Sunteți pe pagina 1din 206

MATERIALE DE CONSTRUCII

CURS 3 LEMNUL

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
..........cel mai vechi material de constructie

- principal ..... cu rol structural si /sau de inchidere (in general autoportante)


- cu rol de armare pentru alte materiale
- tehnologic (ca suport temporar in edificare)
-

- constructii de locuire primitive si spatii conexe, construtii de aparare ,..


- sisteme circulare
- sisteme perete din barne
- sisteme scheletale (in asociere cu alte materiale)
-spatii sacrale in `culturi ale lemnului` sau combinat cu alte materiale
-in general spatii simple celulare
- sisteme empirice relationata cu necesitatea
- determinate de forma liniara a materialului
- dezvoltate pe orizontala
-prelucrarea simpla permite doua niveluri
-mestesugurile specializate si
nevoia (limita) duc la mai multe niveluri

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
.......cel mai vechi material de constructie
- cu rol structural si /sau inchidere (in general autoportante)
- cu rol de armare pentru alte materiale (pamant, materiale vegetale,..)
- elemente plane (pereti, acoperis, terase ....)
- sisteme spatiale concentrice sau curbate (con ....cupola, cilidru,)
- realizate cu elementa liniare sau cu curbura naturala a materialului
- legatura pentru matriale masive ( la zidul dac ..... tiranti la bolti de zidarie)
- tehnologic (ca suport temporar in edificare)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
..........cel mai vechi material de constructie
- principal ..... cu rol structural si /sau de inchidere (in general autoportante)
- cu rol de armare pentru alte materiale
-structuri tehnologice
- suport temporar in edificare spatii comune, spatii publice, ...
- element major in constructii cu structura mixta
-spatii de cult (cu tendinte ascendente)
-spatii de intrunire si spectacole (deschideri mari)
-spatii reprezentative (administrative si de reprezentare)
-structuri compuse din elemente liniare si plane de lemn
- dezvolta mestesuguri specializate (.... constructorii de catedrale)
- cu aplicabilitate in structuri mixte

- elemente constructive din lemn asociate cu alte materiale (tavane, bolti din lemn,..)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:

Westminster Hall, London,


Vantage Hall, University College, Reading,
Tribunal de grande instance, Bordeaux

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
.......... este cel mai utilizat material
- material local , disponibil fara costuri mari, inepuizabil prin regenerare,...)
- caracteristici materiale prietenoase (lucrabilitate, greutate redusa,.....)
- bune caracteristici structurale la dimensiuni rezonabile (eforturi diferite )
- experienta diversificata (laica, mestesugareasca, inginereasca,...)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
................materialul cu cea mai mare raspandire

-esente diverse > forme structurale diversificate


-utilizare specifica regionala < determinat de clima, cultura, ...
-arhitecturi (vernaculare) de valoare deosebita ( japonia, fachwerk , arh nord-europeana, .)
-.

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
................materialul cu cea mai mare raspandire
- globalizare accentuata ..... locatie, material, arhitect
- riscul pierderii specificului

Debating chamber,
Parlamentul Scotiei, Edinburgh-1998(Enric Miralles)
Metropol-Parasol/Sevillia-2011 (Jurgen Mayer-Hermann)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
...... putine marturii istorice
-perisabilitate crescuta ......material viu
-reutilizare facila.....utilizari succesive
-disparitie naturala - contopire cu mediu
-interventii reversibile in situri naturale sau protejate

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:

Sebes. Depresiunea BeiusuluiBihor

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:

...... spatiul american...diversitate si evolutie


Arh. Frank Lloyd Wright (1867 - 1959),
Walter H. Gale House, Oak Park, Chicago-1893

Rosenbaum House, Florence, Alabama, USA, 1937

Auldbrass Plantation Beaufort County, South Carolina -1941

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
...... inspiratia tradititiei ......modernitate
Hans Fischli (Bauhaus) Schlehstud, Obermeilen 1933

case traditionale in Zermatt (CH)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
........ concepte imitative

Grand Falls, Newfoundland,

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
...... de la imitatii ....la standardizare
Spring Hill, Mass. 1860 - timber frame

Barrington, Illinois, USA. 1860


timber frame , Fowler, (Orson Squire) 1809 1887

constructii de(re)montabile multifunctionale

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
...... de la imitatii ....la standardizare

cartier Saint John,


Canada

locuinte mobile multifunctionale

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
...... filosofie si arhitectura.....(lemnul in conceptia nordului)

Alvar Aalto ,
Helsinki university of Technology /Otaniemi - Sala de sport

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:

.......... naturalul in fatade


Foster (Co-Kuchel Architects) Chesa Futura -cartoful , St. Moritz

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
...... specificul in fatade

Terunobu Fujimori. Yakisugi House -), Nagano ,1946


- lemn de cedru carbonizat

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
...... preocupari actuale

Toyo Ito , Sumika-Pavillon, Tokyo , 2008

Sou Fujimoto Architects "Final


wooden house", 2008

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
...... preocupari actuale
? niveluri

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:

traditie si dezvoltare /specific > globalizare

lemnul=traditional
arhitecturi traditionale determinate de
-clima si esente de lemn
-tehnici de prelucrare /tehnologie
-traditii culturale
de la laic..... la meserie ......la industrie....... tehnologii informationale
lemnul=universal
arhitectura universala a lemnului - evolutia tehnologiilor si globalizarea duce la eliminarea zonarilor ,
forme noi bazate pe tehnologii de prelucrare noi

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Istoric:
perioade determinante in evolutia
arhitecturii constructiilor din lemn
-relatia
nevoi sociale rezerva regionala
-periodicitate istorica
evolutie tehnologica utilizare
-sec 17-18 mestesug universal > dezvoltare
-sec 18 -19 industrializare (urbanizare in spatiul american) > explozie
-sec 19 inginerie structurala > scadere
-sec 20 varfuri datorita inventiilor
-ani 20- lemn (scanduri) incleiat
-ani 50-60 -lemn compozit (placi, aschii, pulberi) / dezvoltare in RO
-anii 80-90 -programe de dezvoltare in vederea cresterii utilizarii lemnului motivatie ecologica
-anii 90
- dezvoltare considerabila (renastere fata de deceniile precedente) datorita conceptelor ecologice si de
economisire a resurselor
- informatizarea proiectarii si tehnologizarea debitarii si productie ,
- materiale noi pe baza de lemn , transforma materialul manufacturial intr-o materie prima complexa in
construtii pretentioase.
-2000

concepte si tehnolii ecologice


- apare conceptul de estetica lemnului ( wenn Holz dann Holzaestaetik)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici

STRUCTURA LEMNULUI
ESENTE EUROPENE /AUTOHTONE
utilizate in constructii si domenii conexe

CARACTERISTICI TEHNICE
determinante structural-formale

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici
CLASIFICARI
- caracteristicile botanice:
- conifere (plante cu frunze aciculare) lemn moale / exc: pin, ...
-foioase (plante cu frunze late)
-lemn tare / exc: plop, .
-fructifere
- provenient: esente (sortimente de lemn)
-locale
-europene
bile - diametrul la capatul subtire 8- 11cm L= 3.6m;
-exotice
manele - diametrul la capatul subtire de la 12- 16cm L= 6.9m;
prajini - diametrul la capatul subtire de la 4- 7cm L= 2.4m.
- modul de prelucrare:
-lemn rotund: stlpi, bile, manele, piloti,...
-lemn cioplit: blni, grinzi cioplite, bulumaci,...
-lemn de cherestea: scnduri, dulapi, grinzi, sipci, rigle,....
-lemn prelurare speciala: furnir, placi pluta, aschi, pulberi,...
-lemn compozit: lemn incleiat, mase lemnoase,
(SR EN 14081-1;2006)

- utilizare
-lemn de constructie
-lemn de mobile si amenajari interioare
-lemn pentru exterior
-lemn cu utilizari speciale

scandura - grosime 25mm lungime 3-6m


sipca - grosime 25x50mm lungime 3-6m
dulap - grosime 50mm lungime 3-6m
rigla - grosime de la 50x50- 200x200mm lungime 3-6m

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici
STRUCTURA LEMNULUI (aspect, sectiuni, regenerare, esente)

'LEMN' - un termen generic


- biologic este partea rezistent (care nu e verde) a plantelor
- in constructii desemneaza in general un element prelucrat de foioase
sau conifere
-denumire cu specific cultural dat de valoarea de utilizare ; ex:- in
apuseni `lemn=obiect copacul de rasinoase sau foiase, grinda, (prunul
nu este lemn)
- caracteristicele specifice esentei si modul de prelurare diferentiaza
termenul de lemn foarte mult ( copac....grinda
....scandura....furnir...masa lemnoasa amorfa)ca
sectiuni
- in lungul fibrei

- transversala

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici

- lemnul de constructie este un material anizotrop obtinut de obicei din zona intern, cea mai
veche si cea mai rezistenta a trunchiului de rasinoase sau foioase (exceptii : bambus, pluta,.....).
- dezvoltarea prin crestere ciclica (de obicei anuala) , prin suprapunerea n sens radial a inelelor de
crestere produce un material cu aspect si proprietati diferite pe cele trei directii , respectiv
sectiuni caracteristice si rspuns diferit fata de planul n care actioneaz fortele

1- seva
2- apa +minerale
3- inele de crestere
4- scoarta
de regul nu prezint interes pentru
intrebuintrile curente (exceptie-pluta)

5- phloem
6- cambium tesutul biologic activ , (produce 5 si
8, muguri-radacini, adaptabil, fuzioneza ,. )
7- duramen
(lemn vechi): partea cea mai rezistent
este biologic inactiva,

8- Xylem (alburn)
(lemn tanar): partea fiziologic activ,
prin substantele depozitate constituie o zon de
risc

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici
ESENTE EUROPENE DE LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII

RASINOASE

molid
Picea abies

brad
Abies alba

pin
Pinus sylvestris

larice
Larix decidua

Proprietati: usor de prelucrat, drept /putine defecte, rezistent si


in exterior (continut de rasini), ieftin
Utilizare: lemn de constructie, fatade, decoratiuni, componenta
de materiale , mobilier

douglas
Pseudotsugma enziesii

zambru
Pinusc cembra

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici

ESENTE EUROPENE DE LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII

FOIOASE

mesteacan
fag
Betula verrucosa Fagus sylvatica

artar
Acer platanoides

tisa
Taxus baccata

stejar
Quercus robur

anin
Alnus glutinosa

frasin
Fraxinus excelsior

carpen
Carpinus betulus

tei
Tilia cordata

platan
Platanus....

plop negru
Populuns nigra

ulm
Ulmus carpinifolia

robinia
Robinia pseudoacacia

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici
ESENTE EUROPENE DE LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII

FOIOASE FRUCTIFERE

Pyrucso mmunis
par

Prunus avium
cires

Juglans regia
nuc

Prunusd omestica
prun

Proprietati: texturi si culori estetice


Utilizare : decoratiuni interioare, elemente de fatade, furniruri/
strat vizibil in lemn stratificat, ) mobila

Castanea sativa
kastan

Sorbus terminalis
sorb

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici

ESENTE EXOTICE DE LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII

Cedrus libani
Cedru

Sequoia sempervirens
Sequoia

Khaya

Triplochiton scleroxylon
Mahagoni

Meranti

Abachi

Lophira alata
Azob

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici

CARACTERISTICA SECTIUNII UTILE A TRUNCHIULUI


Diferente de aspect (culoare)
lemnul vechi (duramen)
lemnul tanar (alburn)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici

-curbura

-excentricitate

-labartare
-fibra rasucta
- noduri profunde
-punga de rasini
-concrestere

-inima excentrica
-cercuri albe
-crapaturi de inghet

-gelivura

-inima stelara

-rulura

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici
COMPOZITIA CHIMICA
-substante organice,
- celuloza (40 - 50%),
- hemiceluloz (15 la 25%),
- lignina (medie 20-30% / rasinoase 21-41%, foioase 18-25%)
- rasini, polizaharide, hexozani , pentozani, taninuri, colorani, cear, alcaloizi...
- substante anorganice (- 1,5%).
- apa in cantitati variabile (termen tehnic: umiditate) .
- apa liber - apa prezent n lemnul verde
- apa legat - apa care intr n compoziia fibrelor - cauzeaz contracii n timpul
uscrii (termen tehnic: umiditatea lemnului)
- apa n compoziia moleculelor (eliminarea duce la distrugerea lemnului - n incendii).

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici

CARACTERISTICI SPECIFICE CLASIFICARI GENERALE


greutate-densitate -duritate
-foarte usor
-usor
-mediu
-greu
-foarte greu

<450 kg/mc
450-550 kg/mc
550-650 kg/mc
650-800 kg/mc
<800 kg/mc

umiditate -- marime relativa (raportul dintre greutatea apei coninute de lemn i


greutatea lemnului absolut uscat )
- caracteristicile fata de umiditatea de referinta 12% / + corectii
-uscat - sub 20 %
-uscat natural inferior punctului de saturatie a fibrelor
- saturat - difera de esente :20- 30 % (referinta: 28 %)
-umiditate naturala
-umed
consecinta uscarii : schimbare dimensionala
- pe directia axiala 0.5-(3)%
- radial
5%
- tangential
10%

crapare in procesul de uscare

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici

CARACTERISTICI TEHNICE .......


determinante structural-formale
Caracteristicile esentiale sunt legate de natura
neomogena , de cresterea prin suprapunerea n sens radial a
materialului lemnos .
- aspect si proprietati diferite pe cele trei directii sunt factori
determinanti in estetica lemnului aparent si la realizarea
detalililor structurale si de finisaje;
- specific si fata de majoritatea materialelor de constructie este
deformarea diferita legata de structura radiala a lemnului

Caracteristicile mecanice
- este un material heterogen (neuniform ca structur, proprietati, calitate, ....)
- este un material anizotrop (rezistenta este diferit in functie de directie de solicitare, pe aceeasi
directie, rezistenta la ntindere si cea la compresiune au valori sensibil diferite)
- continutul de apa influeteaza semnificativ rezistenta mecanic
- propriettiile mecanice ale unui element din lemn, este influentata de regularitatea cresterii si
prezenta si starea nodurilor sau a altor defecte (in functie de felul n care se prezinta lemnul, sunt
definite mai multe clase de calitate carora le corespund caracteristici mecanice)
- mbinarile sunt determinante in rezistenta unui ansamblu ; solicitari mai mari si in cazul chertarilor
sectiuni semnificativ mai mici necesita o calitate buna a lemnului in aceste zone

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici
Rezistenta la compresiune
- directia de solicitare optima este cea axiala
- rezistenta la compresiune pe directia radial si tangential (transversal) este sub 25% din
rezistenta pe directie axial. ( ceva mai bun la lemnul dur de foioase)
- rezistenta la compresiune creste aproape proportional cu densitatea
- continutului de ap produce o scadere neliniara a rezistentei la compresiune (ex. 1% umiditate in
plus determin o scdere a rezistentei cu cca 4% )

Rezistenta la ntindere
- directia de solicitare favorabila este cea axiala
- este solicitarea optima a lemnului (pe directie axial, rezistenta la ntindere este apropape dublul
celei la comprsesiune)
- este puternic influentat de sensul fibrelor, precum si de defecte (nodurile , fibrele torsionate).
-- rezistenta la ntindere transversal este n general foarte slab (prezenta fisurilor din
contragere scade foarte mult rezistenta la intindere perpendicular pe fibre)
Rezistenta la ncovoiere
- comportarea la ncovoiere (actiune perpendicula pe ax), variaz in functie de pozitia suprafetelor
de separatie ntre inelele de createre (dispunerea inelelor de crestere n sectiune)
- rezistenta la forfecare n lungul fibrelor (lunecare longitudinal) este proportional cu densitatea;
rsinoasele au o comportare mai slab.
- rezistenta la forfecare n lungul fibrelor are valoare la cca jumatate fata de cea la forfecare
transversal (perpendicular pe directia fibrelor

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici
Deformabilitatea
- este diferit pe cele trei directii de solicitare (axial, radial,
tangential),
-deformabilitatea pe directie axial este de regul ceva mai mare la
compresiune dect la ntindere.
Duritatea (rezistenta la prelucrare sau strapungere;duritatea mare
ofera o lucrabilitate mai redus lemnului:)
- este diferit pentru diferite zone ale trunchiului (duramenul este mai
dur ca alburnul).
- este proportional cu densitatea lemnului
- este invers proportional cu umiditatea
- duritatea mare ofera o lucrabilitate mai redus (nu este neaparat un
dezavantaj in prelucrarea lemnului)

Rezilient (Rezistenta la soc)


- maxim pe directie radiala,
- minima pe directie tangentiala
clasificari dupa rezilienta:
- lemn rezilient: frasin, molid, brad (unelte, grinzi)
- lemn mediu rezilient: stejar, fag (tmplrii)
- lemn fragil: pin, cedru (amenajari, mobilier fix)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici

Flexibilitatea
- rezistent la ndoire:
-sageata mica nainte de rupere
- rasinoasele au o rezistenta semnificativa la ndoire -utilizarea la schelete structurale
- fagul se curbeaz usor- fabricarea mobilei)
- tenacitate:
-proprietatea de a suporta simultan eforturi si deformatii mari/sucesive nainte de a se rupe
- rigiditate
-raportul ntre sectiunea piesei si sgeata sa n momentul ruperii (lemn rigid ,lemn casant).

Greutatea specific
- lemnul de constructie este
considerat un material structural usor
- greutatea specific variaz in functie
de:
- specie (valori n raport cu
continutul de apa)
- continutul de ap
(umididati uzuale 9-18 % - etalon
12% (15&)
- greutatea specifica poate sa fie
diferita fata de greutatea tehnice (de
calcul)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici

Porozitatea
- este o caracteristic general a lemnului cu influente in ce priveste
utilizarea si consevarea diverselor tipuri de lemn
- porozitatea influenteaz
- sensibilitatea la umezeal (accentuat de o porozitate
crescut).
- capacitatea de izolare termic (lemnul poros este mai bun
izolant termic)
- porozitatea lemnului variaz functie de specie, in general lemnul este
-dens : lemnul dur, cu vase mari, cu multa rsina (in cazul
rasinoaselor)
-poros: lemnul moale , cu vase mici si difuze , cu putina rsin
(in cazul rasinoaselor)
- suprafetele de capt (sectiuni transversale) sunt mai poroase dect cele
longitudinale deci mai vulnerabile din punct de vedere al absorbiei de ap.

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici

Durabilitatea
- proprietatea lemnului de a rezista la actiunea factorilor de mediu (umiditate
atmosferic, ap absorbit prin capilaritate, intemperii, ciuperci si insecte,
solicitri termice, chimice si mecanice).

- in general, lemnul cel mai durabil este cel care:


- este dens
- nu contine substante care fermenteaz; alburnul contine amidon
si glucoze ce constituie o hran obinuit a insectelor xilofage;
- contine cantitti suficiente de tanin (stejar, castan), rsini (pin,
pitchpin), oleo-rsini (tek, eucalipt)
-locul de utilizare este esecntial
- locul / factorii de mediu sunt esentiali
- amplasarea ntr-un mediu uscat mareste durabilitatea (mii de aniin atmosfer uscat, fara variatii de mediu),
- lemnul supus unei umiditati constante poate fi durabil (sute de
ani- lemnul de stejar, arin, ulm,.. complet scufundat n ap dulce ) .

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici

Deformarea la umezeal. "Lucrul' lemnului,


- lemnul este un material sensibil la umezeal ,
- variatiile de umiditate ale mediului au implicatii directe asupra folosirii sale n constructii
- continutul de ap din lemn (umiditatea lemnului) influenteaz:
- greutatea specific,
- rezistenta mecanic (care scade cu cresterea umiditatii);
- dimensiunile,
- stabilitatea formei
- procese biologice de degradare (> 18%)
- procesul de uscare a lemnului presupune reducerea umiditati de la 75% din greutatea lemnului
prospat taiat la o limit acceptabil pentru utilizarea n constructii (umiditate min 18 %)
- pentru utilizare la exterior de cca 13-18%
- pentru utilizare la interior si cca 8-12%
- uscarea trebuie sa se produca fr pericolul unor fenomene deformative importante
- lemnul este higroscopic
- lemnul realizeaza schimburi de umiditate cu mediul ambiant
- naintea punerii n oper este necesar atingerea unui echilibru higroscopic
-lemnul 'lucreaz'
- sub valoarea de saturatie a fibrelor (cca 30%) volumul se reduce, are loc o 'contragere'.
- peste starea anhidr se produce 'umflarea' lemnului.
- modificarea continutului de ap al lemnului intre starea anhidr si valoarea de saturatie a
fibrelor, determin variatii de volum si dimensiuni cu valori diferite pe cele trei directii principale:
- axial (contragerea minima)
- radial
- tangential (contragerea maxima)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici
- tensiunile provocate prin uscare provoac deformatii cu efecte diferite pe directii si sectiuni ale
trunchiului : torsiuni, fisuri, rupere, ) .
- elementele de lemn se vor deforma diferit in functie de zona de trunchi din care au fost extrase
si variatie de umiditate inerente respectiv uscarii (imbatranirii) lemnului
-deformatiile sunt diferite la esentele de lemn
- esente cu contrageri reduse: 5 -10% (ex. plop,nuc,.... lucrri de tmplrie si furnire)
- esente cu contrageri medii: 10 - 15% (ex.rsinoase..... fisuri medii , cherestea,lemn
rotund)
- esente cu contrageri mari: 15 - 20% (ex. stejarul,.... crpturi mari din uscare si este
necesar debitarea rapid, naintea uscrii.....);

n proiectarea de detaliu trebuie


-- prevzut sensul probabil al variatiilor dimensionale si de form
ale pieselor din lemn, (ex. curbarea unei trepte)
--utilizat lemnul la umiditatea acceptabila
valori de umiditate recomandate la punerea in oper
(extras DIN 1052) :
- 9%3%), la construcii nchise, nclzite;
- 12%3%, la construcii nchise, nenclzite ;
- 15%3%, la construcii deschise dar acoperite ;
- 18%, la construcii supuse intemperiilor

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici
Degradarea biologic.....ca orice material organic, lemnul este atacat de
macro si micro organisme (animale, insecte parazite , bacterii de putrefactie, ciuperci,... )
- lemnul uscat este atacat de insectele parazite, ....
- lemnul cu umiditatea crescut este supus atacurilor biologice (bacterii de putrefactie, ciuperci
parazite) favorizate de asociat cldurii si lipsei ventilatiei
- putrezirea lemnului este favorizata de situatiile mixte (ud-uscat) si de variatiile ciclice de
umiditate
- prtile tinere si lemnul moale este in genaral mai expus decat cel dur
- fiecare tip de lemn este sensibil la agenti specifici.

Conservarea lemnului
- longevitatea lucrrilor executate din lemn se asigura printr-o
conceptie corect a constructiei si a detaliilor,
- materiale si tehnici de punere n oper pot fi completate prin
protectie chimic n mas sau prin tratamente superficiale adecvate (in
general neecologice si costisitoare)
- produsele chimice fungicide (antiseptice) nu actioneaz eficient
contra putrezirii dect dac ptrund suficient n masa lemnului; aceast
conditie nu este ndeplinit dect de tehnologiile industriale de
impregnare.
- protejarea prin aplicarea unor tratamente protective de tip vopsire ,
lcuire, catran sau carbonatare presupune in general un lemn bine
uscat (apa mentinut n interiorul unui lemn prea tnr
impermeabilizat superficial va determina n scurt timp putrezirea
acestuia)
-protectile presupun in general schimbari estetice (textura , culoare,..).

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici
Conductibilitatea electric, termic, fonic
- conductibilitatea electrica
-material (electro)izolator in stare uscata
- conductibilitatea electric variaz functie de
- continutul de ap, (creste cu umiditatea)
- esenta lemnoas
- densitate
'
- conductibilitatea fonic
- materialul lemn , usor si poros, poate fi un bun izolant acustic (ex lemnul de
balsa, la 20 mm grosime, determin o reducere a nivelului sonor de 27 dB pentru sunete
de lOOO Hz)
-structurile de lemn in general , datorita greutatii reduse nu ofera izolare
fonica suficienta
-conductivitatea termic
- lemnul uscat este un bun izolant termic (ex: lemnul de brad este de peste 3
ori mai izolant dect crmida cu goluri)
-conductivitate termica :
- lemn natural (molid ) - cca 0.22 W / mK (beton 0,69 W / mK)
- placi lemnoase poroase cca 0.06 W / mK.
- conductivitatea creste cu densitatea si umiditate
- dilatare termica este compensata de contractia la uscare

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Structura si caracteristici
Sensibilitatea/comportare la temperaturi inalte
- lemnul este un material combustibil.
- lemnul se descompune progresiv la temperaturi crescnde n prezenta aerului,
- descompunere termic a lemnului incepe la 105 C (!! degradari si sub 105)
- punctul de aprindere teoretic: 270 C.
- autoprindere la temperaturi mai mici in conditii de expunere prelungita (200 275 C)
- apare ardere si in absenta oxigenului: piroliz
- stratul de carbune poate fi o protectie temporara
- puterea calorific este proportional cu densitatea.
- este necesara asigurarea unei rezistente omogene la foc a tuturor pieselor unei structuri
din lemn
- dimensionarea protectiva a pieselor din lemn,
- mbinri incombustibile sau protejate
- calitatea lemnului
- limitareagradul de expunere la foc a pieselor,
- tratamente superficiale ignifuge.

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prelucrarea lemnului
Sectiuni de debitare configuratia inelelor tendinte de deformare

Sectiune de taiere
-tangentiala taiere in lungul axului tangential fata de inele
-radiala taiere in lungul axului prin inele
-transversala - taiere perpendiculara pe ax
- Apar deformari diferite pe fate de taiere

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prelucrarea lemnului

Sectiuni de debitare alegerea sectiunilor de debitare dupa utilizare


Sectiuni
- plane (scanduri, dulapi,..
- qadratice (rigle , dulapi )sec
- Masive (barne, grinzi, blana)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prelucrarea lemnului

Nivel de debitare si prelucrare (cherestea, lemn de constructie, lemn de


tamplarii, placaje, lemn tehnologic,suporturi ascunse,

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prelucrarea lemnului
Tehnologie simpla de prelucrare-producere

debitare primara-uscare-finisare

Incleiere-(conform cerinte de utilizare)

Stabilizarea debitare finala

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prelucrarea lemnului
Lemn incleiat

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prelucrarea lemnului
Lemn incleiat

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prelucrarea lemnului
Prelucrare la dimensiuni si forma nespecifice lemnului natural

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prelucrarea lemnului
Elemente de planseu

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prelucrarea lemnului
Elemente plane de planseu

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prelucrarea lemnului
Elemente de perete / grinda

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prelucrarea lemnului
Elemente plane de perete

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

LEMN INCLEIAT
IMBINARI TRADITIONALE
NODURI CU CHERTARE
SUPRAPUNERI
MATERIALE AMRFR SI BETOANE

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE


principii generale
-se bazeaza pe caracteristicile naturale ale lemnului

-adaptate materialului putin dens, neuniform si degradabil in timp


Dezavantaje :
- lemnul rezist prost la ncrcri concentrate si legturi punctuale
- nodurile nu sunt rigide
Avantaje
- se fasoneaz usor in imbinari cu geometrii complexe
- se asociaza facil cu alte materiale cu caracteristici diferite
Necesar:
- o suprafat de contact suficient de mare
- o arie de distributie a eforturilor intinsa (triangulatii)
- legaturi stranse (cepuri, impanari, .), eventual cu posibilitate de starngere ulterioara
- sectiuni mari de material, ndeosebi n cazul sistemelor traditionale cu schelet.
- transmiterea eforturilor pe directia fibrelor
-distributia eforturilor pe subansamble din materiale diferite (solicitate diferit)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari
Imbinrile traditionale (dulgheresti)
- folosesc ingenios caracteristicile lemnului natural
- se bazeaza pe geometria mbinrii, ceea ce implic tierea adecvat a pieselor ce urmeaz a fi mbinate ,
(mbinri dulgherest sau chertari).
- formele mpiedica deplasrilor relative ale pieselor n caz de ncrcri neprevzute.
- mpiedicarea deplasrilor pot asigurate si prin folosirea unor piese auxiliare de legtur, din lemn sau metalice
(pene, dornuri, cuie, scoabe, buloane, plcute)
- sunt in general de natur empiric, bazndu-se mai mult pe experienta mestesugului dect pe calcule,
- implic o reducere important a sectiunii pieselor n zona mbinrii respectiv o majorare a sectiunii curente in
vederea compensarii pierderii de material la imbinare
-implica o manoper complicat ce lungeste timpul de executie, si mareste pretul constructiei.
- cu ajutorul lor au fost realizate toate structurile clasice din lemn inclusiv cele de mari dimensiuni

imbinarie cu chertare

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

Imbinari in acelasi plan cu chertare si solicitari axiale


-cu prag simplu

-cu prag dublu

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari
- cu piese de fixare din lemn
- chertare
- cep
- dorn
- cuie de lemn
- pana de lemn
-cep

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

- chertari
-cep

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

Imbinari traditionale prin alaturare si suprapunere nod peste parter


cu

- chertari de montaj si ridigizare


- piese de fixare

casa parter

casa 2 nivele >>

in cleste

fachwerk

stalp divizat
baloon

imbinari in plan
platform

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

PIESE DE LEGATURA DIN LEMN


DORNURILE (CUIELE) SI PENELE DE LEMN
- sunt cele mai frecvente
- sunt piese complementare mbinrilor traditionale.
dornuri
- mpiedica deplasrile si/sau desfacerea mbinrii
- sunt asociate in general mbinrilor cu cep si scobitur, mbinrilor 'la
jumtate-lemn' si celor 'n furc', pentru.
- sunt piese din lemn dur, de form cilindric, usor tronconice sau prismatice
- in general permit demontarea pieselor asamblate
Exemple uzuale:
- mbinare capriori 'n furc' + dorn;
- mbinare cu cep si scobitur + dorn,.
- imbinare la jumatate + dorn
- imbinare barne + cui de lemn

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari
PIESE DE LEGTUR DIN LEMN
DORNURILE (CUIELE) SI PENELE DE LEMN
pene de lemn
-sunt elemente de imbiare prismatice din lemn
dur, solicitate n principal la compresiune si
forfecare;
- categorii:
- pene cu fete paralele, solicitate la
compresiune axial si forfecare au aceasi
forma si dimensiune cu locasul dintre piesele
ce se asambleaza
- pene cu o fat nclinat, solicitate la
compresiune pe directie nclinat sau chiar
transversal au sectiune variabila
eclisele din lemn
- leag n acelasi plan dou sau mai multe
piese de lemn
- n general din contraplacaj, sunt fixate cu
cuie sau suruburi (eventual cu ncleiere
suplimentar).
-numarul fixarilor se calculeaza
-eclise exterioare (contraplacaj)
-eclise ascunse (lemn dur)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

Sistemele moderne de mbinare (ingineresti)


- reduc la minim sau elemina chertarile (amprente , rol de pozitionare)
- folosesc geometrii mai putin complicate si restrictive ale mbinrilor,
- folosesc materiale auxiliare fiabile, ce suprapun materialul prin apasare sau lipire
- piesele de asamblare, (buloane, gujoane metalice, brose,suruburi, conectori dintati, ...)
sunt produse n serie mare deci cu un pret de cost mai mic
- forme si configuratii adaptate la cerintele specifice diferitelor tipuri de structuri si conditii de exploatare
-cerintele structurii portante (eforturi si deformatii),
-conditiile de montaj,
-exigentele de rezistent la foc,
-expunerea la intemperii,
-criterii estetice.
- dimensiuni si conformatie se verificate prin calcule .
- presupun tratamentul anti-coroziv al elementelor metalice de asamblare (fiabitate structurala , valoare estetica).

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

PIESE DE LEGATURA DIN METAL

Cuie
- legatura simpla de montaj
- legatura poate fi utilizat facil pentru si pentru mbinri
portante ( calcul )
- pentru solicitrii la smulgere (nerecomandabil), trebuie
utilizate cuie profilate
- diametrele cuielor si distantele ntre cuie si fat de margini
sunt reglementate.
- in varianta moderna se utizeaza gauri date n prealabil,
- previne crparea lemnului
- diametru de cca 95% din diametrul cuielor
- permite utilizarea mai eficient a cuielor (mai dense )
- indispensabil n cazul lemnului de stejar sau fag).

- La solicitari de intindere se utilizreaza placi perforate fixate cu


cuie

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

- imbinari cu piese metalice de legatura

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

piese vizibile standard

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

suruburi de lemn (holzsurub)


- - rezistenta mai buna la smulgere dect cuiele netede. ( se reduce
cu timpul, pe msur ce lemnul se usuc).
-

- cu ct lemnul este mai umed, cu att relatia cui / orificiu in lemn


se altereaz n raport cu eforturile perpendiculare pe cui (o dat n
plus, este de dorit o umiditate adecvat si constant !)
- se utilizeaza suruburi adecvate operatiunii tehnologice

foi de tabl ascunse


- se introduc n fante tiate n lemn
- tabla de cca 2mm grosime protejata anticorosiv
- multiplic numrul de sectiuni pe care se repartizeaz eforturile.

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

scoabe:
- mentin pozitia lemnului inimbinare (nu transmit propriuzis eforturi)
- utilizate n general n cadrul constructiilor traditionale
sau alcatuiri simple ascunse,
agrafe:
- n general utilizate n atelier, cu pistoale performante si
calculate pe baza rezultatelor ncercrilor de laborator;
sunt de regul utilizate la peretii cldirilor cu schelet de
lemn.

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

Buloane (suruburi, tije filetate,.....)


- pot fi utilizate ca legaturi punctuale/articulate
- utila n cazul mbinrilor solicitate la ntindere
- pentru mbinri portante sunt necesare min 2
buloane (12-14mm)
- optima pentru constructii provizorii demontabile.
- diametrul perforatie este egal ca diametrul tijei
- asamblarea cu rondele/ plcute si piulite
- se verifica eforturile de compresiune la
rondelele/placutele (suprafat suficient de
repartizarea pe lemn).

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari
brose
- tije de otel cu diametre > 6mm, introduse fortat n
perforatii prealabile
- traverseaza integral ansamblul pieselor
- diametrul perforatie este cu 0.2 - 0.5 mm mai
mic ca diametrul tijei
- pentru sigurant se prevede o legturi
suplimentare (buloane).
- permit legaturi complexe din punct de vedere a
calculului de eforturi
- la diametre mici au un
comportament ductil (permit redistribuirea
a eforturilor ctre brosele nvecinate, fr
rupere local), brosele cele mai solicitate
ating 'limita de plasticitate' naintea ruperii
lemnului si
- asocierea de brose (diametre foarte mici)
cu piese metalice n plane multiple permit
distribuirea de eforturi mari (tehnologii si calcule
asistate de calculator)
ace
- tije de otel cu diametru foarte mic (< 6 mm), introduse fortat prin presiune n guri prealabile,
- diametrului foarte mic perturbeaz nesemnificativ fibrele lemnului,
- transmit eforturi mari prin legazuri repartizate in intreaca masa a lemnului

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

PIESE METALICE DE SUPRAFATA


-inele de presiune
- fixate cu buloane

- gujoanele
- executate din otel sau fonta (posibil si lemn dur).
- asociate cu buloane sau agrafe

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

PIESE METALICE DE SUPRAFATA


-la vedere
-ascunse
- gujoane inelare dintate

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

conectori dintati
- tabl de otel cu dinti ridicati prin
stantare pe una din fete
- asamblare prin presare unor piese de
grosimi mici (min. 30 - 50 mm),
- combina o bun transmitere a
eforturilor (dinti) cu prevebirea
tendinta de crpare a lemnului (tabla
plana)
- sistem economic de asamblare a
pieselor cu sectiune mic.
- necesire protectii la foc (suprafata
subtire mare expusa)
- estetica discutabila

varianta
- conectori dintati MENING
-tije de otel fine si ascutite fixate
ntr-o plac din dou straturi de
material plastic.
- permit ajustari prin decupare
dupa geometria suprafetei de mbinre

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

PIESE METALICE TRIDIMENSIONALE


-piese din tabla ambutisata sau sudata

-piese spatiale

- nlocuiesc cu succes majoritatea mbinrilor traditionale


- creste valorea eforturilor posibil de preluat fr deplasri
- performante mari asociate unor sectiuni de lemn de dimensiuni
reduse
- permit un calcul precis a rezistentei si verificare prin ncercri
(fiabilitate specific verificrilor de atelier).
- punctul slab se muta la fixarea piesei de elementul de
lemn (tije crestate,inelate sau spiralate , brose si/sau buloane,
cu/fara pinteni de pozitionare, .....)
- montaj precis si relativ simplu
- gam larg de forme si asamblri
- pot aduce un aport estetic semnificativ la aspectul de ansambu al
structurii
(nod masiv vs nod minimal)
- standizare facila eventual cu posibilitate de adaptare (catalog,)
sau
- piese speciale cu productie in serie mica (comand
industializata),
- necesita protejri anticorozive si antifoc

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

piese vizibile standard


- placi la unghi si corniere
- permit realizarea de legturi simple,
- dimensiuni adaptate sectiunilor uzuale de lemn ,.
- amprente si orificii ce rspund unor necesitti
specifice de mpiedicare a anumitor tendinte de deplasare.

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari
piese vizibile standard
- saboti (papuci)
Saboti curenti,
-din tabl protejata anticorosiv (galvanizat , din inox, ....).
- profile adecvate sectiunii lemnului (min de joc 2/3 din sectiunea lemnului de rezemat)
Exemple uzuale (conform catalog de piese):
- saboti cu aripi exterioare si pinteni de prepozitionare;
- saboti cu aripi interioare (posibil una interioar si alta exterioar)
- saboti cu unghi (n general unghi la comand); 1 - gol de ghidaj pentru unghiul de fixare;
- saboti cu bretele, ndeosebi pentru fixare pe profile metalice.
- Saboti Cantilever: permit continuitatea momentelor ncovoietoare la reazeme si deci reducerea
eforturilor si deformatiilor n grind; de remarcat gurile ovale care pemit jocul normal al pieselor
de lemn.

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

piese vizibile standard


- saboti (papuci)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari
-piese de imbinare ascunse
- perpendiculare pe fibra
- in lungul fibrei
- rezistent sporita si montaj simplu
- necesita studiu estetic al conformrii;
- tratament corosiv corelat cu acoperira antifoc si estetica
imbinari aparente
- dimensiune lemnului limiteaz numarul pieselor inserate si
efortul transmis lemnului
- necesita precizia de taiere a lemnului si un montaj specific (utilaj
asistat de calculator)
- tratament anticoroziv special

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

Variante de montaj ( Bozette)


- ingropate
- la vedere
- partial la vedere

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari
-piese de imbinare ascunse
- in lungul fibrei (Janebo)

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari
IMBINARI COMPUSE

lemn pe lemn 'n cleste'


- sistemele 'n cleste' constituie o tehnic de mbinare
- permite sectiuni de piese la dimensiunea curenta (lemnul nu este
slbit in imbinare) Functie de, deschiderile de acoperit si ncrcrile
de suportat, se prefer dublarea
- variante cu elementelor portante dublate ( efectul estetic)
- grind dubl
- cazul cel mai frecvent, ntruct,
- la deschideri mari echilibreaza dimensiunea stalpilor cu cel
al grinzilor ( limitarea deformatiilor, grinzile implicai sectiuni mai
mari dect stlpii)
- stlp dublu
- incarcare mare pe stalp
- preluarea unor mpingeri orizontale importante, (arbaletrierilor de
sarpant ).
- configuratie cu potential formal (ex. stalp
cvadruplu)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

lemn pe lemn in plane oarecare


Sistemele n cleste si cele cu chertare permit o mare suplete n ceea ce
priveste unghiurile pieselor de mbinat. Cu toate acestea, cutrile
formale si tehnologice orientate ctre alctuiri usoare conduc la
realizarea unor structuri tridimensionale ai cu curburi libere ce
reclam noduri din ce n ce mai performante.
- cep si scobitur, praguri, dornuri (ex.)
- asocierea a 3 sau mai multe piese mbinate cu praguri si cepuri. In
cazul unui, pragul
pemtru a impiedeca riscul de deplasare pe vertical poate fi combinat
cu cep si scobitur.
- piese metalice speciale, cep si scobitur, buloane
- mbinare mixt: pies metalic aparent + chertare.
- buloanele au ca rol asigurarea mbinrii. Eforturile fiind transmise de
cepuri si scobituri, sunt n mod obligat limitate.

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Imbinari

SISTEME SI PIESE DE PRELUNGIRE

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Rezemari
REZEMARI SI ARTICULATII

lemn pe beton sau metal


Evident, toate piesele metalice spaiale pot servi pentru
legturi ntre piesele de lemn si suporturile din
metal sau beton.
legturile lemn - metal permit combinatii usoare. zvelte si
fiabile ( asocierea celor doua caracteristici _ Lemnulcompresiune asiala/otelul la ntindere, fiind frecvent
folosit sub form de cabluri sau tiranti.
Montanti de lemn si tiranti metalici
Tirantii metalici sunt astzi oferiti pe baz de catalog de
ctre diversi fabricanti, inclusiv toate
accesoriile de montaj si de tensionare.
Sisteme mixte pentru stlpi si grinzi
- mbinrile structurilor din lemn sunt prin excelent de
tip articulatie,
- ncastrrile concentreaza eforturi mari in reazeme
deci sectiuni mari, (negativ estetic si economic),
- extindere fixarii metalice de baz la stalp metalic sau stalp
mixt

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Rezemari

- rezemari si consol lemn / suport (beton armat,caramida,..)


- incastrarea directa trebuie evitata
- ancoraje cu platbanda sau buloane
- rezemare pe platbanfa sau cu material de separare

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prinderi

- stlp de lemn / fundatie beton


- solicitare (numai) la compresiune.
- stlp pe reazem constituit din 2 plci si o bar
de oel rotund sau o teav;
- stlp pe reazem constituit dintr-o plac si un
profil de otel;
- solicitare la compresiune sau ntindere
- stlp pe teav rotund de otel, fixare cu
suruburi;.
-solicitare la compresiune sau ntindere
- stlp pe peav ptrat cu pies metalic ..
de mbinare bulonat;
- stlp fixat ntre eclise bulonate;
- stlp asezat pe soclu de beton, cu strat de
separaie din carton asfaltat; partea inferioar a
stlpului trebuie pe ct posibil protejat de ploaie;.

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prinderi

triangulatii
- reprezinta alternativa unor noduri de tip ncastrare
- geometria adecvata arhitecturii si scurgerii de eforturi principale
- blocaj cu contrafise
- blocarea articulatiilor cu contrafise se poate face cu
- sisteme traditionale cu chertari, n cleste
- mbinri moderne, cu piese metalice aparente sau ascunse,
- combinatii de chertare cu piese metalice
- contravntuire din lemn
- rol de blocarea articulatiilor
- compresiunile din diagonale
- preia forte orizontale si o parte a incrcrilor verticale transmise
de grind.
- contravntuire cu cabluri tensionate
- sisteme de contravntuire estetice, simple , fiabile, usoare si
economice
- permit reglarea tensiunilor
- rezistenta slaba la foc, (masuri de protectie sau completate cu
altele )

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


Prinderi

protectia pieselor metalica de imbinare

protectia anticorosiva a pieselor metalice


- piesele din otel se vor trata anticorosiv
- variatiile de echilibru higroscopic al lemnului trebuie luate n considerare n ceea ce priveste
tratamentul necesar
- caracteristicile mediului ambiant (normal, expunere la intemperii, mediu coroziv
sau foarte coroziv) si cerinta estetica determina tipul de tratamentele
- pentru mediu normal: vopsitorie antirugin bogat n zinc sau bicromatare,
- pentru expunere la intemperii: termozincarea
- mediu salin: pudre termorigide pe baz de rsin poliesteric.
- mediu coroziv (n ordine cresctoare a performanelor): zincare, galvanizare, inox, inox
ameliorat (cu molibden).

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3

PRINCIPII DE PROIECTARE
CONCEPT STRUCTURAL /MATERIAL - FORMA / SPATIU ARHITECTURAL

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PRINCIPII DE PROIECTARE TIPOLOGII STRUCTURALE

STUCTURI PORTANTE DIN LEMN


Tipologii si denumiri uzuale

sisteme traditionale
-perete masiv din barne /blockbau stabbau
-perete masiv compus (barne+montanti)
-perete in zabrele / fachwerk
-perete din dulapi baloon , platform
-sisteme in zabrele
-.............
clasificari actuale
-pereti din panouri masive din lemn
-pereti panou cu structura scheletala (frame)
-structuri scheletale
- stalp/grinzi
- mixte
-structuri spatiale (deschideri mari
-...............
-se refera in general la alcatuirea majora (>70%) a elementelor constructive de baza (pereti, plansee, acoperis) din
lemn
-sisteme mixte , cu elemente caracteristice mai multor sisteme (ex. in sistem stalp-grinda utilizarea unor pereti masivi
pentru contravantuiri)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PRINCIPII DE PROIECTARE TIPOLOGII STRUCTURALE
MATERIAL STRUCTURA SPATII/FORME

structuri traditionale - etape determinante in evolutie > sisteme inchise masive prin alaturarea barnelor de lemn:
- suprapunere barne (rotund, putin prelucrat ) blockbau
- alturare elemente liniare verticale - palisade , stabbau , .
premize:
- material in abundenta, lemnul materialul dominant
- prelucrare simpla, lipsa unor tehnologii de prrlucrare
+
- necesitatea unor spatii de tip adapost
- spatiu de constructie disponibil

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN LEMN
DISPUNEREA BARNELOR
barne orizontale
verticale

biserica Grosii Noi (Ro)

Biserica Sverresborg (No)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN LEMN
DISPUNEREA BARNELOR
barne orizontale cu montant
lemn

casa in Valea Muresului

stalpi cu umplutura din

casa in Dealurile Fagetului

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN LEMN
SECTIUNEA BANELOR SI ASEZARE

sura poligonala in Garda (AB)

Biserica cu absida rotunda pe Valea Crisului (HD)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN LEMN
SECTIUNEA BARNELOR SI ASEZARE
barne rotunde in perete cu goluri

in perete plin

suri in Graubunden (CH)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN LEMN
IMBINAREA BARNELOR - chertari in cruce

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN LEMN
IMBINAREA BARNELOR
simplu/dublu

chertari de colt in coada de randunica

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN LEMN
IMBINAREA BARNELOR
-chertari de colt in clopot / simplu/dublu

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN LEMN
LIMITE SISTEMULUI (vernacular)
-Deformatii mari prin
suprapunere
directia
defavorabila
/ diferente de contragere
Procent
sistem pe
lemn
locuinte
in D
-Grosime limitata al peretelui data de sectiunea lemnului

detalii

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN LEMN
SISTEME MASIVE DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
PREMIZE (TRADITIONALE / ACTUALE)
- lemn in abundenta / existenta lemnului de calitate
- esente usor prelucrabile / tehnologii avansate de prelucrare
-- rezistente medii / + materiale compensatoare
-- posibilitate de prelucrare limitata (locala) / prefabricare
SISTEME CONSTRUCTIVE TRADITIONALE / CONTEMPORANE
- lemn rotund decojit etanseizat sau cu interspatii / forma si finisare imbunatatita
- lemn prelucrat etans fixat pe lungime / fixari si etanseizari fiabile
-- imbinari cioplite petrecute sau la fata / tehnologii CAD
-- plansee in sistem continuu / plansee multistrat
FUNCTIUNE UZUALA
- locuinte si anexe in sistem celuar rectangular / in areale cu specific
- adaptari functionale complementare / arhitecturi cu impact (ecologic)
FORMA SI SPATII
-volume simple cu forme rectangulare
-specific regional legat in mare masura de mestesug tehnologii
-dezvoltare monobloc pe orizontala
-forme imitative la cladiri speciale
LIMITE SI EXCEPTII
-dimensiuni de cladire in limita lemnului (4-8-12m)
-inaltime nivel moderata
-numar nivele(1-2 nivele uzual, 3-4 expectii zonale )
DEZVOLTARE ACTUALA SI TENDINTE
- lemn prelucrat rotund sau fasonat cu tehnologii de debitare, finisare si protectii moderne
- lemn stratificat prelucrat
- detalii de imbinare si suprapunere imbunatatite
- sisteme de perete stratificat
- functiune si forme similare celor traditionale cu accente moderne

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN LEMN
SISTEME MASIVE DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
MOTIVATIA SISTEMULUI
- microclimat interior favorabil
- reglarea umiditatii
- aspect natural
- suprafata calda
- acustica buna
- suprafata de perete de lemn marita (cca.1.5x)
- lipsa praf/retinere (electrostatica) pe lemn
- fara substante chimice si radiatii nocive
- variante estetice multiple (interior si exterior)
- favorabil pentru sisteme Low-e sau passiv
- sistem constructiv uscat - partial prefabricat
- avantaje ecologice globale (obtinere, utilizare, reciclare)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU

PERETE MASIV DIN LEMN

BLOCKBAU contemporan

BLOCKBAU ,PALISADE, BARNE CU MONTANTI, LEMN INCLEIAT,.......

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
UTILIZARE ARII GEOGRAFICE
TRADITIONALE
- spatii central europene de altitudin medii sau inalte
-- spatii nordeuropene

ACTUALE SI TENDINTE
- situri cu arhitecturi specifice
-- obiective punctuale cu concepte ecologice
-- programe cu prefabricare facila

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
UTILIZARE FUNCTIUNE SI FORMA
TRADITIONALE
- locuinte, anexe si functiuni complementare

ACTUALE SI TENDINTE
- arhitecturi specifice
-- arhitecturi moderne cu integrare in sit (natural sau construit)
-- locuire in medii naturala (lemn masiv, suprafete de lemn majorate,....)
-

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
SISTEM - ANSAMBLU TRADITIONAL
PROBLEMATICA
- la nivel de teren
-legatura slaba cu terenul
-necesitatea unei platforme orizontale
- la nivel de structura portanta verticala si inchidere
- goluri inalte (lipsa legaturilor inferioare)
- legarea perete- grinzi
- etanseizarea peretelui
- montanti/goluri in perete (variatii dimensionale diferite)
imbinarile intre pereti
- izolare termica slaba
--la nivle de planseu si invelitoare
- suporta incarcari mari

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
Exemplu ZOO DHLHLZLI BERNA

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
SISTEM SI MATERIAL IN VARIANTE CONTEMPORANE
- molid, brad, larice, douglas, pin,..
-+ materiale specifice fono-termo-hidroizolatoare
- prelucrare
-- traditionale
-- uzinale (rotund, 1-2-4 fete, chertari,..
-- prefabricare pe ansamblu
- actualizare la standarde de confort
-- marire gabarit
-- sistem suprapunere
-- completare cu materiale specifice
- finisare si protectie
-- natur
-- baituire, impregnare, vopsire
-- nanotehnologii

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
PERETE TRADITIONAL VARIANTE CONTEMPORANE
-

lemn rotund intreg / semicircular


lemn rotund prelucrat
lemn prelucrat pe 2-4 fete
perete din barne/scanduri incleiate

- suprapunerea barnelor in variante vernaculare

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
SECTIUNI DE BARNE LA PERETE IN TEHNOLOGII ACTUALE
- lemn rotund
-- lemn prelucrat natural
-- lemn prelucrat incleiat
-

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
ASIGURAREA IZOLARII TERMICE LA PERETE
-perete 200-300 in suprapunere profilata

-perete 300-400 in suprapunere profilata si etansizare cu materiale izolatoare

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
ASIGURAREA IZOLARII TERMICE LA PERETE
-perete cu supraizolare interioara

-perete cu supraizolare exterioara

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
ASIGURAREA IZOLARII TERMICE LA PERETE
-perete dublu cu izolare interioara

-perete dublu

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
ASIGURAREA IZOLARII TERMICE LA PERETE
-perete dublu cu izolare din perlit

pereti din barne

- pereti din dulapi

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
ASIGURAREA IZOLARII TERMICE LA PERETE
-perete dublu cu izolare din perlit

- pereti din dulapi

- pereti din barne si dulapi

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
ETANSEITATE - PERETE TRADITIONAL

lemn rotund / lemn rotund prelucrat


suprapunere semicirculara
-

-lemn prelucrat pe 2-4 fete


- falturi longitudinale
-

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
ETANEIZAREA PERETELUI
PERETE CU IC (sipca de etanseitate)

- falturi de suprapunere , ...+ garnituri

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
SISTEM - ETANEIZAREA PERETELUI
PERETE CU IC (sipca de etanseitate)
-

- etanseitate in lamba si uluc din lemn de alta esenta si umiditate


scazuta
-

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
SISTEM - IMBINARI
IMBINARE DE COLT
Lemn rotund
- cu capete petrecute
Lemn prelucrat
-- cu capete vizibile (petrecute)
-- cu capete retezate la fata

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
SISTEME DE IMBINARE
IMBINARE COLT PERETE EXTERIOR
INTERIOR - PERETE EXTERIOR
- cu capete vizibile
- cu capete retezate la fata
-cu capete ascunse

T PERETE

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
SISTEM DE IMBINARE
IMBINARE
PERETE - CAPRIOR
PERETE -GRINZI PLANSEU

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
PRELUAREA DEFORMARILOR

- SISTEM

Relatia PERETI DE CONTUR STALP


--necesitatea de a compensa contractiile diferite
-

Relatia PERETI DE CONTUR ANCADRAMENTE (STALP) GOLURI


--necesitatea de a compensa contractiile diferite
-

MIXT

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
PRELUAREA DEFORMARILOR - PERETE
RELATIA FINISAJ INTERIOR-PERETE STRUCTURAL
- fixari elastice
-- posibilitati de rEglaj si mascare nuturi

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
PRELUAREA DEFORMARILOR - PLANSEU

fara grinzi
-- din lemn semirotund ( in pod)
-- barne fasonate alaturate
cu grinzi
-- dulapi suprapusi
-- grinzi cu placare

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
Arhitecturi in Sisteme BLOCKBAU

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
Arhitecturi in Sisteme BLOCKBAU

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
Arhitecturi in Sisteme BLOCKBAU

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
Arhitecturi
in Sisteme BLOCKBAU

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
Sisteme alternative BLOCKBAU

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN BARNE SUPRAPUSE BLOCKBAU
Sisteme alternative BLOCKBAU
-perete triplustrat

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN SCANDURI INCLEIATE
Sisteme
SCANDURI INCLEIATE
-dulapi/barne alaturati
-perete din scanduri incleiate
-elemente de sectiuni multiple incleiate

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN SCANDURI INCLEIATE

Sisteme
MULTISTRAT SPECIALIZAT
-perete din scanduri incleiate
-absorbtie fonica interioara
-termoizolare exterioara

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN SCANDURI INCLEIATE
Sisteme
SCANDURI INCLEIATE

-contrageri minime
-perete exterior lemn
-prefabricare modulara si
detaliata
-absorbtie fonica interioara
-canale de instalatii

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN SCANDURI INCLEIATE
SISTEME DE PLANSEE
-planseu masiv
-planseu cu goluri

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN SCANDURI INCLEIATE
PLANSEU MASIV
DIN DULAPI
-elemente alaturate
fixate in dibluri
-absorbtie fonica
inclusa

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


PERETE MASIV DIN SCANDURI INCLEIATE

PLANSEU MASIV CU
SUPRABETONARE

PLANSEU CU GOLURI

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE
> sisteme scheletale de pereti (transmitere de incarcari mari)
- fachwerck, arhitecturi balcanice urbane
> sisteme scheletale mixte pereti + stalp/grinda - arhitecturi japoneze

premize
- material suficient (in circuit economic simplu)
- prelucrarari manuale in tehnologii mestesugaresti complicate
+
- inchideri cu materiale asociate diverse
- cerinte urbane dezvoltare structurala pe verticala
- importanta decoratiunilor

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE
PERETI SCHELETALI

DIN ELEMENTE LINIARE (RIGLE) DE LEMN

Sisteme premergatoare:
-pereti cu schelet in zabrele (fachwerk, arhitecturi urbane balcanic, arhitecturi
rurale,....)
-perete de lemn in sistem mixt - montanti si elemente orizontale din lemn (Ro,
No)
-sisteme industriale americane baloon/platform

Variante actuale
-perete din rigle cu montaj pe santier / dezvoltarea sistemului baloon +
elemente fachwerk
-perete prefabricat cu rigle - frame) / prefabricarea sistemului platform

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
PERETI CU SCHELET IN ZABRELE FACHWERK ,
- premize
- material suficient in circuit economic-mestesugaresc
- prelucrarari manuale in tehnologii mestesugaresti avansate /meserii
- necesitati si posibilitati economice variate
+
- inchideri cu materiale asociate diverse
- cerinte urbane dezvoltare structurala pe verticala
- importanta esteticii .decoratiuni
- material
-lemn foioase , rasinoase
- lemn de rasinoase(brad, molid) : structuri zvelete . geometrice,ascunse, elemente
incarcate vertical si oblic,...
- lemn foioase (stejar, fag ) elemente comprimate pe directie perpendiculare pe axpraguri)
-zone cu lemn de esente variate
-elemente scurte, drepte , curbate natural, debitate in forme
-diferente geografice (material, concept, ....)
-nord : geometrii rigida (patrat-dreptunghi), densitate mare,
-franta: sublinierea liniilor de descarcare
-anglia: elemente curbate, scurte

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
SISTEM

PERETE

Concept structural bazat pe perete


- transmiterea de eforturi prin pereti (suprafata) scheletali
- traditional: sectiuni patrate
- modern: rigle drepunghiulare
- sistem pe nivele, cu posibila evazare pe verticala
- spatii preponderent celulare cu posibila transparenta
- directii (aproape) liniara intrerupta de elemente orizontale
- solicitari mici in legaturi
- interspatiile umlute cu materiala diverse fara rol structuaral
- legaturi intre elemente prin chertari, cuie si dornuri din lem, suprapuneri

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK

SISTEM

- PERETE SI PLANSEU

- elemenete componente
verticale
- stalpi si montanti (verticali)
- stalp de imbinare (legatura) pereti
- cadru de goluri
orizontale
-grinda prag ( sectiune orizontala )
-grinda superioara (suport planseu sau cosoroaba)
-praguri
-rigle de goluri si legatura( flambaj)
inlinate (de distributie si contravantuire)
-diagonale (descarcare oblica)
-crucea sf.andrei ( in X , alaturare, cu pies de completare,..)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
SISTEM

- CONSOLA DE NIVEL

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
MATERIAL DE INCHIDERE
- materiale traditionale
-specifice arealului geografic
-amplasamentului
-utilizarii
-valente esteice si social culturale (ex. Alsacia)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
MATERIAL DE INCHIDERE
- variante simpe rurale ( zona europei de est RO)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
MATERIAL DE INCHIDERE
- variante rurale ( zona europei de est RO)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
MATERIAL DE INCHIDERE
- materiale alternative
- interventii in existent
- variante ecologicice
- sisteme contemporane
- termoizolare la standarde actuale
- sistem duble

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
ESTETICA FATADEI

- ANSAMBLU

- nivele
-nivel parter / ultim
-densitate si geometri
-material de inchidere
-etape estetice
- sec-19 acoperire cu tencuieli
-motive de imitare a structurilor urbane din zidarie
-protectii (false ) la foc
-sociale (alsacia)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
ESTETICA FATADEI

- ANSAMBLU

- Specifici locale / zonale (Europa Centrala)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
ESTETICA FATADEI

- ANSAMBLU

- Specifici locale / zonale (Europa central-nordica)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
ESTETICA FATADEI

- ANSAMBLU

Specifici locale / zonale (UK)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
ESTETICA FATADEI - DETALIUL

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
ESTETICA VOLUMULUI

SPATII NORDICE

Specific si interpretari moderne (Norvegia )

- structura ascunsa
- sisteme mixte depereti
- contravantuiri izolate

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
ESTETICA VOLUMULUI SPATII NORDICE

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
TENDINTE CONTEMPORANE
-extinderi-modernizari-reabiltari
-completari in stil
-cladiri cu multe nivele
- exceptand deformari (pitoresc specifific) sunt fiabile
- deformarile apar din motive multiple
-lemn diferit
-expuneri diferite de fatade (calacan)
-umiditati interioare
-modificari la spatiile de parter
(avantaj constructii mixte cu parter din piatra)
-protectii neadecvate
cladiri actuale:
-lemn uscat cu contrageri mici
-protectia lemnului la montaj
-prelucrari precise si estetice
-eficianta scazuta (motivatie istorica)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
INTERVENTII IN EXISTENT

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE FACHWERK
TENDINTE CONTEMPORANE

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE DIN DULAPI (BALOON PLATFORM)
> structuri cu pereti portanti scheletali din dulapi - baloon, platform (spatiu
american)
Premize
- material suficient , (in circuit economic-industrial)
- prelucrari industriale
- montaje manuale simple
+
- inchideri cu materiale industriale diverse
- decoratiuni fara importanta deosebita
- prefabricare la nivel de element de baza
- material lemnoase noi (placaje, placi lemnoase, )

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE DIN DULAPI (BALOON PLATFORM)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE DIN DULAPI (BALOON PLATFORM)
perete - baloon,

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE DIN DULAPI (BALOON PLATFORM)
structuri cu pereti portanti scheletali din dulapi baloon
contemporan,

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE DIN DULAPI (BALOON PLATFORM)
structuri cu pereti portanti scheletali din dulapi platform

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME SCHELETALE DIN DULAPI (BALOON PLATFORM)
structuri cu pereti portanti scheletali din dulapi
variante actuale
perete din rigle cu montaj pe santier / dezvoltarea sistemului baloon + elemente fachwerk
- sistemul aniilor 30 (europa)
- montaj dificil pe santier
-elemente multe,
-protejarea lemnului (uscare la 16-17 %)
- utilizare favorabila
- la cladiri unicat
-cladiri cu multe nivele in sistem mixt
perete prefabricat (cadru cu rigle) / prefabricarea sistemului platform
- sistem major la constructii rezidentiale de 1-2 nivele
-america de nord cca 90%, D-cca 60 %
- normari ca sistem de constructie ( D-1985, CH-1988)
- montaj facil pe santier ( 1-2 zile)
-elemente putine cu greutate rezonabila
-protectie partiala a lemnului
- cadrul structural din lemn
- rigle din lemn rasinoase (C24) cu umiditate 12% +-2% ,
- brad, molid, la cerinte deosebite lemn incleiat
- placare structurala
-scanduri pe doua directii
-placi lemnoase OSB, MDF, placaje, placi fibrolemn (Heraclit, PAL,..)
-placi de gips (fibrogips)
- placare nestructurala
-placi pe baza de lemn
-lambriuri de lemn
-placi gipscarton
- materiale izolatoare
- vate minerale/bazaltice
- produse pe baza de lemn

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE

CU PERETI PORTANTI SCHELETALI

- PERETI DIN RIGLE


- PERETI DIN PANOURI PREFABRICATE
- SISTEME STRUCTURALE MIXTE

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE

PRINCIPII DE PROIECTARE CONCEPT LEMN

PRINCIPII DE PROIECTARE CONCEPT LEMN


Oportunitatea alegerii unor solutii integrale sau partiale pe de lemn

dupa J Kolb,

TERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


EME CONTEMPORANE

PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
Grad de prefabricare

PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

- prefabricare structurala
- prefabricare cu finisare partiala/integrala
-prefabricare structurala partiala > montaje nestructurale si finisare interioara in regie proprie

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
Grad de prefabricare
- elemente vertical, orizontale si inclinate

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE

PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

Grad de prefabricare
- prefabricare structurala inversa / suport pentru izolatii

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
Tehnologie de executie

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
structuri cu pereti portanti scheletali din dulapi

perete prefabricat din elemente liniare de lemn (cadru cu rigle) si


contravantuire cu materiale lemnoase / prefabricarea sistemului
platform
- sistem major la constructii rezidentiale de 1-2 nivele
-america de nord cca 90%, D-cca 60 %
- normari ca sistem de constructie ( D-1985, CH-1988)
- montaj facil pe santier ( 1-2 zile)
-elemente putine cu greutate rezonabila
-protectie partiala a lemnului
- cadrul structural din lemn
- rigle din lemn rasinoase (C24) cu umiditate 12% +-2% ,
- brad, molid, la cerinte deosebite lemn incleiat
- placare structurala
-scanduri pe doua directii
-placi lemnoase OSB, MDF, placaje, placi fibrolemn (Heraclit,
PAL,..)
-placi de gips (fibrogips)
- placare nestructurala
-placi pe baza de lemn
-lambriuri de lemn
-placi gipscarton
- materiale izolatoare
- vate minerale/bazaltice
- produse pe baza de lemn

PREFABRICAT STRUCTURAL DIN RIGLE DE LEMN

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
principiul de alcatuire al peretelui
-perete exterior
-perete interior
-perete supraizolat

ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE

Perete prefabricat in alcatuire simpla


puncte de risc:
-izolarae cu polistiren
-inchidere structurala cu OSB
-lipsa placa structurala interioara
-montaj placi de gipscarton direct pe structura
-bariera de vapori strapunsa de instalatii

! ventilare deficitara spre exterior

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE

Perete prefabricat cu finisaj exterior cu tencuieli + termosistem


1 placa gipsarton
2 rigle lemn
3 placa OSB 4 termoizolatie - fibrolemn poros
5 termoizolatie suport tencuieli fibrolemn
6 plasa armare
7 tencuieli grund
8 tencuieli finisaj decorativ
Perete cu fatada ventilata si placaj de lemn
1 placa gipscarton 12.5mm (+finisaj interior)
2 placa gipscarton 12.5mm
3 termoizolatie (intre rigle/placa fibrolemn poros)
4 bariera de vapori
5 placa OSB (contravantuire)
6 termoizolatie intre rigle structurale
7 termoizolatie (intre rigle suport fatada/placa fibrolemn)
8 bariera vant permeabila la vapori
9 strat ventilare /min 20mm
10-placaj fatada ventilata

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
principiul de alcatuire imbinare al planseului
-planseu din dulapi (platform)
-planseu din grinzi

principiul de alcatuire al ansamblului structural


-integral din lem (fundatia/nivel de baza masiv)
-mixt pe corpuri sau zonificare pe orizontala
-structura mixta (elemente structurale din beton,
zidarie, otel,..)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
sistem structural integral din lemn
-fundatia/nivel de baza masiv

ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

sistem structural integral din lemn


-nivel de baza masiv
-finisare variata (lemn, tencuieli, placaje,)
-dependinte exterioare si accesorii din otel

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
sistem structural integral din lemn
-cu preluari din arhitectura locala

ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

-integrare nonagresiva in sit

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
sistem structural mixt pe zone functionale

- integral lemn la spatiile celulare


- structural din otel la spatii deschise

sistem structural mixt pe verticala


- integral lemn la nivelul superior
- masiv si otel la nivelul de baza

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
sistem structural mixt lemn -lemn

ANSAMBLU DIN RIGLE PREFABRICAT

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
sistem structural mixt lemn -lemn

ANSAMBLU DIN RIGLE CU MONTAJ PE SANTIER

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
- sisteme structurale mixte
- pereti autoportanti scheletali din rigle
- sistem acoperire cu stalpi si grinzi din lemn incleiat
- pereti vitrati din montanti lemn

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
STUCTURI PORTANTE DIN LEMN
Structuri scheletale si spatiale

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
CONCEPTE DE PROIECTARE DE ANSAMBLU - cercetare si elaborare de modele in cadrul cladirilor peste 3 nivele cu
structuri din lemn
Considerente de proiectare de ansamblu
-Planimetrie variata /flexibila
-Varianta constructive multiple
-Construire economica
-Expresie arhitectonica specifica
-Materiale si arhitectura diferita la sectiuni functionale/corpuri diferite
-expresia texturii materialului
-lemn ca element structural ascuns /sistem american
-lemn aparent/sistem nordic
Raport cost-calitate a elementelor constructive componete
- reducere a costului (aplicabilitate in special pentru locuinte colective/sociala
Elemente construtive
-pereti portanti de inchidere (exteriori)
-pereti portanti interiori
-sisteme de plansee
-nodul perete-planseu
Considerente
-efecte secundare la solicitari dinamice
-raspuns la incarcari mari
-protectie corespunzatoare la foc
-crestrea costului la izolari fonice suplimentare
-transmiterea sunetului prin nod
-elemente supuse umiditatii permanente sau riscului de umiditate accidentala
-posibilitate adaptarii unor detalilii specifice caselor unifamiliare la locuinte colective

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
CLADIRI CU INALTIME MEDIE
Locuinte colective in Berlin- Barnimkante (2008)
-7 nivele cu
-11 apartamente / 2 pe nivel (95, 135 mp/ total 1.380 m2)
-spatiu comercial
-parcare subterana
structura hibrida
-in din profile de otel, beton si lemn
-plansee din beton precomprimat (18cm)
-grinzi si stalpi din profile de otel si protectii la foc
-fatade din panouri neportante din lemn ( sistem rigle)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
CLADIRI INALTE
Locuinte si birouri in Bad Aibling ( D)

8 nivele / 25 m
elemente structurale din placi incleiate de lemn
casa scarii si scara din prefabricate de beton
fatada din panouri compozite

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
CLADIRI INALTE
Locuinte Colective in Londra Murray Grove Towers

- 9 nivele
- elemente structurale din placi de lemn
- casa scarii din placi masive de lemn protejate
- scara metalica din profile de otel cu suprabetonare
- grinzi si talpi din profile de otel si protectii la foc
- fatade din panouri compozite

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE

PRINCIPII DE PROIECTARE STRUCTURA PORTANTA

INCARCARI SI SOLICITARI
Incrcrile uzuale tuturor structurilor:
-ncrcri statice: greutate proprie, ncrcri constructive
nestructurale, incarcari utile uniforme sau concentrate, impingeri
ale terenului sau presiuni ale apei ,..
- ncrcri dinamice: vnt, trepidatii si vibratii din exploatare.
- ncrcri ocazionale sau ciclice: variatii de temperatur,
atacuri chimice, contractia betonului
- ncrcri speciale: cutremur, impact dinamic, incendiu.
Problematici specifice materialului (lemnulului):
- limita dimensionala si calitativa a elementelor structurale date de materialul natural
> compuneri de elemente structurale (imbinari)
- variatia rezistentei si calitativa a elementelor structurale date de materialul natural
> rezolvari locale compensatorii
- solicitari (tensiuni) si deformari datorate variatiilor de umiditate
> mediu propice si protectii locale
- solicitari temporare biologice (insecte, bacterii, ciuperci,..)
> impregnari periodice
- schimbarea structurii materialului la umiditate si temperatura (inflamarea lemnului)
> ignifugari, protejare permanenta

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE

PRINCIPII DE PROIECTARE STRUCTURA PORTANTA

ELEMENTE STRUCTURALE DIN LEMN


......similar altor structuri , sub actiunea incarcarilor, structurile din lemn trebuie sa se comporte corespunzator
asigurarii
- stabilitatii necesare utilizarii indelungate si a sigurantei in exploatare (EUROCOD 5)
-se va asigura
- rezistenta la incarcare si solicitari,
+ rezistenta in conditii de incendiu (materialului combustibil)
- stabilitatea ansamblului
- stabilitatea structurala locala
- limitarea/controlul deformarilor
SECTIUNI UZUALE IN RELATIE CU TIPUL DE INCARCARE

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE

PRINCIPII DE PROIECTARE STRUCTURA PORTANTA

Stabilitatea elementului structural (stabilitate locala)


- flambaj
- rsucirea elementelor comprimate si respectiv ncovoiate,
- 'voalarea' (iesirea din planul propriu) a unor prti de sectiune.
> fixarea capetelor

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3


SISTEME CONTEMPORANE
PRINCIPII DE PROIECTARE STRUCTURA PORTANTA
Stabilitatea elementului structural (stabilitate locala)
flambajul elementelor structurale zvelte (raportul ntre sectiunea transversal si nltime) comprimate depinde de
- lungimea liber a elementului (lungimea de flambaj)
- 'mprstierea' materialului n sectiune/ material concentrat n centrul sectiunii este defavorabila (ex.favorabil :
stlpi cu sectiuni compuse)
- sistemul de rezemare / fixare are influenta hotaratoare asupra lungimii de flambaj respectiv asupra riscului
de flambaj - creste proportional cu lungimea de flambaj. (ex.favorabil : stlp cu sectiune compus ncastrat )
predimensionarea aproximativa la flambaj pentru incarcari normale : d. min = 1/18 H
(d =latura sectiunii, H =inaltime)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
Stabilitatea ansamblului structural
- n raport cu fortele orizontale ce actioneaz asupra unei constructii (vnt, cutremur, etc), similar cu alte
materiale sistemele constructive cu stlpi si grinzi din lemn presupune prezenta unor plane de contravntuire
rigide (nedeformabile), verticale si orizontale.
Conditii specifice lemnului:
- imbinarile deformabile (putin rigide)
> contravantuiri dese
- sistemele de ridigizare nu pot suporta solicitari foarte mari
> trebuie extinse in ansamblul structural
- lemnul nu suporta solicitari mari pe sectiuni mici sau pe directe nefavorabile materialuluie
>
structuri cu celule inchise (fagure) - structuri scheletale/mixte
- structuri spatiale

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
Stabilitatea ansamblului structural
Contravntuiri verticale:
- peretii de compartimentare; (pereti din lemn masiv, pereti cu schelet de lemn,
pereti din zidrie , beton, .. )
- diagonale din lemn;
- panouri rigide din derivate de lemn sau scnduri btute diagonal.
diagonale din bare de otel tensionate dispuse n cruce;
Contravntuiri orizontale: n planul planseelor / acoperiselor
- plansee masive
- sisteme de rigidizare cu
-panouri din derivate de lemn, n dou straturi:
-scnduri asezate diagonal n raport cu trama, n straturi pe directii opuse;
-diagonale din tiranti de otel dispuse n cruce

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
Ventilarea subansamblelor - anvelopa

-acoperisuri ventilate
- streasin cu prize de aer pentru ventilarea n
planul nvelitorii;
- placarea cu fante de ventilare nchise cu grile
antiinsecte.
- continuitatea straturilor de aer in anvelopa
(stratul de aer ventilat al acoperisului continu pe cel din
alctuirea pereilor exteriori).
-fatade ventilate
- placajele exterioare din lemn trebuie ventilate pe
toat suprafata lor intern
- circulatie de aer vertical (prin convectie)
- orizontal (datorit diferentelor de
presiune a vntului ce actioneaz asupra fatadelor. sectiunile orificiilor de intrare si iesire a aerului
nsumeaz o suprafat de 1/500 din suprafata de
ventilat.
- placare cu lemn avansata / retras, permitnd
intrarea aerului.
- grile de protectie impotriva insectelor xilofage
sau altele

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE

Ventilarea subansamblelor elemente constructive


Incastrari/rezemari distantiate (cu piese zvelte)
-incastrarea grinzilor de lemn ntr-un perete de zidarie/beton.
-transferul de umiditate de la zidarie la lemn este prevenit prin:
- contact cu zidria redus la fata superioar,
- zidire 'uscata';
- strat hidroizolant sub grind;
- spatiu de ventilare (1-2cm) lateral si n spatele capatului grinzii (tratat chimic).
- golului de rezemare este termoizolat spre exterior pentru prevenirea condensului. ( n cazul peretilor
exteriori,
-rezemarea/incastrarea stalpilor de lemn
- detasare de sol
- incastrari/rezemari distantiate (cu piese zvelte)
- piese fara retinere de apa (contacte de suprafata)
- Ventilarea golurior de instalatii
-protectie fata de surse de umiditate
-ventilare prin tiraj natural - canale de instalatii ventilate (goluri min. 1/500 din suprafata de ventilat)
- tratamente chimice a pieselor de lemn

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
Protectia impotriva surselor de apa
- in general similare cu cele la structuri din materiale uzuale de constructie
- importanta marita datorita degradare accelerate a materialului
- masurile constructive de protectia creaza o arhitectura specifica a lemnului
(stresini /cornise ample, decrosuri pe vertical, pereti evazati din barne,
scanduri /placi in solzi de peste )
- prevenirea infiltratiilor directe ale apei de ploaie
- eliminarea sau acoperirea suprafetelor orizontale sau oblice expuse
- protejarea suprafetelor verticale (fatade) expuse ploii (inclusiv protectie la
radiatie solare excesiva)
- protejarea lemnului mpotriva umidittii din depunerea de zpad (in
special variatii dese inghet-dezghet)
- favorizarea scurgerii rapide a apei , evitarea acumulrilor
- protejarea lemnului mpotriva transferului de umiditate prin ascensiune
capilar
- acoperirea capetelor pieselor de lemn a cror expunere favorizeaz
absorbtia apei
- suprapuneri in directia de curgere a apei si
- cioplirea concav ai obile a partilor inferioare la barne si grinzi
- asociere cu materiale sau elemente de etaseizare ventilate (muschi,
canepa, lut, )

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
Protectia impotriva umiditatii
Principii specifice
- mentinerea ntr-o stare higroscopic stabil, de echilibru cu mediul
ambient, (instabilitte permanente degradeaza lemnul).
- protejarea lemnului mpotriva riscului retentiei de ap
- alegerea esentelor de lemn potrivite
- tratamentele hidrofuge tinand cont de natura umezelii
- proiectarea de detaliu adecvata:
- protejarea fata de surse de umiditate (ape meteorice, contacte
cu materiale umede, medii cu umiditate, mare).
- asigurarea posibilittii de uscare prin ventilare (elemente
ocazional umede)

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
INCENDIUL - UN RISC ACCEPTABIL ?
--problema majora a fost intotdeauna si este si azi pericolul de incendiu
-impune limite referitor la:
--suprafata (cladire, cvartal urban,)
--densitatea construirii
--inaltime (siguranta ocupantilor, posibilitati de interventie,..)
--utilizare (pericol de incendiu, putere calorica,...)
-estetice (aspect fatada, ambient interior,..)
--restrictii locale ( in special in mediul dens construit)
--restrictii generale (reguli, patente, norme)
--interdictii totale de utilizare
--factori ce determina o arhitectura a lemnului cu evolutii ciclice , intreruperi
majore (de obicei dupa incendii) , restrictii constuctive formale cu tendinte
de a inlocuii treptat lemnul cu materiale incombustibile
-metode empirice de compensare a deficientei :
- primul sau primele doua nivele se construisc in sistem clasic din material
de zidaria, piatra sau beton (nivele care in mod curent au functiuni publice
cu un risc de incendiu mai ridicat.(comert, parcare,....).
-sectiuni de lemn supradimensionate si lemne mai rezistente
-tencuieli groase cu mortare sau placaje de piatra
-structuri constructive fara spatii inacesibile ( zone neutilizate unde incendile
nu sunt descoperite la timp si sunt favorizate de materiale neprotejate)
-sectorizare prin distante de protectie sau prin pereti incombustibili
--protejare pana la negarea totala a lemnului !!!

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
POSIBILITATI /CONCEPTE /STRATEGII legate de PSI
Masuri generale in vederea cresterii acceptabilitatii structurii din lemn
Masuri constructive
-limitarea propagarii incendiului
-compartmentari si evacuari din material greu- sau incombustibile
-finisaje greu- sau incombustibile
-plansee protejate (in sistem compus beton-lemn)
Masuri tehnice(instalatii specifice)
-sesizare rapida a incendiului
-control si stingere automata
Motivele reticentei la acceptul cladirilor din lemn:
-propagarea incendilor prin spatii interne necontrolabile (detalii de imbinare liniare, spatii nefolosibile inchise,
ventilare a structurii de lemn sau termoizolatilor, canale de instalatii)
-continuare incendiilor prin arderi mocnite in interiorul elementelor structurale
-premize obligatorii sunt protectii ale elementelor din lemn la rezistenta de 60 minute (K60 nach DIN EN 13501-2 ) ,
imbinari etanse si rezistente la foc (Fugenversatz, Stufenfalz oder Nut- und Federverbindungen) si termoizolatii
incombustibile
PROTECTIE LA FOC
- sectiunea marita fata de cea determinata de datele de calcul - durata de conservare a propriettilor de
rezistent la solicitri prin mecanisme proprii materialului pot fi obtinute prin majorri ale sectiunii n
raport cu aria de calcul necesar / 15-30-(60)min
(ex. in general pentru a trece de la o rezistent la foc F30 la F60, ltimea (b) si nltimea (h) se dubleaz).
- protectii prin material neinflamabile (gipscarton, beton, vate bazaltice, ...) / R30-60-180
- ignifugare la suprafata sau in masa / 30-60min
- protectii cu vopsele termospumante / 30-60min

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
Cerinte de baza minime conform normativelor PSI
Rezistenta la foc
-elemente structurale si de limitare la propagarea incendiului de min 60 min
Cai de evacuare
-in general strict conform normelor specifice ale programului , numarului ocupantilor din cladire si determinate
de scenarii PSI
-rezistenta structurala asigurata pentru timpul de evacuare minim necesar
-finisaje incombustibile si culuar de evacuare liber de fum si gaze fierbinti
Masuri specifice pe subansamble
Fatade
Propagare fereastra-fereastra/balcon-balcon
-sticla rezistenta le foc la ferestre(F30-F60) / cu consecinte negative functionale
-intreruperea suprafetelor combustibile cu benzi orizontale din matereale greu sau incombustibile
-intreruperea suprafetelor combustibile cu profile metalice continue
-intreruperea spatiului de ventilare a fatadei la fiecare nivel
-folosirea de fatade in sistem compact nevetilat
Propagare fatada-invelitoare
-separarea sptiului de ventilare a fatadei de cel al invelitorii
-cornise din material incombustibil
-folosirea de sisteme fara cornise in sistem atic/streasina ascunsa

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
Masuri compensatorii PSI:
- sistem corpuri structural diferte/corpuri de cladirii cu sisteme constructive si materiale diferite
-corp evacuare cu structura din material incombustibil,
-primul nivel din beton, zidarie.
-.
- structuri mixte /structuri cu elemente din materiale diferite in cadrul cladirii -materiale diferite la
elemente structurale fata de cele nestructurale (anvelopa, inchideri, fatada, pereti compartimentare din lemn,)
-elemente structurale din materiale diferite (portante verticale-portante orizontale, nod central structura
perimetrala, .)
-structura majora si structuri locale diferite
- asociere de materiale /alaturare de materiale deferite in elementele
constructive compuse
-noduri de fixare-imbinare din otel
-plansee cu suprabetonare
-pereti cu placaje incombustibile
- materiale compozite lemnoase/ imbunatatirea calitatii lemnului prin tehnologii de prelucrare si adausuri
-protectia lemnului
-lemn stratificat
-asociere masa lemnoase cu ale materiale

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE

Protectia impotriva unor factori diversi


-insorire - precipitatii ultaviolete mecanice (vant) -.....

Principii specifice
-conditii similare la material identic sau caracteristici asemanatoare

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
FATADA DIN LEMN / PLACAJE CU LEMN
Motive determinante
- concept arhitectural
- aspect estetic
- motivatie ecologica
- integrare in arhitectura locului
- incarcare mica
Limitari constructive si de fiabilitate/sigurant in exploatare
- influenta rapida a foctorilor de mediu exterior(schibare de culuare, degradari de material, deformari la variatii de
temperatura si umiditate, atac biologic,..)
- fac parte din categoria materialelor combustibile
- utilizabile in genereal pana la P+3 din motive de comportare la foc
- la claditi mai inalte necesita masuri speciale de limitare a propagarii incendilor
Solicitare termica a fatadei /situatii frecvente
- aprindere prin radiatii calorice invecinate
- aprindere locala din surse purtate de vant
- foc localizat in spatii din exteriorul cladirii , (balcoane, logii , ..)
- foc localizat in elemente componente de detaliu ,de obicei spatii inchise inacesibile (ventilatii de fatada, instalatii,)
- foc localizat in incaperi adiacente fatadei (situatia cea mai critica din cauza temperaturilor mari dezvoltate)
Propagarea incendiului pe/prin fatada
- prin ferestre, usi si alt goluri de fatad spre golul de deasupra , situatie posibila si critica si la fatade din materiale
incombustibile (lungime facarilor de 2-4 m, iin situatii extrema si 6-9 m peste buiandrug, in functie de sarcina termica,
ventilatie-vant, geometria golului,..) goluri inchise(ferestre cu sticla) pot incetinii proceul de propagare de la un nivel la
altul
- prin materialul combustibil de suprafata
- prin spatii inchise /in spatele fatadei (de obicei stratul de ventilatie si stresina infundata)
Protectii speciale impotriva focului - Elastomere ceramice
- aplicate in strat gros initial optim (marirea stratului nu este proportionala cu mararea rezistei la foc !)
- compozitie si efecte: liant, sursa de CO2 si alte, gaze inerte, catalizator acid,..
- prelungirea rezintentei la foc la 45 minute

MATERIALE DE CONSTRUCII, CURS 3 LEMNUL


SISTEME CONTEMPORANE
anvelopa vs. structura (din lemn)
- relatia evolutiva
fatada structura interior
- tendinte actuale de destructurare a anvelopei:
structura lemn structural in tehnologii moderne
aspect exterior anvelopa estetic determinata de mediu
construit/mediu natural
ambient interior finisaje (decoratiuni) interioare in scopul unui
artificial natural
- material optim pentru fiecare element sau ansamblu
abordare diferentiata a celor trei elemente istoric, cultural,
tehnologic
Lemnul material natural cu potential
-ofera un habitat cu specific natural
-pastreaza relatia natura (padure ) material finit construit`
-este un material viu (carateristici (para)umane - spre deosebire ce piatra material fosil )
-aspect, miros, structura vegetala, temperatura , umiditate variabila
-universalitate si diversitate regionala
-obiect de dispute social-culturale (cu implicatii filosofice)
Exemplul suedez
Lemnul este democratic si da putere (arh. Olof Thedin)
Lemnul este puternic dar totodata usor si curat (arh. Olof Thedin - parc locuinte "Vlle Broar"