CAPITOLUL I

ELECTROSTATICA
1. Cmp electric in vid
Acest capitol se ocupa cu studiul legilor si fenomenelor care presupun sarcina electrica
staionara. Energia se considera nmagazinata iar forele de interaciune nu produc deplasri,
respectiv lucru mecanic.
1.1. Sarcina electrica. Stare de electrizare.
Sarcina electrica este o proprietate intrinseca a materiei, respectiv a particulelor
elementare. La nivelul cunotinelor actuale se cunoate faptul ca sarcina electrica genereaz
cmp electric in regim staionar si cmp electromagnetic in regim variabil.
Cuanta elementara de sarcina este sarcina electronului :
1e 1,6 10 19 [C ]
In constituia materiei intra particule elementare cu sarcina negativa, pozitiva sau
neutre. Atunci cnd numrul sarcinilor negative este egal cu cel al sarcinilor pozitive corpul
apare ca neutru din punct de vedere electric. Daca printr-un procedeu oarecare (frecare) se
realizeaz un schimb de electroni ntre doua corpuri (primire / cedare) se supune ca ele s-au
ncrcat cu sarcina electrica (fenomen de electrizare). Surplusul de electroni conduce la
ncrcare cu sarcina electrica negativa iar deficitul nseamn sarcina electrica pozitiva.
Sarcina electrica are 3 proprieti fundamentale
1. Se conserva
2. Se cuantifica
3. Este un invariant relativist
1.2. Distribuii continue de sarcina electrica
In cazul corpurilor de dimensiuni mari care nu pot fi aproximate ca fiind punctiforme
se introduce noiunea de densitate de sarcina, ca fiind distribuia de sarcina electrica pe
unitatea de element geometric. Se cunosc 3 tipuri de distribuii:
a) Distribuia liniara (de lungime) n cazul firelor ncrcate;

q dq

l dl
l 0
dq l dl q l dl

l lim

q sarcina electric de pe fir; l lungimea firului;

Daca sarcina este uniform distribuita:
q C
l ct q l L l
L m
b) Distribuia de suprafaa (superficiala) o ntlnim in cazul suprafeelor
ncrcate:
q dq
A lim

A dA
A 0
dq A dA q A dA
A

A ct q A A A

q
A

C
m 2

c) Distribuia de volum o ntlnim in cazul corpurilor cu 3 dimensiuni

q dq

V dV
q V dV

V lim
V 0

dq V dV

V ct q V V V

q
V

C
m3

1.3. Cmpul electric. Interaciunea electrostatica

Cmpul electric este o forma de existenta a materiei ce poate exista si in afara
corpurilor si se manifesta in jurul corpurilor electrizate sau polarizate. Cmpul electric este
caracterizat de linii de cmp care in cazul corpurilor punctiforme sunt orientate radial n jurul
acestora si au un astfel de sens nct ies din sarcini pozitive si intra in cele negative.
Mrimea fizica vectoriala ce caracterizeaz cmpul electric in orice punct se numete
V
intensitate a cmpului electric. Se noteaz cu E si se msoar in
m
Intensitatea cmpului electric generata de un corp punctiform cu sarcina q la distanta r
fata de acesta are expresia :
q
E
r0
4 0 r 2

F
unde: 0 8,85 10 12 si se numete permitivitate electrica absoluta a vidului.
m
2

Asupra unui corp ncrcat cu sarcina q si amplasat intr-un cmp electric de intensitate
E, cmpul va aciona cu o fora F q E
Presupunem cazul particular a doua corpuri punctiforme amplasate in vid la distanta r
unul de altul.

F 1, 2 q 2 E 1, 2
E 1, 2

q1
4 0 r 2

F12

r0

q1q2
r0 - Teorema lui Coulomb
4 0 r 2

O exprimare echivalenta pentru teorema lui Coulomb:

q1 q 2
r0
r2
N m2
1

9 10 9

2
4 0
C
F12 F21

Pentru deducerea relaiei s-a considerat ca fiecare sarcina se gsete amplasata in

cmpul electric al celeilalte. Fora este de atracie pentru sarcini de semne opuse si de
respingere pentru sarcini de acelai semn.
1.4. Tensiune electrica. Potenial

Presupunem o sarcina electrica q 0 pe care dorim sa o deplasam ntr-un cmp electric

ntre dou puncte din cmpul generat de o sarcin q aflat n originea unui sistem
tridimensional. Pentru a se afla n condiii de echilibru electrostatic, se consider c asupra
sarcinii q0 acioneaz o for mecanic imaginar, egal i de sens contrar cu fora electric.
y
Fe

(C)
dl

M2

dr
+
r q0

M1

r2

r1

x
q

Lucrul mecanic elementar consumat pentru deplasarea sarcinii q, este:

dW F e dl q 0 E dl

Lucrul mecanic total pentru deplasarea sarcinii q0 ntre cele dou puncte, va fi:
W (1,2) dW q 0 E dl
C

Raportul dintre lucrul mecanic efectuat de forele cmpului pentru aceasta deplasare si
valoarea sarcinii, definete o mrime scalar numita tensiune electric.
U 12

W (1,2)
E dl
C
q0

Tensiunea ntre dou puncte din cmp reprezint lucrul mecanic efectuat de forele
cmpului pentru deplasarea sarcinii pozitive de un coulomb ntre cele dou puncte.
Definim voltul ca fiind tensiunea ntre dou puncte din cmp ntre care dac deplasm
sarcina electric pozitiv de un coulomb se cheltuiete energie de un joule.
Proprieti:
1. Tensiunea electric nu depinde de drumul de integrare:

M2

( C1)
( C)
M1
( C2)
M2

M2

M 1( C1)

M 1( C 2 )

E dl E dl

2. Tensiunea electric depinde de sensul de integrare:

M2

M1

M 1( C 1)

M 2(C 2)

E dl E dl

3. Tensiunea electric pe o curb nchis (circulaia vectorului E) este ntotdeauna

nul:
M2

M1

M2

M1

M 1( C1)

M 2(C 2)

M 1( C1)

M 2(C 2)

E dl

E dl

E dl

E dl 0
C

E dl 0 sau:

Aceast ultim relaie confer cmpului electric proprietatea de conservativitate.

Toate cmpurile ce au circulaia vectorului intensitate de cmp nul, sunt cmpuri
conservative.
Lucrul mecanic consumat pentru deplasarea sarcinii q ntre punctele M1 i M2 este
egal cu variaia de energie potenial a sarcinii corespunztoare celor dou puncte:
M2

M2

r2

M1

M1

r1

W (1,2) q0 E dl q0 E dl cos q0 E dr
q0 q r 2 dr
q0 q
q0 q

U (r1 ) U (r1 )

4 0 r1 r 2 4 0 r1 4 0 r2
Raportul

U (r )
definete mrimea scalar potenial electric:
q0
U (r )
q
V (r )

V
q0
4 0 r

Daca consideram punctul M2 la infinit se obine potenialul electric al punctului M1:

W (r1 , )
q

q0
4 0 r1
W (r2 , )
q
V (r2 )

q0
4 0 r2

V (r1 )

Analog:

Potenialul unui punct din cmp este deci numeric egal cu lucrul mecanic cheltuit de
forele cmpului pentru deplasarea sarcinii pozitive de 1C din punctul considerat la infinit. Se
obine c tensiunea electric ntre dou puncte din cmp este egal cu diferena potenialelor
celor dou puncte:
U 12 V1 V2
Suprafeele din cmp ce au proprietatea c toate punctele coninute de aceasta au
acelai potenial, se numesc suprafee echipoteniale. Ecuaia lor se deduce din condiia:

V (r ) E dl ct E dl 0 E dl
P

2. Cmp electric in substana

2.1. Dielectrici in cmp electric

Prezenta dielectricilor in cmp electric conduce att la modificarea unor proprieti

fizico-chimice ale corpurilor cat si la modificarea parametrilor cmpului electric. Aciunea
unui cmp electric asupra unui atom sau molecula are ca efect desfacerea centrelor de
sarcina (pozitiva si negativa) si la apariia unei entiti numite dipol electric.

p q d [C m] moment electric al dipolului

Aceasta schimbare de simetrie a centrelor de sarcina definete fenomenul de

polarizaie electrica.
Dipolul electric care este amplasat ntr-un cmp tinde sa se roteasc dup direcia
liniilor de cmp. Mrimea fizica vectoriala ce caracterizeaz fenomenul de polarizare electrica
poarta numele de vector polarizare sau polarizaie electrica.
C
PNp 2
m
P - vector polarizatie electrica
N - nr de dipoli indusi in unitatea de volum
2.1.1. Legea polarizaiei temporare

In orice moment si in orie punct, vectorul polarizaie electrica este proporional cu

intensitatea cmpului electric.
P 0 e E

e - susceptivitate electrica a materialului

Relaia anterioara definete legea polarizaiei temporare si este o lege de material.
Rotirea dipolilor dielectrici in cmp conduce la apariia unui cmp electric de
polarizare de sens invers celui iniial, care se suprapune peste acesta.

E0

E p camp de polarizare
E E0 E p
E E0 E p

Mrimea fizica vectoriala ce caracterizeaz cmpul electric in medii dielectrice se

numete inducie electrica.

C
D 0 E P 2
m
D 0 E 0 e E 0 E1 e 0 r E
notam:

0 r D E
r - permitivitatea electrica relativa a mediului(adimensionala)
- permitivitatea electrica a materialului
2.2. Conductori in cmp electric
Corpurile conductoare au proprietatea ca poseda electroni liberi ce se pot deplasa pe
suprafaa acestora, fapt din care deriva o serie de proprieti specifice.
2.2.1. Capacitatea electrica. Condensatoare

Corpurile conductoare au proprietatea de a nmagazina sarcina electrica. Acest lucru

se evalueaz cantitativ prin noiunea de capacitate electrica iar dispozitivul fizic ce realizeaz
acest lucru se numete condensator. Se definete capacitatea electrica a unui corp ncrcat cu
sarcina Q si aflat la potenialul V:

Q
V

Submultipli faradului sunt:

1mF 10 3 F
1F 10 6 F
1nF 10 9 F
1 pF 10 12 F
Capacitatea unui sistem format din doua corpuri conductoare ncrcate cu sarcini
electrice de semne opuse si aflate la poteniale diferite se definete:

q
q

V1 V2 U 12

Armaturile condensatorului se ncrca cu sarcini electrice egale si de semne opuse

Acest lucru deriva din proprietatea de conservare a sarcinii electrice. Daca consideram
condensatorul ca un sistem fizic izolat, suma algebrica a sarcinilor de pe armaturi este
nula att in cazul condensatorului nencrcat cat si in cazul condensatorului ncrcat.
2.2.2. Tipuri de condensatoare

Din punct de vedere geometric condensatoarele pot fi:

a. Condensatoare plane (armturile sunt plan paralele). n acest caz capacitatea (notat
cu C) condesatorului este:
A
C
d
unde : d - este distana dintre armturi
A - este suprafaa armturilor
- este permitivitatea electric a dielectricului dintre armaturi
b. Condensatoare cilindrice (formate din doi cilindri metalici coaxiali de raze diferite).
n acest caz capacitatea condesatorului este:
C

2L
r
ln 2
r1

unde : r1 este raza bazei cilindrului interior

r2 este raza bazei cilindrului exterior
L este lungimea condesatorului
c. Condensatoare sferice (formate din doua sfere metalice concentrice). Capacitatea
condensatorului sferic este urmtoarea:
C 4
unde : r1 este raza sferei interioare
r2 este raza sferei exterioare

r1r2
r2 r1

2.2.3. Conexiuni de condensatoare

Pentru a obine diverse valori de capacitate sau tensiuni de lucru, condesatoarele pot fi
grupate n mai multe tipuri de conexiuni (serie, paralel, stea, triunghi).
Se numete capacitate echivalent a unei reele de condesatoare raportul dintre sarcina
electric absorbit din exterior i tensiunea la bornele reelei. Expresia se scrie astfel:
Ce

Q
U AB

1.Conexiunea serie

Se obine prin legarea succesiv ntre bornele de acces a mai multor condensatoare.

Ca urmare a proprietii de conservare a sarcini electrice la conexiunea serie fiecare

condesator se ncarc cu aceeai sarcin electric indiferent de valoarea capacitilor
condensatoarelor din conexiune.
q1 q2 ... qn q
q
q
q
q

...
C AB C1 C 2
Cn

1
1
1
1

...
C AB C1 C 2
Cn

sau :

n
1
1

C AB k 1 C k

Expresia reprezint relaia de calcul a capacitaii echivalente la legarea serie.

Daca: C1 C 2 ... C n C C AB

C
n

n cazul particular a dou condesatoare legate in serie notm:

C12

C1C 2
C2

C2
C2
C2
) 1
C1 (1
C1
C1
Analog se obine: C12 C1

C1C 2

C1 C 2

La legarea serie se obine o capacitate mai mica dect oricare din capacitile
condensatoarelor din reea..

2. Conexiunea paralel sau derivaie

Se obine prin legarea mai multor condensatoare la o aceeai diferen de potenial sau
surs (au laturile comune dou cate dou).

U 1 U 2 ... U n U AB
q q1 q2 ... qn
U AB C AB U AB C1 U AB C 2 ... U AB C n
n

C AB Ck
k 1

Expresia reprezint relaia capaciti echivalente la legarea condensatoarelor n paralel.

Daca : C1 C 2 ... C n C C AB nC
3. Conexiunile stea i triunghi. Transfigurare

Trei condensatoare sunt conectate n stea dac ele sunt conectate ca in figura alturat
(fig. 1).
Trei condensatoare sunt legate n triunghi dac ele sunt conectate ca n fig.2.

n calculul capacitilor echivalente se impune uneori nlocuirea unei conexiuni de tip

stea cu una de tip triunghi, sau invers. Aceast nlocuire presupune calculul capacitilor
condesatoarelor din noua conexiune n funcie de capacitile vechii conexiuni i se numete
transfigurare.
nlocuirea unei conexiuni cu cellalt tip de conexiune nu trebuie s afecteze
potenialele celor trei vrfuri. Acestea pot avea orice valoare i vom considera cazul particular
cnd ele sunt pe rnd nule .
Capacitatea msurat ntre V3 i V2 de la legarea stea trebuie s fie egala cu capacitatea
ntre V3 i V2 de la legarea n triunghi:
10

C 2C3
C C
C 23 13 12
C 2 C3
C13 C12
CC
C C
V2 0 1 3 C13 12 23
C1 C 3
C12 C 23
C C
CC
V3 0 1 2 C12 13 23
C1 C 2
C13 C 23
V1 0

Rezolvnd sistemul de ecuaii n raport cu capacitile din triunghi (necunoscute) se

obin relaiile de transfigurare stea triunghi:

C12

C1C2
C1 C2 C3

C23

C2C3
C1 C2 C3

C13

C1C3
C1 C2 C3

1
Dac C1=C2=C3=C C= C
3
Pentru transfigurarea invers se obin relaiile de transfigurare triunghi-stea :

C12 C13

C 23
C C
C 2 C12 C 23 12 23
C13
C C
C 3 C13 C 23 13 23
C12
C1 C12 C13

n cazul n care : C12=C23=C13=C, atunci :

C 3 C
2.3 Energia electrostatic

Energia electrostatic a unui sistem de mai multe conductoare ncrcate cu sarcini

electrice qk aflate la un poteniale Vk este :
1 n
W qkVk .
2 k 1

11

n cazul particular a dou conductoare (cazul unui condesator), energia electrostatic

nmagazinat are expresia:
W

1
1
1
1
q1V1 q2V2 q(V1 V2 ) q U
2
2
2
2

unde U este tensiunea dintre armturi.

W

1 q2
1

sau W CU 2
2 C
2

n cazul condesatorului plan:

W

1
1A
1
1
(E d ) 2 A d E 2 v E 2
CU 2
2
2 d
2
2

unde: v este volumul dielectricului.

Se definete energia specific (a unitii de volum):
W0

W 1
E2
v 2

1
ED
2
n cazul general cnd vectorii cmpului nu sunt coliniari:
Daca : D E

W0

W0

1
ED
2

Energia electrostatic a ntregului dielectric:

W

1
E DdV
2 V

12