Liceul Teoretic ,, tefan- Vod

Disciplina: Informatica
Lucrare pe tema : ,, Baza de date EUROPA"

Profesor

Muntean Boris

A elaborat

Lipatov Ilie

Cuprins

Capitolul I.

Caracteristici generale.
Notiunea de baza de date.

Capitolul II. Crearea unei baze de date.

Accesarea ei.

Capitolul III. Tabelul.

Capitolul IV. Interogare.
Capitolul V. Forma.
Capitolul VI.

Raporul.

Capitolul VII. Concluzie.

Capitolul VIII.

Bibliografie.

Capitolul I.

Caracteristici generale.
Notiunea de baza de date.

Printre multiplele forme de organizare a datelor, bazele de date ocupa un loc

aparte.
O baza de date (BD) reprezinta o colectie de date integrata, anume
structurata si dotata cu o descriere a structurii si a relatiilor dintre date.n functie de
modul de organizare a informatiilor, se cunosc cteva modele de
BD:ierarhic (arborescent), retea, relational s.a.In afara de aceaste medele de BD
contine si descrierea lor:tipul,structura,modul de organizare s.a.
O baz de date proiectat corespunztor furnizeaz acces la informaii
precise, actualizate. Deoarece o proiectare corect este esenial pentru atingerea
scopurilor utilizrii unei baze de date, investiia n timpul necesar nvrii
principiilor unei bune proiectri este esenial. n cele din urm, ve i reu i s crea i
o baz de date care s v ndeplineasc necesitile i care s poat fi modificat cu
uurin.

Ce reprezint o proiectare bun a unei baze de date?

Anumite principii ghideaz procesul de proiectare al unei baze de date. Primul
principiu este acela c informaiile dublur (numite i date redundante) au o
influen negativ, deoarece consum spaiu i sporesc probabilitatea producerii de
erori i inconsistene. Al doilea principiu l reprezint importana corectitudinii i
caracterului complet al informaiilor. Dac baza de date conine informaii
incorecte, orice rapoarte care extrag informaii din baza de date vor conine, de
asemenea, informaii incorecte. Drept urmare, orice decizie luat bazndu-v pe
aceste rapoarte va fi greit informat.

O proiectare bun a unei baze de date este, dup cum urmeaz, una care:

mparte informaiile n tabele pe baza subiectelor, pentru a reduce datele redundante.

Furnizeaz programului Access informaiile necesare pentru a asocia informa iile din tabele dup
necesiti.
Asist i asigur acurateea i integritatea informa iilor.

Adapteaz necesitile de procesare a datelor i cele de raportare.

Capitolul II.

Crearea unei baze de date.

Accesarea ei.

Procesul de proiectare const n urmtorii pai:

Determinarea scopului bazei de date

Gsirea i organizarea informaiilor necesare

mprirea informaiilor n tabele

Transformarea elementelor de informaii n coloane

Specificarea cheilor primare

Configurarea relaiilor din tabel

Rafinarea proiectrii

Aplicarea regulilor de normalizare

Si ca urmare pentru a incepe lucrul cu baza de date avem nevoie de crearea si ca urmarea
lansarea ei.

Right Click--->Create-->Microsoft Office Access.

Fig 1.Crearea si lansarea bazei de date

Urmatorul pas in crearea unei baze de date este insasi crearea ei prin
intermediul butoanelor:File-->New.Dupa efectuarea acestor pasi
introducem denumirea acestei baze de date si ca urmare activam Create.

Figura 1.2

Dupa efectuarea acestor pasi baza de date este gata pentru efectuarea si
completarea ei.

Figura 1.3

Capitolul III. Tabelul.

Entitile unei baze de date Access snt tabelele. Cu ajutorul lor se pot crea
celelalte obiecte fr existena tabelelor.Prin structura unui tabel se subnelege
informaia care descrie cmpurile tabelului :numrul lor,tipul i proprietile
fiecrui cmp, cmputile chei-primare etc.

Ce este un tabel?
Un tabel conine date despre un anumit subiect, cum ar fi clienii sau produsele.
Fiecare nregistrare dintr-un tabel conine informaii despre un element, cum ar fi
un anumit angajat. O nregistrare este compus din cmpuri, cum ar fi numele,
adresa i numrul de telefon. O nregistrare este denumit n mod obinuit rnd, iar
un cmp este denumit coloan.

Pentru crearea unui tabel accesam Crearea tabelului n regim de proiectare prin
lasarea a dublului click pe ea.Ca urmare va apare o astfel de fereastra(Figura 2) in
care ve-ti trebui sa adaugati coloanele necesare si tipul de date al acestora.

Figura 2.

Dupa adaugarea coloanelor necesare efectuam salvarea tabelului selectnd

comanda save din meniul File. Apare fereastra Save as n care scriem numele
tabelului,in cazul nostru "Europa", si completati toate coloanele,conform acestui
model(Figura 2.1).

Figura 2.1
Privind aceeasi pasi,cream si completam al doilea tabel.

Figura 2.2

Numim tabelul si completam cu datele corespunzatoare.

Figura 2.3

3.2 Relaiile dintre tabele

Relaia ntre dou tabele nu este obligatorie, dar este necesar, n general, pentru
construirea interogrilor care acioneaz asupra acestor table (dei relaia s-ar putea
construi i cnd se construiete interogarea).La rindul sau relatiile se divizeaza in
mai multe categorii.

Relaia unu la muli Este cea mai frecvent n proiectarea bazelor de date ACCESS i are
urmtoarele caracteristici:

Dac T1 (Tabela CLIENTI) i T2 (Tabela Operatii) sunt dou tabele n care exist o rela ie One-To-Many
atunci: Tabela T1 este tabela primar iar T2 este tabela legat. Cheia de legtur din tabela primar
trebuie s fie declarat cheie primar. Tabela legtur poate avea cheie primar dar diferit de cea de
legtur. Fiecrei nregistrri din tabela One i corespunde 0, 1 sau mai multe nregistrri din tabela
Many; Fiecrei nregistrri din tabela Many i corespunde cel mult o nregistrare din tabela One.

Relaia unu la unu Este utilizat mai rar n proiectarea bazelor de date ACCESS i are
urmtoarele caracteristici:

Cheile de legtur din ambele tabele sunt chei primare; fiecrei nregistrri din una din tabele i
corespunde cel mult o nregistrare din cealalt. Una din tabele este primar iar cealalt legat.

Relaia muli la muli - Este nerecomandat n baze de date ACCESS dar existent n realitate.

Doua tabele se afl n relaia muli la muli dac fiecrei nregistrri din prima tabel i corespunde 0,1 sau
mai multe nregistrri din a doua i invers. n ACCESS astfel de relaii pot fi introduse prin crearea unei a
treia tabele, numit de legtura (de jonciune) cu existen a a dou rela ii de tip unu la mul i.

Pentru a stabili o relatie accesam meniul Instrumente indicatorul Relatii.

Adaugam tabelele create anterior si facem click ok.

Figura 2.4
Facem legatura tabelelor prin elementul "Capitala" si primim rezultatul final.

Figura 2.5

Figura 2.6

Capitolul IV.

Interogari.

Interogrile snt obiecte ale sistemelor de gestiune a bazelor de date care

reprezint adresri de cutare , analizare i de modificare a datelor
bazei.
Pentru selectarea rapid din unul sau mai multe tabele a seturilor de date
corespund unor condiii, dar i pentru actualizarea actualizarea
accelerat a nregistrrilor ,sistemele de gestiune a bazelor de date
utilizeaz interogri cereri de cutare sau de aciune n conformitate
cu aceste condiii.
Pentru dezvoltarea de interogri, Access ofer un "Designer de interogare", o
interfa grafic de utilizator, care permite utilizatorilor de a construi interogri fr
cunoaterea limbajului de programare SQL. n Query Designer, utilizatorii se pot
"arta" sursele de date de interogare (care poate fi tabele sau interogri) i selecta
cmpurile pe care le doresc, printr-un simplu clic de mouse. Unul dintre beneficiile
Acces din perspectiva unui programator este compatibilitatea relativ cu SQL
(structurat Query Language ) - interogri pot fi vizualizate grafic sau editat ca
declaraii SQL, iar declaraiile SQL pot fi folosite direct n Macrocomenzi i Visual
Basic pentru a manipula tabele Access. De obicei, avei posibilitatea s creai
interogri de tip creare tabel cnd avei nevoie s copiai sau arhivai date. De
exemplu, s presupunem ca avei un tabel (sau tabele) cu date despre vnzri
anterioare i utilizai datele n rapoarte. Cifrele de vnzri nu se pot modifica,
deoarece tranzaciile au cel puin o zi vechime iar executarea constant a unei
interogri pentru a regsi date poate consuma timp mai ales cnd executai o
interogare complex ntr-un depozit mare de date. ncrcarea datelor ntr-un tabel
separat i utilizarea tabelului ca surs de date reduce volumul de lucru i furnizeaz
o arhiv de date convenabil. Pe msur ce continuai, reinei c datele din tabelul
nou nu sunt dect un instantaneu; tabelul nu are relaii sau conexiuni la tabelul sau
tabelele surs.

Crearea unei interogari.Accesam submeniul Interogari-->Crearea interogare in

modul constructor .

Figura 3.
Selectam datele necesare pentru interogare,le interpretam si denumim interogarea.

Figura 3.1
Rezultatul obtinut din interogare.

Figura 3.2

Capitolul V. Forma
Formularele snt obiecte ale bazei de date Access,proiectate special pentru a crea o
interfa pentru utilizator cu scopul facilitrii introducerii, editrii i afirii
nregistrrilor din tabele sau interogri.
Formularele mresc viteza i minimizeaz erorile de introducere a datelor .n
acelai timp, ele permit vizualizarea datelor ntr-un format mai atractiv
dect cele al regimului Datasheet View.
O metod foarte bun pentru introducerea datelor n tabele este crearea de
formulare. Cu ajutorul unui formular, poi aloca exact att spaiu ct este necesar
pentru fiecare cmp i poi introduce informaii n mai multe tabele simultan.
Formularele pot realiza interoga o baz de date MS Access, regsirea nregistrrilor
i afiarea pe browser. [3]
O aplicaie Access este, n general, o form principal pe care se pot afla
controalele.
Formularele se aseamn oarecum cu rafturile din magazine care v ajut s vedei
i s luai cu uurin lucrurile de care avei nevoie. Pentru c formularele sunt
obiecte prin intermediul crora dvs. sau ali utilizatori putei aduga, edita sau afia
datele stocate n baza de date Access, proiectul formularului dvs. constituie un
aspect important. Dac baza dvs. de date va fi utilizat de mai muli utilizatori, este
esenial s avei formulare bine proiectate, pentru eficiena i acurateea intrrii
datelor.
Pentru a crea un formular dintr-un tabel sau dintr-o interogare din baza de date, n
Panoul de navigare, facei clic pe tabelul sau pe interogarea ce conine datele
pentru formular, apoi, pe fila Creare, facei clic pe Formular.

Access creeaz un formular i l afieaz n vizualizarea Aspect. Putei efectua

modificri ale proiectrii, cum ar fi s ajustai dimensiunea casetelor text pentru a
se potrivi datelor, dac este nevoie.

Figura 4.
Selectam tabela pe baza careia va fi creata forma,cimpurile necesare utilizind
sageata pentru a trece cimpul disponibil in casuta cu cimpul selectat.Alegem modul
amplasarii coloanelor,stabilim stilul formei ,o denumim si facem click pe Finish.

Figura 4.1

In final primim o formulare pe baza tabelului Capitale.

Figura 4.2

Capitolul VI. Raportul

Rapoartele ofer o modalitate de a vizualiza, a formata i a rezuma informaiile din
baza de date Microsoft Access. De exemplu, putei s creai un raport simplu de
numere de telefon pentru toate contactele sau un raport rezumat pentru totalul
vnzrilor din mai multe regiuni i perioade de timp.

Ce putei face cu un raport?

Un raport este un obiect din baza de date care v este de ajutor atunci cnd dorii s
prezentai informaiile din baza dvs. de date pentru oricare dintre urmtoarele
utilizri:

Afiarea sau distribuirea unui rezumat al datelor.

Arhivarea de instantanee ale datelor.

Furnizarea de detalii despre nregistrrile individuale.

Crearea de etichete.

Crearea unui raport.

1.Selectm clasa deobiecte Reports de pe bara de obiecte Objects. Alegem
New Reort Wizard;

2.Apare prima fereastr Report Wizard . Din lista combinat alegem pe rnd
tabelul Europa apoi tabelul Capitale.
3.n urmtoarea fereastr Report Wizard selectm cmpurile , dup care se
va face gruparea nregistrrilor;
4.Indicm cmpurile nconformitate
5.n ultima fereastr chart Wizard atribuim nume diagramei i precizm
dac va fi sau nu afiat legenda .

Figura 5.
Editarea unui raport.

Figura 5.1

Obtinem urmatorul raport.

Figura 5.2
Urmarind aceeasi pasi cream al doilea raport in baza tabelului "Capitale".

Figura 5.3

Capitolul VII.

Concluzie.

n urma proiectului efectuat, am ajuns la concluzia ca baza de date este un lucru

foarte util in aranjarea si organizarea informatiei necesare intr-un mod dorit pentru

sine.Ea este foarte binevenita in diverse intreprinderi si chiar in asa subiecte ca

continentul Europa. Si desigur ca nu este atit de usor sa te folosesti de
particularitatile ei fara de a sti instructiunile.
Baza de date are funcia de a aranja totul la locul su, ca mai apoi orice
informaie dorita sa fie gasit cu uurin i toate calculile sa fie realizate de
program. Acest fapt foarte mult simplific lucrul oamenilor.
n ultimii ani, dezvoltarea sistemelor de baze de date reprezint unul dintre
cele mai importante aspecte n domeniul tehnologiei informaiei, avnd un impact
decisiv asupra modului de organizare i funcionare a numeroaselor instituii i
servicii. Acestea sunt companiile de comunicaie, intreprinderile de comer,
serviciile bancare, serviciile de transport, asigurrile, universitile etc. Acestea
sunt dependente de funcionarea corect i nentrerupt a sistemelor de baze de
date.
Sistemele de baze de date sunt o component important a vieii de zi cu zi
n societatea modern. Zilnic, majoritatea persoanelor desfoar activiti care
implic interaciunea cu o baz de date: depunerea sau extragerea unei sume de
bani din banc, rezervarea biletelor de tren sau de avion, cutarea unei cri ntr-o
bibliotec computerizat, gestiunea angajailor dintr-o firm, cumprarea unor
produse etc.
Baza de date Europa , elaborat n cadrul proiectului,are ca drept scop
utilizarea intr-un mod simplu a unei baza de date.Informatia selectata in aceasta
baza de date corespunde realitatii si toate datele efectuate,sunt adeverite. Si un om
curios despre tarile Europei si subdomeniile ei cu siguranta se poate baza asupra
informatiei oferite de catre mine.
In opinia mea,baza de date este unul dintre acele lucruri,care a capatat un
specific deosebit in zilele noastre si din aceasta cauza ,acum in licee se studiaza
aprofundat aceasta tema.Iu urma lucrarii am intilnit diverse dificultati dar cu toate
acestea pot spune ca nu e atit de greu sa creezi o baza de date bine ordonata daca
stii sa te folosesti corect de ea.Si sunt sigur ca tema studiata nu a fost in zadar caci
indiferent de profesie pe care o v-om poseda ,baza de date ne va usura prezentarea
informatiei.

Bibliografie
Informatic , manual pentru clasa a XII-a
www.wikipedia.org
www.Google.com
www.didactic.ro
www. Calculatoaresielectronice.com
https://support.office.com