LECT

IA 3
Formula trapezelor.
Formule de cuadratur
a
de tip Gauss

1. Formula trapezului
Fie f C[a, b] si sa consideram formula de cuadratura de tip interpolator avand ca si noduri punctele a si b. Polinomul de interpolare al
lui Lagrange, de gradul ntai, care interpoleaza functia f n punctele a si
b este:

xa
bx
f (b) +
f (a).
ba
ba
Coeficientii formulei de cuadratura corespunzatori sunt
Z b
ba
1
(x a)dx =
A1 =
b1 a
2
Z b
ba
1
(b x)dx =
.
A2 =
ba a
2
Formula de cuadratura corespunzatoare se numeste formula trapezuL1 (f ; a, b)(x) =

lui si are forma

Z
(1)

f (x)dx =
a

ba
[f (a) + f (b)] + R(f )
2

Interpretarea geometrica a formulei trapezului este urmatoarea:

Daca f este o functie continua, pozitiva pe [a, b], atunci formula aproximativa

ba
[f (a) + f (b)]
2
a
ne spune ca aria marginita de dreptele x = a, x = b, graficul functiei f
Z

f (x)dx '

si axa Ox este aproximativ egala cu aria trapezului cu bazele f (a), f (b)

si naltimea b a.

2. Forma restului n formula trapezului

Restul n formula de interpolare al lui Lagrange se scrie sub forma
(2)

f (x) L1 (f ; a, b)(x) = (x a)(x b)[a, b, x; f ]

2

Integrand membru cu membru egalitatea (2) obtinem

Z

(3)
a

ba
f (x)dx
[f (a) + f (b)] =
2

(x a)(b x)[a, b, x; f ]dx

a

Din (3) obtinem ca restul n formula trapezului este

Z

(x a)(b x)[a, b, x; f ]dx

R(f ) =

(4)

Cum (x a)(b x) 0, pentru orice x [a, b], din formula de medie

pentru integrala si din (4) obtinem existenta lui c [a, b] astfel ncat:
Z
R(f ) = [a, b, c; f ]

(5)

(x a)(b x)dx.
a

Cum
Z

(x a)(b x)dx =
a

(b a)3
,
6

obtinem
R(f ) =

(6)

(b a)3
[a, b, c; f ]
6

Sa presupunem acum ca f C 2 [a, b]. Din formula de medie a lui

Cauchy exista un punct (a, b) astfel ncat
R(f ) =

(7)

(b a)3 00
f ()
12

Pentru f C 2 [a, b] formula trapezului are forma:

Z
(8)

f (x)dx =
a

ba
(b a)3 00
[f (a) + f (b)]
f ().
2
12
3

3. Formula iterat
a a trapezelor
Formula (8) ne arata ca pentru f C 2 [a, b] avem:
|R(f )|

(9)

(b a)3 00
kf k2
12

Inegalitatea (9) nu ne permite sa calculam integrala cu o precizie

data. Pentru a realiza aceasta, vom proceda n acelasi mod ca n cazul
formulei dreptunghiului.
k(b a)
Fie xk = a +
, k = 0, n. Avem
n
Z

f (x)dx =
a

n1 Z
X
k=0

xk+1

f (x)dx.

xk

Aplicand formula trapezului pentru fiecare din integralele de mai sus

obtinem:
b

Z
(10)
a

n1

baX
[f (xk ) + f (xk+1 )] + Rn (f )
f (x)dx =
2n k=0

unde Rn (f ) este suma resturilor din formulele trapezelor de mai sus.

Formula (10) se mai poate scrie sub forma
Z
(11)

"

f (x)dx =
a

n1
X

ba
f (a) + 2
f (xk ) + f (b) + Rn (f )
2n
k=1

Sa observam ca Rn (f ) este de forma:

n1
X
3

(12)

Rn (f ) =

(b a)

12n2

unde ck := ck (f ) [xk , xk+1 ], k = 0, n.

4

f 00 (ck )

k=0

Deoarece f 00 are proprietatea lui Darboux obtinem existenta unui

punct c [a, b] astfel ncat sa avem
Rn (f ) =

(13)

(b a)3 00
f (c)
12n2

Din (13) obtinem pentru rest evaluarea:

|Rn (f )|

(14)

(b a)3 00
kf k
12n2

Daca vrem sa calculam integrala cu o aproximatie data atunci,

pentru

(b a) b a kf 00 k

n>
.
2 3

4. Gradul maxim de exactitate al unei

formule de cuadratur
a cu n + 1 noduri
Sa consideram formula de cuadratura cu n + 1 noduri distincte
Z b
n
X
(15)
w(x)f (x)dx =
Ak f (xk ) + R(f ).
a

k=0

Am vazut ca avand n + 1 noduri formulele de tip interpolator au

gradul de exactitate cel putin n. Problema pe care vrem sa o rezolvam
n acest caz este urmatoarea:
Daca numarul nodurilor este fixat (nu nodurile) care este gradul de
exactitate maxim al unei formule cu n + 1 noduri?
Are loc urmatoarea:
Teorem
a. Fie n un num
ar fixat. Oricare ar fi nodurile distincte xi ,
i = 0, n + 1 formula de cuadratur
a (15) are gradul de exactitate cel mult
2n + 1.
5

Demonstratie. Fie m gradul de exactitate al formulei de cuadratura

(15), m n. Polinomul l2 are gradul 2n + 2. Din (15) obtinem:
2

w(x)l2 (x)dx > 0.

R(l ) =
a

Ultima relatie demonstreaza afirmatia teoremei.

Observatie. Formula dreptunghiului


Z b
a+b
f (x)dx = (b a)f
+ R(f )
2
a
este o formula de cuadratura cu un singur nod, n = 0, si are gradul de
exactitate maxim, 1.

5. Formule de cuadratur
a de tip Gauss
Definitie. Fie n un numar natural fixat. O formula de forma (15)
avand gradul de exactitate 2n + 1 se numeste formula de cuadratura de
tip Gauss.
Pentru a determina si studia formulele de cuadratura de tip Gauss
avem nevoie de cateva notiuni din teoria polinoamelor ortogonale.
Definitie. Fie w : (a, b) R o pondere. Se numeste polinom ortogonal de grad n + 1 relativ la ponderea w, un polinom P n+1 cu
proprietatea
b

w(x)xk P (x) = 0,

(16)

k = 0, n.

Observatie. Pe multimea C[a, b] putem introduce un produs scalar

definit pentru f, g C[a, b] prin:
Z
hf, gi =

w(x)f (x)g(x)dx.
a

Formula (16) arata ca un polinom de grad n + 1 ortogonal n raport

cu produsul scalar (17) pe n este un polinom ortogonal de grad n + 1.
Existenta unui polinom ortogonal de grad n + 1 este justificata prin
existenta unei baze ortogonale n multimea n+1 n raport cu produsul
scalar (17).
Teorem
a. Fie Pn+1 un polinom ortogonal de grad efectiv n + 1 relativ la ponderea w. Polinomul Pn+1 are toate r
ad
acinile reale si distincte
situate n (a, b).
Demonstratie. Din egalitatea
Z b
w(x)Pn+1 (x)dx = 0
a

si din pozitivitatea functiei w rezulta ca Pn+1 schimba semnul cel putin

odata n intervalul (a, b).
Fie x0 , x1 , . . . , xk radacinile polinomului Pn+1 situate n intervalul
(a, b) n care acesta schimba semnul. Daca k = n teorema este demonstrata. Sa presupunem k n 1. Se cunoaste ca un polinom schimba
semnul n radacinile de ordin impar de multiplicitate. Polinomul
(x x0 )(x x1 ) . . . (x xk )Pn+1 (x)
nu schimba semnul n intervalul (a, b). Sa presupunem ca
(18)

(x x0 )(x x1 ) . . . (x xk )Pn+1 (x) 0.

Din (18) obtinem

Z b
(19)
w(x)(x x0 ) . . . (x xk )Pn+1 (x)dx > 0.
a

Cum (x x0 ) . . . (x xk ) este un polinom de grad k, k n 1, din

definitia lui Pn+1 avem
Z b
w(x)(x x0 ) . . . (x xk )Pn+1 (x)dx = 0.
a

Ultima relatie este n contradictie cu relatia (19).

Corolar. Doua polinoame ortogonale de grad n + 1n raport cu ponderea w au aceleasi radacini.
Demonstratie. Fie Pn+1 si Qn+1 doua polinoame ortogonale de
grad n + 1 n raport cu ponderea w. Daca = coefxn+1 Pn+1 si =
coefxn+1 Qn+1 atunci, polinomul R = Pn+1 Qn+1 este un polinom de
grad cel mult n. Pe de alta parte avem:
Z b
(20)
w(x)xk R(x)dx = 0,

k = 0, n.

Din (20) rezulta ca R are cel putin n + 1 radacini. Rezulta ca R = 0

sau
(21)

Pn+1 = Qn+1

Relatia (21) demonstreaza afirmatia din Corolar.

Observatie. Relatia (21) arata ca doua polinoame ortogonale difera
ntre ele printr-un factor multiplicativ, adica exista 6= 0 astfel ncat sa
avem
Pn+1 = Qn+1 .
Teorem
a. Fiind dat num
arul natural n exist
a o singur
a formul
a de
cuadratura de tip Gauss iar nodurile acestei formule de cuadratur
a sunt
radacinile polinomului de grad n + 1 n raport cu ponderea w.
Demonstratie. Fie Q 2n+1 si fie x0 , x1 , . . . , xn radacinile polinomului ortogonal Pn+1 avand coeficientul lui xn+1 unu. Avem
Q(x) Ln (Q; x0 , . . . , xn )(x) = Pn+1 (x)Sn (x)

(22)

unde Sn este catul mpartirii polinomului Q Ln (Q; x0 , . . . , xn ) la Pn+1 .

Din (22) obtinem
Z b
Z b
Q(x)w(x)dx
w(x)Ln (Q; x0 , . . . , xn )(x)dx = 0
a

sau
Z

w(x)Q(x)dx =

(23)
a

n
X

Ak Q(xk )

k=0

Din (23) rezulta ca formula de cuadratura (15) avand ca noduri

radacinile polinomului ortogonal Pn+1 este exacta pentru orice polinom Q
avand gradul 2n + 1. Prin urmare aceasta este o formula de tip Gauss.
Pe de alta parte pentru ca sa aiba loc (23) pentru orice Q 2n+1 , din
(22), acest lucru se ntampla daca si numai daca
Z b
w(x)Pn+1 Sn (x)dx = 0
a

pentru orice polinom Sn n , adica daca si numai daca Pn+1 este polinom ortogonal de grad n+1 n raport cu ponderea w. Cu aceasta teorema
este demonstrata.

6. Pozitivitatea coeficientilor formulelor

de cuadratur
a de tip Gauss
Sa consideram formula de cuadratura (15):
Z

f (x)w(x)dx =
a

n
X

Ak f (xk ) + R(f ).

k=0

Se arata ca eroarea absoluta n calculul

nala cu

n
X

n
X

Ak f (xk ) este proportio-

k=0

|Ak |. Daca Ak > 0 atunci

k=0
n
X
k=0

|Ak | =

n
X

Z
Ak =

w(x)dx.
a

k=0

Ultima relatie rezulta din egalitatea R(1) = 0.

Din cele de mai sus rezulta importanta formulelor de cuadratura cu
coeficienti pozitivi (Ak 0, k = 0, n). Aceasta proprietate o au formulele
de cuadratura de tip Gauss. Mai precis are loc urmatoarea
Teorem
a. Daca formula de cuadratur
a (15) este de tip Gauss atunci
coeficientii acesteia sunt pozitivi.
Demonstratie. Formula de cuadratura de tip Gauss fiind exacta pe
orice polinom de grad 2n + 1, aceasta este exacta si pentru lk2 care este
un polinom de grad 2n pentru k = 0, n.
Avem

lk2 (x)w(x)dx = Ak .

Din ultima relatia avem Ak > 0, k = 0, n. Teorema este demonstrata.

7. Polinoame ortogonale clasice

La acest punct vom trece n revista polinoamele ortogonale clasice.
a) Daca w = 1 atunci un polinom ortogonal de grad n + 1 este un
polinom de forma
(24)

Pn+1 (x) = k

dn+1
[(x a)n+1 (b x)n+1 ].
dxn+1

Polinoamele (24) se numesc polinoamele lui Legendre.

b) Fie , > 1 si w(x) = (x a) (b x) . Polinoamele de grad
n + 1 ortogonale n raport cu ponderea w sunt de forma:
(,)

Jn+1 (x) = k(x a) (b x)

dn+1
[(x a)+n+1 (b x)+n+1 ].
dxn+1

Polinoamele de mai sus se numesc polinoamele lui Jacobi.

Daca = polinoamele lui Jacobi se numesc polinoamele lui Gegenbauer.
10

1
Un caz particular important este cazul = = . Polinoamele
2
corespunzatoare se numesc polinoamele lui Cebasev de prima speta si
sunt date de
Tn+1 = k cos[(n + 1) arccos x]
n cazul n care [a, b] = [1, 1].
c) Fie w(x) = ex , x [0, ). Polinoamele ortogonale de grad n + 1
corespunzatoare acestei ponderi sunt de forma:
Ln+1 (x) = kex

dn+1 n+1 x
[x e ]
dxn+1

si se numesc polinoamele lui Laguerre.

2

d) Fie w(x) = ex , x R. Polinoamele ortogonale corespunzatoare

se numesc polinoamele lui Hermite si au forma
Hn+1 (x) = kex

dn+1 x2
[e ].
dxn+1

Probleme propuse
1. Sa se determine formula de cuadratura de grad de exactitate maxim
de forma
Z 1
1

f (x)

dx = Af (1) + Bf (x0 ) + Cf (1) + R(f ).

1 x2

2. Sa se determine formula de cuadratura a lui Gauss:

Z 1
n
X
f (x)

dx =
Ak f (xk ) + R(f ).
1 x2
1
k=0
3. Sa se determine formula de cuadratura de forma:


Z b
a+b
+ Cf (b) + R(f ).
f (x)dx = Af (a) + Bf
2
a
11

4. Sa se scrie formula de cuadratura iterata pe intervalul [a, b] relativa la ponderea w = 1 si care pe fiecare din intervalele

na
ba
a+k
, a + (k + 1)
, k = 0, n 1 are gradul de exacn
n
titate maxim.
5. Sa se arate ca daca f C n [a, b] si daca f (n) 0 atunci
Z

f (x)Pn (x)dx 0
a

unde Pn este polinomul de gradul n al lui Legendre.

12