Lucrare

CUPRINS
Elaborarea situatiilor financiare ............................................................................................pag. 2

Tinerea contabilitatii unei entitati .........................................................................................pag. 13
Auditul statutar al situatiilor financiare ................................................................................pag. 29
Evaluarea intreprinderii .........................................................................................................pag. 34
Fuziuni si divizari de intreprinderi ........................................................................................pag .36
Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii ....................................................pag. 37
Expertiza contabila ................................................................................................................pag. 40
Studii de fezabilitate ..............................................................................................................pag. 43
Analiza diagnostic a intreprinderii.........................................................................................pag. 47
Administrarea si lichidarea intreprinderilor...........................................................................pag. 50
Consultanta fiscala acordata contribuabililor.........................................................................pag. 54
Doctrina si deontologie .........................................................................................................pag. 63
GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiareanuale

1.(1). Se primeste prin subventie guvernamentala un autobuz pentru transportul in
comun evaluat la 70.000 lei. Durata de viata utila 20 ani, iar metoda de amortizare liniara.
Dupa zece ani de utilizare se vinde autobuzul la pretul de 33.000 lei + TVA.
REZOLVARE:
In categoria subventiilor se cuprind subventiile aferente activelor si subventiile aferente
veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agentii guvernamentale si alte
institutii similare nationale si internationale.
Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve.
Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se
inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit
amnat (contul 475 \"Subventii pentru investitii\").Venitul amnat se inregistreaza in contul de
profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea
activelor.
evidentierea subventiei de incasat:

445
Subventii
Mijloace de transport
70.000
445
Subventii
70.000
amortizarea lunara a aautobubului , aferente subventiei, timp de zece ani ( 70.000 /

20ani = 3500/ an x 10 ani = 35.000)
6811
2813
3500 x 10 ani =
=
Cheltuieli de exploatare privind
Amortizarea instalatiilor si
35.000
amortizarea imobilizarilor
mijloacelor de transport
475
Subventii pentru investitii
475
primirea subventiei pentru achizitia autobuzului pentru transportul in comun

2133
7584
3500 x 10 ani =
35.000
Vanzarea imobilizarii dupa 10 ani :

461
Debitori diversi
39.600
7583
Venituri din cedarea activelor si
alte operatiuni de capital
4427
TVA colectata
33.000
6.600
Incasarea creantei:
2
5121
Conturi la banci in lei
461
Debitori diversi
39.600
Scaderea gestiunii de imobilizarea vanduta:

%
2133
70.000
2813
35.000
Amortizarea instalatiilor si mijloacelor de

transport
6583
35.000
Cheltuieli privind activele cedate si alte

operatiuni de capital
Daca conditiile subventiei nu sunt respectate subventia se va restitui in totalitate:

4481
%
=
70.000
Alte datorii fata de bugetul
statului
475
35.000
6588
35.000
Alte cheltuieli de exploatare
Restituirea subventiei = PLATA

4481
Alte datorii fata de bugetul
statului
5121
70.000
2.(4). Societatea Comerciala Z trimite, unui tert, pentru reconditionare materii prime in
valoare de 300.000 lei. Costurile generate de reconditionare insumeaza 2.000 lei, TVA 20%.
Contabilizati operatiile aferente.
REZOLVARE:
1. Se trimit, unui tert, pentru reconditionare materii prime in valoare de 300.000 lei
354
301
=
300.000
Produse aflate la terti
Materii prime
2. Facturarea costurilor de reconditionare ( 2.000 + TVA)

401
%
=
Furnizori
2400
3
301
2.000
Materii prime
4426
400
TVA deductibila
3. Se reintorc materiile prime reconditionate

301
=
Materii prime
354
Produse aflate la terti
300.000
3.(6). Societatea Comerciala A importa in comision marfuri din Canada, pentru

care se cunosc urmatoarele date:
- valoarea externa a marfii 200.000 euro
- taxe vamale 10%
- comision vamal 2%
- comisionul entitatii de import export 4% la valoarea facturii externe
- TVA 20%
- curs de schimb 4,45 lei/euro
Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile.
REZOLVARE:
Importul de marfuri prin intermediul SCE(Societate de Comert Exterior) ca totalitate a
operatiunilor comerciale prin care marfuri produse in exteriorul unei tari se comercializeaza la
intern pentru consumul productiv sau individual, ridica din punct de vedere contabil aceleasi
probleme ca si exportul. In functie de formele de realizare, importul de marfuri se clasifica
astfel:
1.
2.
3.
4.
5.
-
dupa modul de realizare de catre SCE a importului, se disting:

import de marfuri pe cont propriu;
import de marfuri in comision.
dupa termenul de decontare a marfurilor importate, exista:
import cu plata la vedere;
import pe credit comercial (pe termen scurt sau lung).
dupa modul de decontare cu clientii externi, se remarca:
import cu decontare prin acreditiv;
import cu decontare prin incasso-documentar;
import cu decontare prin efecte de comert (cambie, bilet la ordin etc.).
dupa conditiile de livrare, se disting:
import realizat in conditia FOB - portul strain de incarcare;
import realizat in conditia CAF - portul romn de descarcare;
import realizat in conditia CIF - portul romn de descarcare.
dupa natura marfurilor importate:
import de marfuri generale;
import de marfuri complexe.
4
6. dupa destinatia marfurilor importate, exista:

- import de marfuri straine pentru consum intern;
- import de marfuri pentru reexport.
Importul marfurilor in comision presupune intermedierea intre furnizorul extern si clientii
externi de catre SCE. Acestea din urma vor incheia contracte de comision cu clientii interni,
contracte economice internationale cu furnizorii externi si cu prestatorii externi de servicii
(transport, asigurare etc.)
SCE vor actiona in numele lor (apar ca titulare in contractele economice internationale),
insa pe contul si pe riscul clientilor interni.
Totodata, similar derularii exportului in comision, importul marfurilor de la furnizorii
externi si comercializarea acestora clientilor interni, in comision, presupune dirijarea
marfurilor importate direct din vama catre clientii interni. In consecinta, SCE nu mai
gestioneaza marfurile importate in comision, nefiind evidentiate in contabilitatea proprie ca
stocuri. Altfel spus, comparativ cu importul pe cont propriu, importul in comision nu mai
presupune utilizarea conturilor de stocuri.
In ceea ce privesc relatiilefinanciare ale SCE se remarca acelasi flux invers de decontare
ca si in cazul exportului in comision, respectiv:
SCE importatoare incaseaza initial de la clientii interni un avans (in lei sau/si in valuta)
necesar acoperirii cheltuielilor externe, a taxelor in vama, a cheltuielilor interne si a
comisionului negociat in cadrul contractului de comision;
SCE deconteaza datoriile fata de furnizorul extern si unitatile externe prestatoare de

servicii, taxele datorate in vama si cheltuielile interne de transport, manipulare etc.;
in final, SCE regularizeaza avansul primit initial de la clientii interni.

De remarcat faptul ca in cazul importului in comision pe credit comercial, SCE datoreaza
furnizorilor externi si o dobnda, evidentiata distinct dupa cum este facturata separat sau este
inclusa in pretul extern. De asemenea, pentru creditul comercial pe termen lung, SCE vor retine
din pretul extern datorat furnizorilor externi o cota de garantie care se restituie acestora la
expirarea perioadei de garantie. In plus, clientii interni vor retine din valoarea facturata de SCE
o cota de garantie, restituita la expirarea perioadei de garantie. Aceste cote de garantie se
reflecta de catre SCE cu ajutorul conturilor 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate (pentru
cota de garantie retinuta furnizorului extern) si 2678 Alte creante imobilizate (pentru cota de
garantie retinuta de clientii interni).
De regula, decontarea marfurilor importate si a dobnzilor externe se realizeaza intr-o
singura transa pentru importul in comision pe credit comercial pe termen scurt, respectiv in mod
esalonat (avansul inaintea inceperii fabricatiei, la livrare o anumita cota, iar restul intr-o
perioada de 1-5 ani, la anumite intervale de timp).
CIF Acronim de la Cost, Insurance, Freight, care inseamna "cost, asigurare si navlu" adica taxare in
totalitate. Termenul care desemneaza stabilirea preturilor sau valorii unui bun prin includerea tuturor
cheltuielilor, cunoscute drept COSTURI DE TRANSFER, efectuate pentru livrarea bunului la punctul de
consum. Acest procedeu se deosebeste de cel numit FOB (acronim de la Free on board, adica "franco la
bord") care exclude costurile de transfer. In comertul maritim britanic, importurile sunt determinate in
sistemul CIF, iar exporturile in sistemul FOB.Totusi, in calculul BALANTEI DE PLATI, si importurile, si
exporturile se calculeaza in sistemul FOB.Astfel, costurile de transfer sunt considerate costuri INVIZIBILE.
FISA DE CALCUL A IMPORTULUI
ELEMENTE de CALCUL
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Val. Externa FOB

Transport extern
Val externa CIF (1+2)
Taxe vamale (rd.3 x 10%)
Comision vamal (rd.x2%)
Cost de achizitie in vama (3+4+5)
TVA ( rd.6x20%)
Valoare in vama (3+4+5+7)
ComisionSCE( rd 3x4%)
TVA la comision
Valoare
valuta
Euro
200.000
Cues
euro
lei/euro
4.45
200.000
4.45
Valoare
LEI
890.000
890.000
89.000
17.800
996.800
199.360
1.196.160
35.600
7.120
Conturi
401
401
446
447
4427
704
4427
a) In contabilitatea entitatii de import export (comisionarul) se vor face inregistrarile:

- Inregistrare valoare in vama conform facturii:
4111
=
%
1.196.160
Clienti
401
Furnizori
890.000
446
Alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate
89.000
447
Fonduri speciale - taxe si varsaminte
asimilate
4427
TVA colectata
17.800
199.360
- Incasare clienti (beneficiarii importurilor):

5124
Conturi la banci in valuta
4111
Clienti
1.196.160
- Se reflecta achitarea in lei a datoriilor calculate in vama:
5121
306.160
446
89.000
Alte impozite, taxe si varsaminte

asimilate
447
17.800
Fonduri speciale - taxe si

varsaminte asimilate
4426
199.360
TVA deductibila
- Plata furnizorului extern:

401
5124
Furnizori
- Facturarea comisionului catre beneficiarul importurilor:

4111
=
%
Clienti
704
Venituri din servicii prestate
4427
TVA colectata
- Incasare comision:
5121
4111
Clienti
b) In contabilitatea entitatii beneficiare a importului se vor face inregistrarile:

- Inregistrare achizitie marfuri:
401
%
=
Furnizori
371
890.000
42.120
35.600
7.120
42.720
1.196.160
996.800
Marfuri
4426
199.360
TVA deductibila
- Plata furnizori:
401
Furnizori
5124
1.196.160
- Evidentierea comisionului datorat entitatii intermediare (comisionarul):

401
%
=
Furnizori
42.720
635
35.600
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si

varsaminte asimilate
4426
7.120
TVA deductibila
- Plata comision:
401
5121
Furnizori
42.720
4.(25). Se inregistraza in contabilitate contractarea unui credit bancar pentru nevoi

temporare pe termen de 3 luni in sum de 4.500 lei, care trebuie rambursat in 3 rate lunare
egale incepnd cu sfrsitul primei luni. Dobnda este de 10% pe an si trebuie achitat
lunar. Inregistrati in contabilitate contractarea creditului bancar, inregistrarea dobanzii
datorate pentru prima luna, rambursarea primei rate de credit si a dobnzii aferente.
REZOLVARE:
- primirea creditului pe 3 luni:
5121
5191
Credite bancare pe termen scurt
4.500
- la sfrsitul primei luni se contabilizeaza constituirea si plata dobnzii (4500 x 10% x 1/12) si
rambursarea primei transe de imprumut:
666
Cheltuieli privind dobanzilor
5198
=
Dobanzi aferente creditelorbancare pe

termen scurt
5198
Dobanzi aferente creditelorbancare
pe termen scurt
5191
5121
5121
37.5
37.5
1.500
- la sfrsitul celei de-a doua luni se contabilizeaza plata dobnzii (3000 x 10% x 1/12) si
rambursarea celei de-a doua transe de imprumut:
666
5198
Dobanzi aferente creditelorbancare
=
=
5191
5121
25
25
pe termen scurt
5191
5121
1.500
- la sfrsitul lunii a treia se contabilizeaza plata dobnzii (1500 x 10% x 1/12) sirambursarea
ultimei transe de imprumut:
5191
666
5198
=
=
5191
12.5
Credite bancare pe termen

scurt
5121
12.5
5121
1.500
5.(38). In cursul unei luni (Li), o unitate patrimoniala inregistreaza urmatoarele

operatiuni de intrare si iesire privind un element stocabil sistematizat in ordine cronologica
in tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1
Operatiile de intrare si iesire in decursul unei luni
Data
operatiei
Stoc la 01.Li
Intrari la 07.Li
Iesiri la 11.Li
Iesiri la 15.Li
Intrari la 18.Li
Iesiri la 25.Li
Intrari
Pret unitar de
Cantitati
cumparare
(buc)
(lei)
150
157
750
177
250
-
Iesiri
(buc)
800
450
350
Stoc
(buc)
1.000
1.750
950
500
750
400
TOTAL STOC LA
*
1.000
1.600
400
31.Li
Sa se determine si sa se inregistreze in contabilitate valoarea consumului total de
materii prime, utiliznd metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrarilor
(CMPTi).
REZOLVARE:
Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element pe
baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a
costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei.
Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie. Perioada de calcul nu trebuie sa
depaseasca durata medie de stocare. Altfel spus, CMP se poate calcula lunar, la finalul fiecarei
luni, sau dupa fiecare operatie de intrare sau inainte de fiecare operatie de intrare , ca raport
9
intre valoarea stocului initial plus valoarea stocurilor intrate si cantitatea existenta in stocul
initial plus cantitatea intrata.
Este o medie ponderata cu cantitatile pentru care se face calculul.
CMP = (Q*pret stoc initial + Q*pret aferent fiecarei intrari) / (cantitati stoc initial + cantitati
intrate), unde Qreprezinta cantitatea de produs.
Practic, acest cost presupune ca toate bunurile de acelasi fel in diverse cantitati, dar de
preturi diferite sint evaluate la acelasi pret.
CMP 01.Li =
( 1.000 x 150 )+(750 x 157) 150.000+ 117.750

=
=153
1.000+750
1.750
lei /buc
La 11.Li se inregistreaza iesiri de 800 buc.

800 buc x 153 lei/buc = 122.400 lei
601
Cheltuieli cu materiile prime
301
122.400
Materii prime

450buc. x 153 lei/buc = 68.850 lei
601
301
68.850
Materii prime
Stoc final 15.Li = 1750 - 800 - 450 = 500 buc (la pretul de 153 lei/buc)
La 18.Li se inregistreaza intrari de 250 buc.
CMP 18.Li =
( 500 x 153 )+(250 x 177) 76.500+44.250

=
=161 lei/buc
500+250
750

350 buc x 161 lei/buc = 56.350 lei
601
301
56.350
Materii prime
10
6.(44).
Intreprinderea TESA livreaza intreprinderii TERA marfuri in valoare
de 20.000 lei +TVA, care urmeaza sa se incaseze in 4 rate lunare. Costul de achizitie al
marfurilor este de 16.000 lei, iar rata lunara a dobnzii 2%. Decontarile intre cele doua
intreprinderi se fac cu ordine de plata la sfrsitul fiecarei luni. Furnizorul tine evidenta
marfurilor la cost de achizitie, iar clientul la pret de vnzare cu amanuntul, adaosul
comercial practicat fiind de 25%. Se vor inregistra operatiile de mai sus in contabilitatea
ambelor intreprinderi pentru prima luna.
REZOLVARE:
a) Inregistrarile din contabilitatea furnizorului intreprinderea TESA" (cost achizitie):
Livrarea marfurilor cu plata in rate (5.000 lei lunar)
20000*2% + 15000*2% + 10000*2% + 5000*2% = 1000 lei (dobnda cuvenita)
Venituri din vnzarea marfurilor
4111
Clienti
25.200
707
Venituri din vanzarea marfurilor
472
Venituri inregistrate in avans
4427
TVA colectata
Venituri inregistrate in avans (dobnzi cuvenite)

472
=
Scoaterea din evidena a marfurilor vndute

607
=
Cheltuieli privind marfurile
Incasarea primei rate

20000 :4 + 4.200 + 20000*2% = 9.600 lei
5121
=
766
Venituri din dobanzi
371
Marfuri
4111
Clienti
20.000
1.000
4.200
1.000
16.000
9.600
Includerea in venituri a dobnzii in prima luna 20000*2% = 400 lei

472
766
400
b) Inregistrarile din contabilitatea clientului (detailistului): intreprinderea TERA

Recepia marfurilor cu plata in rate
%
=
401
25.200
11
Furnizori
371
20.000
Marfuri
471
1.000
Cheltuieli inregistrate in avans
4426
Adaosul comercial aferent marfurilor intrate
20000*25% = 5000 lei
371
=
4.200
Marfuri
378
Diferente de pret la marfuri
4428
TVA deductibila
Achitarea primei rate

5000 + 4.200 + 400 = 9600lei
401
Furnizori
5121
Trecerea la cheltuieli a dobnzii incluse in rata platita

666
=
Cheltuieli privind dobanzile
471
Cheltuieli inregistrate in avans
11.000
5.000
6.000
9.600
400
GRUPA I - Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

1.(1). O societate prezinta urmatoarele informatii: profit inainte de impozitare
134.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 3.000 lei; sold initial clienti 8.000 lei; sold final clienti
2.400 lei; sold initial stocuri 12.000 lei; sold final stocuri 15.600 lei; sold initial furnizori
2.400 lei; furnizori sold final 33.600 lei; impozit pe profit de platit 1.200 lei. Cheltuielile cu
12
dobnzile au fost de 4.000 lei, din care 1.700 lei au fost platiti in cursul perioadei. Tot in
cursul perioadei s-au platit 1.000 lei reprezentnd cheltuieli cu dobnzile ale perioadei
precedente. Au fost incasati din emisiunea de actiuni 1.400 lei si din imprumuturi pe
termen lung 1.300 lei. De asemenea, au fost efectuate plati pentru achizitia unui teren in
valoare de 10.200 lei si s-au incasat 9.200 lei din vnzarea unui utilaj. Care este marimea
fluxurilor de exploatare, investitii si finantare?
REZOLVARE:
Flux de numerar reprezinta numerarul care este generat pe o perioada de timp de un activ,
un grup de active sau de o intreprindere. Termenul se utilizeaza de obicei impreuna cu un
cuvnt sau o fraza calificativ(a).
Flux de numerar: cash defineste capacitatea de autofinantare ,iar flow defineste fluxul net
al lichiditatii disponibile la sfirsitul perioadei adica a incasarilor si platilor.
CASH FLOWs. n. (fin.) diferena dintre incasarile i plaile curente ale unei intreprinderi.
(< engl. cash flow)
Fluxul de numerar este obligatoriu de intocmit pentru entitatile care depasesc anumite
criterii de marime date de OMFP1802/2014:
9. L (1)In functie de criteriile de marime, entitatile prevazute de prezentele reglementari se
grupeaza in trei categorii, astfel: microentitati; entitati mici; entitati mijlocii si mari.
(4) Entitatile mijlocii si mari sunt entitatile care, la databilantului, depasesc limitele a
cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 8 000 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.
452. L (1) Sunt obligate sa intocmeasca situatia fluxurilor de trezorerie entitatile prevazute
la pct. 9 alin. (4), precum sientitatile de interes public.
(2) Aceste entitati intocmesc situatia fluxurilor de trezorerie si o prezinta drept parte
integranta a situatiilor lor financiare, pentrufiecare perioada pentru care sunt prezentate
situatiile financiare anuale.
(3) Situatia fluxurilor de trezorerie trebuie sa raporteze fluxurile de trezorerie din
cursul perioadei, clasificate pe activitatide exploatare, de investitii si de finantare.
453. L (1) Fluxurile de trezorerie sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente de
numerar.
(2) Activitatile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale
entitatii, precum si alte activitati carenu sunt activitati de investitii sau de finantare.
(3) Activitatile de investitii constau in achizitionarea si cedarea de active imobilizate si
de alte investitii care nu suntincluse in echivalentele de numerar.
(4) Activitatile de finantare sunt activitati care au drept rezultat modificari ale
dimensiunii si compozitiei capitalurilorproprii si imprumuturilor entitatii.
454. L (1) O singura tranzactie poate include fluxuri de trezorerie care sunt
clasificate diferit. De exemplu, candrambursarea in numerar a unui imprumut include atat
dobanda, cat si capitalul imprumutat, elementul de dobanda poate fi
13
clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate de

finantare.
(2) Unele tranzactii, cum ar fi vanzarea unui element al unei instalatii, pot genera un
castig sau o pierdere, recunoscut (a) inrezultatul perioadei curente. Fluxurile de trezorerie
aferente acestui tip de tranzactii sunt fluxuri de trezorerie provenite dinactivitati de investitii. Cu
toate acestea, platile in numerar pentru producerea sau dobandirea de active detinute in
vedereainchirierii catre altii sunt fluxuri de trezorerie din activitati de exploatare.
Incasarile de numerar din inchirierea si vanzareaulterioara a acestor active sunt, de
asemenea, fluxuri de trezorerie din activitati de exploatare.
Flux exploatere
Profit inainte de impozitare
Cheltuieli cu amortizarea
Diminuare creane clieni(Si 8000- Sf 2400)
Creteri stocuri(Si 1200-Sf 15600)
Cretere datorii furnizori(Sf 33600-Si 2400)
Impozit pe profit platit
Cheltuieli cu dobnzile
Dobnzi platite Dobanzi aferente perioadei
Rezultat flux exploatare
Achiziii terenuri
Incasari din vnzare instalaii
Rezultat flux investiii
Incasari din emisiuni obligaiuni
Incasari din imprumuturi pe termen lung
Rezultat flux finanare
+134.000
+3.000
+5.600
- 3.600
+31.200
-1.200
+4.000
-1.700
-1.000
170.300
-10.200
+9.200
-1.000
+1.400
+1.300
2.700
2.(5). Entitatea X SA achizitioneaza de la un producator intern un autoturism la

pretul total de 66.960 lei (inclusiv TVA). Obligatia fata de furnizor se achita dintr-un credit
bancar pe termen lung. Autoturismul se transmite in regim de leasing financiar catre SC Y
SRL. Avansul platit este de 4.000 lei, iar dobnda aferenta contractului de leasing este de
4.320 lei. La scadenta unei rate contractuale, se factureaza catre client, principalul in suma
de 1.800 lei, dobnda asociata in suma de 144 lei si TVA 20%. La expirarea contractului de
leasing, odata cu facturarea valorii reziduale, in valoare de 2.000 lei, se consemneaza si
transferul dreptului de proprietate. Prezentati fluxul inregistrarilor contabile specifice att
in contabilitatea locatorului, ct si in cea a locatarului.
REZOLVARE:
Imobilizarile corporale detinute in baza unui contract de leasing se evidentiaza in
contabilitate in functie de prevederile contractelor incheiate intre parti, precum si legislatia in
vigoare.
14
Clasificarea contractelor de leasing in leasing financiar sau leasing operational se

efectueaza intotdeauna la inceputul contractului tinnd cont de fondul economic al tranzactiei
sau al angajamentului in cauza, si nu numai de forma juridica a contractelor.
Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai mare parte din
riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;
Un contract de leasing este considerat un leasing financiar daca indeplineste cel putin una
dintre urmatoarele conditii:
leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pna la sfrsitul
duratei contractului de leasing;
locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic in
comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel inct, la
inceputul contractului de leasing, exista in mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi
exercitata;
durata contractului de leasing acopera, in cea mai mare parte, durata de viata
economica a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat;
-valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau
egala cu valoarea de intrare a bunului, reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat bunul
de catre finantator, respectiv costul de achizitie;
bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel
inct numai locatarul le poate utiliza fara modificari majore.
Amortizarea bunului in regim de leasing
Inregistrarea in contabilitate a amortizarii bunului ce face obiectul contractului se
efectueaza in cazul leasingului financiar de catre locatar/utilizator, iar in cazul leasingului
operational, de catre locator/finantator.
Dobanda
Dobnzile de platit corespunzatoare datoriilor din operatiuni de leasing financiar se
inregistreaza in contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilitatii de angajamente, in
contrapartida contului de cheltuieli. Dobnda de platit, aferenta perioadelor viitoare, se
evidentiaza in conturi in afara bilantului.
TVA
TVA se deduce la fiecare factura primita, atat pentru rate, avans cat si la valoarea
reziduala.
Potrivit pct. 7 alin 3 din Normele de aplicare a Codului fiscal transmiterea folosintei
bunurilor in cadrul unui contract de leasing esteconsiderata prestare de servicii conform art.
129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal.
La sfrsitul perioadei de leasing, daca locatorul/ finantatorul transfera locatarului/
utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operatiunea
reprezinta o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul.
Se considera a fi sfrsitul perioadei de leasing si data la care locatorul/ finantatorul
transfera locatarului/ utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului inainte de sfrsitul
perioadei de leasing, situatie in care valoarea de transfer va cuprinde si suma ratelor care nu au
mai ajuns la scadenta, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odata cu rata de leasing.
15
Legea nr.227/2015 privind noul Cod Fiscal prevede pentru mijloacele de transport care
fac obiectul unui contract de leasing financiar urmatoarele reguli au intrat in vigoare de la 1
ianuarie 2016 pentru declararea impozitului pe mijloace de transport:
1. impozitul pe mijloacele de transport se va datora de catre locatar incepnd cu data de 1
ianuarie a anului urmator incheierii contractului de leasing financiar, pna la sfrsitul
anului in cursul caruia inceteaza contractul de leasing financiar;
2. locatarul-utilizator va avea obligatia depunerii declaratiei fiscale la organul fiscal in
termen de 30 de zile de la data procesului-verbal de predare-primire a bunului;
3. la incetarea contractului de leasing, att locatarul, ct si locatorul vor depune declaratia
fiscala la autoritatile competente, in termen de 30 de zile de la data incheierii
procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care
atesta intrarea bunului in posesia locatorului, insotita de o copie a acestor documente.
4. chiar si persoanele care beneficiaza de scutiri la plata impozitului pe mijloacele de
transport vor avea obligatia depunerii declaratiilor fiscale de la plata impozitului pe
mijloacele de transport.
5. O alta modificare introdusa de Legea nr. 227/2015 privind noul Cod Fiscal ce face
referire la leasingul financiar este cea referitoare la cheltuielile cu diferentele de curs
valutar inregistrate ca urmare a derularii unor contracte de leasing pentru vehiculele
rutiere motorizate ce nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice. Mai
precis, conform art. 25, alin. (3), lit. l) din Legea nr. 227/2015 privind noul Cod Fiscal sa introdus limitarea de 50% asupra diferentei nefavorabile dintre veniturile din diferente
de curs valutar si cheltuielile din diferente de curs valutar aferente.
6. In varianta actuala a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cheltuielile direct
atribuibile unui vehicul supuse limitarii de 50% sunt: impozitele locale, asigurarea
obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile,
dobnzile, partea nedeductibila din taxa pe valoare adaugata, diferentele de curs valutar,
etc.
7. Astfel noul Cod Fiscal modifica limitarea de 50% asupra diferentei nefavorabile dintre
veniturile din diferente de curs valutar si cheltuielile din diferente de curs valutar
aferente.
A) Inregistrari la Locator
- Achizitia autoturismului
%
404
Furnizori de imobilizari
2133
66.960
55.800
4426
11.160
TVA deductibila
- Plata prin credit bancar pe termen lung

404
162
66.960
16
Credite bancare pe
termen lung
- Facturarea avansului de la Y:
4111
Clienti
%
419
Clienti creditori
4427
TVA colectata
- Incasarea avansului
5121
4111
Clienti
4.800
4.000
800
4.800
- Acordarea autoturismului in regim de lesing

2675
=
Imprumuturi acordate pe
termen lung
2133
55.800
- Dobnda de incasat pentru perioada de leasing

8052
Dobanzi de incasat
4.320
- Scaderea avansului incasat din creanta de leasing

419
Clienti creditori
2675
=
Imprumuturi acordate pe termen

lung
4.000
- Inregistrarea ratei lunare (facture lunara)

4111
Clienti
2.332,8
706
Venituri din redevente, locatii de
gestiune si chirii
2676
4427
TVA colectata
1.800
144
388,8
- Incasarea creantei:
5121
4111
Clienti
2.332,8
17
- Recunosterea ca cheltuiala a ratei facurate

6588
2675
=
Alte cheltuieli de
exploatare
Imprumuturi acordate pe
termen lung
1.800
- Recunoasterea ca venit a dobnziiin perioada

8052
Dobanzi de incasat
144
2676
766
Dobanda aferenta
imprumuturilor pe temen lung
144
- La finalul contractului se factureaza valoarea reziduala

4111
Clienti
2.400
706
Venituri din redevente, locatii
de gestiune si chirii
4427
TVA colectata
2.000
400
- Recunosterea ca si cheluiala a valorii reziduale

6588
Alte cheltuieli de exploatare
2675
=
Imprumuturi acordate pe termen

lung
2.000
- Incasarea creantei
5121
4111
Clienti
2.400
B) Inregistrari la Locatar
- Primirea facturii de avans
%
409
Furnizori - debitori
4426
TVA deductibila
404
4.800
4.000
800
- Plata avansului
18
404
5121
4.800
- Primirea bunului
2133
167
=
Alte imprumuturi si datorii

asimilate
55.800
- Scaderea din datorie a avansului acordat:

167
asimilate
409
4.000
Furnizori - debitori
- Dobnda de platit pentru perioada de leasing

8051
Dobanzi de platit
4.320
- Inregistrarea Ratei lunare (factura lunara)

%
404
2.332,8
167
1.800

asimilate
666
144
Cheltuieli privind dobanzile
4426
388,8
TVA deductibila
- Diminuarea dobnzii de plata

=
8051
Dobanzi de platit
144
- Inregistrarea amortizarii
6811
2813
=
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarile
Amortizarea instalatiilor si a
xx
- Plata ratei lunare

401
Furnizori
5121
2.332,8
19
- La sfrsitul contractului primirea facturii pentru valoarea reziduala

%
404
2.400
167
2.000

asimilate
4426
400
TVA deductibila
- Plata facturii finale:

404
5121
2.400
3.(8). La sfrsitul exercitiului N-1 se achizitioneaza un utilaj al carui cost este de

820.000 lei, amortizat liniar in 10 ani. La finele exercitiului N+1 valoarea recuperabila este
de 660.000 lei, iar la sfrsitul exercitiului N+4 de 466.000 lei. Explicati care este tratamentul
contabil al deprecierii utilajului in conformitate cu IAS 36.
REZOLVARE:
LAS 36 impune ca pierderea din depreciere sa fie recunoscuta (un activ este depreciat) ori
de cte ori valoarea contabila a unui activ depaseste valoarea sa recuperabila. O pierdere din
depreciere trebuie recunoscuta in contul de profit si pierdere pentru acele active inregistrate la
cost si tratata ca o reducere din reevaluare pentru acele active inregistrate la valoarea de
reevaluare.
IAS 36 impune ca valoarea recuperabila sa fie evaluata la maximul dintre pretul net de
vnzare (valoarea justa minus costurile vanzarii) si valoarea de utilizare:
(a) pretul net de vnzare este valoarea ce se poate obtine din vnzarea unui activ de
bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este
determinat obiectiv, dupa scaderea oricaror costuri directe de cedare aferente; si
(b) valoarea de utilizare este valoarea actualizata a fluxurilor viitoare de numerar
estimate, care se asteapta sa fie generate din utilizarea continua a unui activ si din cedarea
acestuia la sfrsitul duratei sale de viata utila.
Pentru determinarea valorii recuperabile nu este intotdeauna necesar sa se calculeze atat
valoarea justa a unui activ minus costul sau de vanzare, cat si valoarea de utilizare.
Daca activul este detinut in scopul vanzarii sale atunci se poate determina initia valoarea
sa de vanzare minus costurile aferente cedarii. Daca aceasta valoare depaseste valoarea
contabila, activul nu este depreciat si nu este nevoie sa se determine si valoarea de utilizare.
Daca activul este generator de fluxuri de trezorerie din utilizarea sa continua, valoarea de
utilizare poate fi cea mai buna estimare a valorii recuperabile. In masura in care aceasta
valoare este mai mare dect valoarea contabila, activul nu este depreciat, calculul valorii juste
minus costurile de vanzare se face in urmatoarea ordine:
20
-de la pretul dintr-un contract de vanzare irevocabil, recent incheiat in conditii obiective
ajustat cu costurile atribuibile cedarii activului respectiv.
Daca exista o piata activa
- pretul de licitatie daca exista o piata activa pentru activul in cauza;
- pretul celei mai recente tranzactii
Daca nu exista o piata activa nici contracte de vanzare
- pe baza celor mai bune informatii cu privire la suma pe care entitatea o poate obtine din
vanzarea activului la data la care are loc estimarea acestei valori provenind din tranzactii
recente cu active similare.
Calculul valorii de utilizare presupune:
- estimarea viitoarelor intrari si iesiri de numerar generate de utilizarea continua a
activului si de cedareaacestuia; si
- aplicarea ratei potrivite de actualizare acestor fluxuri de trezorerie viitoare.
Previziunile fluxurilor de trezorerie care acopera intreaga durata de viata utila a unui
activ sunt estimate prin extrapolarea previziunilor privind fluxurile de trezorerie bazate pe
bugete, utilizand o rata de crestere pentru anii urmatori.
Fluxurile de numerar includ:
- intrarile de numerar generate de utilizarea continua a activului includ:
- previziunile iesirilor de numerar care trebuie suportate pentru a genera intrari de
numerar rezultate dintilizarea continua a activului
- fluxurile de trezorerie nete care vor fi primite pentru a ceda activul la sfarsitul duratei
sale de viata utila.
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata inainte de impozitare care reflecta evaluarile
curente de piata cu privire la:
- valoarea-timp a banilor;
- riscurile specific activelor pentru care estimarile fluxurilor de trezorerie viitoare nu au
fost ajustate.
Valoarea recuperabila se calculeaza pentru fiecare activ in parte, cu exceptia cazului in
care un activ nu genereaza intrari de numerar care sa fie in mare masura independente de cele
generate de alte active sau grupuri de active.
In acest caz, valoarea recuperabila se calculeaza pentru unitatea generatoare de numerar
careia ii apartine activul.
Deci deprecierea va aparea cand valoarea contabila este mai mare decat valoarea
recuperabila.
Valoarea recuperabila reprezinta maximul dintre valoarea justa, din care se scad costurile
de vanzare si valoarea de utilitate.
31.12. N-1
Costul de achizitie = 820.000 lei
Amortizare anuala =
Costul de achizitie
Durata de utilizare
820.000
=
82.000 lei
10
21
Amortizare cumulata pe 2 ani (N si N+1) = 82.000 + 82.000 = 164.000 lei

31.12. N+1
Amortizare cumulata pe 2 ani (N si N+1) = 82.000 + 82.000 = 164.000 lei
Valoare neta contabila = Costul de achizitie - Amortizarea = (820.000 164.000) =
656.000 lei
Valoarea recuperabila = 660.000 lei
Valoarea recuperabila > Valoarea neta contabila
De aici tragem concluzia ca la 31.12.N+1 utilajul nu este depreciat.
31.12. N+4
Amortizarea cumulata pe 5 ani (N, N+1 N+2, N+3 si N+4) = 82.000 x 5 ani = 410.000 lei
Valoare neta contabila = 820.000 410.000 = 410.000
Valoarea recuperabila = 466.000 lei
Tragem concluzia ca la 31.12.N+4, utilajul nu este depreciat intruct valoarea recuperabila
este mai mare dect valoarea neta contabila si nu se inregistreaza ajustari pentru deprecieri.
4.(31). Entitatea X vinde entitatii Y la data de 20.04.2015 un utilaj in valoare de
7.000 lei + 20% TVA . Amortizarea cumulata pna la data vnzarii uilajului este de 4.000
lei. Entitatea X incaseaza la data de 20.05.2015 suma de 4.000 lei iar diferenta o
incaseaza in data de 10.12.2015. Incasarea se face prin banca. Ambele entitati aplica
sistemul TVA la incasare Entitatea X are la perioada fiscala trimestrul iar entitatea
Y are ca perioada fiscala luna. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitatea entitatii
X.
REZOLVARE:
Inregistrari contabile la societatea X: Entitatea X are ca perioada fiscala trimestrul.
20.04.2015
Se vinde un utilaj in valoare de 7.000 lei + 20% TVA
461
Debitori diversi
8.400
7583
Venituri din vanzarea activelor si alte
operatiuni de capital
7.000
4428.TI
TVA neexigibila
1.400
Scaderea gestiunii de utilajul vandut:

%
213
x.xxx
22
2813
4.000
6583
x.xxx - 4.000
Cheltuieli privind activele cedate si

alte operatiuni de capital
20.05.2015
Entitatea X incaseaza prin banca la suma de 4.000 lei
5121
4428.TI
461
4427
TVA neexigibila
4.000
Debitori diversi
667
TVA colectata
30.06.2015
Calcularea decontului de TVA si plata TVA pana pe 25.07.2015 (aceasta data fiind termenul
limita de depunere a declaratiei 300 la ANAF)
4427
4423
TVA colectata
667
TVA de plata
5121
4423
TVA de plata
667
Conturi la banci in
lei
10.12.2015
5121
4428.TI
TVA neexigibila
si pe 31.12.2015
4427
=
=
=
TVA colectata
si 25.01.2016
4423
TVA de plata
461
Debitori diversi
4427
TVA colectata
4423
TVA de plata
5121
4.400
733
733
733
Decontul de T.V.A. se va intocmi si depune la A.N.A.F. pana data 25.01.2016 pentru

nivelul datei de 31.12.2015
5.(43). O societate comerciala detine din anul 200N (anul punerii in functiune) o
instalatie evaluata la data intrarii la 100.000 lei, avand durata de viata utila de 10 ani si
fiind amortizata dupa metoda lineara. La sfarsitul anului al treilea de functionare are loc
prima reevaluare a activului, stabilindu-se ca valoare justa valoarea de 80.400 lei. A doua
23
reevaluare a instalatiei se efectueaza dupa doi ani de la prima reevaluare, stabilindu-se ca

valoare justa valoarea de 70.000 lei.
Care este filiera de inregistrari care se impune a se efectua?
REZOLVARE:
Obiectivul Standardului este sa prescrie tratamentul contabil al investitiilor imobiliare si
cerintele aferente de prezentare a informatiilor.
Identificarea investitiilor imobiliare

Se face distinctia intre investitiile imobiliare si proprietatile imobiliare utilizate de posesor.
Proprietatea imobiliara detinuta (de proprietar sau de locatar) in scopul inchiri- erii siisau
pentru cresterea valorii capitalului, este investitie imobiliara. Proprietatile detinute pentru
utilizare in productia, furnizarea de bunuri sau de servicii sau in scopuri administrative sunt
imobilizari corporale. Pentru proprietatile imobiliare utilizate de posesor este aplicabil IAS 16
Imobilizari corporale.
Exemple de investitii imobiliare sunt:
terenurile detinute pentru a fi utilizate in viitorul inca nedeterminat;
cladirile aflate in proprietatea entitatii (sau detinute in baza contractelor de leasing financiar) si
inchiriate in baza contractelor de leasing operational.
Exemple de elemente care nu sunt investitii imobiliare:
proprietatile imobiliare achizitionate cu scopul exclusiv sa fie cedate ulterior, in viitorul
apropiat, sau cu scopul sa fie imbunatatite si revandute;
proprietatile imobiliare care sunt construite sau imbunatatite in numele unor terte parti;
proprietatile aflate in posesia salariatilor (indiferent daca acestia platesc sau nu chirie la cursul
pietei);
proprietati imobiliare utilizate de posesor care urmeaza a fi cedate;
proprietatile imobiliare care sunt construite sau imbunatatite pentru ca ulterior sa fie utilizate
ca investitii imobiliare;
proprietatea imobiliara care este inchiriata unei alte entitati in cadrul unui contract de leasing
financiar;
investitiile imobiliare clasificate ca fiind detinute in vederea vanzarii (vor fi evaluate in
conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate detinute pentru vanzare si activitati intrerupte).
Proprietatea nu poate fi recunoscuta ca investitie imobiliara.IAS 40 Investitii imobiliare
exclude din cadrul investitiilor imobiliare proprietatea construita pentru a fi utilizata ulterior.
Pentru asemenea proprietati se aplica IAS 16 Imobilizari corporale pana cand constructia sau
imbunatatirea este definitivata. Abia in acel moment proprie tatea devine investitie imobiliara.
Exista proprietati care includ o parte detinuta pentru inchiriere sau pentru cresterea
valorii capitalului si o parte detinuta pentru producerea bunurilor, prestarii serviciilor sau in
scopuri administrative. Daca partile pot fi vandute separat (sau inchiriate separat in baza unui
contract de leasing financiar), o entitate inregistreaza fiecare parte separat.Daca partile nu pot
fi vandute in mod separat, entitatile au in vedere criteriul semnificativ.
Evaluare dupa recunoasterea initiala
24
O entitate poate sa aleaga fie modelul valorii juste, fie modelul costului pentru toate
investitiile imobiliare.
Dupa recunoasterea initiala, o entitate care alege modelul bazat pe valoarea justa va
evalua toate investitiile imobiliare la valoarea justa. Un castig sau o pierdere aparut(a) in urma
modificarii valorii juste a investitiei imobiliare este recunoscut(a) in contul de profit si pierdere.
Valoarea justa a proprietatii imobiliare va reflecta conditiile de piata la data bilantului.
Atunci cand valoarea justa pentru o investitie imobiliara nu poate fi determinata, se va utiliza
modelul bazat pe cost. Insa toate celelalte investitii imobiliare sunt evaluate la valoarea justa.
Nu este acceptata trecerea de la modelul bazat pe valoarea justa la modelul bazat pe cost.
Investitiile imobiliare evaluate la valoarea justa nu se amortizeaza.
Dupa recunosterea initiala entitatea va recunoaste cladirea la valoarea justa. Un castig
sau pierdere aparuta in ur ma modificarii valorii juste a cladirii este recunoscuta in contul de
prfit si pierdere.
Diferentele favorabile din reevaluare sunt considerate rezerve din reevaluare in
conformitate cu. De asemenea diferentele nefavorabile sunt considerate fie descresteri ale
rezervei din reevaluare fie ajustari pentru depreciere.
An N
Valoarea contabila = 100.000
Amortizarea =
Valoarea contabila 100.0000

=
Durata de utilizare
10 ani
= 10.000/an
An N+1 - Inregistrarea amortizarii

2813
6811
=


6811
10.000
2813
=


6811
10.000
2813
=

10.000
31.12.N+3
Valoarea justa = 80.400 lei
Valoarea contabila = Valoarea de intrare - Amortizarea cumulata = 100.000- 30.000 = 70.000 lei
Diferenta din evaluare = Valoarea justa - Valoarea contabila = 80.400 70.000 = 10.400 lei
Se inregistreaza diferenta din evaluare
2131
105
10.400
25
Echipamente tehnologice
Rezerve din reevaluare
An N+4
Amortizarea =
Valoarea justa
80.400
=
D urata de utilizare ramasa 7 ani
= 11.486 anual
6811
2813

11.486
An N+5
6811
2813

11.486
31.12.N+5
Valoarea justa2 = 70.000lei
Valoarea contabila =
Valoarea justa 31.12. N +3

80.400
=
Amorizarea cumulata
11.486 x 2 = 57.428 lei
Diferenta din evaluare = Valoarea justa - Valoarea contabila = 70.000 57.428 = 12.572 lei
Se inregistreaza diferenta din evaluare
2131
Echipamente tehnologice
6.(54).
105
Rezerve din reevaluare
12.572
O intreprindere de vnzri cu amnuntul, exclusiv TVA, are bunuri
disponibile pentru vnzare in valoare de 1.000.000 lei pret cu amnuntul si 600.000 lei cost
de cumprare, si un stoc final in valoare de 100.000 lei pret cu amnuntul.
Care este costul estimat al bunurilor vndute?
REZOLVARE:
Sold initial la pret vanzare stoc ( cont 371) = 1.000.000 lei
Costul de cumparare la sold initial (cont 607) = 600.000 lei
TVA la sold initial = 1.000.000 x 20% =166.667 lei
Adaos commercial (cont 378) = (Sold inital - TVA) - cost de cumparare = (1.000.000 -166.667)
-600.000 = 233.333 lei
Sold final (cont 371) = 100.000 lei
Vanzari = 1.000.000 100.000 = 900.000 lei
26
378
233.333
=
k 371 4428 1.000 .000166.667
233.333
833.333
= 0.280
TVA aferent vanzarilor = 900.000 x 20% = 150.000

Valoarea fara TVA a vanzarilor = 900.000 150.000 = 750.000
Adaos comercial la stoc final = k x 750.00 = 210.000 =
Costul marfii vandute = Vanzari - TVA aferent vanzarilor - adaos comercial = 900.000 150.000
210.000 = 540.000
Scaderea din gestiunea de marfurilor vandute:
%
607
Cheltuieli privind marfurile
378
Diferente de pret la marfuri
4428
TVA neexigibil
371
Marfuri
900.000
540.000
210.000
150.000
27
GRUPA II -Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(2). Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale,
precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.
Misiunile de audit se pot referi la:
- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele
internationale de raportare financiara si de normele nationale;
- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;
- Respectarea clauzelor contractual;
- Situatii financiare condensate (rezumate);
Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante
reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a
opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar exprimata.
2.(4). Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare
condensate?
Este emis numai in cazul in care anterior a fost emis, de catre acelasi auditor, un raport de
audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor. Raportul trebuie sa permita identificarea
situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate. Trebuie facuta
referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si la tipul de
opinie exprimata in acel raport. Este necesara mentiunea ca, pentru o buna intelegere a
rezultatelor si situatiilor financiare ale entitatii, situatiile financiare condensate trebuie citite
impreuna cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora. Opinia
auditorului, in acest caz, poate face obiectul unui raport distinct sau poate fi inclusa in raportul
auditorului.
28
Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa include urmatoarele

elemente de baza:
a) Titlu
b) Destinatar
c) Identificarea situatiilor financiare auditate din care deriva situatiile financiare sintetizate
d) O referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare prezentate pe larg si
asupra tipului de opinie exprimata in acel raport
e) O opinie in legatura cu concordanta informatiilor din situatiile financiare sintetizate cu
informatiile din situatiile financiare auditate din care acestea deriva
f) O declaratie sau o referire la nota care recomanda citirea situatiilor condensate impreuna
cu situatiile financiare prezentate pe larg si cu raportul de audit asupra lor
g) Data raportului
h) Adresa auditorului
i) Semnatura auditorului
3.(10). Normele de referina in audit ( normele contabile , normele de audit).
In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de
referinta: norme contabile si norme de audit.
Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA),
- standarde internationale ptr misiuni de exercitiu limitat
- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in
domeniu.
Normele de audit propriu zise reprezinta ansamblul de reguli stabilite de autoritatea
profesionala la care se raporteaza auditorul in exercitarea misiunii sale, respectiv standardele
emise de Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit i Asigurare (IAASB) din cadrul
Federaiei Internaionale a Contabililor (IFAC).
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in
functie de criterii de calitate omogene; Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind
intreaga activitate a auditorului:
-norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
Normele (standarde) contabile sunt standarde, norme stabilite de organismele de
reglementare din domeniul contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public,
autonome.
29
Normele contabile, respectiv reglementarile contabile aplicabile entitaii se refera la:

- OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situaiile financiare
anuale i individuale i situaiile financiare anuale consolidate; sau la
- Standardele emise de IASB (IFRS, IAS, IFRIC, SIC).
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si
utilizeaza situatiile financiare. NC stabilesc standardele ce trebuiesc folosite (respectate) ptr
situatiile financiare deoarece aceste situatii financiare sunt destinate sa satisfaca necesitatea de
informare a unor diverse categorii de utilizatori (asociati, actionari, banci). Aceste situatii
financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele cum ar fi:
- standarde internationale de raportare financiara;
- standarde sau norme contabile nationale;
- alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si
prezentarea situatiilor financiare.
4. (13). Normele de comportament in audit;
a) Principii fundamentale
b) Independena in audit
c) Activitai incompatibile cu practicarea indendependenta a auditului.
a) Principii fundamentale
Pentru realizarea obiectivelor prof. contab. profesionistii contabili trebuie sa respecte un
numar de conditii sau principii fundamentale.
1. Integritatea - profesionistii contabili trebuie sa fie drept si cinstit atunci cand efectueaza
serv. Prof..Integritatea nu presupune numai cinste dar si echitate si sinceritate
2. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudicii,
sa nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau in alte situatii de natura a
determina un tert sa puna la indoiala obiectivitatea acestuia. Principiul obiectivitatii impune
fiecarui profesionist contabil obligatia de a fi just, cinstit in plan intelectual si neimplicat
in conflicte de interese.
Profesionistii contabili trebuie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in
judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor .
3. Competenta profesionala, grija si sarguinta - Acest principiu presupune ca profesionistul
contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si sarguinta si este obligat
30
sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competenta profesionala, care sa justifice

asteptarile unui client sau al angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele
evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru. Profesionistul
contabil nu trebuie sa pretinda ca are (sa afiseze ca are) competente sau experiente pe care acesta
nu le are. Competenta profesionala se divide in doua componente:
- Achizitionarea (obtinerea) competentei prof: studii, vechime, examen de acces, stagiu,
examen de aptitudini
- Mentinerea competentei, care presupune: tinerea la curent cu evolutiile in profesie, cu
deosebirenormele nationale si internationale in domeniul contabil, audit, legislatie; si adoptarea
unui program de control de calitate a serviciilor in concordanta cu normele nationale si
internationale in materie.
4. Confidentialitate - Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte
confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau
sa le divulge fara autorizare scrisa, in afara de cazurile cand obligatia divulgarii e prevazuta prin
lege sau norme regulamentare.
Profesionistii contabili trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor referitoare la
afacerile unui client sau ale angajatorului, obtinute in cursul prestatiei serviciilor sale; aceasta
obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor intre profesionist si clientul sau angajatorul sau.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma subalterni sau colaboratori - respecta aceleasi reguli de confidentialitate. Confidentialitatea nu se
refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea, faptul ca informatiile primite
nu sunt folosite de profesionistul contabil in beneficiul sau personal sau al unui tert.
Principiul confidentialitatii nu se aplica divulgarii informatiilor care permit prof. contabil sa
indeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.
5. Profesionalism - Presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce
atingere reputatiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obliga
institutele membre IFAC ca, la elaborarea regulilor de etica, sa prevada responsabilitati clare ale
profesionistului contabil vis-a-vis de clienti, terti, angajatori, alti membri ai profesiei, public in
general.
6. Respectul fata de normele tehnice si profesionale - Acest principiu presupune
ca profesionistul contabil trebuie sa realizeze serviciile profesionale conform normelor tehnice
si profesionale aplicabile si este obligat sa urmareasca cu grija si competenta instructiunile
31
clientului sau sau angajatorului sau, in masura in care acestea sunt compatibile cu exigentele de
integritate, obiectivitate, iar in cazul profesionistilor liberali, de independenta.
b) Independenta in audit
Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera (liberprofesionistii contabili) indiferent de natura serviciului profesional prestat. in cazul executarii,
insa, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asigurare (certi- tudine) in ce priveste
credibilitatea sit. sau inf. financiare in fata publicului, indep. devine cea mai sigura garantie ca
prof. contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.
Independenta are doua componente fundamentale:
Independenta de spirit (rationamentului profesional): Este caracterizata prin starea de spirit
care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite
acest rationament profesional, permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, cu
obiectivitate si cu prudenta profesionala.
Independenta in aparenta (comportamentala): Se caracterizeaza prin evitarea faptelor si
circumstantelor care pot fi atat de semnificative, incat o terta persoana, logica si informata
(detinand toate informatiile relevante si aplicand toate masurile de prevedere necesare), ar putea
ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului/societatii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
c) Activitati incompatibile cu practicarea independenta a auditului
Independenta este potential amenintata in urmatoarele situatii: interes propriu, slabirea
autocontrolului, renuntarii la propriile convingeri, manifestari de familiarism si actiuni de
intimidare
Masuri de protejare a independentei - Membrii echipei de profesionisti contabili in audit,
servicii conexe si alte servicii profesionale contabile au responsabilitatea de a ramane
independenti, luand in considerare conditiile in care isi exercita profesia si amenintarile la adresa
independentei si sa ia toate masurile de prevedere disponibile pentru a elimina aceste amenintari
sau a le reduce la un nivel acceptabil.
32
GRUPA II -Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

1 (2). Care este valoarea activului net corijat al unei intreprinderi care, dup
reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000;
imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit
1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii
nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000 ?
REZOLVARE:
Activul net corijat se poate stabili prin doua metode:
-
metoda substractiva de calcul care consta in scaderea din totalul activelor reevaluate
corijate a tuturor datoriilor intreprinderii;
metoda aditiva care consta in adaugarea la capitalurile proprii ale intreprinderii a

tuturor influentelor rezultate din inlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale
elementelor din bilantul intreprinderii
a) Metoda aditiva
ANC = capital propriu (capital social + rezerve + profit) diferente din reevaluare
ANC = (3.000.000 + 500.000 + 1.000.000) + 14.000.000 = 4.500.000 + 14.000 000 ==
18.500.000
b) Metoda substractiva
ANC = active reevaluate datorii
ANC = (8.000.000 + 20.000.000 + 15.000.000 + 500.000) 25.000.000 == 43.500.000
25.000.000 = 18 500.000
2. (11). Creantele fata de clientii externi ai firmei sunt in suma de 20.000 euro, din
care:
* 60% sunt in termen de incasare;
* 30% au o vechime de 4 luni si prezinta un risc de neincasare de 25%;
* 10% sunt mai vechi de 1 an.
33
Care este valoarea actuala a creantelor (1 euro = 4,50 lei) ?

REZOLVARE:
Creante clienti = 20.000 x 4.5 lei/ = 90.000 lei
Creante in termen de incasare = 90.000 x 60% = 54.000 lei
Creante cu o vechime de 4 luni = 90.000 x 30% = 27.000 lei
Creante mai vechi de 1 an = 85.000 x 10% = 8.500 Lei
Risc de neincasare = (90.000 LEI X 30%) x 25% = 27.000 LEI x 25% = 6.750 Lei
6814

ajustarile pentru deprecierea activelor circulante
491
6.750 Lei
Ajustari pentru deprecierea

creantelor- clienti
90.000 lei - 6.750 lei = 83.250 Lei

3. (18). Situatia stocurilor de materii prime incursul lunii august este:
1.08. sold initial 10 buc x 1 leu/bucata;
5.08. intrari 20 buc x 2 lei/bucata;
10.08. intrari 30 buc x 3 lei/bucata;
20.08 intrari 40 buc x 4 lei/bucata;
30.08. intrari 5 buc x 4,5 lei/bucata;
Iesiri pe
18.08. ieiri 55 buc si pe
25.08 ieiri 43 buc.
La iesirea din gestiune se utilizeazametoda FIFO (primul intrat primul iesit).
Stabiliti valoarea iesirilor din 25.08.
01.08 Stoc intial = 10buc x 1 leu/buc = 10 lei
05.08 Intrari = 20buc x 2 lei/buc = 40 lei
18.08 Iesiri = 55 buc
(10buc x 1leu/buc) + (20buc x 2lei/buc) + (25buc x 3lei/buc) = 10 + 40 + 75 = 125 lei
Ramas in stoc: 5buc x 3 lei/buc = 15 lei
25.08 Iesiri = 43buc
(5buc x 3 lei/buc) + (38buc x 4 lei/buc) = 15 + 152 = 167 lei
Valoarea iesirilor din 25.08 = 167 lei
34
GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

1 (25). Dispuneti de urmatoarele informatii despre doua societati comerciale care
fuzioneaza: Societatea A: active diverse 57.000 lei, datorii 30.000 lei, numar de actiuni 150
titluri. Societatea B: active diverse 31.500 lei, datorii 18.000 lei, numar de actiuni 90 titluri.
Determinati cte actiuni trebuie sa primeasca un actionar care detine 30 de actiuni in
cazul in care societatea A absoarbe societatea B.
Valoarea contabila a actiunilor =
Activ net corijat

Nr . actiuni
Societatea A :
57.00030.000 27.000
=
=180
lei/actiune
150
150
Societatea B:
31.50018.000 13.500
=
=150
lei/actiune
90
90
Paritate
B
A
150
180
= 0.8333
In cazul in care societatea A absoarbe societatea B, un actionar care are 30 actiuni primeste:
30 actiuni x 0,83 = 25 actiuni.
2 (35). Doua societati comerciale A si B care nu au participatii reciproce fuzioneaza.
Se cunosc urmatoarele date: prima de fuziune 8.400 lei; societatea B: active diverse 60.000
lei, datorii 18.000 lei. Societatea A: numarul de actiuni 15.000 de titluri, valoarea nominala
12 lei/actiune, plus valoarea din reevaluarea imobilizarilor 15.000 lei.
Care este marimea rezervelor societatii A.
Rezervele societatii A = valoarea din reevaluarea imbolizarilor = 15.000 lei
35
GRUPA II -Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al

intreprinderii
32. Care sunt caracteristicile informatiilor care vor sta la baza documentarii
auditorilor interni?
ISA (Standardul International de Audit) 230 trateaza responsabilitatea auditorului de a intocmi
documentatia de audit pentru un audit al situatiilor financiare
Documentatia de audit presupune inregistrarea procedurilor de audit efectuate, a probelor de
audit relevante, precum si a concluziilor la care a ajuns auditorul.
Documentatia de audit furnizeaza:
Dovada bazei pentru concluzie a auditorului cu privire la atingerea obiectivelor generale ale
auditorului (ISA 200 pct. 11)
Dovada faptului ca auditul a fost planificat si efectut in conformitate cu standardele in vigoare.

Scopurile documentatiei de audit sunt:
Sprijinirea echipei de audit in planificarea si desfasurarea auditului ;
Sprijinirea membrilor echipei de audit responsabili cu supervizarea in directionarea/indrumarea

si supervizarea activitatii de audit, si in indeplinirea responsabilitatilor de revizuire ce le revin in
conformitate cu ISA 220 pct.14-17 ;
Permite responsabilizarea echipei de audit cu privire la activitatea desfasurata ;
Mentinerea unei inregistarari a aspectelor cu semnificatie continua pentru viitoarele audituri ;
Permiterea efectuarii inspectiilor si revizuirilor controlului calitatii si inspectii in conformitate cu

ISQC1 pct. 32-33, 35-38, si 48
Permiterea efectuarii inspectiilor externe in conformitate cu dispozitiile legale

ISA 230 contine ca si cerinte urmatoarele:
Intocmirea la timp a documentatiei de audit
Documentareaprocedurilor de audit efectuate si a probelor de audit obtinute

36
Alcatuirea dosarului final de audit

Forma, continutul si sfera documentatie de audit depinde de factori precum :
Numarul procedurilor de audit ce urmeaza a fi efectuate
Riscurile de denaturare semnificativa identificate ;
Semnificatia probelor de audit obtinute ;
Natura si sfera exceptiilor identificate ;
Necesitatea de a documenta o concluzie sau baza unei concluzii ce nu poate fi determinata

imediat din documentatia activitatii desfasurate sau probelor de audit obtinute
Metodologia de audit si instrumentele folosite ;

Documentatia de audit dovedeste ca auditul este conform cu ISA. Totusi, nu este necesar, nici
posibil, ca auditorul sa documenteze fiecare aspect analizat sau rationament profesional formulat
intr-un audit. Mai mult, nu este necesar sa documenteze separat ceea ce implicit a fost
documentat (planul de audit, scrisoarea de misiune, raportul de audit etc.).
Auditorii interni trebuie sa documenteze informatii relevante pentru sustinerea concluziilor
si rezultatelor misiunii.
Conducatorul executiv al auditului trebuie sa controleze accesul la informatiile misiunii.
Conducatorul executiv al auditului trebuie sa obtina aprobarea conducerii superioare si/sau
a consilierului juridic, inainte de transmiterea acestor informatii catre parti din afara organizatiei.
Conducatorul executiv al auditului trebuie sa elaboreze cerinte de pastrare a informatiilor
misiunii, indiferent de suportul pe care se arhiveaza aceste informatii. Aceste cerinte de pastrare
trebuie sa fie in concordanta cu instructiunile organizatiei si cu orice cerinte adecvate de
reglementare sau de alta natura.
Conducatorul executiv al auditului trebuie sa elaboreze politici privind pastrarea si
arhivarea informatiilor misiunii, precum si transmiterea informatiilor catre parti din interiorul sau
exteriorul organizatiei. Aceste politici trebuie sa fie in concordanta cu instructiunile organizatiei
si cu orice cerinte adecvate de reglementare sau de alta natura.
27. Definii serviciile de asigurare i serviciile de consiliere in activitatea de audit
intern.
Auditul intern, conform Institutului auditorilor Interni (SUA), este o activitate
independenta si obiectiva de asigurare si consultanta/ consiliere in ceea ce priveste gradul de
control asupra operatiunilor, o indruma pentru a-i imbunatati operatiunile si contribuie la
adaugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajuta aceasta organizatie sa isi atinga obiectivele,
37
evalund printr-o abordare sistematica si metodica, procesele sale de management al riscurilor,

de control, si de guvernare a organizatiei si facnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea.
Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar,
potrivit legii, sau optiunii actionarilor, organizeaza activitatea de audit intern, fie intr-un
compartiment distinct in structura organizatorica a entitatii economice, fie la optiunea entitatii
economice activitatea putand fi externalizata pe baze contractuale.
Serviciile de audit intern:
Serviciile de asigurare au ca obiectiv evaluarea probelor pentru a oferi o opinie independenta

sau concluzii cu privire la un proces, un sistem sau alte subiecte. Forma si scopul misiunii de
asigurare se stabilesc de catre auditorul intern.
In general, in misiunile de asigurare sunt implicate 3 parti:
1. persoana sau grupul implicat direct in procesul, sistemul sau problema in cauza - proprietarul
procesului;
2. persoana sau grupul care face evaluarea - auditorul intern;
3. persoana sau grupul care foloseste evaluarea - utilizatorul.
Asigurarea reprezinta examinarea obiectiva a evidentei in scopul de a furniza o evaluare
(apreciere) independenta asupra managementului riscului, asupra controlului intern sau a
supraproceselor de guvernare/conducere. Auditul intern da entitatii o asigurare in ceea ce
priveste gradul de control asupr aoperatiunilor;
Serviciile de consultanta (in auditul public intern apare termenul de consiliere) sunt recomandari
de forma realizate in general la cererea specifica de misiune a unui client. Forma si scopul
misiunii de consultanta fac subiectul acordului cu clientul.
Serviciile de consultanta implica in general doua parti:
1. persoana sau grupul care ofera recomandarea - auditorul intern
2. persoana sau grupul care cauta si primeste recomandari - clientul misiunii.
In derularea serviciilor de consultanta, auditorul intern trebuie sa isi mentina obiectivitatea
si sa nu isi asume responsabilitatea managementului
Consultanta reprezinta servicii de audit intern, in afara serviciilor de asigurare ale auditului
intern, prin care managementul este asistat (consultat/consiliat) pentru atingerea obiectivelor
sale. Natura si aria de aplicabilitate a consultantei se stabileste cu clientul/conducerea entitaii.
38
GRUPA III -Categoria III Expertize contabile

1.(3.) Andreea este expert contabil judiciar debutant. Examinnd specializarile
cuprinse in fia de opiuni, a ajuns la concluzia ca pentru a avea un numar mai mare de
lucrari, cel mai indicat ar fi sa marcheze toate specializarile. Obtinerea titlului profesional
de expert contabil nu este un lucru deloc usor, iar pregatirea pe parcursul stagiului este
pna la urma, multidisciplinara. Dilema ei a fost de ce filiala teritoriala i-a recomandat sasi ajusteze optiunile in concordanta cu pregatirea functionala. Argumentati raspunsul.
Expertizele contabile sunt lucrari care trebuie executate cu competenta si cu
responsabilitate pentru a fi utile celor care le-au comandat. Pentru a evita refuzul sau
tergiversarea executarii lucrarilor din lipsa cunostintelor profesionale la nivelul necesar se
recomanda expertilo rcontabili judiciari sa completeze fisa de optiuni pe specializare la care
considera ca au cunostinte solide pentru a le efectua cu competenta si calitate.
Raportul anual cerut de CECCAR asupra lucrarilor profesionale realizate, veniturilor
incasate i
cursurilor de pregatire profesionala continua efectuate, este inso it i de fi a
opiunilor pentru expertize judiciare. Aceasta conine tipologia expertizei judiciare dupa domenii
funcionale. Aceasta tipologie se regasete i in Ordinul Ministerului Justiiei nr. 199/2010
pentru aprobarea Nomenclatorului specializarilor expertizei tehnice judiciare Publicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 78 din 4 februarie 2010:
- Poziia 23. Contabilitate
Contabilitate (1) - Societati comerciale si alte entitati economice
Contabilitate (2) Institutii de credit si institutii financiare nebancare
Contabilitate (3) Societati de asigurare si alte entitati din domeniul asigurarilor
Contabilitate (4) Societati de investitii financiare si alte entitati de valori mobiliare
Contabilitate (5) - Institutii publice
Contabilitate (6) Organizatii nonprofit, inclusiv asociatii de proprietari
Contabilitate (7) Drepturi salariale, pensii, activitati independente si alte activitati
privind persoanele fizice
Contabilitate (8) Gestionarea fondurilor comunitare
Contabilitate (9) Fiscalitate
39
- Poziia 24. Contabilitate asigurari sociale

- Poziia 25. Contabilitate audit financiar
Raspunsul este ca Andreea nu ar trebui sa aiba nici o dilema pentru ca este normal sa
marcheze fia de opiuni numai cu acele specializari in care lucreaza i are experiena, sau a
studiat suplimentar i se considera suficient de pregatita.
2.(12.) Care este finalitatea expertizelor contabile?
Caracteristica esentiala a expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare este ca acestea au
un scop definit in momentul solicitarii si acceptarii lor de catre experti. Acest scop definit se
concretizeaza in obiectivele, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul contabil.
Finalitatea expertizelor contabile este realizarea unor documente cu valoare de mijloc de
proba pentru autoritaile judiciare. Decretul 79/1971 privind expertiza contabila i expertiza
tehnica (abrogat prin OG 65/1994) indica menirea acestor expertize ca mijloace de proba care se
dispun, la cerere sau din oficiu, de organul in drept, cnd pentru lamurirea unor fapte sau
imprejurari ale cauzei sunt necesare cunotinele unui expert. Acest fapt a ramas i astazi in
spiritul i formularea din codurile procedurale folosite in justiie.
Expertiza contabila se identifica cu insai profesia de expert contabil inca din 1921, cnd a
fost votata, aprobata i publicata Legea pentru organizarea Corpului de Contabili autorizai i
Experi contabili in Romnia.
Legea prevedea: profesiunea de expert contabil in faa
autoritailor judiciare, administrative, financiare etc. nu va putea fi exercitata dect de persoanele

facnd parte din acest corp, de unde rezulta ca utilitatea expertizei contabile, era in primul rnd
judiciara.
In cazul expertizei extrajudiciare, utilitatea este pentru partenerii de afaceri pentru
concilierea unor date, pentru angajai i angajatori etc. O expertiza extrajudiciara poate fi un
punct de plecare in a cere organelor judiciare incuviinarea expertizei judiciare ca mijloc de
proba.
3. (13.) Care sunt principiile deontologice dupa care se ghideaza expertul contabil in
efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare?
Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil,
deci si expertul contabil, sunt explicit definite in Codul etic national al profesionistilor contabili
si se refera la:
- integritate
40
- obiectivitate
- independenta
- secretul profesional
- respectarea normelor tehnice si profesionale
- competenta profesionala
- comportarea deontologica
Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele principii
deontologice:
- independenta expertului contabil
- competenta expertului contabil
- calitatea expertizelor contabile
- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile
- acceptarea expertizelor contabile
- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile
4. (14.) Care sunt calitaile esentiale ce confera autoritate stiintifico- profesionala
lucrarilor expertului contabil si cum le dezvolta?
Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari cu caracter stiintific. Prin
urmare, calitatea lor este prezumata. Totusi, argumentarea stiintifica are calitatea ei. Aprecierea
argumentarii stiintifice a expertizelor contabile se realizeaza pe doua paliere:
1. Palierul individual, concret al fiecarei expertize contabile in parte. Pe acest palier,
aprecierea calitatii expertizelor se face de catre solicitant care, de regula, judeca calitatea
expertizelor contabile in functie de utilitatea acestora in atingerea scopurilor pentru care
au fost solicitate.
2. Palierul de ansamblu al lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier
se organizeaza si se deruleaza controlul de calitate in cadrul profesiei contabile axat pe
aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale.
Documentarea i fundamentarea tiinifica sunt calitaile eseniale ce confera autoritate
tiinifico-profesionala lucrarilor expertului contabil. Acestea se dezvolta prin pregatire
profesionala continua in cadrul CECCAR.
41
GRUPA III -Categoria VII Studii de fezabilitate

1.(6.) Ce este un plan de afaceri? Care sunt cele trei elemente ale acestuia?
Planul de afaceri este un document scris ce concentreaza studiul analitic si exhaustiv al
tuturor aspectelor legate de o afacere: ce resurse si ce strategii se vor folosi si care sunt
rezultatele asteptate intr-un interval de timp.
Pentru intocmirea unui Plan de Afaceri elemente constituitive sunt :
I. REZUMATUL este intotdeauna prima parte a planului de afaceri, dar este ultimul
capitol intocmit de intreprinzator, dupa celelalte capitole ale planului de afaceri. El trebuie sa
contina elementele cele mai importante si mai interesante ale planului de afaceri. Acest rezumat
nu trebuie sa contina mai mult de 2-3 pagini.
II. DATELE DE IDENTIFICARE ALE FIRMEI
- nume;
- forma de organizare legala;
- numarul de inregistrare la registrul comertului;
- adresa, telefon, fax;
- capital social;
- date despre principalii actionari.
III. PRODUSUL
- descrierea produsului;
- descrierea functiilor acestuia;
-
date tehnice complementare: scheme, schite (non-tehnice), fotografii, descriere
amanuntita, prototip sau esantion.

IV. PIATA
- descrierea pietii: ce segment de piata - precizari de ordin geografic si demografic; venitul
mediu si obiceiurile clientilor vizati;
- dinamica pietii: ce schimbari se prevad in ceea ce priveste piata vizata pentru produs sau
serviciu si cum se vor modifica acestea, cat si strategiile de marketing pentru a se adapta la
schimbarea pietii;
- piete secundare: trebuie cautate piete noi si de asemenea planificarea penetrarii acestor
piete;
42
- testarea pietii: intreprinzatorul trebuie sa arate in plan faptul ca a cercetat piata pentru a
vedea ce doresc clientii; se stabilesc esantioane de clienti, se intocmesc chestionare si se
prelucreaza raspunsurile.
V. CONCURENTA
- Descrierea fiecarui concurent important. Concurentii principali trebuie descrisi si
clasificati in functie de cifra de afaceri, de active sau de capital propriu. Trebuie aratate in plan
caracteristicile produselor concurentei, ce diferentiaza aceste produse de altele similare si de cele
pe care intreprinzatorul si le priopune sa le produca.
- Punctele slabe si tari ale concurentei: cum sta fiecare concurent din punct de vedere al:
puterii financiare; numar de localuri; numar de ani de existenta etc.
- Avantajele concurentilor. Dupa stabilirea punctelor slabe si tari ale concurentilor, trebuie
precizate avantajele pe care le are afacerea prezentata si modul in care acestea vor fi percepute de
clienti;
- Modificari previzionate ale situatiei concurentei.
VI. VANZAREA PRODUSELOR
- Modalitati de vanzare. Dupa ce a fost identificata piata, s-a creat produsul (serviciul), s-a
analizat concurenta, trebuie descris modul in care vor fi anuntati potentialii clienti ce li se ofera,
cum se vor vinde produsele (prin retea proprie de magazine; folosind agenti de vanzari; prin
sistemul de vanzari prin posta)
- Reclama, promovarea, relatiile cu publicul: trasaturile produsului ce vor fi pune in
lumina, suma ce va fi folosita in activitatea de marketing, metodele de monitorizare ale
rezultatelor diferitelor metode de marketing?
VII. FABRICAREA PRODUSULUI
- Furnizorii. In aceasta sectiune vor fi descrisi furnizorii la care se va apela si motivele
pentru care s-au facut aceste alegeri.
- Spatiile si echipamentele. In planul de afaceri trebuie descris spatiul de lucru unde se va
desfasura activitatea. Trebuie descrise avantajele acestui spatiu, eventual chiria platita, planul de
organizare a spatiului respectiv.
- Personalul. *numarul de angajati si pregatirea lor;
*nivelul salariului acestor categorii
de angajati pentru dimensionarea cheltuielilor cu personalul.

- Depozitarea.* in special pentru activitatile productive; descrierea spatiului de depozitare,
amplasament, utilitati etc.;
43
- Controlul calitatii si garantiile oferite pentru produs sau serviciu. Planul de afaceri trebuie
sa arate ca intreprinzatorul pune pe primul plan satisfactia clientilor:
stabilirea unui pret corect pentru respectivul produs;
respectarea cu strictete a standardelor de calitate;
aducerea produsului la indemina consumatorului.
VIII. PLANUL FINANCIAR

- Definirea clara a sumei necesare, a surselor de finantare avute in vedere si modului in
care vor fi utilizate fondurile.
- Prezentarea estimarilor financiare. Se vor prezenta proiectiile bilantului, a situatiei
patrimoniului si a fluxului de numerar pe urmatorii ani.
2.(30). Un proiect investitional, cu o valoare totala a investitiei de 15.000 lei si o rata
de actualizare de 19% prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de numerar:
An
Cost de
Costuri de
investitie
15.000
exploatare
Total cost
Total incasari
0
15.000
1
6.420
6.420
2
6.620
6.620
3
7.500
7.500
4
6.600
6.500
5
8.500
8.500
Total
11.445
35.540
50.540
Calculati cash flow ul net actualizat anual aferent proiectului.
9.440
9.640
10.700
11.700
22.700
64.180
REZOLVARE
An
0
1
2
3
4
5
TOTAL
Incasari
1
9.440
9.640
10.700
11.700
22.700
64.180
Costuri
Cash
flow
(1-2)
Cash flow
net
actualizat
Flux de
numerar
(
Flux de
numerar
actualizat
Factor de
actualizare
(6/5)
2
6.420
6.620
7.500
6.500
8.500
35.540
3
3.020
3.020
3.200
5.200
14.200
28.640
4
2,536.80
2,536.80
2,688.00
4,368.00
11,928.00
24.057,6
5
3,247.80
3,247.80
3,399.00
5,079.00
12,639.00
27,612.60
6
2,729.24
2,293.48
2,017.02
2,532.74
5,296.37
21.300,48
7
0.8403361
0.7061648
0.5934158
0.4986688
0.4190494
Factorul de actualizare =
1
n
(1+i) , i = rata de actualizare (19%), n =anul
Amortizarea cumulata = 15.000 - 11.445 = 3.555

44
Durata de utilizare = 5 ani

Amortizarea anuala =
3.555
=
711
5
1. Rentabilitatea medie aferenta investitiei (RIR) =

fluxurile de numerar anuale actualizate la prezent degajate de investitie
costul mediu alinvestitiei
21.300
15.000
= 1.42
Daca rata rentabilitatii contabile > rata asteptata = se investeste

2. Termenul de recuperare a investitiei =
Costulinvestitiei
15.000
=
Flux net de lichiditati mediu anul 4.260
3.52ani
3. Valoarea neta prezenta = fluxuri pozitive viitoare de lichiditati actualizate - suma investitiei
curente = 21.300,48 - 11.445 = 9.855,48
Concluzie: proiectul trebuie realizat.
GRUPA III -Categoria VIII Analiza-diagnostic a intreprinderii
45
1. (1.)
Calculati
si
interpretati situatia neta a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea situatie financiara:
Indicator
Imobilizari
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Datorii mai mari de un an
Datorii mai mici de un an
Datorii bancare pe termen foarte scurt
31.12.n
2.000
500
150
50
1.150
350
350
Situatia neta este importanta deoarece reflecta solvabilitatea societatii la data inchiderii
exercitiului. Ea prezinta valoarea capitalurilor proprii semnificative, aceastan situatie marcheaza
atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume, maximizarea valorii capitalurilor
proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri. Situatia neta arata o imbogatire a
patrimoniului, fiind rezultatul unei gestiuni sanatoase a firmei.
46
Situatia Neta (SN) = Total
active - Total datorii = Capitalul propriu
SN = 2.000 + 500 + 150 + 50 - 1.150- 350 = 1.200

Situatia neta pozitiva reflecta o situatie economica sanatoasa deoarece activele companiei
cresc mai repede decat datoriile acumulate de aceasta, iar profiturile nete sunt in general
pozitive. In cazul de fata, se constata o situatie neta pozitiva care reflecta o gestiune economica
sanatoasa, ce maximizeaza valoarea intreprinderii, prin potentarea capitalurilor proprii.
Ponderea capitalului propriu in total active = 44%
Pondere datorii >1an= 1150/2700/100=43%
Pondere datorii <1 an = 350/2700/100=13%.
Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor, in cazul de mai sus
activul este finantat in proportie de 44% din resurse proprii, situatia neta indicand o gestionare
slaba a firmei. Activul economic al firmei este finantat in proportie de 44,44 % din capitalul
propriu, iar restul din datorii. Din activitatea firmei se degaja un surplus de numerar.
Capital permanent = Cap.propriu + DTML = 1.200 + 1.150 = 2.350
FR = FRp + Fri = (Cap.propriu-Active imob.) + DTML = 1.200 - 2.000 + 1.150 = 350
NFR = (Ac-Ds) - (DTs-CBs) = Ac - Ds - OTs = (500 + 150 + 50 - 50) - (350 - 0) = 300
NFR = stocuri + creante - OTs = 500 + 150 - 350 = 300
TN=FR-NFR=350-300=50
unde:
FR = fond rulment
NFR=nevoia de fond de rument TN= trezoreria neta Ac=active circulante
Ds=disponibilitati DTs=datorii <1 an CBs=credite bancare <1 an OTs= obligatii <1 an

2. (14.) Calculati si interpretati rata stabilitatii financiare si rata autonomiei
financiare pentru o intreprindere din domeniul consultantei financiar-contabile care
prezinta urmatoarea situatie financiara:
Indicator
Imobilizari
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
31.12.n
2.000
1.000
20.000
300
20.000
2.000
1.300
47
Datorii bancare pe termen foarte scurt
1. Lichiditatea generala = (1.000 + 20.000 + 300) / 1.300 = 21.300 / 1.300 = 16,38

2. Lichiditatea curenta = (20.000 + 300) / 1.300 = 20.300 / 1.300 = 15,61
3. FR = capitaluri proprii + datorii pe termen lung - imobilizari nete
FR = 20.000 + 2.000 - 2.000 = 20.000
Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)
= 20.000 2.000 = 18.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
= 20.000 18.000 = 2.000
4. NFR = stoc + creante - datorii de exploatare
NFR = 1.000 + 20.000 1.300 = 19.700
5. TN = FR - NFR
TN = 20.000 19.700 = 300
6. SN = active totale datorii totale = 23.300 3.300 = 20.000
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate (20.000)
da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.
Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor, activul este
angajat in datorii. Situatia neta arata o buna gestionare a resurselor firmei.
Activul societatii este finantat in proportie de 85,8 % din capital propriu, 94,4% din
fonduri proprii si atrase pe termen lung si 5,5% din resurse pe termen scurt. Fondul de rulment
pozitiv asigura echilibrul financiar si implicit lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta
din activitatea firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe
exercitii financiare succesive inseamna ca firma are o rentabilitate economica buna dar si
posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a isi intari pozitia financiara.
Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent = 20000/22000/100 = 90,9%
este foarte ridicata, este garantia autonomiei financiare viitoare.
1. Rata stabilitatii financiare reflecta masura in care firma dispunde de resurse financiare cu
caracter permanent fata de totalul pasivului. Aceste capitaluri permanente sunt formate din
capitalul propriu si capitalul imprumutat cu durata mai mare de un an, motiv pentru care se mai
numesc si surse stabile de finantare. Preponderenta capitalului financiar cu caracter permanent in
resursele financiare confera un grad de siguranta ridicat prin stabilitate in finantare.
48
Rata stabilitatii financiare =

Capital per manent
Capital propriu + Datorii pe termen lung simediu
x 100=
x 100
Total pasiv
Total pasiv
Rata stabilitatii financiare =
20.000+2.000
x 100=94.42
20.000+ 2.000+1.300
2. Rata autonomiei financiare exprima independenta financiara a societatii. Cresterea ponderii

capitalului propriu al societatii in capitalul sau permanent, are efecte benefice asupra autonomiei
financiare totale.
Rata autonomiei financiare =
Capital propriu
Capital permanent =
20.000
x
100 = 90,9%
22.000
Rata autonomiei financiare este foarte ridicata. Ea reprezinta garantia autonomiei financiare
viitoare. Aceasta rata exprima ponderea fondurilor proprii in ansamblul resurselor cu durata mai
mare de 1 an.
GRUPA IV -Categoria VI Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1. (3.) Societatea comerciala X nu mai face fata datoriilor sale exigibile. Societatea
intra in faliment avnd la baza cererea introdusa la tribunal de catre unul dintre creditori.
Situatia patrimoniului ,conform bilantului contabil de incepere a lichidarii se prezinta
dupa cum urmeaza:
N
A. Active imobilizate
Echipamente tehnologice (valoare bruta) (2131)
- Amortizarea echipamentelortehnologice (2813)
= valoareneta
Total active imobilizate (valoareneta)
B. Active circulante
Marfuri (valoarebruta) (371)
- Ajustaripentrudepreciereamarfurilor (397)
30.000
(15.000)
15.000
15.000
900
(100)
49
= valoare neta
800
Conturi la banciin lei (5121)
2.000
Total active circulante

C. Cheltuieliinavans
D. Datoriicetrebuieplatiteinmaiputin de un an
2.800
1.000
12.000
(9.450)
Furnizori (401)
E. Active circulante (obligatiicurente) nete
(B+C-D-I)
F. Total active minus obligatiicurente (A+E)
G. Datoriicetrebuieplatiteinmaimult de un an
H. Provizioanepentruriscurisicheltuieli (151)
I. Venituriinavans
J. Capital sirezerve
5.500
0
0
1.250
Capital subscrisvarsat (1012)

Rezervelegale (1061)
2.500
200
Alterezerve (1068)
4.000
Rezultatulreportat (1171)
(1.150)
Total capital sirezerve

5.550
Aportul asociatilor la capitalul social in baza statutului si contractului de societate
se prezinta dupa cum urmeaza:
asociatul A: 1.750 lei (70% din capitalul social)
asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Sa se inregistreze:
Vnzarea echipamentelor tehnologice la pretul de 7.000 lei, TVA 24%
Vnzarea marfurilor la pretul de 1.200 lei, TVA 24%
Incasarea chiriei platite in avans in suma de 1.000 lei
Restituirea chiriei incasate anticipat in suma de 1.250 lei
Stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi asociati pentru plata datoriei fata
de furnizori
Achitarea datorie ifata de furnizori.
Sa se intocmeasca bilantul de partaj.
Rezolvare:
a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare
Intocmirea bilantul initial al soc. X
Imobilizari corporale (30.000-15.000)
15.000
50
Active imobilizate total
15.000
Stocuri (900-100)
800
Casa si conturi la banci
2.000
Active circulante-total
2.800
Chelt.in avans
1.000
Datorii curente (furnizori)
12.000
Active circulante nete ( 2.800+1.00012.000-1.250)
-9.450
Total active Datorii curente (15.0009.450)
5.550
Venituri in avans
1.250
Capital si reserve
Capital subscris varsat
2.500
Reserve (200+4.000)
4.200
Rezultat reportat (pierdere)
1.150
Total capitaluri proprii (2.500+4.2001.150)
5.550
Total capitaluri
5.550
b) Intocmirea bilantului inainte de partaj

ACTIVE CIRCULANTE
I. CASA SI CONTURI LA BANCI
9.950
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL
9.950
DATORII CURENTE
12.000
ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII
CURENTE NETE (active circulante-daorii curente)
-2.050
TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE
CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT
II.REZERVE (aceasta suma este formata din repartizarea
profitului net in anii anteriori)
-2.050
2.500
4.200
51
III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR

-din exercitiul curent
-8.750
-1.150
-din lichidare
-7.600
TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerverzultatul ex.)
-2.050
TOTAL CAPITALURI
-2.050
2.(4.) Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de
reorganizare?
Conform art.94* din Legea nr. 85 din 2006, urmatoarele categorii de persoane vor putea propune
un plan de reorganizare in conditiile de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de
la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de
reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin. (6), in cazul in
care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pna la implinirea unui termen de 30 de
zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa isi fi manifestat aceasta
intentie pna la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pna la votarea raportului
prevazut la art. 59 alin. (2), detinnd impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor
cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului
definitiv de creante.
(2) La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice,
perioadele prevazute la alin. (1).
(3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie
lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de
reorganizare.
(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani
anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite in baza
prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru
infractiuni prevazute in Legea nr. 21/1996 sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au
fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere,
52
inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in

Legea nr. 21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.
(5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decaderea partilor respective din
dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia
judecatorului sindic, la faliment.
GRUPA V -Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1.(127.) Se importa din SUA produse finite spre a fi comercializate. Sa se calculeze
TVA datorata invama, in conditiile in care se cunosc urmatoarele date:
- Valoarea in vama a marfurilor = 100.000 lei;
- Taxe vamale 10%, acciza 30%
Importatorul nu beneficiaza de certificat de amnare la plata TVA in vama.
REZOLVARE:
In conditiile importului de bunuri, este necesar sa se stabileasca pretul marfurilor
negociat in conditia de livrare, conditie de livrare care este trecuta, de altfel, si in declaratia
vamala de import (DVI). In toate cazurile, pretul extern cuprinde, pe langa pretul marfii, si
cheltuielile externe de circulatie (transport, asigurare, comisioane etc.).
In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, baza de impozitare pentru un import de
bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in
vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa
pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri.
In baza de impozitare, se cuprind, de asemenea, cheltuielile accesorii precum
comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, care intervin pana la primul loc
de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in
baza de impozitare stabilita conform alineatului precedent.
Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de
transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania.
Pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate, in conditiile in care pretul extern este
exprimat in valuta, acesta se converteste in moneda nationala a Romaniei.
53
Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de

Banca Nationala a Romaniei.
Acest curs de schimb este inscris in DVI si se utilizeaza pe toata durata saptamanii
urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.
Decontarea se va face in valuta, la cursul zilei, conform termenilor contractuali.
Valoarea in vama = 100.000 lei
Taxa vamala = 100.000 lei x 10 % = 10.000 lei.
Acciza = 100.000 lei x 30 % = 30.000 lei.
TVA in vama = (100.000 lei + 10.000 lei + 30.000 lei) x 20 % = 28.000 lei.
2.(221.) S.C. Transportatorul inregistrat in scop de TVA conform art 153 din Codul
fiscal (Legea 571/2003)/ art. 316 din Codul Fiscal (Legea 227/2015) in Romnia, presteaza
servicii de transport pentru societatea GAMA stabilita in Germania si inregistrata in scop
de TVA in Germania. Bunurile se transporta din Romnia in Germania. GAMA ii
comunica Transportatorului codul de inregistrare in scop de TVA din Germania. Pretul
serviciului = 1000 euro, fara TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizati speta din
punctul de vedere al TVA stabilind tipul operatiunilor, locul lor, precum si obligatiile ce
revin platitorilor de TVA.
Livrarea intracomunitara de bunuri (LIC) reprezinta: livrarea de bunuri transportate de
catre si in numele furnizorului sau al persoanei catre care se efectueaza livrarea din Romania
intr-un alt stat membru.
Pentru a aplica regula de simplificare a TVA doua persoane juridice trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii: ambele persoane juridice sa fie inregistrate ca fiind
platitoare de TVA. Verificarea codului de TVA pentru persoanele din spatiul intracomunitar se
realizeaza pe site-ul VIES: http://ec.europa.eu/taxation_customs/vies/vieshome.do?locale=ro
Servicii de transport intracomunitar de bunuri
Daca prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in Romania, serviciile
sunt supuse regulii B2B prevazuta la art. 133 alin 2. din Codul Fiscal (Legea 571/2003)/ art. 278,
alin. (2) din Codul Fiscal (Legea 227/2015), ceea ce conduce la stabilirea in Romania a locului
prestarii pentru orice transport intracomunitar de bunuri, facturat intre doua persoane impozabile
stabilite in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul, care trebuie sa emita
factura cu TVA, daca nu se aplica vreo scutire de taxa.
Daca prestatorul se afla in Romania si va presta servicii de transport si distributie
intracomunitar de bunuri catre persoane impozabile care sunt stabilite in alte state membre,
54
serviciile de transport sunt considerate servicii intracomunitare si nu au locul prestarii in

Romania. Locul prestarii pentru servicii e considerat a fi in statul membru in care este stabilit
beneficiarul.
S.C. Transportatorul inregistrat in scop de TVA conform art 153 din Codul fiscal (Legea
571/2003)/ art. 316 din Codul Fiscal (Legea 227/2015) in Romnia, presteaza servicii de
transport pentru societatea comerciala GAMA stabilita in Germania si inregistrata in scop de
TVA in Germania - Serviciul de transport efectuat este neimpozabil in Romania conform art. 133
alin 2. din Codul Fiscal (Legea 571/2003)/ art. 278, alin. (2) din Codul Fiscal (Legea 227/2015)
(Locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care ac ioneaza ca atare este locul
unde respectiva persoana care primete serviciile ii are stabilit sediul activitaii sale economice.
Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc dect cel
in care persoana ii are sediul activitaii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul
unde se afla respectivul sediu fix al persoanei care primete serviciile. in absen a unui astfel de
loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabila care
primete aceste servicii ii are domiciliul stabil sau reedina obinuita.)
Prin transport intracomunitar de bunuri, conform art. 278 alin. (5) lit. c) Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, se intelege orice transport de bunuri ale carui loc de plecare si loc
de sosire sunt situate pe teritoriile a doua state membre diferite. Loc de plecare inseamna locul
unde incepe efectiv transportul de bunuri, indiferent de distantele parcurse pentru a ajunge la
locul unde se gasesc bunurile, iar loc de sosire inseamna locul unde se incheie efectiv transportul
de bunuri.
Locul de prestare a serviciilor de transport intracomunitar, din punct de vedere al TVA, se
considera a fi:
locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri;

Prin exceptie, in cazul in care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea
respectiva, furnizeaza un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile
competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca
transportul are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;
locul in care se presteaza serviciile, in cazul unei prestari de servicii constand in activitati
accesorii transportului, cum sunt incarcarea, descarcarea, manipularea si servicii similare
acestora;
Prin exceptie, in cazul in care astfel de servicii implica activitati accesorii unui transport
intracomunitar de bunuri si sunt prestate pentru un client care furnizeaza pentru prestatia
respectiva un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente
dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, se considera ca
prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;
55
in statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate in legatura

cu un transport intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in numele si in
contul altor persoane;
Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod valabil de
inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul
decat cel de plecare a transportului, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a
atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;
locul in care se presteaza serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate in

legatura cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care
actioneaza in numele si in contul altor persoane.
Prestarile de servicii intracomunitare se declara in declaratia recapitulativa.
Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de transport
intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania,
serviciile de transport sunt considerate achizitii intracomunitare de servicii si au locul prestarii in
Romania. Obligatia platii taxei revine beneficiarului stabilit in Romania care, daca este
inregistrat in scopuri de TVA, va aplica mecanismul taxarii inverse.
In situatia in care beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite
inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal(Legea 571/20003)/ art.317 din Codul Fiscal
(Legea 227/2015) inainte de a beneficia de acest serviciu si va depune un decont special de TVA
(formularul 301). Fiind o achizitie intracomunitara de servicii, exista si obligatia declararii
acestei operatiuni in declaratia recapitulativa lunara (390).
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara Uniunii Europene in
situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport intracomunitar de bunuri
catre beneficiari din afara Comunitatii se aplica regula B2B, serviciile nefiind impozabile in
Romania.
Daca prestatorul e stabilit in afara UE si va presta servicii de transport intracomunitar de
bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile au locul
prestarii in Romania. Beneficiarul persoana impozabila din Romania are obligatia platii TVA
pentru un astfel de serviciu, respectiv clientul din Romania va aplica TVA prin mecanismul
taxarii inverse daca e inregistrat in scopuri de TVA in Romania.
In cazul in care clientul nu e inregistrat in scopuri de TVA, va depune un decont special de
taxa; o astfel de operatiune nu reprezinta o achizitie intracomunitara de servicii, prin urmare nu
exista nici obligatia raportarii acestui serviciu in declaratia recapitulativa si nici a inregistrarii
clientului in scopuri de TVA in cazul in care nu e deja inregistrat.
56
Evidenta TVA, se tine cu ajutorul urmatoarelor documente: jurnale pentru cumparari si

jurnale pentru vanzari, registrul nontransferurilor si registrul bunurilor primite din alt stat
membru, dupa caz.
Deconturile de TVA se depun de catre persoanele impozabile, inregistrate ca platitori de
taxa pe valoarea adaugata, in functie de cifra de afaceri realizat in anul anterior, la organul fiscal
unde contribuabilul isi are domiciliul fiscal, prin posta sau direct la compartimentul cu atributii
in gestionarea declaratiilor fiscale, pe suport electronic, insotite de doua exemplare listate,
precum si prin sistemul electronic national, astfel:
- trimestrial, pana la 25 a lunii urmatoare incheierii trimestrului;
- lunar, pana la 25 a lunii urmatoare lunii de raportare inclusiv.
Fiind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaza de catre prestator declaratia
recapitulativa lunara, la rd.3 si 3.1 din decontul de TVA.
3.(229.)Precizati care sunt conditiile pentru antrepozitul fiscal in cazul accizelor.
Legea 571/2003 privind Codul Fiscal stabileste prin art. 206^21/ Legea 227/2015 privind
Codul Fiscal prin art.362 stabileste regulile generale privind antrepozitul in cazul accizelor, dupa
cum urmeaza:
(1) Producia, transformarea i deinerea produselor accizabile, atunci cnd accizele nu au fost
percepute, este permisa numai intr-un antrepozit fiscal, cu excepiile prevazute de prezentul
capitol.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica pentru:
a) berea, vinurile i bauturile fermentate, altele dect bere i vinuri, produse in gospodariile
individuale pentru consumul propriu;
b) vinurile linitite realizate de micii producatori care obin in medie mai puin de 1.000 hl de vin
pe an;
c) energia electrica, gazul natural, carbunele, lignitul i cocsul.
(3) Micii producatori de vinuri linitite prevazui la alin. (2) lit. b) au obliga ia de a se inregistra
la autoritatea competenta, potrivit prevederilor din normele metodologice.
(4) In cazul in care micii producatori prevazui la alin. (2) lit. b) realizeaza livrari
intracomunitare, acetia informeaza autoritaile competente i respecta cerinele stabilite prin
Regulamentul (CE) nr. 884/2001 al Comisiei din 24 aprilie 2001 de stabilire a normelor de
57
aplicare privind documentele de insoire a transporturilor de produse vitivinicole i eviden ele

obligatorii in sectorul vitvinicol.
(5) Atunci cnd micii producatori de vin dintr-un alt stat membru sunt scuti i de obliga iile
privind deplasarea i monitorizarea produselor accizabile, destinatarul din Romnia informeaza
autoritatea competenta cu privire la livrarile de vin primite, prin intermediul documentului
solicitat in temeiul Regulamentului (CE) nr. 884/2001 sau printr-o trimitere la acesta.
(6) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vnzarea cu amanuntul a produselor accizabile,
cu urmatoarele excepii:
a) antrepozitele fiscale care livreaza produse energetice catre aeronave sau nave;
b) acele livrari care, indiferent de tipul destinatarului - consumator final sau nu, se efectueaza
prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integranta din mijlocul de
transport care efectueaza livrarea;
c) livrarile de produse energetice in scopurile prevazute la art. 394 alin. (1) pct. 2;
d) vnzarea buteliilor de vin din cramele sau expoziiile din interiorul antrepozitului fiscal
autorizat exclusiv pentru producia de vinuri linitite i/sau spumoase.
e) vnzarea de bere in interiorul antrepozitului fiscal, autorizat exclusiv pentru producia de bere.
(7) Este interzisa deinerea unui produs accizabil in afara antrepozitului fiscal, daca acciza pentru
acel produs nu a fost perceputa. Deinerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal,
pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage obligaia de plata a acestora.
(8) Este interzisa producerea sau transformarea de produse accizabile in afara antrepozitului
fiscal, cu excepiile prevazute in prezentul capitol.
(9) Prezenta seciune nu se aplica produselor accizabile care fac obiectul unei proceduri sau al
unui regim vamal suspensiv.
Conform art. 206^23 din Legea 571/2003 / art. 364 din Legea 227/2015 s-a stabilit ca autoritatea
competenta elibereaza autorizaia de antrepozit fiscal pentru un loc numai daca sunt indeplinite
urmatoarele condiii:
58
a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea, transformarea, deinerea, primirea i/sau

expedierea produselor accizabile in regim suspensiv de accize. in cazul unui loc ce va fi autorizat
numai ca antrepozit fiscal de depozitare, volumul mediu trimestrial al ie irilor de produse
accizabile estimate la nivelul unui an trebuie sa fie mai mare dect limitele prevazute in normele
metodologice, difereniate in funcie de grupa de produse depozitate i de accizele aferente
produselor depozitate;
b) locul este amplasat, construit i echipat astfel inct sa nu permita scoaterea produselor
accizabile din acest loc fara plata accizelor;
c) locul nu va fi folosit pentru vnzarea cu amanuntul a produselor accizabile, cu excepiile
prevazute la art. 362 alin. (6);
d) In cazul unei persoane fizice care urmeaza sa ii desfaoare activitatea ca antrepozitar
autorizat, aceasta sa nu fie incapabila, sa nu fi fost condamnata definitiv sau sa nu se fi pronun at
amnarea aplicarii pedepsei pentru infractiunile stabilite in cadrul acestui articol.
e) In cazul unei persoane juridice care urmeaza sa ii desfaoare activitatea ca antrepozitar
autorizat, nici persoana insai, nici administratorii acestei persoane juridice sa nu fie incapabili,
sa nu fi fost condamnai definitiv sau sa nu se fi pronun at amnarea aplicarii pedepsei pentru
infraciunile prevazute la lit. d), dupa caz.
Art. 365 din Legea 227/2015 / art.206^24 din Legea 571/2003 prevede autorizarea ca antrepozit
fiscal astfel:
(1) Autoritatea competenta emite autorizaia de antrepozit fiscal, in termen de 60 de zile de la
data depunerii documentaiei complete de autorizare.
(2) Autorizaia conine urmatoarele elemente:
a) codul de accize atribuit antrepozitului fiscal;
b) elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat;
c) adresa antrepozitului fiscal;
d) tipul produselor accizabile primite/expediate in/din antrepozitul fiscal i natura activitaii;
59
e) nivelul garaniei;
f) perioada de valabilitate a autorizaiei, care este de 5 ani;
g) orice alte informaii relevante pentru autorizare.
(7) Antrepozitarul autorizat care dorete continuarea activitaii intr-un antrepozit fiscal dupa
expirarea perioadei de valabilitate inscrise in autorizaia pentru acel antrepozit fiscal solicita in
scris autoritaii competente reautorizarea ca antrepozit fiscal cu cel puin 60 de zile inainte de
expirarea perioadei de valabilitate, conform precizarilor din normele metodologice.
Art. 367 din Legea 227/2015 / art.206^26 din Legea 571/2003 stabilieste obligaiile
antrepozitarului autorizat astfel:
(1) Orice antrepozitar autorizat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerine:
a) sa constituie in favoarea autoritaii competente o garanie care sa asigure plata accizelor care
pot deveni exigibile, in conformitate cu prevederile art. 348 i in condiiile stabilite prin normele
metodologice;
Art. 369 din Legea 227/2015 / art.206^28 din Legea 571/2003 stabileste care sunt conditiile in
ceea ce priveste anularea, revocarea i suspendarea autorizaiei de antrepozit fiscal:
(1) Autoritatea competenta poate anula autorizaia pentru un antrepozit fiscal atunci cnd i-au
fost oferite informaii inexacte sau incomplete in legatura cu autorizarea antrepozitului fiscal.
(2) Autoritatea competenta poate revoca autorizaia pentru un antrepozit fiscal in urmatoarele
situaii:
a) In cazul unui antrepozitar autorizat, persoana fizica, daca:
1. persoana a decedat;
2. persoana a fost condamnata printr-o hotarre judecatoreasca definitiva sau s-a pronunat
amnarea aplicarii pedepsei, in Romnia sau intr-un stat strain, pentru infrac iunile prevazute la
art. 364 alin. (1) lit. d);
3. activitatea desfaurata este in situaie de faliment, dizolvare sau lichidare;
60
b) In cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoana juridica, daca:

1. in legatura cu persoana juridica a fost deschisa o procedura de faliment, dizolvare sau
lichidare;
2. persoana juridica sau oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o
hotarre judecatoreasca definitiva sau s-a pronunat amnarea aplicarii pedepsei, in Romnia sau
intr-un stat strain, pentru infraciunile prevazute la art. 364 alin. (1) lit. d), dupa caz;
c) antrepozitarul autorizat nu respecta oricare dintre cerinele prevazute la art. 367, cu excepia
obligaiei prevazute la art. 367 alin. (1) lit. l);
d) cnd antrepozitarul incheie un act de vnzare a locului;
e) In cazul in care antrepozitarul autorizat dorete sa renune la autorizaie;
f) antrepozitarul autorizat inregistreaza obligaii fiscale restante la bugetul general consolidat, de
natura celor administrate de A.N.A.F., mai vechi de 60 de zile faa de termenul legal de plata;
g) pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni, volumul mediu trimestrial al ieirilor de
produse accizabile din antrepozitul fiscal de depozitare este mai mic dect limita prevazuta in
normele metodologice, potrivit prevederilor art. 364 alin. (1) lit. a).
(8) In cazul in care antrepozitarul autorizat dorete sa renune la autoriza ia pentru un antrepozit
fiscal, acesta are obligaia sa notifice acest fapt autoritaii competente cu cel puin 60 de zile
inainte de data de la care renunarea la autorizaie ii produce efecte.
(9) In cazul anularii autorizaiei, o noua autorizaie poate fi emisa de autoritatea competenta
numai dupa o perioada de cel puin 5 ani de la data anularii.
(12) Antrepozitarii autorizai, carora le-a expirat ori le-a fost suspendata, revocata sau anulata
autorizaia i care dein stocuri de produse accizabile la data expirarii, suspendarii, revocarii ori
anularii, pot valorifica produsele inregistrate in stoc - materii prime, semifabricate, produse
finite, in condiiile prevazute de normele metodologice
61
4.(237.)Un agent economic produce 20.000 pachete de tigarete a 20 tigarete fiecare.

Pretul maxim cu amnuntul declarat de agentul economic este de 15 lei/pachet. Determinati
acciza totala stiind ca acciza unitara este de 51,49 euro/1.000 tigarete, cursul de schimb este
de 4,5223 lei/euro, acciza ad valorem este de 19% iar acciza minima este de 79Euro/1.000
tigarete.
Conform art. 339 din Legea 227/2015 / art.206^6 din Legea 571/2003, Accizele devin
exigibile in momentul eliberarii pentru consum i in statul membru in care se face eliberarea
pentru consum. Condiiile de exigibilitate i nivelul accizelor aplicabile sunt cele in vigoare la
data la care accizele devin exigibile in statul membru in care are loc eliberarea pentru consum.
Art. 343 Legea 227/2015 / art.177 din Legea 571/2003 stabileste modalitatea de calcul a
accizei dupa cum urmeaza:
- Pentru igarete, acciza datorata este egala cu suma dintre acciza specifica i acciza ad
valorem.
- Nivelul accizelor pentru igarete se actualizeaza anual, incepnd cu data de 1 aprilie,
- Acciza ad valorem se calculeaza prin aplicarea procentului legal de 14% asupra preului
de vnzare cu amanuntul al igaretelor eliberate pentru consum.
- Acciza specifica exprimata in lei/1.000 de igarete se determina anual, pe baza preului
mediu ponderat de vnzare cu amanuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem i a
accizei totale al carei nivel este prevazut in anexa nr. 1. Aceasta acciza specifica se aproba prin
ordin al ministrului finanelor publice care se publica in Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I, cu cel puin 30 de zile inainte de intrarea in vigoare a nivelului accizei totale.
Acciza totala = Acciza specifica + Acciza ad valorem
51.49 Eur x (20.000 pachete x 20
Acciza specifica =
tigarete
)
pachet
1000 tigarete
x 4.5223 lei/Eur = 20.596 Eur
x 4.5223 lei/Eur = 93.141,29 Lei

Acciza ad valorem = 19% x (15 Lei/pachet x 20.000 pachete) = 19% x 300.000 Lei = 57.000 Lei
Acciza totala = 93.141,29 Lei + 57.000 Lei = 150.141,29 Lei
150.141,29
Acciza total (EUR) =
Lei
Eur
400
:4.5223 Lei/Eur = 83 EUR/1000 tigarete
83 Eur/ 1000 tigarete > acciza minima (79 Eur/1.000 tigarete)

Incepand cu 01 ianuarie 2016, in conformitate cu prevederile art. 343 din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si, respective, pct. 5
din NM de aplicare, pentru tigarete :
ACCIZA TOTALA = A1 + A2, unde:
62
A1 = K1 (acciza specifica din Anexa nr.1) x Q1;

A2 = K2 x PA x Q2
unde :
Q1 = nr. de unitati de 1000 de tigarete;
K2 = 14 % aplicat asupra Pretului cu amanuntul
Q2 = Q1/20
A1 = (430,71 lei/1000 tigarete ) x 400 = 172.284 lei
A2= 14 % x 15 lei/pachet x 20.000 pachete = 42.000 lei.
A = A1 + A2 = 172.284 lei + 42.000 lei = 214.284 lei
Conform art. 343 alin. (6) acciza datorata nu poate fi mai mica decat nivelul accizei
minime exprimate in lei/1000 tigarete care este de 97 % din nivelul accizei totale prevazute in
Anexa nr.1.
Acciza minima = 97 % x 430,71lei/1000 tigarete x 400 = 167.115 lei < 214.284 lei.
GRUPA V -Categoria XII Doctrina si deontologie profesionala

1.(65.) Ce se intelege prin autonomia Corpului?
Autonomia este in general situatia celui care nu depinde de nimeni, care are deplina
libertate in actiunile sale.Autonomia Corpului face din aceasta un organism de autoreglementare
63
in profesie; aceasta presupunenesubordonarea vreunei autoritati.Corpul, prin regulamentul sau,

prin statutul sau, nu este subordonatvreunui organism statal. Dimpotriva, prin delegatia primita
din partea autoritatilor publice, acorda si retragedreptul de exercitare a profesiei de expert
contabil si de contabil autorizat si are dreptul sa controlezecompetenta si moralitatea membrilor
sai. Prin organele alese, Corpul este reprezentat in fata autoritatilorpublice, precum si in
raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate. Corpul colaboreazacu
organele de specialitate ale statului in elaborarea de norme legate de profesia contabila, dar
normele delucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul activitatii Corpului.
2.(68.) Care sunt atributiile Conferintei Nationala Ordinara?
Conferinta Nationala Ordinara se intruneste anual prin grija Consiliului Superior, care
alege locul si stabileste data; convocarea Conferintei Nationale ordinare se face cu cel putin 20
de zile inaintea datei de desfasurare a acesteia.
Conferinta Nationala ordinara are atributiile prevazute de art. 31 din Ordonanta
Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor
autorizati, republicata.
In exercitarea atributiilor sale legale, Conferinta Nationala ia si urmatoarele masuri:
a) aproba prin vot deschis situatiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor, executia
bugetului de venituri si cheltuieli pentru exercitiul financiar incheiat, precum si bugetul de
venituri si cheltuieli al exercitiului financiar viitor, prezentate de Consiliul Superior;
b) aproba prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central si teritorial, sistemul de
salarizare pentru anul urmator, precum si principiile si criteriile de organizare si de salarizare a
personalului angajat al Corpului;
c) aproba prin vot deschis sistemul de acordare si cuantumul cheltuielilor de deplasare si
reprezentare;
d) alege si revoca presedintele si membrii Consiliului Superior si ai comisiei de cenzori; alege si
revoca presedintele si 2 membri ai Comisiei superioare de disciplina;
e) aproba raportul Consiliului Superior referitor la rezultatul alegerilor privind reinnoirea
mandatelor membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor alesi;
f) aproba prin vot deschis nivelul indemnizatiilor pentru organele alese ale Corpului;
g) aproba normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale, constatarea
abaterilor si aplicarea sanctiunilor administrative si/sau disciplinare membrilor sau personalului
angajat;
64
h) stabileste anual cotizatiile datorate de membrii Corpului si taxele de inscriere in evidentele

Corpului;
i) confirma lista cuprinzand membrii de onoare ai Corpului, in conformitate cu Anexa nr. 3 la
prezentul regulament;
j) stabileste masurile necesare si urmareste indeplinirea altor atributii prevazute de actele
normative, precum si a propriilor hotarari.
3.(69.) Care sunt atributiile Consiliul Superior?
Consiliul Superior are urmtoarele atributii:
a) alege dintre membrii sai 5 vicepresedinti ai Consiliului Superior: 4 dintre acestia sunt alesi
dintre expertii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizati;
b) asigura elaborarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Corpului,
solicitnd avizele Ministerului Finantelor si Ministerului Justitiei; regulamentul de organizare si
functionare nu va fi inaintat pentru aprobare fara avizele favorabile ale celor doua ministere;
c) asigura elaborarea si completarea Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor
contabili si contabililor autorizati;
d) asigura administrarea si gestionarea patrimoniului Corpului;
e) delibereaza asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil si de contabil
autorizat;
f) vegheaza ca Regulamentul privind dobndirea calittii de expert contabil si contabil autorizat
s fie strict aplicat;
g) asigura coordonarea activitatii consilillor filialelor; stabilete metodologia de elaborare a
bugetului de venituri si cheltuieli al Corpului;
h) aproba statele de functii ale Corpului si filialelor;
i) asigura participarea membrilor sai in cadrul unor comisii de studii si cercetari destinate a face
s progreseze profesia si stiina contabila sau in diverse grupe de lucru din cadrul institutiilor
guvernamentale si neguvernamentale, la solicitarea acestora;
j) decide in termen de 30 de zile asupra contestatiilor facute impotriva hotarrilor luate de
Comisia superioara de disciplina;
k) aproba normele privind desfasurarea activitatii curente a compartimentelor si verigilor
organizatorice ale Corpului;
1) ia toate msurile necesare pentru desfasurarea in bune condiii a activitatii de acordare a vizei
anuale pentru exercitarea profesiei si a celei de asigurare a riscului profesional de ctre toti
65
membrii Corpulul;
m) Indeplineste alte atributii prevzute de lege, regulament si hotararile Conferintei Nalionale a
experilor contabili si contabililor autorizati.
4.(71.) Care sunt atributiile Adunarii generale a filialei CECCAR?
Atributiile Adunarii generale ale filialei CECCAR sunt:
a) Aproba raportul de activitate prevazut de Consiliul filialei pentru perioada raportata.
b) Aproba executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul expirat, insotit de raportul
cenzorilor asupra gestiunii filialei , precum si bugetul de venituri si cheltuieli pentru exercitiul
viitor;.
c) Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii profesionale
a membrilor contabili si aproba lista membrilor care vor fi supusi controlului de calitate in anul
viitor;
d) Alege si revoca presedintele si membrii Comisiei de Disciplina a filialei.
e) Alege si revoca presedintele si membrii Consiliului, precum si cenzorii;
f) Propune dintre membrii sai, candidatii pentru functia de presedinte si de membru in Consiliul
Superior;
g) Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.
h) Indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de Regulament, de Codul etic national al
profesionistilor contabili sau hotarate de Consiliul Superior.
5.(108.) Ce se intelege prin publicitate in profesia contabila?
Spre deosebire de alte domenii de activitate, promovarea serviciilor financiar contabile
trebuie sa se realizeze in limitele deontologiei profesionale. Normele impuse de organismele
profesionale (prevazute in Codul etic CECCAR) reglementeaza si definesc regulile jocului pe o
piata concurentiala acerba astfel incat reputatia profesiei contabile sa nu fie afectata. Astfel
profesionistul contabil nu trebuie sa compromita profesia atunci cand isi promoveaza serviciile
profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa fie onest si nu trebuie:
a) Sa exagereze in nici un fel calitatea serviciilor oferite, a calificarilor detinute sau a experientei
castigate,
b) Sa faca referiri compromitatoare la comparatii nefundamentate cu activitatea altor
profesionisti contabili.
Semnificatia termenilor specifici in intelesul Codului etic:
66
Publicitate = comunicarea catre public a informatiilor asupra serviciilor oferite sau a calificarilor
pe care le poseda un profesionist contabil, in scopul obtinerii de lucrari;
Anuntul = comunicarea catre public a unor fapte privind un profesionist contabil, care nu sunt
destinate pentru promovarea acestui profesionist sau a societatii sale;
Oferta (directa sau indirecta) = este concretizata in demersurile facute pe langa un potential
client, in scopul de a-i propune servicii profesionale.
Publicitatea si oferta sunt permise exclusiv pentru liber-profesionistii contabili membri
activi ai CECCAR.
Conform Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania, sunt interzise:
a) Inserari personale facute in presa, in publicatiile profesionale sau altele, prin scrisori, afise,
etc. si in general toate procedeele publicitare, atunci cand acestea folosesc comparatii cu alti
membrii sau, prin modul de prezentare si continut, aduc prejudicii in vreun fel altor membri;
b) Oferta, atunci cand prin ea se acorda reduceri din onorariu, comisioane, tarife reduse sau alte
avantaje, precum si atunci cand face in vreun fel uz de un mandat politic sau de o functie
administrativa.
Conform Codului etic, anunturile sunt permise in urmatoarele cazuri:
a) Anunturi in presa, cu conditia sa nu contravina regulilor de etica profesionala, trebuind sa:
- aiba un caracter sobru si informativ
- respecte un format corespunzator
b) Inserarea in presa locala a unor anunturi de informare a publicului despre o prima deschidere
de cabinet sau schimbare de adresa .
c) Inserarile in anuare, carti de telefon, cataloage de firme etc. sunt permise cu conditia de fi
limitate la indicarea informatiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul.
Este permisa de asemenea tiparirea de brosuri de prezentare.
67

Lucrare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Elaborarea situatiilor financiare ............................................................................................pag. 2

GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiareanuale

evidentierea subventiei de incasat:

amortizarea lunara a aautobubului , aferente subventiei, timp de zece ani ( 70.000 /

Subventii pentru investitii

primirea subventiei pentru achizitia autobuzului pentru transportul in comun

Vanzarea imobilizarii dupa 10 ani :

Scaderea gestiunii de imobilizarea vanduta:

Amortizarea instalatiilor si mijloacelor de

Cheltuieli privind activele cedate si alte

Daca conditiile subventiei nu sunt respectate subventia se va restitui in totalitate:

Subventii pentru investitii

Alte cheltuieli de exploatare

Restituirea subventiei = PLATA

2. Facturarea costurilor de reconditionare ( 2.000 + TVA)

3. Se reintorc materiile prime reconditionate

3.(6). Societatea Comerciala A importa in comision marfuri din Canada, pentru

dupa modul de realizare de catre SCE a importului, se disting:

6. dupa destinatia marfurilor importate, exista:

SCE deconteaza datoriile fata de furnizorul extern si unitatile externe prestatoare de

in final, SCE regularizeaza avansul primit initial de la clientii interni.

FISA DE CALCUL A IMPORTULUI

Val. Externa FOB

a) In contabilitatea entitatii de import export (comisionarul) se vor face inregistrarile:

- Incasare clienti (beneficiarii importurilor):

- Se reflecta achitarea in lei a datoriilor calculate in vama:

Conturi la banci in lei

Alte impozite, taxe si varsaminte

Fonduri speciale - taxe si

- Plata furnizorului extern:

Conturi la banci in valuta

- Facturarea comisionului catre beneficiarul importurilor:

b) In contabilitatea entitatii beneficiare a importului se vor face inregistrarile:

- Evidentierea comisionului datorat entitatii intermediare (comisionarul):

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si

Conturi la banci in lei

4.(25). Se inregistraza in contabilitate contractarea unui credit bancar pentru nevoi

Credite bancare pe termen scurt

Dobanzi aferente creditelorbancare pe

Conturi la banci in lei

Conturi la banci in lei

Conturi la banci in lei

Conturi la banci in lei

Credite bancare pe termen

Conturi la banci in lei

Conturi la banci in lei

5.(38). In cursul unei luni (Li), o unitate patrimoniala inregistreaza urmatoarele

( 1.000 x 150 )+(750 x 157) 150.000+ 117.750

La 11.Li se inregistreaza iesiri de 800 buc.

Cheltuieli cu materiile prime

La 15.Li se inregistreaza iesiri de 450 buc.

Cheltuieli cu materiile prime

( 500 x 153 )+(250 x 177) 76.500+44.250

La 25.Li se inregistreaza iesiri de 350 buc.

Cheltuieli cu materiile prime

Intreprinderea TESA livreaza intreprinderii TERA marfuri in valoare

Venituri inregistrate in avans (dobnzi cuvenite)

Scoaterea din evidena a marfurilor vndute

Incasarea primei rate

Includerea in venituri a dobnzii in prima luna 20000*2% = 400 lei

Venituri din dobanzi

b) Inregistrarile din contabilitatea clientului (detailistului): intreprinderea TERA