Subiectele propuse pentru examen

Drepturile reale, caracteristica general.

Exercitarea drepturilor coproprietarilor asupra
bunurilor proprietate comun pe cote-pri.
(1) Fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv
al unei cote-pri ideale din bunul comun. Cotelepri snt prezumate a fi egale pn la proba
contrar. Dac bunul a fost dobndit printr-un act
juridic, nu se va putea face proba contrar dect
prin nscrisuri.
(2) Coproprietarul care a fcut din contul sau, cu
acordul celorlali coproprietari, bunului comun
mbuntiri inseparabile are dreptul s cear
modificarea respectiv a cotelor-pri sau
compensarea cheltuielilor.
Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul
proprietate comun pe cote-pri n msura care nu
schimb destinaia lui i nu aduce atingere
drepturilor celorlali coproprietari.
(2) Modul de folosire a bunului comun se
stabilete prin acordul coproprietarilor sau, n caz
de divergene, prin hotrre judectoreasc n baza
unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor
coproprietarilor.
(3) Coproprietarul este n drept s cear n
posesiune i folosin o parte din bunul comun
corespunztor cotei sale, iar n caz de
imposibilitate, s cear coproprietarilor care posed
i folosesc bunul plata unei compensaii echitabile.
(4) Coproprietarul care exercit n mod exclusiv
folosina bunului comun fr acordul celorlali
coproprietari poate fi obligat la plata unei
despgubiri.
Coproprietarii vor mpri beneficiile i vor
suporta sarcinile proprietii comune pe cote-pri
proporional cotei lor pri.
3 ncetarea contractului de gaj.
Fiind un contract accesoriu gajul nceteay ca o
consecin a ncetrii obligaiei principale (dac se
execut contractul principal). Legiuitorul
menioneaz c gajul deasemenea nceteaz n
urma exercitrii de ctre creditorul gajist a
dreptului de gaj n cazul n care debitorul gajist nu
a executat sau a executat necorespunztor obligaia
garantat prin gaj. Legea cu privire la gaj, prevede
urmtoarele modaliti de ncetare a gajului:
a.)Expirarea termenului pt care a fost constituit
gajul
b.)Pieirea bunurilor gajate
c.)Scoaterea bunului din circuitul civil

31 Accesiunea imobiliar.
Accesiunea imobiliar se refer la aluviuni, insule
i albiile prsite.Fenomenul opus aluviunii este
avulsiunea, care reprezint fenomenul de rupere a
unui teritoriu de pmnt din proprietatea unei
persoane i alipirea ei, la pmntul aflat n
proprietatea altei persoane, cu condiia c se tie
exact proprietatea de la care s-a rupt i proprietatea
la care s-a alipit pmntul. Doctrina juridic
clasific accesiunea imobiliar n 2 categorii:
a.)Artificial
b.)Natural
La accesiunea imobiliar artificial se atribuie
urmtoarele situaii:
1.)Se face o construcie pe un teren aflat n
proprietatea unei persoane din materiale strine
2.)Construcia este fcut pe 2 terenuri care
aparin unor proprietari diferii.
169 32 Gajul ca drept real. Noiunea, categoriile
i obiectele gajului.
Gajul este un drept real n al crui temei
creditorul gajist poate pretinde satisfacerea
creanelor sale cu preferin fa de ceilali
creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor
depuse n gaj, n cazul n care debitorul gajist nu
execut obligaia, garantat prin gaj.Legiuitorul
nostru clasific gajul n:
a.)gaj nregistrat
b.)gaj amanet
Doctrina de specialitate clasific gajul:
a.)gaj legal
b.)gaj convenional
Obiectul gajului poate fi orice bun corporal sau
incorporal, mobil sau imobil, consumptibil sau
neconsumptibil, determinat generic sau
individual,fa de care se constituie un contract de
gaj.Obiect al gajului poate fi i o universalitate de
bunuri(adic mai multe bunuri omogene sau
neomogene considerate ca un tot
ntreg).Universalitatea de bunuri trebuie descris
prin caracterisitici de gen , astfel nct s permit n
orice moment determinarea apartenenei unui bun
particular laa aceast universalitate de
bunuri.Obiect al gajului pot fi i mrfurile care se
afl n procesul de prelucrare sau care se afl n
circuitul civil.
179 33 Dobndirea dreptului de proprietate prin
producere, succesiune i prin act juridic.
Dobandirea dreptului de proprietate prin
producere.
Acest_ mod de_dobandire este originar, fiindca
dreptul de proprietate apare asupra unui lucru
anterior inexistent .

d.)Exproprierea bunurilor pt cauz de utilitate

public
ncetarea gajului este nsoit de anumite
formaliti aa ca: radierea nscrierii din Registrul
de Stat al gajului ce atest existena gajului
respectiv.CCRM prevede c dreptul de a cere
radierea informaiei cu privire la gaj, l are
urmtoarele subiecte:
a.)Creditorul gajist
b.)Debitorul gajist n urma semnrii unui demers
semnat de ambele pri
c.)Tera persoan care a dobndit obiectul gajului
n baza declaraiei scrise a creditorului gajist cu
privire la radierea gajului din Registrul gajului,
precum i a certificatului eliberat de executorul
judectoresc prin care se confirm c bunul a fost
dobndit n cadrul procedurii de executare silit.
4 Noiunea i caracterele juridice ale dreptului de
proprietate.
Dreptul de proprietate este un drept subiectiv ce
confer titularului de drept exercitarea n putere
proprie i n interes propriu a atributelor de
posesiune, folosin i dispoziie asupra bunurilor
sale n limitele stabilite de lege.
Reeind din definiie, putem evedenia caracterele
juridice ale dreptului de proprietate:
a.)Caracterul absolut-legislaia nu indic expres
caracterul absolut al dreptului de proprietate, dar
rezult din prevederile legii cu privire laproprietate
care spune c proprietarul are dreptul s exercite
fa de bunurile sale orice aciune care nu
contravine legilor i nu duneaz sntii
oamenilor i a mediului nconjurtor.
b.)Caracterul exclusiv-care decurge din hotrirea
Curii Constituionale, care prevede c proprietarul
exercit asupra buurilor sale toate atributele
dreptului de proprietate n mod excclusiv.
c.)Caracterul perpetuu-care rezult din aceeai
hotrre sus menionat i care const n aceea c
dreptul de proprietate dureaz atta timp ct exist
bunul, precum i c dreptul de proprietate nu se
stinge prin neuz.
5 Accesiunea mobiliar.
Accesiunea mobiliar-prin care se nelege c
proprietarul lucrului principal devine prin
accesiune,proprietarul lucrului nou format prin
ncorporarea la lucrul principal a unui alt lucru mai
puin important. Accesiunea mobiliar poate fi
clasificat n 3 categorii:
a.)Adjuciunea-const n unirea a 2 sau mai
multor bunuri ce aparin unor proprietari diferii
b.)Specificaiunea-este situaia n care o persoan
face un obiect nou din materie strin(materia
aparine n proprietatea altei persoane)

Dobandirea dreptului de proprietate asupra

bunului gasit. Am putea defini bunul gasit ca bun
mobil pe care proprietarul 1-a pierdut, iar alta
persoana 1-a gasit.
Dobandirea dreptului de proprietate asupra
comorii. Comoara este orice bun mobil ascuns sau
ingropat, chiar involuntar, al carui proprietar nu
poate fi identificat sau a pierdut, in conditiile legii,
dreptul de proprietate. Prin urmare, obiecte ale
comorii pot fi nu doar banii si obiectele de valoare,
ci orice bun mobil, daca proprietarul bunului nu
poate fi identificat. Se poate evidentia urmatoarele
caractere ale comorii: a) obiect al comorii poate fi
orice bun mobil; b) acest bun mobil trebuie sa fie
ascuns sau ingropat. De cele mai clese ori comoara
fund ingropata m pamant, ceea ce nu inseamna ca
nu poate sa fie ascunsa intr-un bun mobil; c)
proprietarul bunului ascuns sau ingropat sa nu
poata fi identificat.
Actul juridic ca mod de dobandire a dreptului de
proprietate este expres prevazut in Codul civil.
Actul juridic civil este cel mai raspandit si cel mai
important mod de dobandire a dreptului de
proprietate. Numai actele juridice translative de
proprietate, ca vanzarea-cumpararea, schimbul,
donatia , contractul de instrainare a bunului cu
conditia intretinerii pe viata si succesiunea
testamentara , se includ in acest mod de dobandire a
dreptului de proprietate. Succesiunea legala ca mod
de dobandire a dreptului de proprietate. dreptul de
proprietate se poate dobandi in conditiile legii si
prin succesiune. Consideram ca, data ce
legiuitorul indica actul juridic ca mod de dobandire
a dreptului de proprietate , iar succesiunea
testamentara este un act juridic, ar fi corect sa nu
vorbim in genere despre succesiune, ci in modul
special, despre succesiunea legala. Mostenirea
legala consta in trecerea patrimoniului defunctului
catre persoanele expres enumerate in
lege,inconditiileacesteia.
189 34 Noiunea i clasificarea modurilor de
dobndire a dreptului de proprietate.
199
209 35 Aprarea posesiunii prin aciuni posesorii.
219
229 36 Tipurile de servitute.
Dreptului roman i erau cunoscute servituile
prediale i servituile personale.
Predial (real)era servitutea constituit n
favoarea terenului dominant, care greva terenul
aservi.Personal era servitutea constituit n
favoarea unei persoane.n cadrul servituilor
prediale se deosebeau:
Rustic(rural) era servitutea n cadrul creia
imobilul dominant era un teren.Urban este

c.)Confuziunea-n cazul n care un bun s-a format

din amestecul mai multor materii ce aparin la
diferii proprietari i nici una din aceste materii nu
poate fi considerat principal, proprietarul care nu
a tiut de confuziune poate cere separarea
materiilor dac e posibil. n cazul n care aceast
separare este imposibil fr a se cauza pagube,
bunul format aparine n proprietate comun
proporional cu calitatea, cantitatea i valoarea
fiecrei materii.
6 Modurile de constituire a dreptului de uzufruct.
Uzufructul se poate constitui prin lege sau prin act
juridic,n cazurile prevzute de lege uzufructul
poate fi constituit prin hotrre judectoreasc.
1.)Constituirea uzufructului prin efectul
legii.Prelun ideea din literatura juridic romn,
considerm c sntem n prezena realizrii unui
drept de uzufruct atunci cnd prinii folosesc
bunurile copiilor lor.
2.)Constituirea uzufructului prin act juridic.De
cele mai dese ori uzufructul se constituie prin
voina omului, mbrcnd forma unui act juridic
unilateral(testament)sau bilateral(contract).n
literatura juridic se analizeaz 2 ci de constituire
a uzufructului:de nstrinare i de retenie.Calea de
nstrinare, numit i mod de stabilire direct a
uzufrucutului, se constituie atunci cnd proprietarul
bunului creeaz asupra lui un uzufruct, pastrindu-i
nuda proprietate, iar dreptul de folosin i de
culegere a fructelor transmind-o unui ter.Calea de
retenie, numit i mod de stabilire indirect a
uzufructului se constituie atunci cnd proprietarul
nstrineaz nuda proprietate a bunului su, ns
reine peentru sine uzufructul, transformndu-se din
proprietar plin n uzufructuar.
3.)Constituirea uzufructului prin hotrre
judectoreasc. Dreptul de uzufruct se poate
constitui prin hotrre judectoreasc numai n
cazul n care legea prevede o astfel de modalitate.n
procesul de insolvalabilitate poate fi evedeniat o
situaie n care s-ar constitui un uzufruct prin voina
unei alte persoane dect proprietarul.
7.Elementele contractului de gaj.
8. Prezumia proprietii - efect juridic al
posesiunii.
Posesorul este prezumat proprietar al bunului dac
nu este dovedit c a nceput a poseda pentru un
altul. Aceast prezumie nu opereaz n cazul n
care dreptul de proprietate trebuie nscris n
registrul public i nici fa de un fost posesor al
crui bun a fost furat, pierdut sau ieit din
posesiune n alt mod fr voia lui, cu excepia
banilor i titlurilor de valoare la purttor.

considerat servitutea n cadrul creia imobilul

dominant era o cldire,i se afla ntr-o localitate
urban.
n dreptul romnesc servituile se clasific:
Natural este servitutea care i are originea sau
izvorul n situaia real a fondurilor, cum sunt de
exemplu servitutea de scurgere a apelor, servitutea
de graniuire i de ngrdire a proprietii,servitutea
izvorului.
Legal este servitutea care i are originea n lege
i are ca obiect utilitatea public sau privat.
Servituile stabilite prin fapta omului se constituie
prin acte juridice ntre persoane, sunt singurele care
merit numele de servitute.
Clasificarea servituilor n Codul civil:
*Servitutea aparent este vizibil i se cunoate
dup semnele sale exterioare.
*Servitutea neaparent nu este vizibil i nu are
semne exterioare.De existena ei se poate lua
cunotin numai din titlul de constituire sau n
timpul unor lucrri.
*Continu este servitutea pt a crei existen nu
se cere fapta omului.
*Necontinu este servitutea pt a crei existen se
cere fapta omului.
*Pozitiv este servitutea care l ndreptete pe
proprietarul terenului dominant s fac n mod
direct anumite acte de folosin pe terenul aservit.
*Negativ este servitutea care impune
proprietarului de teren aservit anumite restricii n
exerciiul dreptului su de proprietate.
239 37 Dreptul de proprietate comun n
devlmie.
Avand in vedere prevederile legislatiei in vigoare,
am putea defini dreptul de proprietate comuna in
devalmasie ca drept ce apartine concomitent a doua
sau mai multe persoane asupra unui bun pe care il
detin in proprietate, acesta ramanand nefractionat in
materialitatea sa, nefiind determinata nici cota-parte
ideala din dreptul de proprietate
Caracteristica principala a dreptului de proprietate
comuna in devalmasie constituie faptul ca titularii
lui nu cunosc nici intinderea dreptului lor de
proprietate asupra bunului comun si nici bunurile in
materialitatea lor, ce apartin fiecaruia in parte178
249 Caracterizai dreptul de uz i dreptul de
abitaie.
259 Regimul juridic al bunurilor din domenuul
privat.
269 Accesiunea ca mod de dobndire a dreptului
de proprietate. Tipurile accesiunii.
38.Caracterizati dr de uz si dreptul de abitatie
(1)
Uz este dreptul real asupra bunului altuia,

Se va considera c posesorul anterior a fost

proprietar al bunului pe parcursul perioadei n care
l-a posedat.
Regula conform creia posesorul este prezumat
proprietar al bunului nu opereaz n toate cazurile.
Prezumia dat nu va opera n cazul n care dreptul
de proprietate trebuie nscris n registrul public.
De asemenea aceast regul nu va opera nici n
cazurile cnd bunurile au fost furate, pierdute sau
au ieit ntr-un alt mod din posesia posesorului, fr
voia lui. n toate aceste cazuri se consider c
bunul a ieit din posesie contrar voinei
posesorului. Faptul c bunul a fost furat, pierdut sa
a ieit n alt mod contrar voinei proprietarului
trebuie dovedit de cel ce revendic bunul. Pn nu
va fi dovedit acest lucru va opera regula conform
creia posesorul este prezumat proprietar al
bunului.
9 Confiscarea i rechiziia ca moduri de ncetare
a dreptului de proprietate.
*Prin confiscare se nelege trecerea fr plat
ctre stat a unui bun ca sanciune pt fapte ilicite, n
temeiul unei hotrri a instanei judectoreti sau a
unei alte autoriti publice competente.Poate fi
confiscat doar averea dobndit ilicit.Dup regula
general, bunurile pot fi confiscae prin hotrre
judectoreasc.Codul civil admite totui
posibilitatea confiscrii bunurilor n baza unui act
administrativ, stipulnd: n cazurile prevzute de
lege, bunurile proprietarului pot fi confiscate
printr-un act administrativ. Actul administrativ cu
privire la confiscare poate fi atacat n instana de
judecat.Bunurile care constituie obiectul nclcrii
regulilor vamale i obiectele cu ascunziuri
speciale, folosite pt trecerea peste frontier vamal
a bunurilor tinuite, snt confiscate, indiferent de
timpul comiterii sau descoperirii acesto nclcri.
*Rechiziia este un mod de ncetare a dreptului de
proprietate potrivit cruia bunurile proprietarului se
retrag n interesul societii n condiiile stabilite de
legislaie. Scopul rechiziiei este de a garanta
securitatea cetenilor, de a salva bunuri sau de a
distruge bunuri n caz de epidemii sau epizootii.n
cazul rechiziiei, bunurile proprrietarului se retrag
n baza unei hotrri a organului
competent.Bunurile retrase proprietarului prin
rechiziie sunt folosite de stat n perioada necesar.
Dup ncetarea situaiei excepionale care a servit
temei de rechiziionare a bunurilor, proprietarul
poate cere restituirea lor dac s-au pstrat n natur
i mai pot fi folosite la destinaie.Preul bunului sau
preul folosirii lui, n cazul n care s-a pstrat n
natur i a fost restituit proprietarului, se stabilete
prrin acordul prilor, iar n caz de divergen, prin
hotrre judectoreasc.

n virtutea cruia uzuarul poate folosi bunul i culege

fructele lui necesare pentru nevoile proprii i ale
familiei sale.
(2)
Titularul dreptului de abitaie are dreptul
s locuiasc n locuina unei alte persoane mpreun
cu soul i copiii si chiar dac nu a fost cstorit sau
nu avea copii la data la care s-a constituit abitaia.
(3)
Uzul i abitaia se constituie n temeiul
unui act juridic ori al legii, dispoziiile privind
registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru
bunurile imobile.
(4)
Actul prin care este instituit uzul poate
limita sau extinde dreptul de uz. Uzuarul nu poate
pretinde la mai multe fructe dect la cele care se
cuvin pentru nevoile proprii i ale familiei sale dac
actul nu prevede altfel.
(5)
Dreptul de uz i de abitaie nu poate fi
cedat, iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu
poate fi nchiriat sau arendat.
(6)
Uzuarul i titularul dreptului de abitaie
suport cheltuielile de cultur sau de ntreinere
proporional prii de care se folosete.
39. Regimul juridic al bunurilor din domeniul
privat
40. Accesiunea ca mod de dobindire a dreptului de
proprietate. Tipurile accesiunii.
Accesiiunea se intelege incorporarea unui bun in
altul,, cu alte cuvinte unirea unui lucru cu altul. In
practica aparea situatii cind se uneau 2 sau mai
multe bunuri care apartineau unor proprietary diferiti
si care nu puteau fi separate fara a se cauza
prejudicii bunurilor. De aceea CCRM a prevazut
accesiunea ca calitate de mod de dobindire a dr, de
proprietate.
Accesiunea =>2 categorii. 1.Accesiunea
imobiliara 2.Accesiunea mobiliara
Accesiunea imobiliara 2 categorii : naturala si
artificiala
Accesiunea imobiliara Naturala aluviuni, insule si
alibi parasite , avulsiuni(fenomen opus aluviunii ,
fenomenul de rupere a unui teritoriu de pamint din
proprietatea unei pers. Si alipirea ei la pamintul aflat
unei alte personae, cu conditia ca sa shtie exact
proprietatea de la care s-a rupt si proprietatea la care
s-a alipit.)
Accesiunea imobiliara artificiala 1. se face o
constructie pe un teren aflat in proprietatea unei pers.
Din materiale straine. 2. Constructia e facuta pe
terenuri care apartin unor proprietary diferiti.
Proprietarul lucrului principal devine prin
accesiune proprietarul lucrului nou format prin
incorporarea la lucrul principal sl unui alt lucru mai
putin important.

10 Uzucapiunea mod de dobndire a dreptului

de proprietate.
Condiiile necesare dobndirii dreptului de
proprietate prin uzucapiune.
Uzucapiunea este un mod de dobndire a
dreptului de proprietate prin posedarea ndelungat
a unui bun mobil sau imobil n termenele i n
condiiile prevzute de lege.Conform prevederilor
Codului civil uzucapiunea poate fi de 2
feluri:imobiliar i mobiliar.Condiiile necesare
dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiune:
*Doar posesiunea de bun-credin poate duce la
dobnddirea dreptului de proprietate.
*Posesiunea trebuie exercitat ntr-o perioad de 5
ani n cazul bunurilor mobile i de 15 ani n cazul
bunurilor imobile.
*Posesiunea trebuie s fie util,cu alte cuvinte s
fie lipsit de o sum de vicii, a cror existen o
mpiedic s produc consecine juridice normale.
*Posesiunea trebuie s fie continu.Continuitatea
const n succesiunea regulat a actelor de
posesiune la intervale scurte, care nu comport
lacunele sau abandonul lucrului.
*Posesiunea trebuie s fie panic.Codul civil
cere o posesiune netulburat, stipulnd c ea este
tulburat atta timp ct este dobndit sau conservat
prin acte de violen, fizic sau moral, care nu sunt
provocate de o alt persoan.
*Posesiunea trebuie s fie public.Este public
atunci cnd se exercit n vzul tuturor i este
cunoscut de toi cei care voiesc s o vad ori s o
tie.
*Posesiunea nu trebuie s fie precar.Posesiunea
este precar cnd nu se exercit cu titlu de
proprietar.
11 Stingerea dreptului de superficie.
Dreptul de superficie se stinge:
-dac a expirat termenul stabilit n actul de
constituire;dac actul de constituire nu prevede un
termen limit de exercitare a dreptului de
superficie, acest drept se consider constituit pt 99
ani.
-prin consolidare, adic ntr-o singur persoan se
ntrunesc dreptul de proprietate asupra terenului i
dreptul de proprietate asupra construciei.
-dac superficiarul nu a edificat construcia n
termenul stabilit prin actul de constituire a dreptului
de superficie.
-dac superficiarul i ncalc obligaia de a
conserva construcia
Dreptul de superficie se stinge la data radierii din
registrul bunurilor imobile.Dac dreptul de
superficie s-a stins, construcia trece de drept
proprietarului de teren.Indiferent de temeiul

Accesiunea mobiliara => 3 categorii:

1. Adjunctiunea- unirea 2 sau mai multe bunuri
ce apartin unor proprietary diferiti
2. Specificatiunea- situatia in care o persoana
face un obiect nou din materie straina.
3. Confuziunea- CCRM prevede ca in cazul in
care un bun s-a format din amestecul a mai multor
materii ce apartin la diferiti proprietari si nici una din
aceste materii nu pot fi considerate ca materie
principala proprietarul care nu a stiut de confuziune
poate cere separarea materialelor daca e posibil. In
cazul in care aceasta separarea este imposibila fara a
se cauza pagube , bunul format apartine in
proprietate comuna proportional cu
calitatea/cantitatea si valoarea fiecarei materii.
41. Exercitarea uzufructului, drepturile si
obligatiile uzufructuarului.
Reesind din prevederile legale Uzufructuarul are
atit dreptul de posesiune cit si dreptul de folosinta
asupra bunului aflat la dispozitia sa si care constituie
obiect al uzufructului. CCRM spuneUzufructuarul
are obligatia de a pastra destinctia bunului si de a
conserva substanta acestui bun Reesind din
prevederile legale uzufructuarul are dreptul de a
culege fructele obtinute in urma folodirii bunului
respectiv
FRUCT- orice venit, spor, product al unui lucru,
venit sau beneficiu dobindit in urma folosirii
dreptului ; precum si veniturile si beneficiile pe care
obiectul uzufructului le asigura prin intermediul
raporturilor juridice.
Art 402. Uzufructuarul are dreptul de dispune de
bunurile consuctibile
art 412 dreptul uzufructuarului de a face reparatii
capitale precum si
dreptul de compensare a cheltuielilor suportate in
urma reparatiilor capitale.
Dreptul de a renunta la usufruct.
Obligatiile :
1.Obligatia de primire a bunului si de intocmire a
inventarului- uzufructuarul este obligat sa primeasca
bunul in starea in care se afla la momentul
transmiterii .
2. Obligatia de a se folosi de bun ca un proprietar.
3.Obligatia de informare-sa informeze nudul
proprietar ca bunul sa defectat sau e distrus etc.
4. Obligatia de pastratre a destinatiei bunului.
5. Obligatia efectuarii reparatiilor; obligatia de
plata a primelor de asigurare in cazul bunului
asigurat; obligatia de a despagubi nudul proprietar in
cazul pierii sau deteriorarii bunului din culpa
uzufructuarului.
42. Temeiul aparitiei gajului. Registrul gajului.
Gajul se constituie n virtutea legii sau a

stingerii dreptului de superficie, proprietarul este

inut s despgubeasc superficiarul pt
construcie,recompensa se consider
corespunztoare dac acoper cel puin 2/3 din
valoarea de pia a construciei.
09 12Coninutul patrimoniului.
Patrimoniul unei persoane este format din drepturi
reale i drepturi de crean(drepturi obligaionale).
Drepturile reale snt drepturi subiective ce confer
titularului anumite prerogative recunoscute de lege
asupra unui anumit bun.Drepturile de crean
reprezint un drept patrimonial n al crui temei
creditorul poate pretinde de la debitor, executarea
unei anumite prestaii la cre acesta s-a
obligat.Drepturile reale au urmtoarele caractere
juridice:
a.)Orice drept real presupune existena unui
subiect activ determinat i a unui subiect pasiv
nedeterminat, care nu-i va crea obstacole
subiectului activ n administrarea bunului aflat n
patrimoniul acestuia.
b.)Subiectul pasiv nedeterminat are obligaia de a
nu face nimic ce ar stingheri (ncurca)subiectul
activ exercitarea atribuiilor sale fa de bunul aflat
n proprietatea sa.
c.)Drepturile reale snt garantate cu aa drepturi ca
dreptul de urmrire i dreptul de preferin.
Dreptul de urmrire este acel drept care confer
titularului posibilitatea de a urmri bunul ce se afl
n proprietatea sa, de la orice persoan care n
temeiuri nelegale au obinut bunul respectiv.
Dreptul de preferin reprezint acel drept care
ofer titularului posibilitatea de a fi satisfcut cu
prioritate n raporturile civile la care particip i
alte persoane/
Doctrina juridic civil clasific drepturile reale n
urmtoarele categorii.
1.)Dreptul de proprietate
2.)Dreptul de uzufruct
3.)Dreptul de uz i abitaie
4.)Dreptul de servitute
5.)Dreptul de superficie
Drepturile accesorii:
1.)Gajul
2.)Ipoteca.
19
29 13 Efectele juridice ale posesiunii ca stare de
fapt.
39 Dreptul de folosin ca atribut al dreptului de
proprietate.
Folosina ofer proprietarului facultatea de a
ntrebuina bunul su, culegnd sau percepnd
nproprietate toate fructele pe care acesta le
produce.Dreptul de folosin include i libertatea de
a nu folosi bunul.n cazurile expres prevzute de

contractului.
(2) Gajul nregistrat apare n momentul
nregistrrii sale, conform normelor stabilite de
prezentul cod.
(3) n caz de amanet, gajul apare n momentul
transmiterii obiectului gajului dac n contractul de
gaj nu este prevzut altfel.
Temei pentru constituirea gajului poate servi o
prevedere legal, o clauz contractual sau dispoziia
unei hotrri judectoreti
Inregistrarea gajului
(1) Gajul fara deposedare trebuie sa fie inscris, in
modul prevazut de lege, intr-un registru public.
(2) Gajul se inregistreaza in modul urmator:
a) ipoteca se inregistreaza conform legislatiei
privind cadastrul bunurilor imobile la organul
cadastral teritorial in a carui raza teritoriala este
amplasat bunul imobil ipotecat. Contractul de gaj
se prezinta pentru inregistrarea ipotecii in termen
de 3 luni de la data incheierii lui. Nerespectarea
termenului atrage nulitatea contractului.
Daca
contractul de vinzare-cumparare si contractul de gaj
sint incheiate concomitent, dreptul de proprietate
si ipoteca trebuie sa fie inregistrate consecutiv;
b) ipoteca de intreprinzator se inregistreaza,
in conformitate cu prezentul cod, la biroul notarial
in a carui raza teritoriala se afla intreprinderea;
c) gajul titlurilor de valoare nominative se
inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de valoare
nominative;
d) gajul titlurilor de valoare ale statului se
inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de valoare
ale statului;
e) gajul celorlalte bunuri mobile se inscrie in
registrul gajului bunurilor mobile;
f) gajul drepturilor de proprietate intelectuala
se inscrie in registrul proprietatii intelectuale.
(3) Particularitatile inscrierii gajului in
registrele mentionate la alin.(2) se reglementeaza
de legislatia privind functionarea registrelor
respective.
Efectele inregistrarii
(1) Faptul ca informatia cu privire la gaj este
inscrisa in registrul gajului constituie o prezumtie
legala a veridicitatii ei.
(2) Inregistrarea gajului nu confera validitate
unui gaj lovit de nulitate.
(3) Din momentul inregistrarii gajului nimeni
nu poate invoca necunoasterea informatiei inscrise
in registrul gajului.
(4) In raport cu tertii de buna-credinta,
debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate
invoca incorectitudinea informatiei inscrise
in
registrul gajului.

lege proprietarul bunului poate fi obligat s

foloseasc bunul.n concluzie se poate spune c
principala deosebire dintre folosina i dispoziia
bunului ca atribute ale dreptului de proprietate
const n faptul c folosina include ntrebuinarea
calitilor utile ale bunului, iar dispoziiaschimbarea regimului juridic al bunului(vnzarea,
donarea,etc.).
49 15 Tipurile de servitute.
Dreptului roman i erau cunoscute servituile
prediale i servituile personale.
Predial (real)era servitutea constituit n
favoarea terenului dominant, care greva terenul
aservi.Personal era servitutea constituit n
favoarea unei persoane.n cadrul servituilor
prediale se deosebeau:
Rustic(rural) era servitutea n cadrul creia
imobilul dominant era un teren.Urban este
considerat servitutea n cadrul creia imobilul
dominant era o cldire,i se afla ntr-o localitate
urban.
n dreptul romnesc servituile se clasific:
Natural este servitutea care i are originea sau
izvorul n situaia real a fondurilor, cum sunt de
exemplu servitutea de scurgere a apelor, servitutea
de graniuire i de ngrdire a proprietii,servitutea
izvorului.
Legal este servitutea care i are originea n lege
i are ca obiect utilitatea public sau privat.
Servituile stabilite prin fapta omului se constituie
prin acte juridice ntre persoane, sunt singurele care
merit numele de servitute.
Clasificarea servituilor n Codul civil:
*Servitutea aparent este vizibil i se cunoate
dup semnele sale exterioare.
*Servitutea neaparent nu este vizibil i nu are
semne exterioare.De existena ei se poate lua
cunotin numai din titlul de constituire sau n
timpul unor lucrri.
*Continu este servitutea pt a crei existen nu se
cere fapta omului.
*Necontinu este servitutea pt a crei existen se
cere fapta omului.
*Pozitiv este servitutea care l ndreptete pe
proprietarul terenului dominant s fac n mod
direct anumite acte de folosin pe terenul aservit.
*Negativ este servitutea care impune
proprietarului de teren aservit anumite restricii n
exerciiul dreptului su de proprietate.
59 16 Dobndirea i pierderea
posesiunii.Categorii de posesiuni.
Posesiunea se consider dobndit numai dac, n
urma actului achizitiv, dobnditorul este pus n
situaia de a utiliza bunul la destinaia sa

43. Comparati prorietatea comuna pe cote-parti si

proprietatea comuna in devalmasie
44. Obiectele dreptului de proprietate
Obiectele dreptului de proprietate fac parte din
categoriile obiectelor dreptului civil ; Obiectele dr
civil includ mai multe categorii de obiecte atit
patrimoniale kit sh nepatrimoniale. Obiect al dr de
proprietate pot fi numai obiectele patrimoniale adica
bunuri care au continut economic.
Drreeptul de proprietate exista numai asupra unor
bunuri corporale adic sa fie un lucru, iar acesta s fie
material. Obiect al dr de proprietate poate fi tot ceea
ce poate fi insushit ca marfa.
In ultimul timp au loc discutii asupra urm 3
categorii de obiecte : spatiul aerian, rezultatele
activitatii intelectuale, corpul omului, inclusive
organelle lui.
Spatiul aerian in opinia doctrinarilor nu poate
face obiectul dr de proprietate fiindca nu poate fi
insusit de om. Asupra spatiului aerian nu pot fi
exercitate cele 3 atribute : posesiune, folosinta,
dispozitia.
45. Drepturile si obligatiile proprietarului
terenului dominant in urma constituirii servitutiilor.
Proprietarul terenului dominant este in drept:
sa se foloseasca de servitude exercitind
asupra terenului aservit acte materiale(sa treaca, sa
repare) si juridice.
Sa efectueze din cont propriu orice lucrare
necesara exercitarii dreptului sau (in cazul servitutii
de trecere poate sa asfalteze cararea sau drumul)
Sa conserveze dreptul sau (acte de conservare
se intelege actul de preintimpinare a pierderii unui
drept subiectiv; dr de servitude se stinge daca pers
nu sa folosit de servitude 10 ani )
Sa pretinda la o parte din cheltuieli daca
lucrarile effectuate profita si proprietarul de teren
aservit
Sa intretina sis a decida soarta juridical a
constructiilor si plantatiilor pe care le-a amplasat pe
terenul aservit
Sa exercite dreptul de servitude accesorie
kind exercitarea unei servitutii necesita o alta
servitude(servitutea de a lua apa de la
fintina(principala)impune trecerea pe cararea
(accesoriu))
Sa renunte la dreptul de servitude
Obligatiile:
sa-si exercite dreptul astfel incit sa creeze cit
mai putine deficultati proprietarului de teren aservit
sa intretina constructiile si plantatiile de pe
terenul aservit
sa repare daunele aduse proprietarului de
teren aservit

economic, n cazul n care bunul a intrat n sfera sa

material de stpnire.Aadar sunt considerate acte
materiale de dobndire a posesiunii:ocuparea,
strmutarea, pstrarea bunuilor mobiliare i
grniuirea, clcarea, ngrdirea.
Posesiunea se stinge prin pierderea stpnirii de
fapt asupra bunului.ncetarea posesiunii prin
renunarea definitiv i expres la ea de asemenea
este o ncetare a stpnirii de fapt a bunului.Pentru a
pierde posesiunea, posesorul trebuie s piard
posibilitatea de a face acte de posesiune.Se poate
concluziona c pierderea posesiunii se face:
1.)prin voina posesorului:
a.)prin transferarea voluntar a bunului, de ctre
posesor, n posesiunea unei alte persoane.
b.)prin abandonarea bunului ori renunarea la el
definitiv i expres de ctre posesor.
2.)contrar voinei posesorului, de regul n cazul
dispariiei bunului.
69 17.Momentul dobndirii dreptului de
proprietate.
n ceea ce privete momentul dobndirii dreptului
de proprietate, snt cunoscute 2 sisteme care
stabilesc reguli ce guverneaz momentul apariiei
dreptului de proprietate.Tradiiunea sau
transmiterea material a lucrului, aplicat n dreptul
roman, era un mod foarte important de dobndire a
proprietii, deoarece convenia simpl nu avea
puterea de a da natere dect obligaiei de a
transfera proprietatea. Dreptul de proprietate ia
natere n momentul ncheierii contractului,
indiferent de transmiterea bunului.Pentru a se
dobndi proprietatea unui lucru prin conveniune,
trebuie ca el s fie bine determinat n
individualitatea sa. Regula general care
guverneaz momentul dobndirii dreptului de
proprietate la noi n ara,prevede c dreptul de
proprietate este transmis dobnditorului n
momentul predrii bunului mobil dac legea sau
contractul nu prevede altfel. Dup cum lesne putem
observa, aceast norm poart un caracter
dispozitiv, lasnd la latitudinea prilor posibilitatea
de a alege un moment al apariiei dreptului de
proprietate dect cel al predrii bunului.Astfel
prile pot conveni ca dreptul de proprietate s fie
dobndit chiar n momentul ncheierii actului juridic
sau la o dat ulterioar care s nu coincid cu
momentul predrii bunului. Refferindu-se la
bunurrile imobile, Codul civil a instituit regula
conform creia dreptul de proprietate asupra
buurilor imobile se dobndete n momentul
nscrierii n regstrul bunurilor imobile. Dac n
cazul bunurilor mobile regula referitoare la
momentul dobndirii dreptului de proprietate poart
un caracter dispozitiv, n cazul celor imobile are un

sa plateasca o recompense peroprietarului de

teren aservit
sa inlature toate constructiile si plantatiile pe
care le-a amplasat(daca proprietarul terenului a decis
astfel)
46. Regimul juridic al bunurilor.
Reesind din faptul ca patrimonial reprezinta o
totalitate de drepturi si obligatii cu continut cu
continut economic , ce atesta titularului dreptul de a
le utilize in interes personal se poate de evidentiat
urm. Functii ale patrimoniului:
1. gajarea creditorilor chirografari
Reesind din legislatia RM, creditorii chirografari
sunt creditori nagarantati care la momentul intentarii
procesului de insolvabilitate au o creanta de la
debitorul insolvabil si aceasta creanta este
satisfacuta din contul patrimoniului insolvabil.
2.Subrogarea reala cu titlu universal
Reesind din DEX a subroga-a inlocui pe cineva in
executarea anumitor drepturi si obligatii de catre o
pers interesata din punct de vedere juridic ,
subrogarea-o operatiune juridical in temeiul caruia o
pers i-a locul alteia pt a executa anumite dr sh
obligatii civile.
Subrogarea =>2 categorii
1.Reala(inlocuirea unui bun)
2.Personala(inlocuirea unei pers cu alta)
Subrogarea poate fi clasificata cu titlul:
-universal (inlocuit cu alt ceva)
-particular(se specifica bunul/pers care poate fi
inlocuita), reesind art 478CC subrogarea poate fi cu
titlu particular doar in cazurile express prevazute de
lege.
47. Posesiunea ca atribut al dreptului de proprietate
CC actual mentioneaza ca posesiunea este in
primul rind o stare de fapt ce acorda posibilitatea
posesorului de a beneficia de efectele juridice oferite
de aceasta stare de fapt si in al doilea rind este o
stare de lucruri vazute de catre pers terte la posesorul
bunului posedat. Reglementarile CC cu privire la
posesiune au ca scop permiterea posesorului de a
beneficia de protectia pe care legea o acorda
posesorului care intervine in relatii cu pers terte in
legatura cu bunul posedat de catre posesor. CCRM
nu prevede o definitie legala a institutului posesiunii
de aceea vom incerca sa definim prin prisma de
specialitate:
Exista 2 teorii cu privire la posesiune
1.Teoria lui Charles Savighy
2. Teoria lui Rudolf von Ibering
Teoria lui Charles este denumita ca teorie
subiectiva si consta intr-unn institute in conformitate
cu care posesorul este considerate pers care detine
posesiunea asupra lucrului posedat si care se

caracter imperativ.
79
89 18 Registrul bunurilor imobile.
1. n registrul bunurilor imobile sunt descrise
imobilele i sunt indicate drepturile reale care au ca
obiect aceste bunuri.
2. Drepturile de crean, faptele sau raporturile
juridice aferente imobilelor consemnate n registru
pot fi nscrise n cazurile prevzute de lege.
3. Orice persoan poate lua cunotin de
registrrul bununrilor imobile.
4. Modul de elaborare i ntocmire a registrului
bunurilor imobile este stabilit de lege.
c obiect al nregistrrii n Registrul bunurilor
imobile apar bunurile imobile i drepturile reale
asupra acestora. Noiunea bunului imobil este
indicat n articolul 288 al Codului civil.
Dup cum este stabilit prin prevederile articolului
496 n ce privete drepturile asupra bunurilor
imobile, este necesar de reinunt, c obiect al
nregistrrii n registrul bunurilor imobile apar doar
drepturile reale. Drepturile de crean reprezint
obiect al nregistrrii doar n cazurile expres
prevzute le lege. n acest sens este necesar de
menionat, c pn la punerea n aplicare a Codului
civil, obiect al nregistrrii n registrul bunurilor
imobile conform Legii cadastrului bunurilor
imobile erau toate drepturile patrimoniale.
Scopul ducerii registrului bunurilor imobile este
asigurarea opozabilitii drepturilor, iar n cazurile
prevzute de lege registrtul ndeplinete i scopuri
constitutive de drepturi
19Atributele dreptului de proprietate.
Proprietarul are dreptul de posesiune, de folosin
i de dispoziie asupra bunurilor lui.
Posesiunea,folosina si dispoziia pot aparine nu
numai proprietarului, dar i altor persoane.Dar doar
proprietarul este acea persoan care poate exercita
concomitent acele 3 atribute ale dreptului de
proprietate.
*Atributul de posesiune- const n prerogativa
titularului de drept de a stpni bunul aflat n
proprietatea sa , comportndu-se fa de toi ceilali
titulari de drept ca titularul dreptului de proprietate
fa de acest bun.
*Folosina- ese prerogativa n al crei temei
proprietarul poate ntrebuina bunul n interesul su
personal, percepnd toate fructele obinute n urma
folosirii acestui bun.
*Atributul de dispoziie- const n posibilitatea de
stabilire a statutului juridic al bunurilor aflate n
circuitul civil.
29

comporta fata de acest lucru ca un bun proprietar.

Reesind din teoria subiectiva se desprind 2 elemente
1 material
2 intentional
Teoria Lui Rudolf posesiunea contine doar un
singur element cel material si consta in stapinirea
exercitata de catre posesorul bunului material
Posesiunea ca o stare de fapt consta in exercitarea
voita a stapinirii materiale a unui lucru care provoc
anumite efecte juridice.
Posesiune ne fiind un drept dar find o stare de
fapt nu poate fi transmisa succesorilor prin acte de
succesiune .
Putem constata ca posesiune este o stare de fapt
generatoare de efecte juridice anume aceasta
caracteristica constituie elemental exterior al
posesiunii care poate fi cunoscuta de orice pers prin
constatarea vizibila a situatiei de fapt.
Putem sustine ca posesiunea urmeaza sa
intruneasca in mod oblogatoriu elemental material
care reprezinta puterea pe care o pers o are asupra
unui bun aflat in posesiunea acestuia , puterea care
permite inlaturarea pers terte de la raporturile
juridice legate de acest bun.
Reesind din prevederile legale nu toate pers care
detin stapinirea bunului sunt considerate posesorii
bunului. Legea spune ca nu este posesor acea pers
care a fost investita cu imputernicire de o pers .
48.Drepturile si obligatiile nudului proprietar in
cazul constituirii uzufructului
Drepturile nudului proprietar:
dreptul de a poseda bunul ce face obiectul
uzufructului
dreptul de dispozitie(principal atribut al dr de
proprietate care nu trece la usufructuar , pastrindu-se
la nudul proprietar, si care trebuie sa fie exercitat
astfel incit sa nu atinga dreptul uzufructuarului)
dreptul la actiuni de aparare
dreptul de a cere stingerea uzufructului
dreptul asupra comorii
dreptul de reziliere a contractelor de locatiune
sau de arenda (daca 1. termenul contractului de
locatiune depaseste, 2. spatiul commercial a fost dat
in chirie pe un termen mai mare de 5 ani ; 3.
intriprindera Agricola a fost data in arenda pe un
termen mai mare de 12 ani; 4. terenul agricol a fost
dat in arenda pe un termen mai mare de 6 ani,)
Obligatiile nudului proprietar:
obligatia de a se obtine de la orice act care ar
tulbura folosinta uzufructuarului h
obligatia de garantie impotriva evictiunii
obligatia de despagubire
obligatia de restituire a sumelor platite in
avans de uzufructuar sau cheltuielile de reparatii
mari

3920 Constituirea i stingerea servituiilor.

Servitutea se poate constitui prin 3 modaliti:prin
acte juridice, prin destinaia stabilit de proprietar
i prin uzucapiune.
*Constituirea servituii prin acte
juridice.Servitutea se poate constitui prin acte
juridice bilaterale(contracte)i acte juridice
unilaterale(testament,declaraie unipersonal).
*Constituirea servituii prin destinaia stabilit de
proprietar.Constituirea dreptului de servitute prin
destinaia stabilit de proprietar are loc n cazul n
care proprietarul intenioneaz s divizeze propriul
teren i s nstrineze o parte printr-un act
unipersonal n form autentic ori s stabileasc un
drept de serrvitute n favoarea uneia dintre pri, cu
nregistrrile respective n registrul bunurilor
imobile.n esen servitutea constituit prin
destinaia stabilit de proprietar este o srvitute
constituit prin act juridic.
*Dobndirea servituii prin uzucapiune.Pot fi
dobndite prin uzucapiune servituile:
-continue i aparente:snt servitui continue i
aparente apeductele,gazoductele amplasate la
suprafaa solului, precum i cele de scurgere a
apelor, deoarece au emne exterioare, iar, pentru
exercitarea lor, nu este nevoie de fapta actual a
omului.
-neaparente i pozitive:snt neaparente i pozitive
apeductele sau gazoductele ngropate n pmnt, a
cror trecere peste terenul agricol nu are semne
exterioare.
Dreptul de servitute se stinge n caz
de:
-consolidare a terenurilor, consolidarea are loc
atunci cnd terenul dominant i cel aservit ajung a fi
ale aceluaii proprietar, prin orice act juridic.
-renunare a proprietarului de teren
dominant;aceasta poate s renune de la dreptul su
de servitute printr-o declaraie n form autentic i
cerere de radiere a dreptului din registrul bunurilor
imobile.
-expirarea termenului pentru care a fost
constituit;servitutea exist atta timp ct exist
bunurile imobile,trecnd, ca drept, de la un
proprietar de teren dominant la altul, iar ca sarcin,
de la un proprietar de teren aservit la altul;dac
ns, prin actul de constituire s-a convenit ,dreptul
de servitute se stnge la expirarea unui anumit
termen sau la survenirea unei condiii rezolutorii.
-rscumprare:rscumprarea dreptului se face
prin act juridic n form autentic, iar dreptul se
stinge la data radierii lui din registru.
-imposibilitatea de exerciiu
-neuz pentru o perioad de 10 ani
-dispariie a oricrei utiliti a lor:servitutea se
stinge dac proprietarul terenului dominant nu mai

obligatia de a mentine contractile de

locatiune si arenda incheiate de uzufructuar in cazul
stingerii uzufructului.
49. Notiunea si clasificare servitutiilor.
Servitutea este sarcina care greveaza un imobil
(teren aservit) pt uzul sau utilitatea imobilului unui
alt proprietar(terenul dominat).
Din definitia legala servitutea- existenta a 2
terenuri care apartin la proprietary diferiti (teren
dominant, teren aservit) Din punct de vedere al
proprietarului terenului dominant servitutea este un
drept, din punct de vedere al proprietarului aservit
servitutia este o sarcina (o limitare a dreptului sau.)
Sun ccunoscute mai multe clasificari ale dr de
servitude :
In Roma Antica era cunoscut 2 categorii de
servitude:
1 personala- in favoarea unei personae
2 prediala- in favoarea unui teren dominant astfel
incit se greva un teren aservit
Prediala se clasifica ink in 2 categorii:
1 dr de servitute rustica(rurala)
2 dr de servitute urbana
Rustica/Rurala- imobilul dominant era un teren
care se afla intr-o localitate rurala si consta in dreptul
de a trece pe terenul vecinului cu orice mijloc de
transport sau dreptul de a construe pe terenul
vecinului un apeduct sau dr de a lua apa de pe
terenul vecinului.
Urbana- imobilul dominant era o cladire si consta
in dreptul vecinului de a utilize o parcela a lotului
vecinului in calitate de cararusa.
Doctr romaneas caclasifica in functie de criteriul
de constituire :
1. dr de servitute naturala
2. dr de servitute legala
3. dr de servitute stabilita prin fapta omului
Naturala- are originea intr-o situatie reala de
utilizare a fondurilor imobiliare (utilizarea a
paminturlor) (scurgerea apei)
Legala- are originea in lege si are ca obiect
utilitatea publica sau private a loturilor de pamint
Stabilita prin fapta omului-se constituie prin
inchierea de acte juridice intre personae
Dupa criteriul manifestarii externe- 2 categorii:
Aparenta- vizibila si se cunoaste dupa semnele sale
exterioare care nu sunt stabilite in mod special la
vedere, dar pot fi o consecinta a exercitarii dr de
servitute.
Neaparenta- care nu este vizibila , care nu are
semen exterioare.
Dupa modul de executare: 2 categorii
Continua- pt existenta careea nu este necesara
fapta omului(apeduct, gazoduct)
Necontinua- pt existenta carea este necesara fapta

are nici o necesitate i nici un interes n folosina

acestuia.
-exproprierea terenului aservit dac servitutea este
contrar utilitii publice creia i va fi afectat
bunul expropriat.
4921.Noiunea i elementele posesiei ca stare de
fapt.
Posesiunea este in primul rnd o stare de fapt care
acord posesorului posibilitatea de a beneficia de
efectele juridice conferite de aceast stare de fapt,
iar n al doilea rnd este starea de lucruri vzut de
persoanele tere la posesor.Deco posesiunea este o
stare de fapt care const n exercitarea voit a
stpnirii materiale a unui lucru i care, n condiiile
legii, produce anumite efecte juridice.Teoria lui
Charles este denumit ca teoria subiectiv i const:
ntr-un institut n conformitate cu care posesor este
considerat persoana care deine posesiunea asupra
lucrului posedat i care se co,port fa de acest
lucru, ca un bun proprietar.Reeind din teoria
subiectiv se disting 2 elemente:
1.)Elementul material
2.)Elementul intenional
Conform teoriei li Rudolf, posesiunea cuprinde
doar un singur element, cel material i const n
stpnirea exercitat de ctre posesorul bunului
material.
*Elementul material al posesiunii reprezint
puterea real pe care persoana o are asupra
bunului.Este prezent elementul material n cazul n
care persoana exercit stpnire fizic asupra
bunului, putere care permite nlturarea personelor
tere, n acel moment, de la o asemenea
stpnire.Putem meniona c elementul material al
posesiunii implic de regul un contact direct cu
bunul posedat i const n stpnirea material a
acestui bun , concretizat n diverse acte de
ffolosin exercitate de ctre posesor.
59
6922. Dobndirea fructelor a unui bun frugifer
aflat n posesia unui ter de bun-credin i reacredin.
n perioada de posesiune legitim, fructul bunului
se considerp proprietatea lui.La baza dobndirii
dreptului de proprietate asupra fructelor de ctre
posesorul de bun-credin st un principiu major
de etic: buna-credin este i trebuie s fie
protejat prin ea nsi.Posesorul de bun-credin
dobndete dreptul de proprietate asupra fructelor n
momentul perceperii lor.
7923.Exproprierea mod de ncetare a dreptului
de proprietate pentru expropriat.
Exproprierea constituie pentru expropriator un
mod de dobndire a dreptului de proprietate, iar

omului(trecere, apa de la fintina)

50. Exercitarea si incetarea dreptului de
proprietate comuna in devalmasie a sotilor
(1) Bunurile dobndite de soi n timpul cstoriei
snt proprietatea lor comun n devlmie dac, n
conformitate cu legea sau contractul ncheiat ntre ei,
nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste
bunuri.
(2) Orice bun dobndit de soi n timpul cstoriei
se prezum proprietate comun n devlmie pn la
proba contrar.
(1) Bunurile care au aparinut soilor nainte de
ncheierea cstoriei, precum i cele dobndite de ei
n timpul cstoriei n baza unui contract de donaie,
prin motenire sau n alt mod cu titlu gratuit, snt
proprietatea exclusiv a soului cruia i-a aparinut
sau care le-a dobndit.
(2) Bunurile de folosin individual
(mbrcminte, nclminte i altele asemenea), cu
excepia bijuteriilor i a altor obiecte de lux, snt
bunuri personale ale soului care le folosete, chiar
dac snt dobndite n timpul cstoriei din contul
mijloacelor comune ale soilor.
(3) Bunurile fiecruia dintre soi pot fi declarate
proprietate a lor comun n devlmie dac se
constat c n timpul cstoriei s-au fcut din
mijloacele lor comune investiii care au sporit
simitor valoarea acestor bunuri.
(1) n cazul mpririi bunurilor proprietate
comun n devlmie a soilor, prile lor se
consider egale.
(2) Bunurilor proprietate comun n devlmie a
soilor pot fi mprite att la divor, ct i n timpul
cstoriei. mprirea bunurilor comune n timpul
cstoriei nu afecteaz regimul juridic al bunurilor
care vor fi dobndite n viitor.
51. Ocupatiunea mod de dobindire a dreptului de
proprietate
Mod de dobindire a dr de proprietate prevede ca
posesosrul unui bun mobil fara stapinm devine
proprietarul acestuia de la data intrarii in posesiune,
se considera fara stapin bunurile mobile ale carui
proprietar a renuntat express la dr de proprietate sau
se considera bunurile abondonate sau bunurile care
prin natural or nu au proprietar.
52. Modalitatile dr de proprietate , notiune si
categorii
Dreptul de proprietate se prezinta ca un drept pur
si simplu apartinind in exclusivitate unui singur
proprietar.Sint situatii cind acest drept apartine

pentru expropriat un mod de ncetare a acestu

drept.Conform Constituiei :nimeni nu poate fi
expropriat dect pentru o cauz de utilitate public,
stabilit ppotrivit legii, cu dreapt i prealabil
despgubire.Dreptul de proprietate este
garantat.Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea
sa, afar numai pentru cauz de utilitate public
pentru o dreapt i prealabil despgubire.
Prin expropriere se nelege transferul de bunuri i
de drepturi patrimoniale din proprietatea privat n
proprietatea public, transferul ctre stat de bunuri
proprietate public ce aparin unei uniti
administrativ-teritoriale sau, dup caz, cedarea
ctre stat sau ctre o unitate administrativteritorial a drepturilor patrimoniale n scopul
efecturii de lucrri pentru cauz de utilitate
public de interes naional sau de interes locel, n
condiiile prevzute de lege, dup o dreapt
despgubire.Principiile exproprierii:
1.)Pentru ca bunurile domeniului privat s poat fi
expropriate, este necesar o cauz de utilitate
public, condiie prevzut expres.
2.)Un alt principiu applicabil exproprierii const
n existena unei despgubiri drepte i prealabile.
8924 Noiunea i caracterele juridice a dreptului
de superficie.
Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi
terenul altuia n vederea edificrii i exploatrii
unei construcii, deasupra i sub acest teren, sau a
exploatrii unei construcii existente.Caracterele
juridice:
*Dreptul de superficie este un drept real
*Dreptul de superficie este unul iobiliar, deoarece
poate fi instituit numai asupra terenurilor, care sun t
imobile prin natura lor.
*Dreptul de superficie este un drept alienabil i
ereditar,putnd fi transmis prin acte juridice ntre
vii, precum i pentru cauz de moarte.
*Dreptul de superficie este temporar, dar de lung
durat(99 ani).
*Dreptul de superficie are un coninut variabil n
funcie de forma sa deplin sau incipient.
9925. Mijloacele juridice de aprare a dreptului
de proprietate.
n doctrina juridic de specialitate autorii
evedeniaz 4 mijloace, cu ajutorul crora se poate
apra dreptul de proprietate:
1.)n primul rnd putem evedenia mijloacele reale
de aprare, ca drept absolut civil i care urmresc
restabilirea dreptului de folosin, de posesie i de
dispoziie. Aceast categorie de mijloace presupun
existena unor relaii obligaionale ntre proprietar
i ter, i prevd urmtoarele aciuni peritorii:
a.)de revendicare

concomitant mai multor personae , in cazul

proprietatii commune. Modalitai ale dr de proprietate
sunt:
1. proprietatea anulabila
2. proprietatea rezolubila
3. proprietatea comuna
Modolaitate a dreptului de proprietate- situatia in
care doua sau mai multe subiecte de drept (pers
fizice si pers juridice) au un drept de proprietate
asupra unui si aceluiasi bun precum si situatia de
incertitudine vremelnica in care se afla dreptul de
proprietate.
Proprietatea anulabila- dr de proprietate dobindit in
baza unui act juridic translativ de proprietate care
ulterior este lovit de nulitate relative. Sunt lovite de
nulitatea relative actele juridice incheiate prin:
a. prin vicierea consentamintului
b. cu nerespectarea conditiilor referitor la
capacitatea de a incheia
c. cu absenta consentamintului ca urmare a
lipsei descernamintului
d. cu incalcarea limitelor imputernicirilor
e. prin leziune
f.
in urma intelegerii dolosive intre
reprezentantul unei parti si celalta parte
g. cu incalcarea interdictiei de a dispune de un
anumit bun
Atit timp cit nu a expirat term de prescriptie de
declarare a nulitatii act juridic .Dr de proprietate a
dobinditorului este nesigur in cazul in care faptele
invocate in actiunile de anulare sunt dovedite de inst
de judecata dr de proprietate v-a inceta.
Proprietatea rezolubila proprietatea afectate de o
conditie rezulutorie , adica dr de proprietate este
amenintat sa dispara daca se va produce un element
viitor si nesigur . Proprietatea este rezulutorie nu
numai in cazul cind transferul dreptului de
proprietate s-a facut cu o conditie rezolutorie, ci si in
cazul cind transferul s-a facut cu o conditie
suspensiva.
Proprietatea comuna 2 categorii: comuna pe coteparti, comuna in devalmasie
53. Actiunea de revendicare ca mijloc de aparare a
dr de proprietate.
Actiunea de revendicare este o actiune reala prin
care proprietarul (sau o alta pers careia proprietarul
i-a transmis bunul in posesiune) pierzind bunul sau
din posesiune cere restituirea acestuia de la poseserul
neproprietar.
Din definitie urm caractere juridice:
1. actiunea de revendicare o actiune reala.
Deoarece se intemeiaza anume ca dr de proprietate
ca dr real, reesind din aceasta ea poate fi inaintata
oricarei pers care posedeaza bunul nelegal
2. actiunea de revendicare este o actiune

b.)aciunea negatorie
2.)Cea dea doua grup de mijloace, rerezint
mijloacele obligaionale.Dreptul de proprietate este
aprat prin intermediul unor astfel de mijloace n
toate cazuile deoarece ntre proprietar i ter exist
un raport obligaional.
3.)A treia grup de mijloace de aprare snt
considerate nite instituii specifice ale dreptului
civil care nu pot fi racordate nici la mijloacele
obligaionale i nici la cele reale.CCRM prevede
aprarea dreptului de proprietate n cazul apariiei
persoanei declarate disprute fr urm sau
declarate moarte.De asemenea putem include i
cazul declarrii nulitii a actului juridic civil.
4.)Snt acele mijloace prevzute expres de CCRM
n cazul stingerii dreptului de proprietate.O astfel
de protecie a acestui drept, este prevzut chiar
expres i de Constituia RM, care prevede c
nimeni nu poate fi expropriat, dect pe o cuz de
utilitate public.Aceste 4 mijlloace sus menionate
pot fi divizate n funcie de caracterul nclcrilor
n 2 categorii:
a.)Mijloacele juridice specifice sai directe sunt
aciuni care se fundamenteaz direct pe dreptul de
proprietate.
b.)Mijloace juridice nespecifice sau indirecte sunt
aciuni civile care se fundamenteaz pe drepturile
de crean.
109 26 Stingerea dreptului de uzufruct.
Uzufructul se stinge n cazuri expres prevzute de
lege, inclusiv n cele ce urmeaz:
*Moartea uzufructuarului persoan fizic sau
lichidarea uzufructuarului persoan juridic.
*Exppirarea termenului.Uzufructul constituit n
favoarea unei persoane juridice se stinge la 30 de
ani, chiar daca actul de constituire prevede un
termen mai mare.5 ani-pentru spaiile comerciale; 6
ani-pentru terenuri agricole;12 ani-ntreprinderi
agricole.
*Anularea actului prin care nusul proprietar a
dobndit dreptul de proprietate.
*Renunarea uzufructuarului la dreptul su
*Distrugerea bunului.Uzufructul se stinge n cazul
n care bunul a fost distrus n ntregime ntr-un caz
fortuit. Dac bunul este distrus n parte, uzufructul
continu asupra prii rmase.
*ntrunirea n aceeai persoan a calitii de
proprietar i de uzufructuar.
*Prin voina prilor
*La cererea nudului proprietar.Uzufrucutl poate
nceta la cererea nusului proprietar atunci cnd
uzufructuarul abuzeaz de folosina bunului,i
aduce stricciuni ori l las s degradeze.
119
129 27 Exercitarea i ncetarea dreptului de gaj.

creditorie conform DEX actiunea creditorie- o

actiune care priveste insasi fondul dreptului si care
priveste sau apartine doar titularului de drept
contenstat.
3. actiunea de revendicare o actiune
prescreptibila prevede termen de prescriptie
Doctrina juridical prevede 2 categorii de pers terte
in posesia careia se afla bunul care ulterior prin
actiunea de revendicare va fi reintors stapinului
-posesor de rea credinta
-posesor de buna credinta
Obiect al revendicarii pot fi bunuri numai
determinate individual, care sunt in natura la
momentul intentarii actiunii de revendicare.
54 Exercitarea dr de gaj. Incetarea gajului.
Raspuns la 27
55. Contractul de gaj
56. Dreptul de uzufruct, noiune, caractere juridice
i obiectul uzufructului.
Noiunea de uzufruct
(1)
Uzufructul este dreptul unei persoane
(uzufructuar) de a folosi pentru o perioad
determinat sau determinabil bunul unei alte
persoane (nudul proprietar) i de a culege fructele
bunului, ntocmai ca proprietarul, ns cu ndatorirea
de a-i conserva substana. Uzufructuarul are dreptul
de a poseda bunul, nu i de a-l nstrina.
(2)
Uzufructul poate fi limitat prin excluderea
anumitor folosine.
(3)
Uzufructul se poate constitui, conjugat
sau succesiv, n favoarea unei sau mai multor
persoane existente la data deschiderii uzufructului.
Constituirea uzufructului
(1)
Uzufructul se poate constitui, prin lege
sau act juridic, dispoziiile privind registrul bunurilor
imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. n
cazurile prevzute de lege, uzufructul poate fi
constituit prin hotrre judectoreasc.
(2)
La constituirea uzufructului se aplic
aceleai reguli ca i la nstrinarea bunurilor care fac
obiectul uzufructului.
(3)
Obiect al uzufructului poate fi orice bun
neconsumptibil care se afl n circuit civil, mobil sau
imobil, corporal sau incorporal, inclusiv un
patrimoniu sau o parte din el.
(4)
Uzufructul
poart
asupra
tuturor
accesoriilor bunului dat n uzufruct, precum i
asupra a tot ce se unete sau se ncorporeaz n
acesta.
57. Dobndirea dreptului de proprietate asupra
comorii i bunului gsit.

Dispozitii generale cu privire la exercitarea

dreptului de gaj
(1) Creditorul gajist poate sa exercite dreptul
de gaj daca debitorul gajist nu a executat
conform contractului sau a executat in mod
necorespunzator obligatia garantata ori o parte a
acesteia, precum si in alte cazuri prevazute de lege
si contract.
(2) In conditiile prezentei sectiuni, creditorul
gajist poate exercita urmatoarele drepturi: sa vinda
el insusi bunurile gajate, sa le vinda sub controlul
instantei de judecata si sa le ia in posesiune
spre a le administra.
(3) Creditorul gajist isi exercita dreptul de gaj
indiferent de faptul cine detine bunul gajat.
(4) Procedura exercitarii dreptului de gaj,
precum si specificul exercitarii dreptului de gaj
in privinta unor categorii de bunuri, in masura in
care nu sint prevazute de prezenta sectiune, se
reglementeaza prin lege.
(5) Satisfacerea creantelor creditorilor din
valoarea bunurilor gajate ale debitorului in
privinta caruia a fost intentat procesul de
insolvabilitate se efectueaza in modul stabilit
prin legislatia cu privire la insolvabilitate.
Masurile prealabile exercitarii dreptului de gaj
(1) Creditorul gajist care intentioneaza sa-si
exercite dreptul de gaj trebuie sa notifice acest
lucru debitorului creantei garantate si, dupa caz,
debitorului gajist si tertului detinator al bunului
gajat.
(2) Dupa notificare, creditorul gajist depune
la registrul in care a fost inregistrat gajul un
preaviz,
la care anexeaza dovada notificarii
debitorului gajist.
(3) Preavizul trebuie sa indice marimea
creantei garantate, temeiul inceperii urmaririi,
dreptul pe care creditorul gajist intentioneaza sa-l
exercite, sa contina descrierea bunului gajat si
somatia ca debitorul gajist sa transmita, in
termenul acordat de creditorul gajist, bunul gajat.
Preavizul se semneaza de creditorul gajist.
(4) Termenul acordat de creditorul gajist
pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10
zile pentru un bun mobil, de 20 de zile pentru un
bun imobil si de 10 zile pentru un bun luat in
posesiune spre a fi administrat, incepind cu data
inregistrarii preavizului.
Dreptul de gaj inceteaza in cazul:
a) stingerii obligatiei garantate prin gaj;
b) expirarii termenului pentru care a fost
constituit gajul;
c) pieirii bunurilor gajate;

58. Dreptul de vecintate.

Obligaia de respect reciproc
Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri
imobile nvecinate, pe lng respectarea drepturilor
i obligaiilor prevzute de lege, trebuie s se
respecte reciproc. Se consider vecin orice teren sau
alt bun imobil de unde se pot produce influene
reciproce.
Influena vecin admisibil
(1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil
nu poate interzice influena pe care o exercit asupra
bunului su gazul, aburul, mirosul, funinginea,
fumul, zgomotul, cldura, vibraia sau o alt
influen similar provenit din terenul vecin dac
nu mpiedic proprietarul n folosirea bunului sau
dac ncalc nesemnificativ dreptul acestuia.
(2) Dispoziiile alin.(1) se aplic i n cazul n care
influena este considerabil, dar este produs de
folosirea obinuit a unui alt teren i nu poate fi
nlturat prin msuri justificate economic. Dac este
obligat s suporte o asemenea influen i dac
aceasta depete folosirea recunoscut obinuit n
localitatea respectiv i limitele economice
admisibile, proprietarul poate cere proprietarului de
teren care cauzeaz influen o compensaie
corespunztoare n form bneasc.
Atentarea inadmisibil
(1) Proprietarul poate cere interzicerea ridicrii sau
exploatrii unor construcii sau instalaii despre care
se poate afirma cu certitudine c prezena i
utilizarea lor atenteaz n mod inadmisibil asupra
terenului su.
(2) Dac construcia sau instalaia a fost ridicat
respectndu-se distana de la hotar stabilit de lege,
demolarea sau interzicerea exploatrii acestora poate
fi cerut doar n cazul n care afectarea inadmisibil
s-a produs n mod evident.
59. ncetarea proprietii comune pe cote-pri.
(1) ncetarea proprietii comune pe cote-pri prin
mprire poate fi cerut oricnd dac legea,
contractul sau hotrrea judectoreasc nu prevede
altfel.
(2) mprirea poate fi cerut chiar i atunci cnd
unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul,
afar de cazul cnd l-a uzucapat, n condiiile legii.
(3) mprirea poate fi fcut prin nelegere a
prilor sau prin hotrre judectoreasc.
60. Drepturile i obligaiile prilor contractului de
gaj.
61.Formele dreptului de proprietate comun.
(1) Proprietatea este comun n cazul n care
asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai

d) comercializarii silite a bunurilor gajate;

e) altor situatii prevazute de legislatie.
139 28 Noiunea i caracterele juridice a
patrimoniului.
Patrimoniul reprezint totalitatea drepturilor i
obligaiilor patrimoniale(care pot fi evaluate n
bani), privite ca o sum de valori active i pasive
strns legate ntre ele, aparinnd unor persoane
fizice i juridice determinate.Caracterle juridice ale
patrimoniului:
1.)Patrimoniul este un ansamblu de drepturi i
obligaii, adic o universalitate juridic.
2.)Orice persoan are un patrimoniu
3.)Unicitatea patrimoniului
4.)Inalienalibilitaea patrimoniului.
149 29 Proprietatea comun pe cote-pri,
noiunea i tipurile.
Am putea defini dreptul de proprietate comun pe
cote-pri, ca drept de proprietate care aparine a 2
sau mai multe persoane, exprimat n cote ideale,(o
jumtate, o treime, o ptrime etc) asupra unui bun
nefracionat n materialitatea sa.Caracteristicile
dreptului de proprietate pe cote pri:
a.)este un drept cu pluralitate de subiecte
b.)Se rsfrnge asupra ntregului bun
c.)Atributele dreptului de proprietate comun pe
cote pri au un caracter limitat
d.)Este un drept temporar.Deosebim 2 feluri de
proprietate comun pe cote pri:
1.)Proprietatea comun pe cote pri obinuit i
temporar
2.)Proprietatea comun pe cote pri forat i
perpetu.
*CCRM prevede c dac ntr-o cldire exist
spaiii cu destinaie de locuin sau cu alt
destinaie, avnd proprietari diferii fiecare dintre
acetia deine drept de proprietate comun pe cote
pri fforat i perpetu asupra prilor din
clddire, care fiind destinate folosinei spaiilor nu
pot fi folosite dect n comun.Legislaia RM
prevede urmtoarele cazuri de coproprietate
forati perpetu:
1.)Coproprietatea asupra prilor comune din
cldirile cu 2 sau mai multe apartamente, avnd
proprietari diferii
2.)Coproprietatea dispriturilor dintre 2 imobile
3.)Coproprietatea locurilor comune necesare sau
uutiile pt folosirea a 2 imobile comune
4.)Coproprietatea asupra unor bunuri familiale.
159 30 Drepturile i obligaiile proprietarului
terenului aservit n cazul constituirii servituiei.
Drepturile i obligatiile proprietarului de teren

muli titulari.
(2) Proprietatea comun poate aprea n temeiul
legii sau n baza unui act juridic.
1) Proprietatea comun poate fi caracterizat prin
delimitarea cotei fiecrui proprietar (proprietate pe
cote-pri) sau prin nedelimitarea cotelor-pri
(proprietate n devlmie).
(2) Daca bunul este comun, proprietatea pe cotepri se prezum pn la proba contrar.
(3) Coproprietarii devlmai pot atribui bunurilor
comune regimul proprietii comune pe cote-pri.
62.Dreptul de dispoziie - atribut al dreptuli de
proprietate.
Prin dreptul de dispoziie se nelege posibilitatea
stabilirii statutului juridic al bunurilor (vnzare,
transmitere prin motenire, donare). Ca rezultat al
exercitrii dreptului de dispoziie, proprietarul intr
n relaii juridice cu persoane tere. Dreptul de
dispoziie este unul din cele mai importante atribute
ale proprietarului. Anume prin aceast mputernicire
se deosebete n mare msur proprietarul de ali
posesori titulari (de fapt n unele cazuri i acetia pot
dispune de bunuri, dar cu o singur condiie - ca
aceast mputernicire s fie transmis de ctre
proprietarul bunului).
Deci, proprietarului i aparine dreptul de a poseda
bunurile, de a le folosi i dispune de ele. Toate aceste
mputerniciri i aparin proprietarului, dar n anumite
cazuri de unele din ele pot s dispun i
neproprietarii
63.Exercitarea dreptului de superficie.
(1)
Superficie este dreptul real imobiliar de a
folosi terenul altuia in vederea edificrii si
exploatrii unei construcii, deasupra si sub acest
teren, sau a exploatrii unei construcii existente.
Acest drept este alienabil, se transmite prin
succesiune si poate fi obiect al unui contract de
locaiune.
Superficiarul poate dispune in mod liber de dreptul
sau. In cazul unei construcii existente, superficia se
poate nstrina ori ipoteca numai o data cu aceasta.
In caz de nstrinare a construciei de ctre
superficiar, proprietarul terenului are dreptul de
preemiune.
64.ncetarea dreptului de proprietate.
Temeiurile ncetrii dreptului de proprietate
(1) Dreptul de proprietate nceteaz, n condiiile
legii, n urma consumrii, pieirii fortuite sau
distrugerii bunului, nstrinrii lui n temeiul unui act
juridic, renunrii la dreptul de proprietate, precum i

aservit.Conform dispozitiilor Codului civil,

proprietarului de Teren aservit i revin drepturi
corelative obligatiilor proprietarului de teren
dominant si viceversa. Pe langa drepturile si
obligatiile corelative, legea prevede alte drepturi si
obligatii.
4.3.1. Proprietarul terenului aservit are dreptul:
-de ai se repara daunele suportate
- de a primi recompens
- de a abandona partea din terenul su pe care se
exercita servitutea n cazul in care, conform
contractului, cheltuielile lucrarilor de exercitare si
conservare a servitutilor revin proprietarului de
teren aservit, acesta se va putea exonera de
obligatie abandonind in folosul proprietarului de
teren dominant partea din terenul aservit necesara
exercitarii servitutii;
- de a rascumpara servitutea; proprietarul
terenului aservit poate, pana la expirarea termenului
de servitute, sa puna capat existentei ei prin
rascumparare, platind titularului de drept suma
pentru care acesta sa renunte la dreptul sau; art.442
reglementeaza in mod special dreptul proprietarului
de teren aservit la rascumpararea servitutii-de
trecere cand exista disproportie vadita intre
utilitatea pe care procura terenul dominant si
inconvenientele sau deprecierea provocata terenului
aservit; consideram ca dispozitia acestui articol
poate fi aplicata si la rascumpararea unor alte tipuri
de servitute (de a nu zidi) daca exista disproportie
intre utilitatea fondului dominant si inconvenientele
sau deprecierea provocata terenului aservit;
- de a indica alt parte din teren pentru
exercitarea servitutii [art.434 alin.(5jj; proprietarul
terenului aservit poate indica alta parte din teren
decit cea la care s-a convenit, pentru exercitarea
dreptului de servitute, dar numai in cazul in care
astfel de transferare nu prejudiciaza proprietarul
terenului dominant; cheltuielile de transferare le
suporta proprietarul terenului aservit.
4.3.2. Proprietarul terenului aservit este obligat:
-s permit efectuarea actelor material necesare
exercitrii dreptului de servitute
-s se abin de la orice act care limiteaz
exercitarea servituii
-s suporte o parte din cheltuieli n cazul n care
beneficiaz de lucrrile edificate de titularul
dreptului de servitute

n alte cazuri prevzute de lege.

(2) Nimeni nu poate fi forat s cedeze proprietatea
sa, cu excepia cazurilor cnd, conform legii, se
efectueaz:
a) urmrirea bunurilor n legtur cu obligaiile
proprietarului;
b) nstrinarea bunurilor pe care, conform legii,
persoana nu le poate avea n proprietate;
c) rscumprarea animalelor domestice n cazul
nclcrii regulilor de comportare cu acestea;
d) privatizarea proprietii de stat;
e) exproprierea pentru cauz de utilitate public;
f) rechiziia;
g) confiscarea;
h) alte aciuni prevzute de lege.
Renunarea la dreptul de proprietate
(1) Proprietarul poate renuna oricnd la dreptul de
proprietate printr-o declaraie n acest sens sau n alt
mod care atest cu certitudine c a renunat la bun
fr intenia de a pstra dreptul de proprietate asupra
lui.
(2) Obligaiile proprietarului n legtur cu bunul
la care a renunat nceteaz atunci cnd un ter
dobndete dreptul de proprietate asupra bunului.
(3) Renunarea la dreptul de proprietate asupra
bunurilor imobile se face printr-o declaraie
autentificat notarial i nscris n registrul bunurilor
imobile.
65.Proprietatea anulabil, rezolubil i periodic.
66.Ipoteca ca drept real acesoriu.
ipoteca - gajarea pamntului, construciilor, altor
imobile legate nemijlocit de pamnt, mpreun cu
terenul aferent necesar asigurrii funcionale a
obiectului gajat sau cu dreptul de folosin a acestui
teren. Constituie ipotec i grevarea chiriilor,
prezente i viitoare, pe care le produce un imobil.
Ipoteca trebuie nscris n registrul bunurilor
imobile;