Sunteți pe pagina 1din 27

Fundamentalismul religios

Conf. univ. dr. Sandu Frunză


Schema generală a experienţei religioase
Ambiguitatea termenului fundamentalism

în limbajul comun: poate desemna erezia, intoleranţa,
exclusivismul, bigotismul, tradiţionalismul
agresiv, orice formă de radicalism.
 în analizele academice: 7 modele (Majid Tehranian):
 fundamentalismul ca anti-elitism
 fundamentalismul ca anti-secularism
 fundamentalismul ca anti-imperialism
 fundamentalismul ca anti-comunism
 fundamentalismul ca anti-modernism
 fundamentalismul ca anti-feminism
 fundamentalismul ca mişcare anti-decadentă
 ambiguitatea privind emergenţa fundamentalismului:

 este un fenomen al modernităţii


 este o temă recurentă în istoria religiilor

 Dificultăţi:
 dificultatea de a da o definiţie unică a
fundamentalismului
 dificultatea de a stabili o esenţă a
fundamentalismului (inexistenţa unui „tip ideal”
 dificultatea de a distinge între tradiţii religioase şi
fundamentalismele religioase
Tradiţia religioasă şi Fundamentalismul
Tradiţia religioasă - un sistem cultural rezultat de-a
lungul unei evoluţii a credinţelor şi practicilor comunitare
derivate din revelaţia divină, al cărei adevăr îl păstrează
în forma sa originară. (James Davison Hunter
Fundamentalism: An Introduction to a General Theory)

Fundamentalismul - grupurile ce se manifestă ca mişcări


social-politice protestatare şi se auto-prezintă ca o
alternativă la statul secular-liberal al occidentului.
Reprezintă o confruntare, mai mult sau mai puţin
violentă, a tradiţiei cu modernitatea. (Menachem
Friedman)
Alan L. Mittleman - aspecte ce particularizează
fundamentalismul în raport cu tradiţia religioasă
 fundamentaliştii îşi construiesc propria bază
socială pe noua realitate a modurilor de
organizare presupuse de laicizarea societăţii

 spre deosebire de instituţiile religioase


tradiţionale, mişcările fundamentaliste au moduri
de organizare modernă, de o mare complexitate,
cel mai adesea autonome şi cu o identitate
distinctă

 mişcările fundamentaliste reprezintă forţe anti-


seculare ce s-au adaptat la condiţiile luptei
presupuse de structurile seculare dominante
“Trăsături de familie” ale fundamentalismului
religios (Marty E. Martin şi R. Scott Appleby):
1) este o formă de idealism religios
2) refuză raţionalitatea secularizată şi orice
înclinaţie spre relativism.
3) Identitatea este modelată de o serie de
eshatologii dramatice de sorginte divină
4) fundamentaliştii îşi mitologizează duşmanii;
fixează graniţe care protejează grupul de
contaminare şi îi păstrează puritatea.
5) agresivitatea activităţii misionare.
Trăsături, continuare
6) este anunţată o ameninţare iminentă, un pericol
imediat, relevă un impuls totalitar
7) se dovedeşte a fi selectiv cu tradiţia şi cu
modernitatea.
8) Liderii carismatici şi autoritari joacă rolul central în
procesul interpretării tradiţiei, al evaluării modernităţii,
în adoptarea selectivă a unor elemente din ambele.
9) demonstrează o afinitate mai mare pentru modernism
decît pentru tradiţionalism.
10) fundamentaliştii recurg la apelul de masă prin
mijloacelor moderne de comunicare în masă; centrele
de formare a noilor identităţi nu mai sînt sinagoga,
biserica sau moscheea locală, ci radioul, televiziunea,
internetul
Lupta – modul de gestionare a violenţei
 Marty E. Martin şi R. Scott Appleby - un cumul de
sensuri totalizate în ideea de luptă
 luptă pentru a apăra o viziune asupra lumii pe
care au adoptat-o sau au moştenit-o şi pe care
doresc să o facă mai puternică sau să o impună
ca universală;
 luptă cu anumite “arme“, transformate în fetişuri;
 luptă împotriva celorlalţi
 lupta se desfăşoară din voinţa divină sau cel puţin
sub pavăza lui Dumnezeu.
 luptă deoarece îşi văd identitatea ameninţată
Lupta – modul de gestionare a violenţei
 O mare diversitate de mişcări luptă pentru o varietate de probleme:
 de la respingerea impunerii fiscale a instituţiilor private la
problema rugăciunii în şcoală;
 de la acţiunile desfăşurate împotriva retragerii trupelor
americane din Coreea de Sud la prezenţa acestor trupe în
Arabia Saudită sau Afganistan;
 de la respingerea valorilor laice la respingerea culturii
occidentale construită pe valorile iudeo-creştine sau, după
caz, a celor care relevă secularismul;
 de la refuzul modernităţii la contracararea globalizării
occidentalizării;
 de la probleme locale foarte specifice la probleme de
strategie mondială;
Caracteristici generale ale mişcărilor
fundamentaliste
• Scripturalismul

• Reacţia la modernitate

• Unitatea dintre puterea religioasă şi


puterea politică

• Resemnificarea teologică a istoriei

• Violenţă simbolică şi terorism


Scripturalismul
Fundamentalismul creştin
• înţelegerea scripturalismului ca literalism
• Biblia cuprinde şi exprimă în mod literal adevărul absolut,
dat o dată pentru totdeauna; ea este destinată să
reglementeze toate acţiunile şi să modeleze întreaga
creaţie umană.

Fundamentalismul iudaic
• Aaron Kirschenbaum; Jacob Neusner - literalismul nu a fost
şi nu este o caracteristică a interpretării în iudaism.
• Michael Rosenak - „scripturalismul” este prezent în modul
în care textele sacre sînt utilizate (îngust, autoritar şi
nemediat) ca bază a sistemului educativ.
Scripturalismul - Fundamentalismul
islamic

• Scripturalismul: a construi, plecînd de la


legea Coranului, o ordine politică bazată
pe implementarea unei utopii legaliste a
cărei elemente arbitrare sînt cuprinse
sub emblema sacră a islamului.
• Ex. Distincţia între Marele Jihad şi Micul
Jihad (Ahmed Rashid, Jihad. The Rise of
Militant Islam in Central Asia)
Reacţia la modernitate
 James Davison Hunter
– fundamentalismul şi modernitatea sînt
corelative.

 Bruce B. Lawrence (Defenders of God:


The Fundamentalist Revolt against the
Modern Age)
– o ideologie religioasă ce ţine de condiţia
modernă
Reacţia la modernitate (cont.)
 Ernst Gellner
– societatea contemporană pune în evidenţă tabloul
clar a trei opţiuni ideologice ireductibile:
fundamentalismul, raţionalismul, relativismul.
Gellner propune o lectură a fundamentalismului prin grila a ceea ce
el repudiază:
– atitudinea lumii moderne faţă de religie
– mentalitatea secularizată a occidentalului.

 Jurgen Moltmann, Fundamentalism and Modernity


– primii fundamentalişti nu au reacţionat împotriva
modernităţii, ci la criza pe care modernitatea o
produce în comunitatea religioasă şi asupra
certitudinilor pe care aceasta le practică
Michael von Bruck, Identifying
Constructively Our Interreligious Movement
 importanţa raportului fundamentalism/relativism
•atitudinea de negare a oricărei tendinţe de relativizare a
modului de cunoaştere propus de mişcările
fundamentaliste,
•refuzul acestora de a accepta orice integrare sau asimilare
în numele relativităţii.
 două surse ale negării şi refuzului relativismului:
•de natură individuală - frica fiecărui individ de a nu se
pierde pe sine şi de a nu pierde ceva semnificativ pentru
comunitate, din cauza slabei sale credinţe în Dumnezeu;
•de natură socială - extrapolarea sentimentelor de
insecuritate de care indivizii sînt stăpîniţi.
Miroslav Volf
 Fundamentalismul preia în mare măsură
tehnologia modernă pentru a o utiliza în
promovarea mesajului său antimodernist.
 Fundamentalismul are cel puţin trei
trăsături în comun cu modernitatea:
– individualismul
– acceptarea raţionalismului ştiinţific
– fundaţionalismul epistemologic – porneşte de
la o credinţă fondatoare
– *element distinctiv: exclusivismul militant,
violent cu care îşi comunică mesajul
Unitatea dintre puterea religioasă şi
puterea politică
Fundamentalismul: o formă de asociere a
politicului cu transcendenţa în condiţiile date ale
modernităţii
Alan Mittleman:
fundamentalismul - un răspuns religios la
problema modernă a secularizării guvernării
- o reacţie la fundamentarea guvernării pe
ideologii secularizate, pe ideea suveranităţii
populare şi pe principiile eficienţei.
Motivele respingerii în fundamentalismul
islamic a experienţei seculare moderniste
Bryan S. Turner, Orientalism, Postmodernism, and Globalism)
 - credinţa că modernizarea nu poate oferi un sistem
coerent de valori;
 - sărăcirea unei mari părţi a populaţiei în procesul
de urbanizare forţată;
 - credinţa că statele arabe, deşi au promovat
politici naţionale liberale, nu au reuşit să creeze
posibilitatea exprimării libere a opţiunilor politice;
 - în ciuda unor schimbări radicale, elitele
tradiţionale şi-au păstrat monopolul politic prin
manipulări electorale.
* Fundamentalismul islamic a venit să umple tocmai golul ideologic
care separa viaţa cotidiană de ideologia marxistă sau cea a
occidentalizării
Resemnificarea teologică a istoriei
 mişcările fundamentaliste dau o interpretare
religioasă sau chiar mistică evenimentelor
contemporane semnificative.

 analizele istorice şi politice sînt echivalate cu o


interpretare a voinţei lui Dumnezeu.
Creştinism
 Jerry Falwell - crearea Statului Israel în 1948 - cel mai important
semn al iminentei reveniri a lui Hristos.
- 14 mai 1948 - cea mai importantă zi din istorie de la
înălţarea lui Iisus la cer încoace
- 11 septembrie - începutul unei noi pietăţi şi a unei
reîntoarceri spre loialitatea naţională.
- Falwell: „cei ce au mîndria de a fi americani nu trebuie să
îşi ceară scuze pentru aceasta”
 pentru fundamentaliştii creştini americani
- destinul Americii este destinul întregii omeniri.
- America este Noul Israel dăruit cu o vocaţie unică şi un
destin special
- naţiunea americană are misiunea de a readuce întreaga
lume la Creştinism
Iudaism

 Ex. Gush Emunim (Blocul Credincioşilor).


 Holocaustul - o modalitate prin care
divinitatea a constrîns poporul ales să se
reîntoarcă şi să se reunifice în Pămîntul
Făgăduinţei
 Războiul de şase zile din 1967 - trecerea
la o realitate religioasă şi geopolitică nouă,
care presupune o schimbare importantă în
dialectica exil-mîntuire
Islam
  modul de percepere a victoriei în context
coranic: victoria este obţinută de cei cu care este
Dumnezeu.
 Yvonne Haddad - renaşterea conştiinţei islamice
este un rezultat al războaielor arabo-israeliene
din 1967 şi 1973.
 războiul din 1967 - o catastrofă şi o umilinţă;
- o pedeapsă adusă de Dumnezeu asupra
musulmanilor, pentru devierea de la destinul lor
religios.
 - Soluţia: respingerea ideologiilor de inspiraţie
umanistă occidentală şi orientarea totală spre
realizarea islamului în lume
Violenţă simbolică şi terorism
 Ca fenomen global, fundamentalismul este
asociat cu violenţa publică.
Iudaism
 Gush Emunim - 1984 - plan terorist de
dinamitare a moscheilor ridicate pe
esplanada Templului.
 pentru evrei implantările de colonii sînt un
pas înspre epoca mîntuirii Israelului
 cum se explică violenţa deşi în buna
tradiţie a lui Rabbi Zvi Zehuda Kook au un
respect deosebit pentru stat, instituţiile
sale, armată, parlament etc.?
• Ehud Sprinzak, The Politics, Institutions, and
Culture of Gush Emunim găseşte două
posibile motivaţii:
 ideologia fundamentalistă face o distincţie clară
între sacralitatea Statului Israel şi sacralitatea
Pămîntului lui Israel (Eretz Yisrael). Acesta din
urmă este mai sfînt decît Statul avînd în vedere
triada sfîntă care include Pămîntul, Poporul şi Tora
 modul în care este concepută filosofia legii - nici
legea, nici guvernarea nu pot să oprească
colonizarea evreilor în teritoriile aparţinînd evreilor
prin poruncă divină
Creştinism
 acte de terorism desfăşurate în numele
apărării valorilor autentice ale religiei
creştine
  Mark Juergensmeyer Terror in the Mind of
God. The Global Rise of Religious Violence,
– atacurile reverendului Michael Bray împotriva
clinicilor în care se practică avortul.
– atacurile teroriste ale lui Robert Rudolph
îndreptate împotriva simbolurilor imoralităţii
sexuale: barurile în care se adună lesbiene sau
gay
– bomba ce a explodat la jocurile olimpice din
Atlanta în 1996
Islam
 Al-Qaeda, însoţită de imaginea ascetic-demonic-
vizionară a lui Osama bin Laden.
 Michael Pohly, Khalid Duran - ideologia lui Osama
bin Laden se bazează pe globalizarea“terorii
sfinte”, avînd ca obiective:
– biruinţa asupra obiectivelor simbolice ale occidentului
– o modelare islamică a întregii lumi.
– atacul de la 11 septembrie 2001 a avut în vedere
obiective simbolice ale dominaţiei militare şi economice
americane cum sînt Pentagonul şi World Trade Center.

 miza efectivă a luptei şi terorii fundamentaliste:


probleme locale ce pot căpăta o semnificaţie mult
mai largă prin implicaţiile induse în contextul
relaţiilor globale