PROIECT

MANAGEMENTUL
PROIECTELOR

Muntean Anca Nicoleta

An 3 , Grupa 5

FI TIP DE PROIECT
TITLUL PROIECTULUI: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea
infrastructurii Gradinitei Amicii din orasul Sebes, Jud.Alba;
BENEFICIARUL (APLICANTUL): Primaria orasului Sebes;
ARIA TEMATICA:
- programul operaional - Programul operaional regional;
- axa prioritar Axa prioritar 3. Imbunatatirea infrastructurii sociale;
- domeniul de intervenie 3.4. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea
infrastructurii preuniversitare, universitare i a infrastructurii pentru formare
profesional continu;
LOCATIA PROIECTULUI:
- regiunea Centru;
- judeul Alba ;
- localitatea Sebes;
DESCRIEREA proiectului:
- scop - Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea i echiparea infrastructurii
Grdiniei Amicii din oraul Sebes, jud.Alba pentru mbuntirea condiiilor
normale de desfurare a activitaiilor. Consideram necesar acest proiect deoarece
gradinita constituie o etapa fundamentala in dezvoltarea copilului, nu doar prin
continutul stiintific al procesului instructiv-educativ ci si prin libertatea de actiune
oferita prescolarului care-i stimuleaza interesele de cunoastere si contribuie la
largirea campului de relatii sociale;

-obiective :
Dotarea cu echipamente educationale IT, cari pentru copii, jucarii, asigurarea cu
materiale didactice.
Amenajarea spaiului de joaca conform normelor europene pentru activiti
recreative.
Schimbarea sistemului de ncalzire actual cu un sistem de ncalzire prin
pardoseala.
Perfecionarea cadrelor didactice pentru ridicarea nivelului educaiei precolare.
Restabilirea condiiilor igienico-sanitare i de confort.
Reabilitatea finisajelor si a instalatiilor.
-justificarea proiectului :
n prezent n Romnia nu exist politici coerente n domeniul EICZ. Politicile
(inclusiv reglementrile) sunt fragmentate. ngrijirea copilului i educaia timpurie sunt
reglementate separat. Grdiniele reprezint principalele servicii pentru copiii 3-6 ani,
rata de nscriere fiind de 87% n rndul acestora. Grdiniele sunt servicii educaionale,
dei unele dintre ele, funcionnd pe durata ntregii zilei, ofer i servicii de ngrijire
pentru copiii ai cror prini muncesc.
Serviciile de ngrijire a copilului pentru copiii sub trei ani sunt furnizate sub forma
diferitelor aranjamente informale. Serviciile publice destinate acestor copii (creele)
acoper doar un mic procent al copiilor din aceast grup de vrst. Aceste servicii sunt
privite mai ales ca servicii de ngrijire; nu exist o politic educaional pentru copii sub
trei
ani.
Romnia a derulat totodat programe adresate copiilor care provin din familii cu
un nivel socio-economic sczut sau care au dizabiliti, dezvoltnd pentru acetia centre
de zi sau centre de recuperare. Acestea sunt ns destul de puine la numr n raport cu
nevoia existent.
Exista un interes deosebit pentru dezvoltarea gradinitelor. Acest interes este
rezultatul schimbrilor structurilor familiale i al numrului crescut de femei pe piaa
forei de munc. Cum ngrijirea copiilor este perceput de obicei ca fiind
responsabilitatea femeii ntr-o familie, organizarea serviciilor de ngrijire a copiilor pe
timpul zilei devine un factor vital n asigurarea egalitii de anse ntre femei i brbai.
Situatia actuala a gradinitei nu este tocmai favorabila pentru desfasurarea in
conditii optime a activitatiilor. Obiectivele trebuie realizate pentru crearea unui mediu
placut copiilor.
O provocare pentru diferitele servicii de EICZ, precum centrele de zi, este dat de
faptul ca acestea sunt servicii importante pentru copii i prini n acelai timp. Ele pot
reprezenta faciliti n care copiii mici sunt ngrijii cu cldur i, totodat, le sunt oferite
oportuniti de a se juca i nva mpreun cu copii de aceeai vrst. Valoarea i efectele
EICZ asupra bunstrii, nvrii i dezvoltrii copiilor, asupra succesului lor n coal i
n via, n general, nu pot fi neglijate. Cercetrile au dovedit c serviciile de EICZ de
calitate sunt benefice n special pentru copiii care provin din familii cu un nivel socioeconomic sczut i pentru copiii cu dizabiliti sau cu dificulti de nvare.

Serviciile de EICZ au n acelai timp un important rol preventiv, de aceea ele ar trebui s
se afle n strns legtur cu alte servicii destinate copiilor i familiilor. Funcia lor
principal este aceea de a-i sprijini pe prini n creterea i educarea copilului lor. Acest
fapt subliniaz necesitatea furnizrii de servicii de sprijin timpurii i importana
aciunilor de prevenire.
Uniunea European a stabilit, n cadrul Consiliului de la Barcelona (2002),
obiective clare privind creterea egalitii de anse, prin mbuntirea participrii
femeilor pe piaa forei de munc. Una dintre politicile cheie, menite s faciliteze
participarea femeilor n munc i s sprijine prinii n atingerea unui echilibru ntre
munc i viaa de familie, se refer la creterea sprijinului pentru ngrijirea copiilor, n
special pentru familiile care au dificulti n accesarea unui asemenea serviciu sau care nu
i-l permit.
-contextul proiectului :
Analizele facute asupra evolutiilor recente in rndul grdinielor evidentiaza
tendinta de crestere a numarului solicitrilor pentru locuri n grdinie.
Ascensiunea puternica a consumului in Romania a devenit o
tendinta.
Consumatorii romani devin tot mai atenti la raportul pret-calitate, mai selectivi in
alegerea locaiei potrivite pentru copii si mai educati in ceea ce priveste serviciile oferite..
In acest fel concurenta devine mai intensa in rndul grdinielor din localitate,
detinatorii acestora efectuand cat mai multe modificari pentru a satisface pe deplin
necesitatile consumatorului.
Progresele inregistrate in lucrarile de dezvoltare si modernizare a infrastructurii
grdinielor creeaza premise pentru continuarea trendului crescator a nivelului de
pregtire.
Proiectul de lege reglementeaza cadrul legal privind asigurarea serviciilor de
educatie si ingrijire pentru toti copiii pana la absolvirea clasei a 4-a primare. Romania isi
indeplineste astfel obligatiilor care ii revin ca stat membru UE. Consiliul European de
primavara de la Barcelona din 2002 a stabilit ca: Statele membre trebuie sa inlature
cauzele care impiedica participarea femeilor pe piata fortei de munca si trebuie sa faca tot
posibilul ca, tinand seama de cererea de facilitati de ingrijire a copilului si in conformitate
cu modelele nationale de ingrijire, sa asigure ca, pana in 2010, cel putin 90% dintre copiii
cu varste cuprinse intre 3 ani si varsta obligatorie de scolarizare beneficiaza de servicii de
ingrijire si cel putin 33% dintre copiii cu varsta sub 3 ani beneficiaza de servicii de
ingrijire.
Asigurarea de asemenea servicii de ingrijire a copiilor este considerata de catre
Consiliul si Comisia Europeana ca fiind un pas esential in realizarea egalitatii de sanse
intre femei si barbati, in cresterea participarii femeilor pe piata muncii si a reconcilierii
vietii profesionale cu viata de familie si ocupa un loc important in cadrul politicilor UE.
Reconcilierea carierei profesionale cu viata de familie este prevazuta si in
Memorandumul Comun in Domeniul Incluziunii Sociale semnat intre Romania si UE in
2005: Este urgent sa se dezvolte un ansamblu de servicii de ingrijire a copilului mic
pentru a facilita participarea femeilor la activitatile economice: crese si gradinite in regim
de internat, servicii socio-medicale de supraveghere in comunitate a copiilor in primul an

de viata si centre de zi, in special in mediul rural. Ministerul arata ca proiectul de lege
raspunde si altor obligatii asumate pe plan international de Romania.
Initiativa Ministerului Muncii tinteste sprijinirea familiilor care gasesc cu greu
solutii pentru ingrijirea micutilor in afara orelor de gradinita si de scoala. Potrivit
expunerii de motive a proiectului, asigurarea acestor servicii este esentiala in conditiile in
care tot mai multe femei sunt angajate, iar programul de lucru, in special la firmele
private, este tot mai incarcat. Initiatorii proiectului de lege sustin ca aceste centre pot
functiona si pe timpul vacantelor, iar unul dintre castiguri ar fi ca femeile pot reveni mult
mai repede la locul de munca dupa ce au nascut. Proiectul de lege a fost elaborat in cadrul
unui proiect de infratire institutionala dintre Autoritatea Nationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului si Centrul de Cercetare si Dezvoltare pentru Bunastare si Sanatate
(STAKES) din Finlanda.
-activitile proiectului : tipurile de activitati si subactivitati necesare pentru
realizarea proiectului (constructii, achizitii, publicitate etc.)
1. Derularea procesului de selectie a furnizorului serviciului de consultanta pentru
elaborarea documentatiei si managementului proiectului
1.1. Elaborarea cererii de oferta pentru serviciul de consultanta
1.2. Primire oferte de la potenialii prestatori
1.3. Analiz i evaluare oferte
1.4. Selectia ofertei optime si semnarea contractului
2. Elaborarea documentatiei aferente proiectului
2.1. Elaborarea cererii de finantare
2.2. Elaborarea studiului de fezabilitate
2.3. Intocmirea dosarului de proiect si depunerea dosarului la autoritatea contractanta
2.4. Elaborarea raspunsului la solicitari
3. Evaluarea proiectului i semnarea contractului de finantare
4. Constituirea echipei proiectului
4.1. Alocarea responsabilitatiilor echipei in functie de sarcinile pe care le are fiecare
membru.
4.2. Determinarea termenelor de finalizare a proiectului pentru a nu se depasi perioada
alocata pentru implementarea proiectului.
5. Activitatea de modernizare si reabilitare
5.1. Elaborarea caietului de sarcini care contine:
- achizitionarea a 10 calculatoare, 30 de carti, 50 de jucarii
- amenajarea spatiului de joaca
- schimbarea sistemului de incalzire
- restabilirea conditiilor igienico-sanitare
5.2. Organizarea licitatiei in vederea alegerii furnizorului cel mai eficient in functie de
caietul de oferta prezentat de catre fiecare firma in parte.
5.3. Selectarea furnizorului de servicii pentru asigurarea calitatii lucrarilor.
6. Demararea lucrarilor de renovare
7. Activitati de achizitii echipamente si dotari
7.1. Elaborarea caietului de sarcini pentru stabilirea exacta a achizitiilor care trebuie
facute.

7.2. Elaborarea licitatiei pentru alegerea furnizorului cu pretul cel mai avantajos si
calitatea cea mai buna.
7.3. Selectarea furnizorului potrivit pentru ca lucrarea sa fie de cea mai buna calitate.
7.4. Achizitionarea si punerea in functiune a ehipamentelor necesare pentru derularea
activitatiilor.
8. Derularea activitatii de publicitate pentru informarea populatiei de existenta
proiectului: realizarea unui panou cu informatii privind derularea proiectului, realizarea
unui panou cu informatii privind finalitatea proiectului, anunt la postul local de cablu tv,
reclama la postul de radio local.
9. ncheierea unui contract privind asigurarea investiiei
10. Elaborarea rapoartelor i a cererilor de rambursare ctre Autoritatea contractant
11. Receptia si darea in folosinta a infrastructurii.
12. Auditul financiar al proiectului
-rezultatele proiectului - corelarea rezultatelor cu obiectivele:
a) Rezultate directe:
Acest proiect va duce la cresterea confortului copiilor, la imbunatatirea
infrastructurii, marirea gradului de ocupare a cadrelor didactice, precum si
alinierea la normele europene in aceasta privinta, reducerea costurilor cauzate de
sistemul de incalzire existent.
Dotarea cu 10 echipamente educationale IT, 30 cari pentru copii, 50 de
jucarii pentru dezvoltatrea creativitatii, asigurarea de materiale didactice.
Amenajarea unui spaiu de joaca conform normelor europene pentru
activiti recreative.
Schimbarea sistemului de ncalzire actual cu un sistem de ncalzire prin
pardoseala.
Restabilirea condiiilor igienico-sanitare i de confort a grupurilor sanitare
din incinta institutiei.
b) Rezultate indirecte:
In urma modernizarii gradinitei si a investitiilor realizate a crescut
multumirea parintilor in ceea ce priveste conditiile in care copiii acestora isi
desfasoara orele.
-beneficiarii proiectului:
a) Beneficiarii directi:
- solicitantul, care este Primaria orasului Sebes.
- grupurile tinta doresc succesul proiectului pentru a obtine ceea ce s-a planificat,
acestia sunt copii intre 3 si 6 ani care sunt in numar de 90 de copii in prezent,
provenind in general din familii unde ambii parinti lucreaza.
b) Beneficiarii indirecti:

- beneficiarul indirect al proiectului este reprezentat de comunitatea locala, care

isi va putea triumite copii la gradinita in conditii de siguranta.
- unitatile de invatamant, prin cresterea calitatii in indrumarea informala.
MANAGEMENTUL PROIECTULUI:
- echipa de proiect:
Nr. Nume
si Functia
Responsabilitati
Crt. prenume
proiectului
1

Munteanu
Claudiu

Manager de
proiect

Popescu Andrei

Responsabil
financiar

Popovici Daniel

Responsabil
logistica si
achizitii

in

cadrul Experienta
relevanta,
competente
supervizeaza activitatile Studii tehnice
echipei de implementare
superioare
asigura
relatia
cu Participarea la
Autoritatea Contractanta
traininguri
elaboreaza si planifica un
plan integrat de proiect
controleaza riscurile si
problemele
determina caracteristicile
specifice
ale
echipamentelor
coordoneaza activitatile Absolvent
al
necesare pentru o mai Facultatii
de
buna
desfasurare
a Stiinte
serviciilor de contabilitate Economice
completeaza si/sau preda
la semanre documentele
financiare
elaboreaza bugetul
asigura
planificarea, Studii tehnice
coordonarea si controlul superioare
activitatilor
informeaza managerul cu
stadiul proiectului
asigura
relatia
cu
furnizorii de echipamente
supravegheaza montarea
si testarea echipamentelor
intocmeste documentatia
economica pentru licitatii

-metodologia de implementare : Se va realiza o corelare intre cele trei metode

manageriale: management prin proiecte, management prin obiective si
management prin bugete.

Managementul prin proiecte - poate fi definita ca un sistem de management cu

o durata de actiune limitata pana la cativa ani. Este conceput in vederea
solutionarii unor probleme complexe cu un puternic caracter inovational care
implica aportul a mai multi specialisti din diferite compartimente integrati
temporar intr-o retea organizatorica autonoma.
Managementul prin obiective - este o metoda de management prin care
conducatorii superiori si cei subordonati lor identifica impreuna telurile
organizatorice comune, definesc domeniul major al responsabilitatilor individuale
ale fiecaruia dintre ei, precizeaza doar rezultatele asteptate si folosesc masurile pe
care le intreprind doar ca ghid pentru unitatile operative, fixand contributia
fiecarui compartiment si a membrilor acestora.
Managementul prin bugete - este un sistem de management ce asigura
previzionarea, controlul si evaluarea activitatii firmei si a principalelor sale
componente procesuale si structurale cu ajutorul bugetelor.
Metodologia de implementare cea mai potrivit pentru acest proiect este
managementul prin proiecte deoarece sunt detaliate toate activitile i
subactivitile i bine delimitate n timp, bugetele aferente acestora, precum i
persoanele responsabile de acestea.
-Riscuri:
Cel mai mare risc este reprezentat de riscul de nefinantare din partea U.E. acest lucru
atragand dupa sine nerealizarea proiectului. Deasemenea exista riscul de a depasi
valoarea bugetului necesar efectuarii proiectului, sau de a fi intrerupt din diverse cauze.
1.Riscul de a nu primi finantare:
Masuri de atenuare a efectelor :
Consolidarea in continuare a capacitatii administrative
Pregatirea portofoliului de proiecte
Pregatirea sistemelor de management si control
Organizarea unor sesiuni de instruire
2.Riscul de furnizori
Analizand atent furnizorii va ajuta firma ce realizeaza proiectul sa vada daca
anumiti furnizori au sub - sau supraestimat anumite riscuri, introducand totodata in
contracte preturi corespunzatoare acestei supra sau subaprecieri a riscurilor. Utilizand
aceste informatii, compania poate stabili pretul corect pentru fiecare prestatie.
Masuri de atenuare a efectelor
Stabilirea de contracte solide

DURATA ACTIVITILOR: (grafic Gantt)

Anul 1

Nr. Activitate/Subactivitate
Crt

L1

1.

Derularea procesului de selectie a

furnizorului serviciului de consultanta pt.
elaborarea documentatiei pt.proiect
2. Elaborarea
documentatiei
aferente
proiectului
3. Evaluarea proiectului si
semnarea contractului de
finantare
4. Constituirea echipei de proiect
5. Activitatea de modernizare
si realibitare
6. Demararea lucrarilor de
renovare
7. Activitati de achizitii echipamente si dotari
8. Realizarea publicitatii
9. Asigurarea investitiei
10. Elaborarea rapoartelor si a cererilor de
rambursare
11. Darea in folosinta a infrastructurii
12. Auditul financiar

L2

L3

L4

L5

L6

L7

L8

L9

L10

L11

L12

Nr. Activitate/Subactivitate
crt
1. Derularea procesului de selectie
a furnizorului serviciului de
consultanta
pt.
elaborarea
documentatiei pt.proiect
2. Elaborarea
documentatiei
aferente proiectului
3. Evaluarea proiectului si
semnarea contractului de
finantare
4. Constituirea echipei de proiect
5. Activitatea de modernizare
si realibitare
6. Demararea lucrarilor de
renovare
7. Activitati
de
achizitii
echipamente si dotari
8. Realizarea publicitatii
9. Asigurarea investitiei
10. Elaborarea rapoartelor si a
cererilor de rambursare
11. Darea
in
folosinta
a
infrastructurii
12. Auditul financiar

Anul 2
L1 L2

L3

L4

L5

L6

L7

L8

L9

L10

L11

L12

Anul 3
L1 L2

RELAIA CU ALTE PROGRAME SAU STRATEGII NAIONALE/EUROPENE:

Pe lng cadrul legislativ care marcheaz directiile de politica educationala in domeniul
dezvoltarii timpurii, o serie de evenimente si actori la nivel international si national au
contribuit la promovarea si orientarea preocuparilor spre educatia timpurie. Dintre
acestea, cele mai importante sunt:

MOD DE RELAIONARE
Plan national de dezvoltare

P4 : Dezvoltarea resurselor umane, promovarea

ocuparii si incluziunii sociale si intarirea
capacitatii administrative

Plan de dezvoltare al regiunii Centru 1.2.2.5 Infrastructura Educationala

pentru perioada 2007-2013
Strategia de dezvoltare a
Municipiului Blaj 2009-2013

C1:Dezvoltarea unui sistem de servicii

educationale si de formare profesionala a
membrilor comunitatii, acoperind nevoile
personale ale ficarui locuitor corelate cu
interesele comunitare

SUMMIT-UL ONU DIN ANUL 2000, prin care statele membre au fost chemate sa
investeasca in educatia timpurie din urmatoarele considerente:
noile perspective ale evolutiei familiei la nivel mondial
accentele prezente in politica mondiala privind echitatia sociala
tendintele la nivel international cu privire la drepturile omului
aparitia Conventiei privind drepturile copilului
noi dimensiuni ale procesului de emancipare a femeii
constientizarea beneficiilor economice ale educatie timpurii
aparitia unor noi studii privind dezvoltarea copilului in perioada educatie timpurii.
Integrarea Romaniei in UE in ianuarie 2007 a largit contextul si cerintele educationale
pentru acest segment de varsta, atribuindu-i o viziune mai ampla si o armonizare cu
reglementarile europene in domeniu.

SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:
Dupa incetarea finantarii proiectului, proiectul va continua sa primeasca fonduri pentru
desfasurarea normala a activitatiilor de la bugetul local.
Resursele umane, educatoarele, care opereaza in structura nou creata vor beneficia
in mod regulat de cursuri de perfectionare.
Valoarea totala a proiectului se incadreaza in limitele financiare prevazute pentru
tipul respectiv de proiect.
Sustenabilitatea institutionala: membrii echipei de executie vor ajuta la ducerea la
bun sfarsit a proiectului; ei au experienta si sunt specializati in efectuarea tipului de
activitati de natura modernizarii si reabilitarii instalatiilor.
PUBLICITATEA PROIECTULUI: (de studiat Manualul Identitii Vizuale)
Nr.

Activitatea de informare i
publicitate

Durata estimat/
Perioada

Costuri estimate

1.

Anunturi in ziar local

24 saptamani

800 RON

2.

Afisaj la amplasamentul
constructiei

78 saptamani

6000 RON

3.

Banner

78 saptamani

2400 RON

Total

9200 RON

Publicitatea proiectului conform Manualului de Identitate Vizual

Manualul de Identitate Vizual reprezint ghidul de urmat n domeniul publicitii
i comunicrii cu presa pentru toi beneficiarii de finanri acordate de ctre Uniunea
European.
Responsabil activitate: echipa de proiect. Aceasta va fi responsabil de cunoaterea
prevederilor din cadrul manualului i aplicarea lor. Echipa de proiect va colabora cu
firma de editare a materialelor publicitare, desemnat n urma aplicrii procedurilor de
achiziii publice.
Manualul va reprezenta parte component a contractului de finanare din acest
motiv publicitatea proiectului este considerat o activitate distinct cu o linie de buget
dedicat.
Concret, aplicarea regulilor de identitate vizual se refer la formatul i coninutul
materialelor publicitare, relaia i modul de comunicare cu presa (conferine de pres.
Comunicate de pres, interviuri, declaraii, etc).
Bugetul acestei activiti este destinat realizrii de:

panouri de afiare temporar i permanent care anun co-finanarea UE la

finanarea proiectului,
- realizarea de bennere i autocolante i plcue pentru active fixe.
- toate pliantele i brourile de promovare a proiectului vor respecta condiiile
impuse prin Manualul de Identitate Vizual.
Durata estimat pentru aceast activitate este pana la finalizarea proiectului,
acesta se va suprapune ca i timp cu activitatea de promovare, informare i contientizare
a populaiei locale.
CONCORDANA CU POLITICILE UE I LEGISLAIA NAIONAL:
Principiul poluatorul plateste
Este unul din principiile de mediu comunitare (Art. 174 din tratatul CE) si se
aplica pe intreg teritoriul european. Exista anumite dispozitii legislative comunitare
pentru deseuri. Conform directivei 2006/12/CE a Parlamentului European si Consiliului
privind deseurile, in conformitate cu principiul poluatorul plateste ,costurile eliminarii
deseurilor ar trebui sa fie suportate de catre detinatorul de deseuri manipulate de la
colector de deseuri sau de catre o intreprindere si/sau de catre posesorul anterior sau
producatorul de la care provine deseul(Art. 15)
Sistemele de incalzire produc deseuri lichide sau solide ceea ce duce la poluarea
aerului. Un sistem mai modern, in conformitate cu standardele europene, va diminua
poluarea.
Dezvoltarea durabila
Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de
dezvoltare socio-economic, al cror fundament l reprezint n primul rnd asigurarea
unui echilibru ntre aceste sisteme socio-economice i elementele capitalului natural.
Obectivul general al dezvoltarii durabile este de a gasi un optim al interactiunii
dintre 4 sisteme: economic, uman, ambiental si tehnologic intr-un proces dinamic si
flexibil de functionare.
Cea mai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile este cu siguran cea dat de
Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED) n raportul "Viitorul nostru
comun", cunoscut i sub numele de Raportul Brundtland[1]: "dezvoltarea durabil este
dezvoltarea care urmarete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite
posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi.
Dezvoltarea durabil urmarete i ncearc s gseasc un cadru teoretic stabil
pentru luarea deciziilor n orice situaie n care se regsete un raport de tipul om/mediu,
fie ca e vorba de mediu nconjurtor, economic sau social.
Egalitatea sanselor
Presupune rezolvarea discrepantei dintre dreptul la auto-determinare si experienta
efectiva a auto-determinarii (D.E. Mithaug, 1996). Aceasta discrepanta se datoreaza

deficitului de capacitati si oportunitati ale unor indivizi pentru care multe circumstante de
natura personala, sociala si economica se afla in afara controlului lor, ceea ce conduce la
inegalitate prin inegalitatea sanselor.
Cu alte cuvinte inegalitatea este o problema derivata din perspective si sanse
inegale de succes in procesul de angajare si urmarire a propriilor scopuri, si deci de
atingere a unui nivel optim de auto-determinare. Aceasta situatie conduce la pierderea
controlului asupra unor circumstante de viata si in final asupra propriei vieti.
BUGETUL PROIECTULUI:
Nr.
crt
1
1
1.1
1.2
1.3
2

2.1

2.2

3.1

3.2
3.3
3.4

Denumirea
capitolelor
i Cheltuieli
subcapitolelor
neeligibile
2
3
CAPITOL 1
Cheltuieli pentru obinerea i
amenajarea terenului
Achiziionarea
(exproprierea)
terenului
Amenajarea terenului
Amenajarea pentru protecia mediului
TOTAL CAPITOL 1
CAPITOL 2
Cheltuieli
pentru
asigurarea
utilitilor necesare obiectivului
Alimentare cu ap, canalizare,
alimentare cu gaze naturale, agent
termic,
energie
electric,
telecomunicaii
Cheltuieli aferente
racordrii
la
reelele de utiliti
TOTAL CAPITOL 2
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare i
asisten tehnic
Studii
de
teren
(geotehnice,
geologice,
hidrologice,
hidrogeotehnice,
fotogrammetrice,
topografice i de stabilitate a
terenului)
Cheltuieli pentru avize, acorduri,
autorizaii de construcie
Proiectare i inginerie
Consultan

Cheltuieli
TOTAL
eligibile
4
5=3+4

TVA*
6

6500

6500

1560

6500

6500

1560

5000

5000

1200

3.5

Asisten tehnic
TOTAL CAPITOL 3
4
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiii
4.1
Construcii i instalaii
4.2
Utilaje i echipamente specifice i
funcionale
4.3
Dotri de specialitate
TOTAL CAPITOL 4
5
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1
Organizare de antier
5.1.1 5.1.1. Lucrri de construcii i
instalaii aferente organizrii de
antier
5.1.2 5.1.2. Cheltuieli conexe organizrii
de antier
5.2
Comisioane, taxe i cote legale
5.3
6

6.1
6.2
I
II
III

Cheltuieli diverse i neprevzute

TOTAL CAPITOL 5
CAPITOLUL 6
Cheltuieli aferente implementrii
proiectului
Cheltuieli de publicitate i informare
Cheltuieli de audit
TOTAL CAPITOL 6
TOTAL cheltuieli
Alte cheltuieli neeligibile
TOTAL GENERAL (I+II)

5000

5000

1200

7000

7000

1680

16000
23000

16000
23000

3840
5520

2000
1000
3000

2000
1000
3000

480
240
720

9200
1500
10700
48 200

9200
1500
10700
48 200

2208
360
2568
11568

48 200

48200

11568

SURSE DE FINANARE :
NR.
SURSE DE FINANARE
CRT.

VALOARE
(RON)

Valoarea total a proiectului, din care:

59 768

A.

Valoarea neeligibil a proiectului

B.

Valoarea eligibil a proiectului

48 200

C.

TVA

11568

II

Contribuia proprie n proiect, din care:

A.

Contribuia solicitantului la cheltuielile 0

eligibile
Contribuia solicitantului la cheltuielile 0
neeligibile
Autofinanarea proiectului
0

B
C

TVA
IV

Asisten
solicitat

11 568
financiar

nerambursabil

48 200

n care:
I Valoarea total a proiectului = Valoarea neeligibil a proiectului + Valoarea eligibil
a proiectului + TVA
II Contribuia proprie n proiect = Contribuia solicitantului la cheltuieli eligibile +
Contribuia solicitantului la cheltuieli neeligibile + Autofinanarea proiectului*
*Autofinanarea proiectului se va calcula numai n cazul proiectelor generatoare de venit