CIVILIZATII

PREISTORICE SI
ANTICE

INTEGRAREA DACILOR IN LUMEA

ROMANA
Prof. Juverdeanu Aurelia

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

CUCERIREA DACIEI DE CATRE TRAIAN

Traian iniiaz o ampl campanie mpotriva dacilor dup ce devine

Imperator, o campanie cunoscut ca Rzboaiele Dacice, rzboaie
ce vor necesita utilizarea unei treimi din efectivul ntregii armate a
Imperiului Roman.
Rezultatul primei campanii (101-102) a fost atacul capitalei dace,
Sarmizegetusa i ocuparea unei pri din ar.
Cel de-al doilea rzboi dacic (105-106) s-a terminat cu nfrngerea
lui Decebal i sinuciderea acestuia, regatul su fiind cucerit i
transformat n provincia roman Dacia.
Dupa nfrngerea dacilor, Traian a organizat la Roma cea mai
mare i mai costisitoare festivitate, care a durat ~123 de zile,
cantitatea de aur i argint prdat din Dacia de ctre romani fiind
apreciat de cronicarii antici ca fabuloas. Zeci de mii de Daci au
fost dui in sclavie la Roma, alte zeci de mii de daci au fugit din
Dacia pentru a evita sclavia, acetia fiind cunoscui ca dacii Liberi
de mai tarziu.
Detaliile rzboiului au fost relatate de Dio Cassius, dar cel mai bun
comentariu este celebra Column a lui Traian construit n Roma.

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

PROVINCIA IMPERIALA DACIA

TERITORIUL
Banatul
Transilvania
Oltenia
Vestul Munteniei
capitala: colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Dacia era o provincie imperiala condusa de un legatus augusti
pro praetore
Dobrogea , estul Munteniei si sudul Moldovei erau anexate la
Moesia Inferior
In Moldova, Maramures si Crisana locuiau dacii liberi:dacii mari,
carpii, costobocii,
Romanii au adus aici atat Legiuni, cat si Trupe auxiliare (al ae si
cohorte) ce au stationat in castre, cel mai mare fiind cel de la
Apullum, al Legiunii a XIIIa Gemina. Pentru a apara noua Provincie
s-au construit limesuri. Treptat dacii si-au facut simtita prezenta in
Trupele
si mai Scoala
tarziu
in Elena
Legiuni.
Juverdeanua
Aureliaauxiliare
Melania
nr. 5chiar
"Principesa
Bibescu" Barlad

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

REORGANIZARILE PROVINCIEI DACIA

Teritoriul Provinciei a ramas in general acelasi chiar
daca a fost impartit de mai multe ori, astfel :
- intre anii 118 si 119 Provincia Dacia a fost
impartita de catre imparatul Hadrian in:- Dacia
Superior, in Nord si Dacia Inferior, in Sud .
.
- acelasi imparat a reorganizat Provincia, in anul
123, cand in Nordul Daciei Superior a adaugat
Dacia Porolissensis.
- in anul 168 Imparatul Marc Aurelius, a pastrat
Dacia Porolissensis, a format Dacia Apulensis, in
locul Daciei Superior, iar in locul Daciei Inferior a
format Dacia Malvensis.
Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

ROMANIZAREA
A fost un proces complex si indelungat, desfasurat in
spatiul carpato-danubiano-pontic, la N si S de Dunare ,
intre sec. I i.H.-VI d.H , prin amestecul dacilor cu romanii ,
prin sinteza si simbioza civilizatiei dacice si romane , cu
preponderenta romana dar cu mentinerea unor elemente
ale civilizatiei dacice, componenta fundamentala fiind
adoptarea limbii latine .
Romanizarea s-a realizat in mai multe etape:
I etapa (Sec I I.Hr.-106) a fost anterioara cuceririi
romane, cand au fost preluate elemente de cultura
spirituala(alfabetul latin), cat si elemente de cultura
materiala(dinarul, arme , ceramica)
II -etapa (106-271)propriu-zisa, a fost in timpul stapanirii
romane, cand este adoptata limba latina populara .
III etapa(271-602) - a fost etapa de consolidare si
Juverdeanua
Aurelia Melania
Scoala liberi
nr. 5 "Principesa
Elena Bibescu"
Barlad
extindere
asupra dacilor
, dupa
retragerea
romana

CONDITIILE ROMANIZARII
Legaturile comerciale ale dacilor cu lumea romana inca
din sec.II iH.
Superioritatea culturii materiale romane fata de cea
dacica ;
Nivelul civilizatiei dacice apropiat de cel roman ;
Cucerirea Daciei de catre Traian ;
Continuitatea dacica in timpul stapanirii romane(106-271)
Continuarea legaturilor cu lumea romana dupa retragerea
aureliana;
Crestinarea in limba latina;
Stapanirea vremelnica de catre migratori cu o civilizatie
net inferioara
fata de daco-romani;
Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana ;
Instaurarea stapanirii romane la nord de Dunare in timpul
lui Constantin cel Mare si Justinian.

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Continuitatea dacica

Unii autori antici au afirmat ca populatia daca a fost complet

nimicita in urma celor doua razboaie cu romanii. Acest lucru nu este
adevarat.
Dovezile ca in Dacia a continuat sa existe o numeroasa populatie
autohtona sunt urmatoarele:
Majoritatea istoricilor antici nu au afirmat ca dacii ar fi murit cu totii.
Spre exemplu, istoricul Dio Cassius precizeaza ca multi daci au
trecut de partea romanilor, in timpul celor doua razboaie. Scene de
pe Columna lui Traian infatiseaza reintoarcerea dacilor la vetrele lor.
Inscriptii si izvoare scrise mentioneza unitati formate din daci care
stationeaza in diferite provincii din imperiu. Se cunosc un numar de
12 astfel de unitati militare.
Numele dacice al localitatilor se pastreza in timpul stapanirii romane
(Apulum, Napoca, Drobeta, Dierna, Potaissa).
Datorita prezentei autohtonilor in provincie, la noua capitala a Daciei
romane este adaugat numele Sarmizegetusa.
Se pastreaza de asemenea numele dacice ale raurilor, care sunt
folosite si de catre romani (Maris, Samus, Alutus, Pyretus).
Descoperirile arheologice sunt cele mai importante dovezi ale
continuitatii dacilor: asezari si locuinte, necropele, obiecte de uz
casnic, ceramica, unelte, toate de provenienta dacica.

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

FACTORII ROMANIZARII

Dacii, care probabil atinseser un anumit grad de romanizare nainte

de cucerirea traian, au dinuit sub stpnirea roman i s-au integrat
n viaa economic i social a noii provincii, alctuind totodat
suportul influenei pe care imperiul a exercitat-o n timp asupra
teritoriilor din afara Daciei romane.
La procesul de Romanizare au contribuit mai multi factori:
-ADMINISTRATIA SI FUNCTIONARII ROMANI
-ARMATA ROMANA
-VETERANII
-COLONISTII LATINOFONI : lucrau in diferite domenii (agricultura,
minerit, mestesuguri) si se organizau in collegia. Colonizarea s-a facut
pe cale oficiala ,masiv si organizat.
Pentru exploatarea tuturor resurselor Daciei (mine de aur si argint,
campii fertile, paduri, sare) colonizarea a avut aici, inca din timpul
imparatului Traian, caracterul unei politici de stat, fiind deosebit de
intensa. Bineinteles ca provincia trebuia sa fie si aparata, deci si
prezenta militara era puternica.
Se justifica in acest mod romanizarea provinciei, a autohtonilor, intr-un
interval de 165 de ani. Iar cea mai buna dovada o constituie numarul
de inscriptii latine descoperite in Dacia, 3000, care este foarte mare
comparativ cu alte provincii care au fost stapanite mult mai mult timp

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

URBANIZAREA: daca intre Dunare si Mare existau centre urbane, la

Nordul Dunarii, urbanizarea a fost facuta de romani: asezari urbane
de tip:-Municipia-Dierna, Porolissum, Tibiscum
- Colonia:-Apullum, Drobeta, Napoca
Asezari rurale de tip:-pagus. Vicus, canabae, villa rustica
RELIGIA:
treptat dacii renunta la propria religie si adopta divinitatile romane:
Jupiter, Junona, Minerva, Venus, etc.
Apar fenomene religioase ca:
-sincretismul religios contopirea mai multor divinitati de origini
diferite dar cu atributii asemanatoare
-interpretatio Romana- adorarea vechilor divinitati dacice dar sub
nume romane.
n anul 212, mpratul roman Caracalla, prin decretul numit
"Constitutio Antoniniana", i-a declarat pe locuitorii Daciei, ceteni
romani, alturi de toi ceilali ceteni ai Imperiului Roman.
Se cunosc numele a mai multe cohorte recrutate din Dacia,
staionate n Britania , n Armenia, n Balcani, n Cappadocia i alte
provincii romane.
Viata culturala romana , folosirea limbii latine in scolile elementare
infiintate, in administratie si justitie , a avut un rol decisiv in
Juverdeanua Aurelia Melania
nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
adoptarea limbii latine deScoala
catre
daci.

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

RETRAGEREA AURELIANA
Criza militara cu care se confrunta Imperiul Roman si atacurile
migratorilor, alaturi de cele ale dacilor liberi, l-au determinat pe
Imparatul Aurelian sa paraseasca Dacia, in anul 271.
Confruntat cu situaia grav din provinciile Spania i Galia, care se
separaser de Imperiul Roman i ii proclamaser un Imprat Celt, i
cu devastarea provinciilor din Balcani de ctre Goti, Carpi i alti
Barbari, Aurelian (270-275) a retras administratia i restul trupelor
din fosta provincie Dacia Traiana, i a stabilit cettenii romani bogati,
la sud de Dunre, n Moesia, crend provincia Dacia Aureliani,
divizat apoi n Dacia Ripensis, lng Dunre, cu capitala Ratiaria
(acum Arcar n Bosnia-Heregovina) i Dacia Mediterranea, cu
capitala Sardica (acum Sofia, capitala Bulgariei).

Aurelian a retras, la Sudul Dunarii, armata, functionarii, si

latifundiarii, lasand in urma populatie numeroasa , proprietari mici si
mijlocii , daco - romanii, ce-si vor consolida romanitatea chiar in
absenta stapanirii romane , prin accelerarea crestinarii in limba
latina si mentinerea unor stranse legaturi cultural-religioase,
economice si politico-militare cu Imperiul Roman.
Astfel Dacia a fost prima provincie roman abandonat, i poate
Juverdeanua Aurelia Melania
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad
primul pas ctre dezmembrarea
Imperiului Roman.

Continuitatea daco-romana

Unii autori antici (Eutropius, Vopiscus) au scris despre o

parasire totala a Daciei, atat de catre armata cat si de
catre provinciali.
Exista totusi argumente puternice impotriva acestor
afirmatii:
populatia Daciei a fost destul de numeroasa, deci imposibil
de mutat integral;
nu s-au descoperit nici un fel de dovezi arheologice care
sa ateste o crestere brusca de populatie la sudul Dunarii nu s-au intemeiat asezari noi si nici nu au sporit cele vechi;
nu se pastreaza amintirea mutarii in nici o inscriptie.
Dar argumentul de necombatut este cel oferit de
arheologie: in majoritatea asezarilor din fosta provincie se
constata in secolele IV persistenta populatiei daco-romane.
Este vorba despre asezari rurale, multe dintre ele
intemeiate inainte de 271. Caracterul lor daco-roman este
dovedit de inventarul arheologic specific, ritul
inmormantarii si de tipul antropologic al scheletelor. Astfel,
urmele autohtonilor, majoritari, sunt cert diferite de cele
ale populatiilor
migratoare
sarmati,
huni).
Juverdeanua
Aurelia Melania
Scoala nr. (goti,
5 "Principesa
Elena Bibescu"
Barlad

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Desi majoritatea orasenilor au fost nevoiti sa se mute in mediul rural,

unde erau mai in siguranta, urme ale locuirii vechilor orase exista
pana la navalirea hunilor (secolul IV) sau chiar pana in secolul VI.
Pastrarea numelor antice, dacice ale principalelor rauri, pana in
prezent(Maris-Mures, Allutus-Olt, Pyretus-Prut, Samus-Somes,
Ordessos-Arges etc), infirma de asemenea existenta unui vid de
populatie pe teritoriul Daciei.

Numele oraselor nu s-au pastratdeoarece acestea au fost distruse in

timpul migratiilor si refacute abia in Evul Mediu, cand au primit si
nume noi.

Dovezi lingvistice: gramatica limbii romane este aproape identica cu

cea a limbii latine; majoritatea lexicului este de origine latina;

In limba romana s-au pastrat 165-167 de cuvinte de origine dacica

din care o parte se aseamana cu limba albaneza care are ca substrat
limba tracica din care se trage si limba dacica.

Concluzia este aceea ca din provincie au fost retrase in 271 doar

armata si administratia, plecand cu siguranta si acea parte mai
instarita a populatiei, dar majoritatea locuitorilor au ramas pe loc

Juverdeanua Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad