi, insa coloidul este slab reprezentat
Initial, boala evolueaza cu eutiroidie nivel relativ N al hh. sau h. slab calitativ in unele cazuri
Determina un rasp. la niv. et. superior -> creste secr de TSH
In timp, leziunea difuza parenchimatoasa se asociaza cu leziuni adenomatoase
Nr foliculilor crescuti ramane definitiv
Scade cant de iod / g de t tiroidian
Anatomopat. :
- Macroscopic:
Gusa parenchimatoasa difuza
Gusa nodulara
Gusa adenomatoasa
Gusa chistica
Gusa coloida
- In timp, modificari ale stromei duc la fibroza,cu ap unor infiltr limfo plasmocitare sau cel mici care
sufoca parenchimul gl tiroide
- Gusile vechi se pot calcifica
Evolutie clinica :
1. Etapa oligosimptomatica
- exista doar modificari minore
- nu se repercuta prin manif clinice sau asupra secr altor gl endocrine
2. Etapa endocrinopata
3. Etapa neuropata
Semne hipotiroidie la copilul mic h tiroidian e necesar pt maturarea SNC = > forme dramatice cum ar fi:
cretinism endemic, idiotia mixedematoasa, nanism, infantilism endemic
La adult :
- mixedem frust hipotiroidie cr benigna a adultului
- Femei supraponderale,
- tulb trofice discrete ale fanerelor, edeme perif, de nat mucopolizaharidica,
deficite nervoase hipodinamie, bradilalie, bradihipsie, hipoacuzie,
- manif digestive - intarzierea tranzitului, deficit relativ de abs I, modif in sint hepatica ,
- manif cardiace - bradicardie, modif de EKG
- tulb metabolice crestere ponderala in exces ,se coreleaza cu scdearea metab bazal, nu suporta frigul
Forme care vireaza catre hipertiroidie: apare dupa ev unei per cu hipotiroidie ( in trecut greseli terapeutice)
Examen fizic:
- marire de volum a gl tiroide ( n nu se plapeaza)
- daca tiroida e fixata, nu se misca cu deglutitia = > susp. malignitate
- dupa consistenta la palpare : moale, pot ap noduli
- Chiste foarte mari -> fluctuenta
- Uneori e dura in forme cu fibroza sau chiar calcificare
-Gusa dura , lemnoasa => malignitate
- La palpare, fenom vasculare
Cele mai vascularizare t Hf , tiroida

Adenopatia laterocervicala
-Palparea incepe de la mastoida, de a lungul pachetului vasonervos al gatului, incizura apoi fosele
supraclaviculare si retroauricular
-In cancerele tiroidiene uneori adenopatia lat e semn revelator (tumori nepalpabile)
Fenomene de compresiune
VJI : turgescenta fetei, cianoza, cefalee
ACI : deficit al irigatiei cerebrale
Nn recurenti : voce bitonala
Simpatic cervical : Sd claude bernard
N vag : modif ale secr gastrice si peristaltica
Hipoglos s
Frenic: sughit, durere
Trahee : progresiva si duce la dispnee
traheostoma
????
Grad 1 cand traheea nu depaseste corpul vetrebral
2 depaseste numai partial
3 umbra traheei se sit lateral de marginea lat a vertebrei cervicale
Compresia duce incet la ramolirea catilaj traheal : traheomalacie
Explorari
-In gusile mari, voluminoase radiografia simpla cervicala sau radiografia toracica simpla
- Uneori tranzit baritat
-Examen orl prin laringoscopie directa integritatea nn recurenti
-Ecografia tiroidiana met de electie pentru depistarea format nodulare infraclinice
-Utila cand exista lez chistice pt diferenet de cele solide
-Scintigrama t : captare uniforma, dar neomogena = > susp gusa parenchimat difuza
Captare omogena zona adenomatoasa hipocaptanta, nesecretanta
Nodul rece zona fara captare chist tiroidian sau nodul adenomatos malignizat
cnacerele anaplazice nu capteaza substanta
- putem doza hh tiroidieni perif sauTSH, in patologii autimuni -Ac antitiroidieni
Ca sau fosfor : deficit functie paratiroidiene
Proteiniemia scazuta la hipotir
Colesterolemia
Iodocaptarea : adm de iod exogen, mas conc perif a hh
In mod n dupa adm dozei std in decurs de 6 h creste niv de h
Curba la un hipotiroidian : asimileaza mai greu, nu e capabila sa elib hh in perif.
La hipert : asimileaza repede si il elib repede
Testul de franare cu T3
-CT sau RMN
-Punctie ecoghidata se identif nodulul ecografic si se face punctie cu ac fin
DD :
-format pe linia mediala alte tumori ale gatului chist de canal tireoglos sau chist
Neurofibroame sau alte tumori de p moi, lipoame
Orice tip de adenopatii
Rareori cu hipotiroidia, f comuna sec unei tiroidite, regresia t, sau Hipot primar sau secundar
Hipot sec in boala Simmonds (lipsa de tsh) postpartum in cadrul eclamsiei, unde cresc val TA in mod extrem
poate apare un mic infarct urmat de insuf Hf
Tratament :
chimioprofilactic - adm sare iodata sau tablete de iodura de potasiu
Hormonoerapia biosint de hh tiroidieni (i tableta pe zi)
Se adm la gusile recente sau carente de iod reduse sol. Lugol
Chir gusi mari, care dev compresive sau care nu mai raspund la trat medicam
- Cand ap lez suspecte noduli reci sau gusa ectopica
- Interventia consta in tiroidectomie partiala sau totala
- Sub anestezie locala sau anestezie generala
- Incizie arcuata anterioara Koher, concava superior care pleaca de la marg med a SCM sau daca gusa e
volum marg lat SCM sau chiar mastoida
- Ap v tiroidiana

- Se rabat mm pielosi si se expun ???


- Se repereaza marg lat a lobului
- Disectia avanseaza din lat catre med
In tehnica tradit daca lez e limitata la un singur lob lobectomie
Dar aceasta tehinca avea dezav ca ramanea un t tiroidian care urma sa fie afectat se recom tiroidectomia
toatala, interventia radicala, usor de compensat
GUSI MEDIASTINALE ( INTRATORACICE )
Gusa cervicotoracica : cea mai frecventa (85%)
Gusa endotoracica
Alliata
care se dezv in mediastina dar are leg vasc cu gl tiroida
- T tiroidian care a migrat in totalit in torace
- Odata ce a ajuns in mediastin ev in mediastinul ant, si de ob se orienteaza catre dreapta
- Apar la exam clinic uneori daca sunt mari , ap ca matitate la percutie, Rx opacitate ,
- -fenom de compresiune diverse - la manevra ??, la ridicarea bratelor, uneori se palpeaza si deasupra
furculitei
Aberanta, izolata
direct in mediastin
- oriunde in mediastin, torace,
vascularizitie strict mediastinala !!!! NU cervicala
DD cu orice fel de tumora
Gusi intratoracice pot produce compresiune pe orice elem din torace

TIROIDITE
TIROIDITE ACUTE INFECTOASE
- date si de bact si de virusuri
-Ev intr un context inflamat de ob sistemic sau uneori e afectata de vecinatate, din sfera orl
NU exista inflam izolata a tiroidei, ea ev intr un context
Ev. In contextul unui strumite, lez inflam ale unei gusi de cele mai multe ori
Sunt mai frecvente la F, pot fi in contextul unei dezech hh- favorizant in contextul insamantarii tiroid
Clinic: debut brusc, durere I la niv reg C ant, febra, frison, durerea se intensif in mod caract la tuse sau extensia
capului - > poz anatalgica
La niv reg C ant se palpeaza o tiroida in tensiune foarte dureroasa la palp si mobilizare, deglutite durer cu
cresterea t locale, ap adenopatii locale ggl moi, mobili,
Ggl duri si imobili - susp de neoplazie
Trat: repaus local si tratam bolii de baza
Antiinflam , chiar AB, prisnit rece, corticot uneori, in convalescenta la nevoie se adm iodura de potasiu pt a pune
gl in repaus cand lucrurile ev bine
Ev catre supuratie ap mai ales pe strumite
Fistulizare la exterior cutanat sau in trahee exceptionl
Se poate complica cu tromboflebita VJI
Cand se const supuratia ap fluctuenta, febra vesperala, tebuie drenata chir, ca orice abces
TIROIDITA SUBACUTA descrisa de ?????
Forma care nu e elucita ca FP
Clinic : tablou mult mai sters
Evolutie subacuta, nu supureaza niciodata, poate ev in pusee succesive
Poate dev usor dureroara si in timp ev cu hipotiroidie
Histol edem, congestie, infl Ly Pl , cel gigante, fara cazeficare
Aceste infiltr sunt dovata histol a rasp imun
Recidive frecvente
TIROIDITA CRONICA AUTOIMUNA sau limfomatoasa descrisa de Hashimoto
Ev oligosimptomatic
In ani de zile, dezv hipotiroidie
Fenom clinice locale minime la fel si cele endocrine
Microsc invadarea stromei de catre LY, ai invadeaza foliculii limfoizi
IHC prez complex Ag-Ac
Se pot doza Ac

Asocierea cu alte boli autoimune LES, anemia pernicioasa, artritra reumat, miastenia gravis
Atunci cand se asoc -> ev mai grava, mai rapida
Trebuie dif de local unui limfom tiroidian primitiv
Se trat prin corticot si imunosupresie uneori si hht substitutiva pt a pune gl in repaus
Se op doar daca nu rasp la trat M, suspiciune de malignizare sau daca creste rapid in volum
TIROIDITA LEMNOASA sau FIBROASA descrisa de Riedel
Ap la varste avansate
Este o patologie care af in egala mas si sexul F si sexul M
Sunt rare
Ev lenta, de la 2 la 10 ani
In mod IREVERSIBIL
Ap fibroza extensiva la niv reg C ant., dep capsula tiroidiana si invadeaza t vecine la niv gatului
evolueaza tot intr un context autoimun
In timp cuprinde toate struct gatului = > fen de compresie extreme
In mod ciudat fibroza nu se extinde si la tegument , ceea ce nu se intampla in cancerele tiroidiene
Nu exista histol celule atipice maligne, comportamentul este unul malign
Ev cu hipotiroidie distruct foliculilor tirid
Nu se malignizeaza
Rasp la corticot e limitat la fel si la imunosupresie
Indicat de a se adm hh pt a pune gl in repaus
CHir: disectia extrem de dificila din cauza fibrozei
HIPERTIROIDII
af ale sist neurohh de regl unde defectul se poate sit la niv sup snc , uneori e consec unor dereglari care ap la niv
gl
Dpdv clinic : F, 20-30 ani mai ales in per instal menarha, primei sarcini, alaptarii, climax
Varsta mai redusa fata de debutul gusii cu hipot
Mai frecventa si la copii (gusa cu hipot ap exclusiv in contextul reg gusogene)
Fc fav : profesii solicitante, labilitate psihica, lez preexistente (distrofia , tiroidite)
In contextul unor conflicte
Inf virala
foarte rar intox cu T4
Th clasica : dezechl la niv SNC care infl Hf si intai ap faza neurotica apoi stadiul neuroendocrin sau tireotoxic
cand fenom se dat cresterii in perif a niv hh circulanti urmeaza faza de visceralizare i care ap insuf multiple de
organe si sist prin uzura biologica din cauza niv mare de hh t
In fine stadiul casectic
A 2 a th: imunologica b Basedow-Graves tiroida este sediul unui conflict autoimun inflitrat Ly-Pl de tip
autoimun in gl, exoftalmia care ap exclusiv in b BG
Th mixta : lez la niv SNC dupa care se declans fen autoimun
Majoritat hipertiroidiei primare ev in acest context
Clinic : gusa parenchim cu consistenta usor crescuta
Nu exista gusi ccu hipert care sa dezv fenom scleroase
Hipert primara se asoc cu af ale altor organe endocrine timus, CSR, pancreas
Tablau f variat clinic
Semne
1) Centrale
- Tulb psihice f frecvente si I lor se corel cu I hipert
- Trec de la o stare emotionala la alte cu rapiditate
- Insomnia !!!
- Ideatie rapida si fugara
- Capacitatea de a se conc scade
2)Tremurul extremit neintentional, care e prez si in somn, si accentuat de efortul fizic
- Hipert la inceput tremurul se poate pune in ev cu semnul foii de hartie
3) Exoftalmia
- Are 2 forme clinc forma umeda sau maligna -> ap lez ulcerative care duc la orbire
Si forma obisnuita
Ap si leziuni degenerative la niv mus c extrinseci a globilor oculari lez a nn oculomotori si care sunt responsabile
de anumite semne oculare

4)
-

Fenom neurovegetative
Palpitatii
Hiperprod sudorala
St de reactiv extreme
Hipertrofia tiroid e a intregii glande
Exosta insa si cazuri fara hipertiroidie- rar
Sd hipertiroidian : -semne CV tahicardie permanenta de tip sinusal, uneori su extrasistole
Nu poate exista decompensare hipert fara tahicartie
Rasp la beta blocante
In timp uzeaza miocardul miocardita toxica
Ap o I miocardica progresiva
Incet incet epuizeaza cordul
Bolnavii prez un puls amplu
Suflu sist multiorificiale
Cu semne evidente de hipert pe EKG
Semne respirat : creste FR cu tahipnee de efort permanent sustinut
Incet inncet epuizeaza musc intercostala
Semne digestive : accelerarea tranzit digestiv
Creste descr gastrica acida
B consuma alim in cant mari, dar slabeste progresiv
In timp dezv I hep si pancreatica astfel multi fac D
Dpdv al organelor genitale int. la inceputul ev hiperactivi sexual, in cursul ev menarha se inst precoce,F nu
ajung sa ramana gravide
Se asociaza cu disfunctii ale multor alte organe
Tot printre semnele tiroidiene sunt astenia pronuntata si termofobia
Semne oculare minore : disinergism mai ales la cei cu exoftalmie, dar nu neaparat numai la acestia
Lipsa de convergenta la privirea unui ob apropiat sau la misc in sus,jos sau lat agl oculari
Stralucirea ochilor, ochi vii
Clipiri dese blefarospasm
Pigmentare periorbitara
FORME CLINICE DE HIPERTIROIDIE
HIPERT PRIMARA
ADENOMUL TOXIC TIROIDIAN adenom care scapa de sub controlul Hf -> secreta in exces
In perif niv const si maximal de hh
TSH lipseste
Dpdv clinic : semnele tiroidiene sunt aceleasi insa consecintele si tratam difera
SCINTIGRAFIE nodul cald, restul glandei repaus, pt ca nu mai poate secreta din cauza lipsei TSH
Tratam exclusiv chirurg. !!!
B BASEDOW GRAVES
Ev adesea intr un context autoimun
GUSA HIPERTIROIDIZATA
HIPERT PARANEOPLAZICE
TUMORI PITUITARE
HIPERT IATROGEN la b cu hipot
Semnele importante : tulb psihice tahic, imposib de a se odihni si scaderea inn greutat
In lipsa tratam : Cardiot, IH tiroidiana, Diabet tiroidian
Tratam : - pentru etajul tiroidian : terapia iodata, inhibitia secr cu adm de lugol, nu e indicata, mai mult pt prgat
preoperat (scade congestia si vasc gl)
Antitiroidiene de sint bloch secr titoidiana a hh ef se instal in timp , cateva saptamani
Ef secundare : agranulocitoza,
Per clorat de potasiu : cei care nu rasp la antitiroid de sint
Iod radioactiv - > iradiere int -> distruge tiroida, dar are un asp de risc genetic
Chirurg : tiroidectommie (riscanta din cauza hipervasc)\\
Se op cand exista susp de malignizare , adenom toxic tiroid, cand exista hipertrof
Cand ap visceralizari
Hipert cu semne clinice pregn si care nu rasp la tratam
Exista riscul tireotox postop : in timpul op se descarca extrem de mult hh - >
Adm conco mitenta si antitiroid sintetice
Betablocant in cant crescute
Sedative in cant crescute

Barbiturice pt odihna
Urmarire : st psihica, curba ponderala, curba somnului, curba pulsului
EXTERIORIZAREA HEMORAGIILOR DIGESTIVE
Cauze f variate : ruptura varicelor esof, angiodisplazia colica cu eroziunea mucoasei
H fulminante
H grave
H medii
H usoare
H oculta - > expresia clinica : anemia sec prin pierdere microsc de sange
Debitul e in leg stransa cu teriot din care provine hemoragia resp
La HDS - pana la unghiul Treitz
HDS in general, se exteriorizeaza mai frecvent pt ca sunt mai severe, cant mai mare
HDS :
1. Melena
-> hemoragie miedie
Se sangereaza din stomac duoden sangele e antrenat in aval transpiloric, aj in IS
Se prod o abs partiala a sangelui
Derivatii hemului sunt modif sub act fermentilor digestivi
Negru, lucios ca pacura, cu miros fad caracteristic(apa oxigenata - > comp Hb sunt redusi)
Prezenta sangelui in I => accelerarea tranzitului
(zgomote hidroaerice)
Asp melenei variaza in fct de gravitatea hemoragiei
Cu cat melena e mai abundenta, sangele e mai visiniu
melena amestecata cu scaun
Formele extreme, HEMATOCHEZIE-hemoragie abundenta care o ia la vale catre anus, de ob superioara, dar
poate fi si din terit inf. (de l niv cecului) Arata ca sange amestecat cu cheaguri
Alta coinsecinta a prez sangelui in I : azotemia extrarenala , existant suf azot in sangele abs, deci cresc val ureei
sang dar nu din cauza IR
Uree 80-100 mg, dar Creatinina 1-2 mg
2. Hematemeza
->Se dat acum unei cant de sang de cel putin 0,5 l avand ca sursa o lez la niv esof stom sau duoden 1
Practic in astfel de sit sg nu mai ajunge in I
Asp de zat de cafea, sange alterat de sucul gastric
Ca sa apara asp de zac de cafea trebuie ca sangele sa fi stat in stom un timp suf
Hemoragie severa varsa sange, nu se acum in stom pt ca debitul e f mare
Deoseb de hemoptizie-secr apoasa aerata rozacee pt ca vine din arborele bronsic si de hemoragia din sfera orl
epistaxis extensiv poate sa fie urmat de inghitirea sangelui
HDI :
-este posibil sa existe hematochezie, dar mai rar in HDI
Asp HDI rectoragie exter transanala de sange cu cheaguri dintr o lez colica distala sau anorectala
CANCER SAU DIVERTICULOZA CR. Mai frecvent la batrani
Cancer de CStg rectoragii nesemnificative- sange amestecat cu fecale
ADC coloide care au si secr excesiva de mucus-sangele amestecat de o secr mucoasa
Diverticuloza colonica boala degeneratva a colonului
Rectoragie cu sange proaspat, rosu, cant imprevizibila
LEZIUNI ANORECTALE- supuratii anoperineale, boala hemoroidala asp tipic de rectoragie numai cu
ocazia scaunului -> traumat hemoroidului prin trecerea bolului fecal sange care coafeaza scaunul
BILIRAGIA exter de sange prin caile biliare