MINISTERUL, LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARI ‘TERITORIULUE ORDIN NR. 28/N in 08.04.96 Avand in vedere — Legea 10/1995 privind calitatea fn construct = Hotirarea Guvernului Roméniei nr. 399/195 privind claborarea reglementirilor tehnice in constructit pentru cc ponentele sisternulul:calitati, — In temeiul Hotiréril Guvernului nr. 496/199 privind organizarea si functionarea Ministerulul Luerarilor Publice Amenajiei ‘Teritortuli — In conformitate cu Hotiricoa Parlamentuilui nr. 11/1992, a deeretului nr, 239/192, In baza Raportului Directicl Generale de Reglementari ii Tehnice, Ministrul Lucrarilor Publice si Amena- te urmatorul ORDIN 1. Se aprobi .CODUL PENTRU CALCULUL $1 ALCATUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTH DIN LEMN* NP 005-06. 2. Codtl de Ia art. 1 intra in_vigoare Ja data publicirii fn Buletinal Constructilior sin ,Colectia de reglementari in constructiis, editat de IN.CERC 3, Directia, Programe de Cercetare, si Reglementarl Teh. nice va duce Ia indeplinirea prevederilor prezentulul ordin. MINISTRU |ARIN CRISTEA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARIT TEKITORIULUL DIRECTIA COORDONARE CERCETARE $TIHNTIFICA 1 REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIL COD PENTRU CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DIN LEMN“ Indicativ NP 005—96 Elaborat de UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTIL BUCURESTI Flahoratori conf. dr. ing. Maria Darie asist. ing, Radu Vacireanu Avizat de DIRECTIA COORDONARE CERCETARE | $TIINTIFI §1 REGLEMENTARI IEHNICE PENTRU’ CONSTRUG ing, Octavian Minoiu ing, Victoria Ardelean Director Responsabil de lucrare MLPATNOTA AUTORILOR Codul de proiectare pentru aleStuirea si calculul elemente- Jor de construc{ie de lemn, cate so claboreazd dup 25 do ani de la publiarea ultimet norme in domeniu (STAS 56-71), aduce nodifieisi importante in ceca ce priveste metodologia de calcul, Tliniindu-se Ia prescriptille telnice pentru proiectarea constric- lor realizate din metal, beton, zidarie din Romania, precum i preseripiillor internafionale. Avind in vedere ci: © cercetiti in domeniu privind comportarea lemnulti cs material de construcfie sunt in derulare Ia UTCB, INL SLINCERC, si ci rezultatele acestora pot conduce 1a a unor modifiedri pentru inii coef i cond 1d adoptarea prerentei norme de far relatfy mare de cazit ta caleul s-aut efeetuat pe ‘far care iu au putut acopert intreaga gamii de posibile, are imbundtiitf a prezentei norme, asa cum s-a apli- pentru celelalte materiale de construcfie, se Va elabore ‘upa obfinerea unor date suplimentare. “Autorii asteapta eu interes eventualele obsorvatis din par- tea inginerilor proiectan(i si exeeutanti eare vor aplica norms de aledtuire si calcul a constzuefiilor de Temn,Cop PENTA CAROL gt ALeAroln@A ELEMENTELOR De eee Indieaty NP 005.96 Copitotul 1 GENERALITAT 1, OBIECT $1 DOMENIU DE APLICARE Luss Penta nore ened abit relented cea tae contr ent oe Seams Teeeenia : inn ac ite bom cv nso ag ira Tempe etter teat emar epee ate eta nPoeee eect 1.1.3, La proicctarea elementelor de constructie din ema, ea ee ao aT TO Pea eee se eet eesti conditiile specifice de exploatare. In functie de acesti factori, tn reece aera Sect emteNnas aoe — modul de alcituire a elementelor de constructie; — misurile de prezervare necesare. . Rae poe oaieer ne ntoeten i Siemans presripille constructive din presenta ord pot fi apliato gl fa ere ceased eta aaa acon aeecae SS aera Gi aeer oe E ee Se ead Bloburat de: ae a, eee ete et ae eer _Smrcera cee | Sie aa 1.2, CLASIFICAREA ELEMENTELOR $I A CONSTRUCJMLOR DIN LEMN 1.2, In prezenta specificatie tehnica construciile gi ele- smentele de constructie din lemn se clasifict, in fumefie de durata Be exploatare in permanente 5 provizeri. ‘Oberoi, tm entegria elementelor sh consruciler provizail se neta Sette din oma peste cofraj, atocae at una pee includ: Semen Gemontabie @ remontalle cu duraa de expleaare Soul cmplasament sub del anh 1.2.2. Din punetul de vedere al condifilor in care se explose teazh clamentels de eonstructie din lem, se definese: urmatoarele ‘lace de exploatare cn de explore, cractrzats prin amie oe inate de materiatal lemnos corespuneatoare nei temperaturi Pret sodkake gi a une! umiditati relative a acruhat 9, < 657% cn 2 de explotne, craters, prin aitten coe tinutl de material Temnos corespunsitoare wnei temperaturt Fina de Pe gta nei umiditag relative a acrubst 65% 0,5 N/mm; a= 025h — elnd idk — 0,3 NJmm*; (6.1) 4 =05 h — cind R/bh < 0.2 Nimumt, “ Fig. 3.1. Chertares grail incovolate 1a rasan R fiind reactiunea, in N, iar B i h dimensiunile sectiunii trans- ersale, in mm. CObwroafe: Pentru valori intermediare ale raportual RYbL, a se va “Sdetermina prin interpolare Tniar. s a=03h cind n> 180mm a=05h cind 120mm h gi gD Aa. 8.3) Se Fecouundi ve Uiierea sh se fack oblic (linia punetat’ din : cara tn care In apropirearoemcloracfoneach fie Date cu valor tart se tcaieencetaren chert. 3.3, STABILIREA DESCHIDERIT DE CALCUL Daschidare de calcu a, clcsenisor de consrucio din tga se va sbi ia fonefe de tial elemental de eonstrace Se ee accra Su, La pine ipa renmate ce spot pe sii ie a Ee or centers debited exeal S65 SUES OSI oi eta majors ce ng Sfhea ‘de rezemare a acestora direct pe zidrie se va determina ET chica antl Int sh nu se depleaslsesstenfele de ealeul “Rivlomn si zidiie qi va fi de minim 20 cm. 5ig. 3.2, Stabiives deschiert de caloul Is gril in len sezemate pe ide 3.3.12, La grinaile simplu rezemate care sprijin’ pe st san po gala mn, tegeheres Aceatont on eat et asa fre axele elementelor de reazem. 3.3.1.3. Deschiderile de calcul 1a grinzile continue se vor considera egale cu distanfele intro axele reazemelor. 3.3.14. In cazul gringilor cw contrafise (fig. 3.2) deschide- rea de caleul va fi = pentra traveile 1. (n9— 1), = b+: = penirn traveea 1, kab+i5a (3.4) 3.3.2. Elementele do sexpanti (astereala, sipci, cipriori si pane) se calcaleazi cu grinzi simpli rezemate, avind deschiderea de caleal egal en Iumina intre reazsmo, majoratA cu 10 cm, ins cel mult distanfa intre axele reazemelor. 34, DEFORMATIE MAXIME ADMISE 34.1. Deformatiile maxime finale ale clementelor tncovo- jate, etabilite pe baza relatici (3.5), nu vor dupigi valorile defor- mafiilor maximo admise date In tabelul 3.1 Fig. 3.3. Desehdeed de calcul Ia gringo contafive abelot 3. Sigett maxime xdise a sllctarea de icovoiere rT Yeo eae | Defiaitiy | Provizoriu Ce me iL pom | ‘yi meek ae Sere | Saeed ee ae em Ses aoa oe vase | ae | | Sse eae | ie ee [eS om asa ee eI = 3.4.2. Deformatiile maxime finale de incovoiere (fig. 3.4) se stabilesc cu relafia: Soar, to A fet So 65) fn care: — sfigeata (deformatia transversal pe axa elemen- tului) datorat’ ineircisilor permanente; fy — sigeata datorati inctreirilor temporare; Jam stgeata(deformatia) din curgerea lent 2 SmbinA- rilor; ‘fe— contrasigeata initiald a grinzii neincércate fy aFis, 34. Sigeata matin final 1 grinaile tcovoiate 3421, Sigetile fy si fy se stabiese ca valori finale fintind| cont de fenomenul dé fia st de emiditaten de echilibra a mate- Fialului lermos, ow relaile> A iwall + Beer) Sa = fast + eas) (3.6) 3.42.2. Sigctile fas $1 Secs 50 stabilese pe baza Incirc. silor normate, neafectate'de coticientit intresrilor, pentma sc- tiunea bruta a elementals, Inind in considerate valoarea medic & modululat de claticitate () 34.2.3. Valoilo coctsiontutut hay, in foncfie de durata de actiune a ineSecrilr gi de clasa de exploatare a constructci sunt date in tabelul 3.2 Tebetal 3.2, Voteie costcientull kat rs [ose acs | Glas de expleatare © contraction Tangs da Siett darat 3.4.2.4, Defonmaia din curgerea Tent a imbinarilor, f,are valorile din tabelul 3.3, in functie de tipul tmbindrilor si de dia- metrul tijelor. 28 Tebelal 3.3. Valor ate deformafillor(sigeiir) maxim dis Deoriahis meena datorat a large nes nario om) 1_| teins prin ebertar | TET SE ‘Obieoajes sepsesint® aint 3 ([Comentariot ©. 342] 3.4.3. Grinzile din lemn incovoiate, alestuite cu sectiune sim- © pg mate i laments de conmtrcle cy carhide rete fr <6.00 m) se realizeara, tt mod obisnuit, fk contrasigeath. ‘3.44. La grinzile cu sectiune compusi solicitate la inco- voiete, precam si la grinzile cu zibrele, se executi o contrasi~ geatt egald cu sigeata. produsi de incArcérile permanente plus Suundtate din actiunile temporare evasipermanente, Grinzile cu ‘“Abrele executate fii tavan suspendat se vor executa cu o contra~ Sigeati de minimsn 2/200 (I,ftind deechiderea de caleul a grinzi 3.5. LUNGIMI DE FLAMBAJ SI. COEFICIENTI DE ZVELTETE LIMITA 3.51. Lungimile de flamba, I, le barelor ea, sctiune sim- pls coliciate In compresine se fait din tabelnl 34 in funetie de pal legatnrior mecanice la. capete 45 Tungimile de flamba) lp. ale bacelor grinzilor cu 28- brole se ian conform tabelalak 35 ses tactane Ince din tema, angie me “ ba) in planul cadralat pentra stalpi cu seefione constant se sta E Bile In'functc de conditile de resemare mecanie la extremi- 2 REE in plan aormal pe plana eadrulu, uogimile de ftamba) ale © atlipilor se vor lia egale cs dstanfa dint legtturle ce pie “Bick deplasren pe aceasta diretic 2Tabelal 24 Langit de labo ls bare comprimate axl sabelat 293 2 5 ; aj la Daretegrimallor eu sree | view oe nezetane aingo, | wxg anc de lamba a barle sl g FLANBAY ~ Gaia ZABRELESTHPLE t SHE RN se ae Versletie 3 rote inpececte 2 | | Sa an 1 ombel extrem ig {f= 0.01 remit i¢ i plant 5; ; | 3 inal Tarsofie inpedcati a andete | * rere | \ 2 (otire impiedeaté ia el l¢=0801 grinzih ™ : + freer Mante fee onic tual bonne, Geka eam eS eia inert - rf ATE Yorsiaie mpiediata 5 rote GEE SN ANCTUL_DE-NIFASECTIE 3) ibert te omiele extent + Kou ae RABE Tarsate g wie impeiaw we | 4 wm glen ty cxhemine’ trarsiatie Ube. t peda 4] tone npedcont ta ectand a] Iyetant in paral WSO Serene naga pe Roo t pram °° Ru=o | t—— gore oN SOR ee retire Treen ry t cami cine A> ON> Ny i S| Sitotre particle ta cealete ysts0t Tia cane Gena e / ectenitate | fe ork cote } ~ bite ‘ ha ‘ransiafie inpiedicaté si rote of] ee"e Seteetabesite | | : i) eee a eo trie 3.5.4. Coeficientii de zveltefe, 2, ai elementelor comprimate, ieee J i detinifi ca raportal dintre longimea de flambaj si raza de giratie orespunedtoare sec{iuni elementulus pe ditetia de calcu I fam oe ea aca eee } “baj, nu vor depisi valorile maxime admisibile, 2, previzute in } 4 extenitotebansiala ore 7) Tueraie cealaitt exhentale Uy=2001 tabelul 3.6 t aTabet 39. Coctcentt de svelete axial admis de calitate a lemnului si conditiile de exploa- are a clemvalelor de construetic, conform re lafiei 2.1, In Nfmm*; S, — caracteristica sectional (arie, modul de rezis- feng), fa mm? sau mm®; mg — coeficient de tratare (y. paragraful 4.1.2), Contrainte 200 Comentarial ©. 3.5 Capitolul 4 CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA 41, REL \JIl_ GENERALE DE CAL UL 4.1.1. Capacitatea portant a barelor simple din lemn, ta diferite solicitiri, se stabileste cu relatia generala de caleul Phage a0 fn care F, este capacitatea portanti a barei din lemn masiv Ia solcitarea y+" (Itindere, compresune, feo. voter, forfeate ote) fm N sau Nam — rezistenta de calcul Ia solicitarea ., stabilita 1m funcfie de specia de material lemnos, clasa 32 aa, Cotcientit de trata, my (fb 4.1) inode t cal da ottcaea eistenfeor materi lets fslicitarea ane = is nsiunile pieselor gi clasa. ‘oslo de pte mania i Denmmnirea elementelor a cs Carers | Gotti eae i Comentrinl C. 4.1. | taf ceniani 10 vs ite cemente ts 20 Sp principal 0 : ne Sip scundarr Ca pore, te 1 Saat pate cca ecr eaee Iaidtaare ete) alive pt. ‘de exploatare 2 constructiilor stor ew sect compos | aso | as . Tabelot 4a, ator se conilelor de tentare, my 1 | nema nerstat nea de expltare & cnet ‘era 100 wis groin PeMfodun de easticitate: [Geentarat © 4.1.3, Pentru a se evita supradimensionarea elementelor de “tonstructie din conditia de stabilitate laterals, 1a proiectarea "acestora ze vor sespecta rapoartele maxime indicate in tabelul 4.2. 3 — cd, 1008 8Condit ge aigueare ta lamba) aera [Si] comaitis de aeigurare 1s flatbaj tater Report maxio b> (nd exists reaseme intermediare pe a comprinata fi HT Sie aaa de plage es st i (Cand so asigurk rigidioaroa stem | Iu in‘plaaal fambajetat ate to 2008 m__| 42. BARE SOLICITATE LA INTINDERE AXIALA PARALEL CU FIBRELE 4.2.1, Capacitatea portant a elementelor din | solicitate la intindere axiala paraiel cu fibrele, T,, tn NV se ates aise aralel eu fibrele, T,, tn WV, se saz 1, Ri Ana Myo (42) fm cate: ‘este rexistenta de cleo «lemma masv i tte dere aia, sabi conform reach (1) functio de spcia de material Iemnos, clase de calitate 4 leunslol confi de" explostare a clementelor de constructie, in N/mm?; Aug atin tha cof cleat, oa peragafuhi 4223 os lia ie ite sek be ld fea de Intindere axils, cu valoaea pei in tabelul 4.1 ue ee t8 conform u aleleaa’ ew te 4.2.2, Aria neti Iai Amt Anain (43) fn care Aus este aria, seetiunii brute a elementului, fn Aven — Sita asiilor taturor slabirilor eumulate pe maxim 200 mm lungime, in mm? ‘Aria neti a sectiunii de caleul i dimensiunile sectiunit vor Qadeplini condifiile prevazate in paragraful 3.2.9. 4.3. BARE SOLICITATE LA COMPRESIUNE AXTATA PARALEL CU FIBRELE 43.1. Capacitatea portant a elementelor din temn masiv, cu sectiune simpli; solicitate 1a compresiune, axiala paralel cu fibrele, C,, in N, se stabileste cu relat Cy = Rast Aca * Ge “Mine a) fn care: . Rg este rezistenfa de calcul a lemnului_ masiv la compresiine axial, paralel cu fibrele, sta~ Dilits conform relatiei (2.1), in functie de specia de Material lemnos, clasa de culilate 2 lemnului si condifiile de exploatare a ele- Ientelor de constructie, in N/mm"; Aeenar — aria secfiunii de ealcul a barei slabite, Sn mm, stabilita conform telatilor din para- rafal 43.2.; ge — eoeficient de flambaj, subunitar, calculat conform indicafiilor din paragraful 4.3.3; mige —— coeficient de tratare a lemnului Ta solicita- tea de compresiune axial paralel cu fibrele, fu valorile specificate in tabelul 4.1 3.2, Acia de caleal la barcle comprimate se stahileste in Ytunctie de dys $i Ann (aria ruth, respectiv netA a secfiunit “ele: mai solicitate), aStfel: 35ARE a th nel ie 23% din sectiunea bruta si nu sunt pe fetele paralele cu directia - iru seufiuni cu slabiri simetrice care sunt pe fefe pa~ eae ee eau eae ee ate ruts 9 ey deta ca Ebi ce dele 2974 din sections actin de aba) (ig 4 atl ge aad a compres PW ee ae ae a tig. SbeEcentrict, monsental rezuitand din aplicarea excentric a fortei de compresiune. 43.3. Cocficientul de flambaj 9, eu valorile din tabelul 4.3 se caleuleazi cu relatiile = 08 (is) pentraa <75 (4.5) a entra 4275 | > este coeficientul de zveltote al barei, stabilit ca ra- | ortul-dintre Tungimer de flambaj 1, si raza mi- ima de giratio pe de flamba} considera- th ‘Oberaje: Conceal de avttte 9, fs faceted ipal bel, mu va de- isi valor din tabu 36 [comme a5] z 4344. Lungimile de flambsj {,, ale barelor comprimate se x stabilese in funcfie de conditille de rezemare la capete i de Te- fiturile pe Iungimea barei care impiedict deplasarea Ta flambaj, Senform indicajiior din paragraful 3.3. =. 43. Pentru arele la care 2 < 10, influenfa flambajului x ‘@te nesermnificativa, relatia pentru caleulul capacitafit portante b : a {a compresiune centrick paralel cu directia fibrelor este, fn acest Fig. 4. Verlate de aparite« sbior Ls tare comptate a (Cpe Ay oer (4.6) {care caractrlsticile sau semnificafile din relafia (4.5) 38 a iValerlecocfiietilor de fama) 3 la fagetle de coetciental de zvttete 0934/9935 sans et | vce state ee [oot cal \ oate 38 0,702 | 0693 | 0602 40 | ans |o292 | 9 | 0.374 #0 | tan | oe | an | oan 90 [0,385 | 0.73 0,356 | 0.338 0.208 | 0.203 oir | st95 ase | oste3 1 | 0.189 81 160 | 0/121 | 0.120 O:118 0.117 | 0,115 0, 0 | 0;107 | 108 | 0103 | aoa | 002 | 0 .0%4| 0.093] 0.72 | 0291 | «090 0.089 | poss ‘8.084 | 083] 1082 | ast | mast |p| 079 I 10 | 0,095 | 0.095 190 | 088 | 0,083 2a |o.077| 44. BARE SOLICITATE LA COMPRESIU! DICULAR PE FIBRE E_ PERPEN- 4.4.1, Capacitatea portanti a elementelor din Jemn masiy feu secjiune simpli, solicitate la compresiune perpendicular pe directia fibrelor, Q,, in N, se stabileste cu relatia Qe = RS + Ae Mp Ms a 38 a an Pye ' Fig. 42, Veronte de retomare a plestor amplasate perpendicular sao so wn~ hie @ few slletate te foreeareRab este rezistenfa de caleul a krnnulul masiv Compresiuie perpendicular pe fibre, stab Tiel conform relatiel 21) tm fonctie de spu- gia de materia lemon, ia, do eli lemiului si conditile de cxploatare a clc- rmentelor de Gonsitucfics in: Nm Ae — avia do contact dine’ cele dou GGria reasemute), in mn cocficientul de tratare al ronal a compre Sune, ct valorile specificate in tabelal 4.1 mm, — conficient dn rearom, stabilit conform indi ‘afilor din paragrafal 4.4.2 4.42. Valorie cosficientulai de roesem mm, se stabilese fn funcfie de selatia dintre dimensianite elementuiui comprimat $1 cele ale lementetoi de reazem, astel: — pentru clemente fa cate arin de contact este egal eu sti elomentiar comprimat (fig. 4.2, 2). precum i fa fabio trestiri laterale (ig. 42, 1), ‘p= 1.00; ~ Ia piece de rezomare (fig, 4.2, ¢ sid), dack a >h sia > 10 cm, In imbindri ex pene prismatice care at fibvele dispase Normal pe tele camensor tina (ig 42,0), proesm suprafefele de reazem ale construcillor dia iemn (lig. 42, e), ‘leme = Ia Striviri sub saibi, m, 00. 45. BARE SOLICITATE LA STRIVIRE OBLICA 4.8.1. Capacitatea portant& la strvire, Nz ta N.cind forta de compresiame face tn neh! « cu diecfia fibrelot (ig. 42 se determing cu telajia: i ea po Gata + 0, costa” 48) fn care Creste capacitatea portantd a zonei comprimate (sti vil) paral eu ireia tele, IRN sab cu rlafia (46), fm e820 Avigr = Aura! 0 Cr SHS. perpeddiclae pe divetia th Seabilita Gu relatin (47), tm caze Hessel te Petwin ms se stable conform yrarageafolui 44 : Tnahiul dintre dinsetia farted de compresiane i directs fibre strivire) 40, BARE SOLICITATE LA FORTECARE 4.6.1, Solicttste do forfecare pot apare Ia clementele din Jomo masiv cu sections simpla so form de oe ~Mferfecare perpendicalard pe fitne ta grivaile incoveiate solicitate de foriolsoncentrato mats (fig. 42,1, saa Ta penele pris solicits digscle igpuce nore l Po esee\ia fibetoc pieseler Binate (lig. 42, 0) ~ fovea one tate cu free diy Imbinate (8g. #2, 8) "462, Copaciea poriants ta forfcare perpendiceae pe dire fibre clemencelet dn lemon masiv x setiune simp cior Ia tmbindrile prin chertare pe (Gig. 4.2, 1), sou In penele ps in acceast ditcofie ct fibrele clementelor V,, In W, se stabileste ca relatia Vee 4p Mer 49) fn care Ryl*este rezistenta In forfecare perpendicular pe di rectia fibrelor stabilita cu relatia (2.1), fn fenetie de specia de material Jerinos, clase tate a lemmulai si condifile de explos- nentelor de constructic, in N/mant 4 i care se forfeck, egal cu aria plesel care preia efortul (aria sectivnii grinzii Ee a penelor), fa mm! a‘Mer coeficient de tratare a lemnnlni fa coticitarca de forfecare, cu valoarea specificat® in tabe- lol 4.1 46.3. Capacitatea portanta a pieselor din lemn masiy cu sccfiume simpli 1a forfecare in lungul fibrelor, F, in N, se stabi- Teste cu relat Fm Ry Ay Magli, (4.10) in care ‘myy axe aceeasi semmificatio ca in relatia (4.9); ~ reristenfa do calcul Ia forfocare paralel& ct die rectia fibrelor, stabiliti cu relatia (2.1), tn funcfie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a Iemnulni siconditiile de exploatare a clementelor de constructie, fn Njmm?; A, — raractoristiea tectional& a clementulti (aria de forfecare), in mm? my — coeficient de forfecare, cate introduce raportul dintte Tungimea pragului de forfecare si excen- tricitatea de aplicare a forfci fafi de directia ppragulni, procom si modul de producerea for- fecarii (unilateralé sau bilateral) Coeficientul de fortecare m, se caleuleazA cn relafia: mp = 14 She, (nn) fn care: Beste coeficientul ce tine cont de tipul forfeckrii, cx valoarea de 0,25 pentru forfecare unilateral gi 0,125 pentru forfecarc bilateraki (fig. 4.4) J, — Inngimea pragului de forfecare, limitati supe- Flor Ia 10-h, in mm. © — —excentricitatea de aplicare a fortei de forfecare faf de directia pragului, tn rom 2 yy: Uy? Fig. 43, Fortecare unilateralé (a) gl bilaterald (0) 47, BARE SOLICITATE LA INCOVOIERE 1. Capacitatea portanti a elementelor din tema masiv cu eididines "Seng sdictate 1s incovolere 3/10 Nim, 3 Stabilete cu relatia My = RE Wesrat Mrs (4.22) sn cae este veastenja de call » emo macy ta in- este eroire stated sabia cu telatia (2.0), fo fenctic de spocia do snaterial Hannes, clash ter caiate 2 lemma sf conde dee Glostare a elementelor de construct, tn N/mm? modulul de rezistent4 axial pentrt secyiunea ‘eon mai solicitata a clementului (Wy,y¢ dack elemental nu prezinta slabiri fn scctinnes de de ealcul, respectiv Way daci elementul are slabiri in zona de calcul) — toeficient de tratare a lemnutul Ia solicitates de incovoiere static’, cu valorile spec fn tabelul 4.15 WwOhsertie : 1, proiccs log din Jem soletate 1m ine covolere tebe af af Fes ele dintee dimmensinle sect ‘yansversale specifiate tn tabelul 42 pentru a se evita. supradimen: slonstea elemntelor do constructie din conditia de steuiltnts laters Fementeat © a7] gq; 22 Pentru grinzile scurte din lemn, actionate de incis- cri mari, tn special de forfe concentrate aplicate tn apropierea reazemolor, se va face obligatoriu $i verificatea la forfa edistoare cx relatia (4.9). iment © 72] ig: ,d:7:3: Capacitatea portanti a grinzilor incovoiate la lunecare 4 zona cea mai solicitat din apropietea eazemelor, i plan eterminat de axa neuiri, Z,, in N, se stabileste eu relatin: Lp = Rp BT tg lS. (4.19) Ryc‘este reristenta. de calcul la forfecare paraleli cu sirectia, fibrelor, stabilith cu relafia (2.1) tn funcfie ide specia materialului lemnos, clasa leazi efortnl, in mum; 1 — momentul de inerfie axial brut al sectiuni Teport en axa central’ de inertie perpendicu- Jara pe planul de acfiune al solicitisilor, in ‘Mor — coeficient de tratare al Iemnului pentru soli- citarea de forfecare, cu valoarea specificat’ fn tabelul 4.1; SS — momentul static al zonei care junect th ra- Port cu axa neutrd, perpendicular pe planul de actiune al solicitirilor, fa mi. 4 4,7. La elementele incovoiate se verfica in mod obligatoriu ‘ca condifia de rigiditate (deformatie), cu relatia Sraessinte S Sos (14) sn care: ‘to este deformatia maximk final din incovoiere, stabilit’ ou relapia (3.9); — deformatia maxim’ admis, cu valorile din tabelul 3.1 Suse Sam 48. BARE SOLICITATE LA INCOVOIERE OBLICA 48.1. Barele simple din lemn masiv solicitate Ia incovoiere oblich se verifici cu relatia. ok Mi, [Milk MIM" 1.0, 4:15) eet Mz fiAtg) sont componentle momenta fcovoie ee tor efectiv (de calcul), corespunzitoare taelor centrale principale de ineje ale lementalai, =, repectiv yy (Gg Praia fish ee ofacdecceated foodreare sl deschideren de enlal a le ‘mental Noam; IM" gi My capacittile portante ale tarei a Sncovo: Se Ger atc pe defi color ov se ce {ile principale de lei, sa 9 rxpe tie ep sablite cu eae (412) Sa Nom 1a doterminarea momentelor fncovoieloare elective, deschi- derile de calcul ale elementelor se vor stabili conform indicafiilo: din paragrafl 33.